Arhiva | 12:34 pm

AFLAT LA FLORENTA, GAULEITERUL NAZIST AL ROMANIEI ,SE PLANGE STRAINATATII SI ATACA GUVERNUL ROMANIEI VIORICA DANCILA!

4 mai

Președintele Iohannis, din nou în război cu Guvernul Dăncilă 72

Klaus Iohannis se plânge că lucrează greu cu partidele de la putere. Aflat la Florenţa, la o dezbatere pe tema viitorului Uniunii Europene, Iohannis nu a ratat ocazia de a vorbi despre scandalurile din ţară.

„A doua problemă sunt politicienii înșiși. Dând vina pe UE atunci când ești acasă este o practică foarte comună. Atâta timp cât avem politicieni care spun că UE e bună, dar se duc acasă și spun că Uniunea ne-a împiedicat sau e vina ei, atunci acest lucru este problematic. Când vine cineva și întreabă politicianul de ce nu s-a construit drumul, șoseaua, politicianul dă vina pe Uniunea Europeană. Trebuie nu doar să creeăm proiecte, ci să fim onești, dacă UE a creat o oportunitate și nu am reușit să ne mișcăm în direcția bună, atunci trebuie să spunem – «scuze, nu a fost un proiect bun», politicienii nu trebuie să dea vina doar pe cei de la Bruxelles. Nu trebuie să învinovățim Bruxelles pentru orice”, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul conferinței „The State of The Union”, vineri la Florența.

3 MAI 1997: 22 DE ANI DE LA UNA DIN CELE MAI MARI TRADARI DIN ISTORIA ROMANIEI: TRATATUL CU UKRAINA!

4 mai

Cum au fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui Silviu Brucan.

În urmă cu 21 ani, pe 3 mai 1997, are loc la Kiev semnarea tratatului cu privire la „relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări. Au urmat apoi cei doi președinți, care au semnat tratatul la Neptun la 2 iunie 1997, iar la 14 iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a acestui tratat.

La data votării acestui act, președintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, președinte al României – Emil Constantinescu.

Prin acest tratat, România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești integrate anterior prin forță în fosta Uniune Sovietică.

Semnarea tratatului a fost una dintre condițiile puse României pentru a fi acceptată în NATO.

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947). Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scrie academicianul Florin Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu Ucraina,  de Tiberiu Tudor, carte scrisă în perioada iulie 1997 – iulie 1999, imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.

Iată un fragment din carte. Sursa: Ziaristi Online. Autorul îl acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să semneze.

„La sfârșitul lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă ale țărilor europene participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil Constatinescu „își permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de jure Ucrainei Teitoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens, fără să consulte Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un asemenea sacrificiu privește întregul neam românesc”.
Despre aceste „discuții” lansate atunci, presa românească, care încă era haotică în frunte cu nou apăruta televiziune PRO TV, nu s-a pronunțat. Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs într-un fel de taină politică, pe care acum actanții de atunci nu o mai recunosc. Iar actanții, cei care au „pus în operă” acest tratat de trădare națională, Petre Roman și Adrian Severin, sunt vii. Încă se agită în politica românească. Nimeni nu a venit să spună că, de fapt, la îndemnul lui Silviu Brucan, „ideologul”, prin intermediul PRO TV, au acționat cei doi oameni de stat, Petre Roman și Adrian Severin. Iar președintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de rând, măsurat de o iresponsabilitate pe care astăzi nu o recunoaște”.

În Ucraina sunt înregistrați oficial peste 400.000  de cetățeni de etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud.

Când își poate înceta valabilitatea acest tratat

Conform Articolului 27, „Prezentul Tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va încunoștiința în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.
Deși fostul președinte Traian Băsescu a criticat vehement Tratatul în fața camerelor televiziunilor, pe parcursul mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor Tratatului, dar nu a făcut-o.

INCA O NOTA DE PLATA!,DAR PE CARE SA O PLATEASCA DIN BANII SAI SI A SUSTINATORILOR CARE L-AU „VOTAT” PE NAZISTUL KLAUS ADOLF JOHANNIS!”

4 mai

Statul paralel nu se lasă cu una cu două. Nici deconspirat după ce a pus Constituția în valiză, ca pe cifrul nuclear contra ei, nu face un pas înapoi. N-au venit nici explicațiile însoțite de liste lungi de demisii.

Făptuitorii nu există, sunt total absenți, deși fapta stă alături de cele mai grave acțiuni contra statului și cetățenilor români, alături de crimele de la revoluție. Mai mult, președintele în funcție, Klaus Iohannis, caută să cauționeze această crimă contra statului democratic printr-un referendum. De parcă justiția s-ar face în stradă, gălăgioasă, cu gărzi de corp, iar legislația ar fi eminamente politică. Cei atrași în plasa referendumului se pot trezi în captivitatea legalității unei sporite dictaturi , care funcționează tot juridic, nu altfel !

Referendumul președintelui în funcție poate face un rău enorm justiției, ordinii de drept constituționale, cât a mai rămas din aceasta. Punerea în discuție a unor principii elementare privind legiuitorul și sistemul legislativ nu se poate face prin aplicarea ștampilei de vot de către oameni induși fundamental în eroare. Chestiunile legate de justiție privesc însăși identitatea drepturilor și responsabilităților, încălcate de inițiatorul referendumului. Justiția din România are câteva probleme generate de protocoale și de liniile directoare ale corupției endemice încât presedintele țaării are niște responsabilități care îl obligă la dezbateri publice și transparență. Câte idei democratice a lansat în spațiul public președintele, încât să se apropie frontal de corupția de care nu este chiar așa de străin?

Ce vrea totuși președintele cu acest referendum pe tema justiției? Încă un mandat pentru statul paralel, pare a fi răspunsul, deși supraviețuirea sa politică în funcție poate avea consecințe dramatice pentru țară. Acest referendum din 26 Mai este încă o notă de plată, transformând justiția în litigiu, spre a da propriilor agenți electorali legitimitatea unor supramagistrați. Dacă referendumul pentru reducerea Parlamentului a dus la o suprapopulare a acestuia, cel pe tema justiției pozte introduce noi detalii și clauze încât problema corupției din justiție va fi a justiției înseși nu a unor derapaje ale organismelor de ordine publică.

Nu știu cum vor vota românii pe 26 Mai. Votul de la acest referendum este inutil și din simplul motiv că justiția nu poate fi propagandă iar ducerea ei în confruntarea electorală este o cale singură de suspendare a temelor punctuale.

EDITORIAL :IOAN VIERU/cotidianul.ro/

DANCILA A RABUFNIT:”MI SE PARE NEPOTRIVIT!”

4 mai

Viorica Dăncilă s-a declarat vineri nemulțumită că nu a fost invitată până acum de către Președinție pentru a participa la Summit-ul de la Sibiu din data de 9 mai.

„Dacă voi fi invitată, voi merge la Summit. Guvernul a asigurat din punct de vedere financiar Summitul. Mi se pare nepotrivit că tocmai cei care au muncit atât pentru România, care au făcut atâtea lucrări nu au fost invitați la Summit”, a declarat Viorica Dăncilă, la Dâmbovița.

„Când am vorbit la Ateneu eu am adresat un mesaj de unitate, i-am dat posibilitarea președintelui României să vorbească, penru că eu am crezut că trebuie să existe consens pe perioadă Președinției române a Consiliului UE.Nu am fost invitată (n.r.: La Sibiu). Gândiți-vă că vin toți liderii europeni. E un mesaj pe care îl vom da pentru întreaga Europă. Cum putem vorbi de unitate când premierul României nu este prezent pentru a putea vorbi despre realizări și agenda 2019-2024”, a mai spus premierul.

Summitul șefilor de stat sau de guvern din UE, care va avea loc pe 9 mai la Sibiu, este cel mai așteptat eveniment politic european în perioada deținerii de către România a Președinției Consiliului UE. În acest context, liderii europeni vor discuta despre noua agendă a UE pentru 2019-2024.

Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din UE va fi găzduit de președintele Klaus Iohannis iar președintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. La eveniment vor participa lideri din 27 de state membre UE.

PREMIERUL POLONIEI,ALATURI DE VIORICA DANCILA!

4 mai

Premierul Poloniei se alătură Vioricăi Dăncilă în mesajul pentru eliminarea dublei măsuri și a inechităților din interiorul UE. Uniunea trebuie să-și schimbe direcția, avertizează Mateusz Morawiecki, într-un articol publicat în Politico.eu.

„Uniunea Europeană este blocată într-un cerc vicios, iar pentru a ieşi din această criză UE trebuie să-şi schimbe urgent direcţia după alegerile pentru Parlamentului European din luna mai.

Am trecut prin multe crize în trecut, însă situația în care ne aflăm astăzi este cea mai gravă: Brexitul, valurile ulterioare de migrație, terorismul, încetinirea economică, datoria publică în multe state membre – toate acestea au ridicat îndoieli serioase asupra viitorului proiectului european în rândul cetățenilor săi.”, scrie premierul polonez.

După părerea lui Morawiecki, răspunsul Bruxelles-ului la aceste crize este unul total greșit.

Liderul Guvernului de la Varșovia spune că Bruxelles-ul doar a centralizat puterea, a uitat de democrație, de transparență și de responsabilitate și a ignora suveranitatea națională, aceasta fiind o abordare profund greşită.

„Bruxelles-ul pare să trateze unele state europene mai bine decât pe altele, cu abordări ce privesc deficitele bugetare, ajutorul de stat sau reformele instituţionale care par să difere în funcţie de ţările implicate.

Este inacceptabil ca autorităţile europene să critice instituţiile unor ţări pentru practici faţă de care în cazul altora nu au obiecţii.

Bruxelles-ul dă adesea dovadă de lipsă de înţelegere a situaţiei interne a ţărilor din Europa Centrală şi de Est.”, mai remarcă şeful executivului polonez.

Morawiecki apreciază că UE trebuie să se reinventeze pentru a le oferi speranțe noi cetățenilor din toate statele membre, iar dacă blocul comunitar nu va acționa, alegătorii europeni vor fi din ce în ce mai dezamăgiţi.

Practic, Europa Centrală și de Est se confruntă cu aceleași probleme. Uniunea Europeană ridică o nouă cortină de fier prin acceptarea standardelor duble. Mesajele promovate de Guvernul României în această perioadă se regăsesc și în Polonia, Ungaria sau Cehia.

INCEPUTUL SFARSITULUI PENTRU GEORGE MAIOR?

4 mai

Ministerul Afacerilor Externe se delimitează de scrisoarea lui George Maior. MAE a reacționat la scrisoarea deschisă semnată de George Maior, fost șef al SRI și ambasador în SUA, în care acesta critică raportul Comisiei SRI, legat de modul în care Serviciul a folosit ANI, susținând că diplomații ar trebui să se abțină de la astfel de atitudini.

„Ministerul Afacerilor Externe se delimitează de declarațiile domnului ambasador George Maior prin scrisoarea deschisă adresată membrilor Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului asupra activității Serviciului Român de Informații, care a fost preluată în presă. Delimitarea instituțională față de declarațiile domnului Maior este determinată de faptul că domnia sa nu recunoaște raportul adoptat de Comisia pentru controlul Serviciului Român de Informații a Parlamentului României și se referă la acesta ca fiind un text asumat de o parte a membrilor Comisiei”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe.

„Potrivit procedurilor parlamentare și democratice, Comisia, cu majoritatea membrilor, a aprobat raportul care este un document oficial al Parlamentului României. În aceste condiții trebuie respectată obligația de rezervă a membrilor Corpului diplomatic în raport cu autoritățile române conform principiului separației puterilor, prevăzut de Constituția României. Legea 269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României prevede la articolul 31, care se referă la obligațiile membrilor Corpului diplomatic și consular, ca aceștia să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii României.

În conformitate cu prevederile articolului 58 din Legea 269/2003, încălcarea de către membrii Corpului diplomatic și consular al României a prevederilor legii și neîndeplinirea cu bună-credință a îndatoririlor de serviciu atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz”, mai transmite Ministerul de Exerne.

Teodor Meleșcanu a declarat, joi pentru Mediafax, că în două săptămâni va fi finalizată analiza MAE în cazul lui George Maior. Ministrul de Externe a adăugat că analiza ar putea include și concluzii precum propunerea de rechemare a acestuia din funcția de ambasador al României la Washington.

„Măsurile pe care le vom lua vor fi determinate de modul în care evoluează și se clarifică temele respective, unde ar fi trebuit în mod normal ca domnul ambasador să nu folosească niște sintagme potrivit cărora nu este vorba despre un raport, ci de mai mulți membrii, câțiva membri care au semnat raportul Comisiei respective. Din punctul nostru de vedere, lucrul cel mai grav este faptul că în momentul în care ai o Comisie parlamentară, ca în orice sistem democratic, deciziile se iau pe bază de majoritate. Ori în momentul în care majoritatea a produs acest raport și a fost de acord cu el, în mod evident, acesta a devenit un document oficial al Parlamentului. A nega raportul Parlamentului este de fapt o interferență foarte clară în activitatea Parlamentului și nerespectarea principiilor care țin de separația puterilor în stat. Nu este normal ca din partea Executivului, oricine va fi, pe orice post este, dar cu atât mai mult un ambasador care obligația de a fi rezervat în relațiile cu toate instituțiile atacă un document oficial al Parlamentul, atunci într-adevăr apar niște probleme care trebuie să vedem în ce măsură reacționăm și noi”, a spus Meleșcanu, întrebat despre criticile fostului șef al SRI, George Maior, la adresa raportului Comisiei de control a Serviciului.

Întrebat de agenția de presă despre scrisoarea Comisiei de politică externă a Senatului care cerea o analiză legată de oportunitatea rechemării ambasadorului George Maior și criticile lui Călin Popescu Tăriceanu potrivit cărora întârzie prea mult un răspuns de la MAE, Teodor Meleșcanu a spus că el ca ministru nu numește și retrage ambasadori.

„Răspunsul este foarte simplu. Eu nu numesc și nu retrag ambasadori. Tot ce pot să fac este să propun, pe baza unei analize serioase, pentru că este vorba totuși de un post cheie pentru România, având în vedere Parteneriatul strategic între Statele Unite și România. Deci nu este o chestiune care se face pe picior, foarte rapid, ci trebuie să fie bazată pe argumente foarte solide. Aceste argumente au început să se strângă foarte serios. De la recomandarea Comisiei de politică externă a Senatului, care a cerut această evaluare și măsuri. Decizia CCR referitoare la neconstituționalitate, ilegalitatea protocoalelor care au fost semnate și au fost semnate bineînțeles la nivelul conducerii, ultimul raport pe care l-a prezentat Comisia de control al SRI, reacția pe care a avut-o domnul Maior, desenează de fapt care este un anumit profil și ne dă anumite indicații în legătură cu ce ar trebui să fie făcut. Sunt elemente care într-adevăr ridică serioase semne de întrebare”, a explicat ministrul de Externe.

Chestionat când va avea o concluzie și propunere în cazul lui George Maior, ministrul de Externe a replicat: „Nu este vorba de un interval foarte mare de timp. După părerea mea, două săptămâni este maximum necesar pentru finalizarea unei astfel de analize. Va fi o concluzie”.

Întrebat mai departe dacă această concluzie ar putea include propunerea de rechemare a lui George Maior din funcția de ambasador, Meleșcanu a spus: „Sigur. Evident că se poate avea în vedere și acest lucru”.

Poziția MAE vine ca urmare a scrisorii deschise adresată de George Maior comisiei de Control SRI, după raportul acuzator care îi vizează activitatea de la SRI în relația cu Agenția Națională de Integritate și modul în care ar fi fost folosită instituția.

„Doresc să subliniez că toate informaţiile transmise de către Serviciul Român de Informaţii către Agenţia Naţională de Integritate în calitate de beneficiar legal, au aparţinut unei instituţii constituţionale a statului român, respectiv Serviciului Român de Informaţii, nu directorului acestei instituţii”, se arată în scrisoarea apărută în spațiul public zilele trecute.

George Maior preciza și că Serviciul Român de Informaţii nu se raportează niciodată la potenţialul politic al unor persoane fizice vizate de informaţii și a cerut declasificarea tuturor audierilor persoanelor care s-au prezentat în faţa comisiei.

OPERATIUNEA REMANIEREA: SI DAI ,SI ASTEAPTA!

4 mai

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vineri că așteaptă motivarea președintelui Klaus Iohannis în cazul refuzului celor trei miniștri pentru a vedea care au fost cauzele de legalitate care au stat la baza deciziei, urmând ca apoi să decidă cu privire la trimiterea altor propuneri.

„S-a văzut că există această majoritate. Nu din cauza majorității (n.r.: nu a vrut restructurare), mă gândesc cum acum preşedintele ne pune din ce în ce mai multe piedici, chiar dacă ar trece (…) remanierea, am putea să intrăm într-un blocaj, pentru că putem avea surpriza ca preşedintele să nu numească sau să conteste. Cel puţin, acum avem miniştri interimari şi putem funcţiona. Aşteptăm motivarea pentru respingerea celor trei propuneri”, a afirmat Dăncilă.

„Preşedintele trebuie să ne dea motivarea respingerii pentru că oportunitatea alegerii unor miniştri revine primului ministru. Primul ministru răspunde pentru funcţionarea Guvernului. Vreau să văd dacă sunt motive legate de legalitate, nu de oportunitate sau de pregătirea cuiva (…) Până nu văd motivarea, nu am cum să trimit alte propuneri”, a mai spus premierul.

Propunerile de remaniere, refuzate de Klaus Iohannis, au fost: Eugen Nicolicea în locul lui Tudorel Toader (ministerul Justiţiei), Oana Florea, ministru propus pentru Fonduri Europene în locul Rovanei Plumb şi pe Liviu Brăiloiu, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în locul Nataliei Intotero.

Antena 3 a relatat vineri că PSD bate în retragere în privinţa unei restructurări a Guvernului, după ce premierul Viorica Dăncilă s-a opus ferm acestei variante. În privinţa miniştrilor interimari s-a decis în partid ca aceştia să îşi ducă la capăt mandatul de 45 de zile, conform sursei citate.

Conform  unor surse din partid, cel mai probabil o ședință a CEx va avea loc după alegerile europarlamentare. Va fi o ședință în care social-democrații să stabilească noi propuneri pentru Palatul Cotroceni. Vorbim despre cele trei ministere: Ministerul Fondurilor Europene, ministerul pentru Românii de Pretutindeni și ministerul Justiției, a mai transmis postul de televiziune.

ANCA ALEXANDRESCU ,INLOCUITA DE PREMIERUL VIORICA DANCILA!

4 mai

Premierul Viorica Dăncilă a înlăturat-o de la Palatul Victoria pe Anca Alexandrescu, considerată o fidelă a lui Liviu Dragnea.

Anca Alexandrescu a fost înlocuită din funcția de consilier onorific al premierului.

Dăncilă a confirmat plecarea, dar a negat existența unui conflict cu liderul PSD. Dăncilă a explicat că în campanie electorală este nevoie de mai multă comunicare la partid.

„Suntem în campanie și e bine să avem o bună comunicare de la partid. De la Guvern trimitem toate actele necesare și trebuie să intensificăm comunicarea pe partid și apreciez comunicarea Olguțrei Vasilescu, dar trebuie să întărim echipa (…) Se ocupă de comunicarea de la partid pentru că în campanie orice partid trebuie să își folosescă instrumentele”, a explicat Viorica Dăncilă, întrebată fiind de jurnaliști de ce a renunțat la serviciile Ancăi Alexandrescu.

Cât privește posibilul motiv care ar sta la baza deciziei, faptul că Anca Alexandrescu este apropiată a liderului PSD, iar între premier și președintele PSD există o tensiune, Dăncilă a negat: „Nu este niciun conflict între mine și liderul PSD. Am fost și Iași împreună. Discutăm și am discutat și ieri cu dl. președinte”.

Surse politice au spus că decizia a fost luată vineri, fără a menționa însă care a fost principalul motiv care a stat la baza schimbării.

Anca Alexandrescu, o apropiată a liderului PSD Liviu Dragnea, a fost numită, în februarie 2018, de Viorica Dancilă în postul de consilier onorific, post neremunerat.

Alexandrescu o însoțea pe Viorica Dăncilă la mai toate evenimentele oficiale.

Eliberarea ei din funcție vine în contextul divergențelor dintre Viorica Dăncilă și Liviu Dragnea pe tema remanierii Guvernului.

MAREA ACTRITA ILINCA TOMOROVEANU,NE-A PARASIT!,DUMNEZEU SA O ODIHNEASCA!

4 mai

Scena românească, mai săracă. Marea actriţă Ilinca Tomoroveanu a murit la vârsta de 77 de ani, a anunțat Teatrul Național București pe pagina sa de Facebook.

„Doamna ILINCA TOMOROVEANU, actriță de prim rang a teatrului românesc, Director Artistic al Teatrului Național I.L.Caragiale din București a părăsit astăzi scena vieții, dar și scena teatrului, căreia i s-a dăruit mai bine de jumătate de veac. Cu toții suntem profund îndurerați și ne rugăm pentru sufletul Doamnei Ilinca!
Eleganța, frumusețea, talentul și timbrul său inconfundabil, grija pe care a arătat-o pentru mai tinerii ei colegi, zâmbetul suav și farmecul hărăzit dintotdeauna, dăruirea pe care a arătat-o pentru lumea teatrului, toate acestea ne vor rămâne vii de-acum înainte, când Doamna Tomoroveanu își ia adio de la această lume. Suntem cu toții alături de domnul Traian Stănescu și de familia îndurerată. Dumnezeu să o aibă în pază!”. este mesajul postat de Teatrul Național joi, 2 mai.

Ilinca Tomoroveanu a debutat pe scena cinematografică în filmul „Darclee” (figuratie), apoi în 1960, în filmul „Mândrie” (regia Marius Teodorescu), iar pe scena teatrală a debutat în anul 1964, la Teatrul Național București în rolul Cristinei din piesa „Moartea unui artist”, de Horia Lovinescu (regia Horea Popescu).

După debut are o bogată carieră actoricească, jucând atât pe scena Teatrului Național din București, cât și în piese de teatru la Televiziunea Română sau în filme.

În stagiunea 2008–2009, Ilinca Tomoroveanu a interpretat la Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” personajul Ilina Romescu din piesa Jocul ielelor, de Camil Petrescu. Piesa a avut premiera în 12 mai 2007.

Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă pentru activitatea sa cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) și cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004).

A devenit membră a Uniunii Cineaștilor din România (UCIN) în anul 1980, iar a Uniunii Teatrale din România (UNITER) din anul 1990. Din 1998 a făcut parte și din senatul UNITER.

Din 1999 a fost președinte de onoare al Fundației Culturale „Zilele Octavian Goga”.

Din anul 2005 a îndeplinit și funcția de director adjunct artistic al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale” din București, notează Wikipedia.

Roluri la TNB

Bătrâna – „Avalanşa” de Tuncer Cücenoğlu, regia Radu Afrim, 2010
Irena Romescu – „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Claudiu Goga, 2007
Maşa – „Maşinăria Cehov” de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan, 2003
Salomia – „Crimă pentru pământ” după Dinu Săraru, regia şi dramatizarea Grigore Gonţa, 2002
Ana Dmitrievna Karenina – „Cadavrul viu” de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag, 2001
Doamna Alving – „Strigoii” de Henrik Ibsen, regia Nicolae Scarlat, 1998
Uma – „Ghetou” de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, 1993
Clitemnestra – „Trilogia antică” după Euripide şi Sofocle, regia Andrei Şerban, 1990
Mara de Cylli, Tomlmay – „Moştenirea” de Titus Popovici, regia Mihai Manolescu şi Horea Popescu, 1989
Gizi – „Papa Dolar” de Andor Gabor, regia Mihai Berechet, 1984
Maria Sineşti – „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Sanda Manu, 1986
Nataşa Golubeva – „Între patru ochi” de Alexandr Ghelman, regia Dan Necşulea, 1983
Florence – „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu, 1980
Naştenka – „Însemnările unui necunoscut” după Fiodor Mihailovici Dostoievski, regia Ion Cojar, 1979
Berta – „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu, 1978
Roxana – „Cyrano de Bergerac” de Edmond Rostand, regia N.Al. Toscani, 1977
Lucille Desmoulins – „Danton” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974
Celesta Finley – „Dulcea pasăre a tinereţii” de Tennessee Williams, regia Mihai Berechet, 1972
Ina – „Iadul şi pasărea” de Ion Omescu, regia Alexandru Finţi, 1972
Viorella Vidrighin – „Un fluture pe lampă” de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1972
Silvia Domnişor – „Să nu-ţi faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, regia Sanda Manu, 1971
Iulia – „Al patrulea anotimp” de Horia Lovinescu, regia Mihai Berechet, 1969
Kathie – „Heidelbergul de altădată” de Wilhelm Meyer Forster, regia Victor Moldovan, 1968
Oana – „Apus de soare” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Sică Alexandrescu şi Marietta Sadova, 1967
Nuntaşa – „Nuntă însângerată” de Federico Garcia Lorca, regia Miron Nicolescu, 1966
Dona Ana – „Castiliana” de Lope de Vega, regia Horea Popescu, 1966
Crina – „Patima roşie” de Mihail Sorbul, regia Cornel Todea, 1965
Anca – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965
Ruja – „Doamna lui Ieremia” de Nicolae Iorga, regia Nicolae Massim, 1965
Rosette – „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964
Cristina – „Moartea unui artist” de Horia Lovinescu, regia Horea Popescu, 1964 – Debut

Roluri în film

„De-aş fi Peter Pan”, regia Gheorghe Naghi, 1991
„Dincolo de orizont”, regia Ştefan Traian Roman, 1978
„Pentru că se iubesc”, regia Mihai Iacob, 1971
„Războiul Domniţelor”, regia Virgil Calotescu, 1969
„Frumoasele vacanţe”, regia Karoly Makk, 1967
„Castelanii”, regia Gheorghe Turcu, 1966
„Runda 6″, regia Vladimir Popescu-Doreanu, 1965
„La porţile pământului”, regia Geo Saizescu, 1965
„Dragoste lungă de-o seară”, regia Horea Popescu, 1963
„Mândrie”, regia Marius Teodorescu, 1960 (debut)

Televiziune

Tiţa – „Bălcescu” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu
Gena – „Titanic vals” de Tudor Muşatescu, regia Horea Popescu
Vanda – „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Matei Alexandru
Dona Sol – „Hernani” de Victor Hugo, regia Cornel Popa
Smaranda – „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necşulea

 

FLORENTINA MIRICA ,AMICA LUI KOVESI A INCURCAT-O!

4 mai

Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Laura Codruta Kovesi (S) si procurorul Florentina Mirica sosesc, miercuri 5 Aprilie 2017, la sediul Consiliului Superior al Magistraturii unde, Florentina Mirica, procuror DNA, este judecata de Sectia procurori penru abateri disciplinare. ALEXANDRA PANDREA/MEDIAFAX FOTO

Inspecţia Judiciară (IJ) a anunţat, vineri, că a exercitat acţiune disciplinară faţă de fosta procuroare DNA Florentin Mirică pentru mai multe abateri disciplinare.

Potrivit unui comunicat, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de Florentina Mirică – procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – pentru abateri disciplinare, prevăzute de Legea 303/2004, respectiv manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţie, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii şi nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor or deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente (art. 99 lit. m)).

„Inspectorii de caz au reţinut că procurorul, prin expresiile utilizate într-un e-mail adresat tuturor procurorilor din DNA cu privire la probitate profesională a şefului Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul DNA şi prin motivele invocate într-o plângerea formulată la instanţă, a încălcat dispoziţiile art. 90 pct. 1 din Legea 303/2004, ale art. 17 şi 18 pct.1 şi 2 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor; art. 12 alin 1 din Legea nr. 544/2001, ale art. 285 Cod procedură penală”, se precizează în comunicat.

De asemenea, Inspecția precizează că, prin postarea rechizitoriul dosarului cunoscut opiniei publice sub numele de DIPI2 în reţeaua de intranet ar fi încălcat dispoziţiile art. 81 alin 1 lit. t) din Regulamentul de ordine interioară al DNA, ale art. 4 alin. (1) şi 91 alin. (1) din Legea 303/2004, ale art. 62 alin. (3) din Legea 304/2004 şi ale art. 15 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

Mai mult, inspectorii judiciari arată că aceasta ar fi transferat de pe e-mailul instituţiei pe e-mailul personal o serie de documente, inclusiv documente privind dosarul DIPI2 care permit identificarea unor persoane/situaţii şi dezvăluirea unor date confidenţiale, încălcând astfel prevederile art. 15 alin. (2) din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, art. 1 – 4 din Ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 81/2016, în care se menţionează măsurile privind protecţia documentelor create şi gestionate de parchete şi în care sunt definite astfel de documente şi lucrări şi ale art. 147 din Regulamentul de ordine interioară al DNA.

Acţiunea a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la angajarea răspunderii procurorului în cauză.

Florentina Mirică este cunoscută ca fiind o apropiată a fostei şefe a Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi. Ea a instrumentat, cât a fost procuror la DNA, mai multe dosare controversate. Printre acestea se numără şi cel al lui Gabriel Oprea, fost ministru de interne. De altfel, în dosarul în care este investigat Gabriel Oprea, dar şi fostul ministru de Interne Petre Tobă şi fostul şef al Direcţiei de Informaţie şi Protecţie a MAI, Florentina Mirică a fost şi cercetată disciplinar, fiind acuzată că a divulgat date confidenţiale din dosar. Pe 27 iunie, Secţia pentru Procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis respingerea acestei acţiuni disciplinare.

Florentina Mirică a fost, de altfel, și primul candidat care s-a înscris pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), după revocarea Laurei Codruța Kovesi, însă a fost respinsă de ministrul Justiției, Tudorel Toader, alătri de Marius Iacob, Elena Grecu şi Cristian Lazăr.

CE SE MAI AUDE DE REMANIERE.SERBAN NICOLE :”ESTE O OPTIUNE INDIVIDUALA!”

4 mai

Senatorul PSD Şerban Nicolae a declarat că vineri că este nevoie de modificări „ceva mai ample şi în compoziţia echipei guvernamentale şi în structura Executivului”, spunând că decizia premierului Viorica Dăncilă de a merge în continuare pe remanierea guvernamentală şi nu pe cea a restructurării Guvernului în Parlament este o „opţiune individuală”.

El a precizat, la Senat, că despre aceste lucruri va discuta în Comitetul Executiv Naţional al PSD după alegerile europarlamentare.

„E o opţiune individuală. Din punctul meu de vedere, este necesară o discuţie despre remanierea guvernamentală după alegerile europarlamentare, tocmai pentru că noi nu parazităm alegerile şi votul pe care îl dau cetăţenii cu teme secundare sau de interes particular, dar cred că ar fi nevoie de o restructurare a Guvernului, nu pentru că ar trebui să verificăm majoritatea deja existentă şi verificată în Parlament, ci pentru eficientizarea activităţii guvernamentale. La acest moment, e nevoie de modificări ceva mai ample şi în compoziţia echipei guvernamentale şi în structura Guvernului. Dar asta voi discuta în faţa colegilor mei la Comitetul Executiv al PSD. Faptul că doamna prim-ministru are o opţiune proprie în această privinţă nu înseamnă că e exclusă oricare dintre variante”, a afirmat senatorul PSD.

La rândul său, secretarul general al PSD Codrin Ștefănescu a declarat la B1 TV: „Așteptăm ca domnul Klaus Werner Iohannis să îi dea un răspuns doamnei prim-ministru legat de doamna Dăncilă cu motivele pentru care nu i-a dorit pe cei trei miniștri. Este obligatoriu prin lege să dea un punct de vedere scris. Să spună «domnule, ținuta doamnei Oana Florea nu e corespunzătoare». Declarația lui oficială de la Cotroceni a fost că cei trei miniștri PSD nu au ținută și atunci Oana Florea, care a condus FACIAS, a întrebat dacă trebuie să își schimbe rochia”.

Întrebat ce va face PSD dacă după ce prezint motivarea, Iohannis tot nu îi va numi pe miniștrii propuși de partid, secretarul general al PSD a răspuns: „E foarte posibil să mergem pe restructurare. Asta este foarte clar”.

Chestionat cum o va convinge PSD pe Viorica Dăncilă să accepte această variantă, Ștefănescu a spus: „Nu trebuie convinsă. Doamna Dăncilă a declarat și ea că așteaptă încă răspunsul scris, conform legii, al domnului Klaus Werner Iohannis legat de legalitatea prin care a refuzat cei trei miniștri, așa cum scrie în Constituție”.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vineri că așteaptă motivarea președintelui Klaus Iohannis în cazul refuzului celor trei miniștri pentru a vedea care au fost cauzele de legalitate care au stat la baza deciziei, urmând ca apoi să decidă cu privire la trimiterea altor propuneri.

Propunerile de remaniere, refuzate de Klaus Iohannis, au fost: Eugen Nicolicea în locul lui Tudorel Toader (ministerul Justiţiei), Oana Florea, ministru propus pentru Fonduri Europene în locul Rovanei Plumb şi pe Liviu Brăiloiu, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în locul Nataliei Intotero.

COSMAR IN AVION:”PESTE O SUTA DE PERSOANE ERAU LA BORD!”

4 mai

UPDATE. Un avion Boeing 737, cu 143 de persoane la bord, a intrat vineri în râul St. John’s de lângă Jacksonville, Florida, după ce a aterizat, a declarat un purtător de cuvânt al bazei navale din Jacksonville.

Avionul s-a oprit într-un râu din Jacksonville, Florida, în cursul manevrei de aterizare la o bază militară, în condiţii de furtună.

Biroul şerifului din districtul Jacksonville a transmis că 21 de persoane au fost spitalizate în urma accidentului.

Avionul de tip Boeing 737-800 venea de la Baza navală Guantanamo Bay, având la bord 136 de pasageri şi şapte membri ai echipajului. În condiţii de furtună, aeronava a aterizat forţat, oprindu-se în Râul St. Johns, aflat la capătul pistei Bazei militare Jacksonville.

RAED ARAFAT ACUZA IREALITATEA SRI TV:”HOANDRA SI CATIVA ACOLITI….!”

4 mai

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, acuză postul Realitatea TV și site-ul său că atacă sistemele de avertizare folosite de autorități.

„Am văzut pe unii precum Hoandra si cativa acoliti cum abereaza intr-o emisiune vineri seara amestacand aplicația DSU cu Ro-Alert si cu alte chestiuni care nu au nici un început și nici un sfârșit”, spune Arafat.

Mesajul lui Raed Arafat integral postat pe Facebook:

„Realitatea TV si Realitatea Net au decis sa loveasca in sistemele de avertizare folosite de noi la acest moment si anume Ro-Alert si aplicatia DSU. Dupa ce au atacat Ro-Alert fara sa aiba un motiv decat rea credinta si interesele ascunse ale unor participanti si moderatori de emisiuni, acum s-au pus pe aplicatia DSU care incearca sa o discrediteze, fara sa aibe vreo calificare in acest domeniu si fara macar sa inteleaga despre ce vorbesc. Am vazut pe unii precum Hoandra si cativa acoliti cum abereaza intr-o emisiune vineri seara amestacand aplicatia DSU cu Ro-Alert si cu alte chestiuni care nu au nici un inceput si nici un sfarsit.

A devenit o crima daca cineva face ceva in Romania. Faptul ca prin Fundatia pentru SMURD am finantat o aplicatie care a fost pusa la dispozitia DSU si IGSU pentru informarea si avertizarea populatiei nu este ok din punctul de vedere al capatelor foarte luminate din Realitatea TV. In capul lor orice actiune trebuie sa ascunda un interes meschin si cum ei nu pot sa se gandeasca decat in acest mod, oricine face ceva dezinteresat este un excroc. De exemplu, daca cineva ia bani de la firmele de tutun ca sa faca reclama mascata tutunului in emisiunile lui, persoana respectiva este una onesta si corecta. Iar daca altcineva colecteaza fonduril si le investeste in interesul publicului, atunci sigur persoana respectiva nu este onesta si sigur persoana respectiva ascunde ceva meschin. Aceasta este logica dupa care functioneaza unii „jurnalisti” si „experti” care activeaza in platoruile Realitatii si stau sa cometeze subiecte de care nu au nici un habar.

Aplicatia DSU esate o aplicatie gratuita pentru orice utilizator. Mesajele trimise prin ea sunt gratuite. Ea fiind complementara sistemului Ro-Alert care se foloseste doar in siutatii extreme. Aplicatia DSU are componente educative importanta si multe informatii despre modul in care putem face fata diferitelor situatii de urgenta. Sistemul Ro-Alert la randul sau este un sistem de alertare/avertizare rapida care foloseste o tehnologie specifica si care se foloseste mai rar si doar pe arii restranse unde pericolul este iminent sau existent.

Peste 700.000 persoane au descarcat aplicatia DSU si acest lucru inseamna ca multi o gasesc utila. Aberatiile publicate de Realitatea TV sunt menite sa reduca increderea populatiei in aplicatia respectiva dar si in Ro-Alert fara a prezenta nici macar o alternativa. Acum 1-2 ani am scris tuturor televiziunilor pentru a ne sprijini in procesul de alertare al populatiei, de la Realitatea TV nu am primit nici macar o adresa de raspuns la adresa trimisa de DSU. Responsabilitatea mass-mediei fata de populatiei este de a informa corect, de a arata care este adevarul si mai ales, ca in cazul medicilor, de a nu face rau! In ultimele doua zile, in mod gratuit si fara niciun motiv clar, atacurile au inceput impotriva sistemului de alertare iar prin reducerea increderii populatiei in acest sistem nu facem decat sa o vulnerabilizam si sa o lasam descoperita in cazul unui pericol iminent de care nu va afla pentru ca au dezactivat telefonul ca sa nu primeasca alertele prin Ro-Alert sau au dezinstalat aplicatia DSU ca sa nu o o aiba in telefon ca dl Hoandra si acolitii lui au stabilit ca asa e bine , sa ramanem descoperiti, sa nu ascultam pe „prostii” aia de la sistem cand ne spun ei ca exista un risc.

Faptul ca se folosesc de orice ocazie ca sa atace pe nedrept, arata cat de disperati sunt unii sa indeplineasca unele promisiuni sau sa achite unele datorii fata de cei care intradevar ar beneficia de pe urma distrugerii unui sistem de urgenta functional, sau in mod inconstient, incearca sa-si faca audienta prin orice mijloace, chiar daca aceasta este in detrimentul cetatenilor. Cel putin o persona cu capul pe umeri aflata in emisiune, si aici ma refer la Val Valcu, s-a contrazis cu ei si a atras atentia asupra unor aspecte reale, pe care restul nu vroiau sa le recunoasca, referindu-se la performanta din sistemul de urgenta.

Actiunea asa zisilor „jurnalist” si „experti” este exmplul concret prin care putem spune ca „inconstienta si prostia pot ucide”!

Interesant este ca abordarea nerealista a celor de la Realitate nu a avut ecou la restul institutiilor media, atacul fiind orchestrat numai de catre cei de la Realitate.

Responsabilitatea discreditarii unor sisteme unice de avertizare si alertare a populatiei in situatiile de urgenta trebuie sa fie bine asumata de cei care in mod incostient, sau in cunostinta de cauza fiind meniti de interese ascunse, reusesc sa determine o parte din cetateni sa renunte la aceste sisteme.

Cei interesati pot vedea comunicatul oficial al DSU referitor la acuzatiile nefondate ale Realitatea TV si Net. Am sa pun linkul la comunicat in cadrul comentariilor! (comunicatul AICI)”.

JUNCKER:U.E. ESTE O MIREASA PARASITA,EUROPENII NU SE MAI IUBESC INTRE EI!

4 mai

Președintele Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker consideră că atitudinea antimigrație din statele central și est-europene se datorează procentului mic de străini care locuiesc aici, o caracteristică a dezvoltării diferite față de statele vestice. Într-un interviu pentru cotidianul economic german Handelsblatt, el mai arată că Germania trebuie să se uite la propriile nereguli înainte de a acuza alte state UE de nereguli financiare, că naționalismul și populismul au cauze interne, nu legate de politica Bruxellesului, ca europenii se cunosc foarte puțin și că este nevoie de răbdare pentru ca proiectul european să reușească.

Jean-Claude Juncker: ”Este facil, dar greșit, să dai vina în special pe Europa. Oamenii care votează extrema dreaptă au o problemă cu guvernul lor național și cu sistemul politic din țara lor”.

Handelsblatt: Cel care votează cu extrema-dreaptă este în același timp și un antieuropean sau nu?

Rezultatele acestea au în principal niște cauze interne. Însă ce s-ar întâmpla dacă partidele naționale populiste de dreapta sau de stânga ar câștiga? Atunci nu numai că UE ar fi terminată, dar ar fi terminate și democrațiile liberale și societățile libere. Asta trebuie să le explicăm celor care, de exemplu, votează cu Alternativa pentru Germania”.

Europa este acuzată că îi agresează pe alegători cu argumentele sale împotriva naționalismului. De ce se întâmpla asta?

”Pentru că europenii știu foarte puțini unii despre ceilalți. Cei din Laponia nu au nici cea mai mică idee despre ce anume vor să facă sicilienii. Însă UE are reguli comune pentru toti. Deci trebuie să fim mai atenți cu sensibilitățile celorlalți. Dacă premierul unei țări solicită ceva, nu trebuie să fim de acord cu el, însă trebuie cel puțin să ne punem în poziția pe care o are în politica internă din țara sa”.

De ce ar trebui germanii să-i înțeleagă pe italieni, care ani de zile s-au opus reformelor economice și au ajuns atât de aproape de o criză?

”Germanilor le place să acuze Italia. Însă și voi ați violat Pactul de Stabilitate de 18 ori – da, am numărat asta – și încă o faceți. În Germania au scăzut datoriile si deficitele, e drept. Însă dezechilibrele macroeconomice, în special excedentul de cont curent, nu au fost încă rezolvate. Însă problema fundamentală a europenilor este alta: nu ne iubim. Libidoul colectiv al europenilor a dispărut”.

A existat vreodată?

Da, dar cu mult timp în urmă. La cinci-șase ani după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, a existat această dragoste. Astazi, europenilor le-ar fi mult mai ușor să se îndrăgostească de Europa decât în 1952.

Brexitul este începutul sfârșitului pentru Europa unită?

Nu. Brexitul este un caz special. Daca transmiți unei națiuni, vreme de decenii, mesajul că nu aparține UE , atunci decizia de a părăsi UE este o consecință logică. Mireasa UE a fost ponegrită sistematic și apoi a fost părăsită.

UE nu este prea iubită nici în alte state. Potrivit sondajelor, populiștii vor obține o treime din mandatele PE – mai mult ca niciodată. Ce înseamnă asta pentru legislația europeană?

Nu știu cât de puternice sunt forțele populiste, de dreapta și de stânga. Se pare însă că social-democrații și creștin-democrații își vor pierde majoritatea de până acum. Vom avea nevoie de un al treilea, poate și de un al patrulea grup pentru a forma majoritatea. Rațiunea va face ca forțele pro-europene să coopereze in PE. Însă nu va fi usor. Până și în familiile politice europene există sciziuni puternice. Ce asemănări putem observa între creștin-democrații din Germania și cei din Ungarioa? Dar între socialiștii din Franța și cei din Olanda? Există animozități între pricipelale două familii politice europene cum nu au mai fos până acum.

Democrația europeana va fi afectată în mod permanent?

Nu. Rata aprobarii UE este de 62%, în medie, iar în Germania este de 81%, la cel mai mare nivel din ultimii 25 de ani. Iar asta se datorează Brexitului. Acesta a fost un semnal de trezire pentru întreg continentul. Oamenii și-au dat seama de consecințele dezastruoase pe care le poate avea părăsirea UE.

Europa este pusă sub o mare presiune globală. SUA și China avanseaza la nivel tehnologic. UE riscă să piardă cursa digitalizării și inteligenței artificiale. În același timp, populiști precum Viktor Orban și Giuseppe Conte amenință coeziunea UE. Se apropie sfârșitul UE?

Amestecați mere cu pere. Inteligența artificială și digitalizarea sunt un lucru. Coeziunea UE e alt lucru. Însă este o legătură: o UE puternică și unită poate face față mai bine provocărilor noilor tehnologii și concurenței internaționale. Comisia face tot ce poate, însă nu putem rezolva toate problemele. Slăbiciunea guvernelor naționale și a democrațiilor din Europa nu pot fi compensate de Comisie. Uități-vă la Marea Britanie: faptul că guvernul și opoziția discută încă la trei ani de al referendumul pentru Brexit nu este un semnal că democrația britanică este puternică.

Populiștii naționaliști din Franța, Germania, Polonia și Olanda vor să-și unească forțele pentru a face o alianță. Cât de periculoasă ar fi pentru UE?

Să așteptăm și să vedem dacă vor reuși să facă o alianță până la urmă. Populiștilor de extrema-dreapta le este greu să se coalizeze. Este împotriva naturii să se unească și să lupte la nivel european, câtă vreme provin din mișcări naționaliste.

Până și partidele pro-europene și-au pierdut dorința de integrare. Comisia dumneavoastră nu a reușit în inițiative precum obligațiunile europene și dreptul de zil. Cât de mare este dezamăgirea dumneavoastră.

Nu înțeleg de ce Polonia și Cehia nu primesc 20.000 de copii refugiați fără părinți. Polonezii sunt buni creștini. Am vorbit cu premierii din ambele țări. Premierul Babis mi-a spus că Cehia are și asa prea mulți orfani. Cu asta am încheiat discuția.

Este un nou egoism european?

Nu, sunt mai multe direcții de dezvoltare. Țările central și est-europene nu au avut de-a face cu migrația în timpul Pactului de la Varșovia. În Europa de Vest, lucrurile au stat diferit. În Luxemburg sunt 49% străini și nu există vreo problemă. Dar, dacă ar fi doar 2% străini, atunci ai fi putut să-i sperii pe oameni. În Bruxelles sunt cartiere unde aproape toate femeile poartă văl negru. Unii poate le văd ca pe niște oameni ciudati, ca pe niște obiece străine, însă o societate democratică trebuie să suporte asta.

Nu este vorba doar despre azil, ci despre cum vom face mai eficientă politica externă europeană. Ați cerut soluții pentru următorul summit de la Sibiu, în România. Însă nimeni nu mai crede în asta.

Avem nevoie de răbdare.

Zona euro rămâne un șantier…

Întărirea uniunii monetare nu progresează pentru că Olanda, Austria și mult prea des Germania se opun când vine vorba de solidaritate și împărțirea responsabilității. Nu sunt pesimist. Germania nu este încă pregătită pentru asta, dar mulți politicienii germani vor să o facă.

Doamna Kramp-Karrenbauer nu este printre ei.

O știu de mulți ani și o apreciez. Însă nu am avut ocazia să vorbim pe larg despre asta. Sunt doua probleme cu zona euro: fiecare stat membru se gândește doar la el, nu și la ceilalți. Apoi, zona euro nu reușește să privească la restul lumii. Ambele probleme conduc la concluzii greșite. Trebuie să demonstrăm lumii că suntem foarte serioși în privința euro. De aceea, trebuie să includem și alte elemente în construcția uniunii monetare – de exemplu garantarea depozitelor.

Germanii nu vor să plătească pierderile băncilor italiene.

Nu e așa. Dar ce se poate sune despre băncile germane? Nu reușesc să facă nici cele mai mici fuziuni. Nu vreau să discut despre fuiziunea Deutsche Bank cu Commerzbank. Dar nu se poate spune că sistemul financiar german o duce bine.

Vor apărea vreodată obligațiunile europene?

Da, dar sub o altă formă și cu un alt nume. Acum nu mai vreau să fac lobby pentru eurobonduri. Când am făcut-o, ca sef al Eurogrupului, primul răspuns a fost ”Nu”. Și aici trebuie să avem răbdare.

Oare germanii își vor schimba atitudinea dacă Jens Weidmann ajunge președinte al Băncii Centrale Europene?

Bancherii centrali sunt independenți și nu au nimic de-a face cu politica fiscală. Îmi place de Jens Weidmann. Însă el nu va putea schimba politica monetară a BCE. Pentru că nu este singur, ci are un consiliu al BCE.

Este bine sau nu ca cea mai puternică economie din zona euro să îl numească pe președintele BCE?

Nu mă deranjează ca un german să devină președintele BCE sau al Comisiei Europene. Weidmann este un european convins și un bancher central experimentat, de aceea cred că ar fi potrivit. Nu îl susțin în mod explicit, dar nu sunt împotriva lui. Nu sunt deloc de acord cu opiniile din zona de sud a Europei cum că un german nu poate fi președintele BCE.

Relația cu SUA a ajuns la un nivel redus. Sunt speranțe că se va îmbunătăți?

Absolut. Când a fost la Washington, în iulie 2018, am ajuns la un acord cu președintele Trump. Presupun că îl vor respecta, asta este important. Pentru că, dincolo de Brexit, economia noastră suferă din cauza conflictelor comerciale. De multe ori subestimăm nesiguranța pe care o simt politicienii din cauza asta.

UE este în fața unor mari provocări. Ce trebuie să facă Germania?

Este greșită ideea că Germania poate mișca lucrurile în Europa de una singură. Vocea Angelei Merkel are greutate în UE și ea va rămâne cancelar până în 2021.

Merkel nu va merge la Bruxelles?

Până acum nu am primit vreun semnal în acest sens, dar are toate calitățile pentru a veni la Bruxelles.

Merkel este privită ca o ancoră de stabilitate în UE și mulți europeni se tem de momentul în care își va încheia mandatul.

Cu greu îmi pot imagina politica europeană fără cancelară. Însă, cu excepția Alternativei pentru Germania, întreg spectrul politic german este plin de forțe pro-europene. Câtă vreme lucrurile rămân astfel, nu-mi fac griji în privința rolului Germaniei în UE.

Mandatul dumneavostră se încheie anul acesta și, odată cu el, o carieră politică de excepție. Ce vă doriți să rețină cărțile de istorie despre dumneavostră?

Niciodată nu trebuie să ai ambiția de a intra în cărțile de istorie.

În cazul dvs. va fi, probabil, inevitabil.

Willy Brandt, pe care l-am admirat mult, a răspuns astfel: Ar fi suficient să scrie așa pe mormântul meu «M-am străduit». În cazul meu, asta ar însemna că am depus eforturi pentru Europa.

Italia: imigrantii participa la Academia pentru Integrare din Bergamo

4 mai

Invictus

Integrarea italiana „boot camp” obliga imigrantii sa faca munca comunitara gratis, sa cante imnul national si sa poarte uniforme pe care scrie Academia din Bergamo si Multumesc Bergamo.

negri

In academia primarului din Bergamo, un grup de circa 30 de imigranti in uniforme formeaza doua randuri ordonate, cu mainile in spatele lor drept, in pozitie militara „pe loc repaus”.

Pe coridorul unei cladiri, repeta in cor: „Suntem studentii primului curs al Accademiei dell’Integrazione Grazie Bergamo, multumesc Bergamo”.
Apoi se sparg randurile, se aliniaza de doi in doi si se muta intr-o camera mai mare, unde doi dintre elevi, purtand sorturi albe, incep sa serveasca masa de pranz.

„Studentii” sunt solicitanti de azil si participa la un program de un an de tip „tabara de antrenament”, al carui scop explicit este integrarea imigrantilor.

Participantii frecventeaza cursuri de limba italiana, primesc stagii in fabricile din zona si trebuie sa urmeze o rutina stricta…

Vezi articolul original 656 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: