Arhiva | 12:34 pm

AFLAT LA FLORENTA, GAULEITERUL NAZIST AL ROMANIEI ,SE PLANGE STRAINATATII SI ATACA GUVERNUL ROMANIEI VIORICA DANCILA!

4 mai

Președintele Iohannis, din nou în război cu Guvernul Dăncilă 72

Klaus Iohannis se plânge că lucrează greu cu partidele de la putere. Aflat la Florenţa, la o dezbatere pe tema viitorului Uniunii Europene, Iohannis nu a ratat ocazia de a vorbi despre scandalurile din ţară.

„A doua problemă sunt politicienii înșiși. Dând vina pe UE atunci când ești acasă este o practică foarte comună. Atâta timp cât avem politicieni care spun că UE e bună, dar se duc acasă și spun că Uniunea ne-a împiedicat sau e vina ei, atunci acest lucru este problematic. Când vine cineva și întreabă politicianul de ce nu s-a construit drumul, șoseaua, politicianul dă vina pe Uniunea Europeană. Trebuie nu doar să creeăm proiecte, ci să fim onești, dacă UE a creat o oportunitate și nu am reușit să ne mișcăm în direcția bună, atunci trebuie să spunem – «scuze, nu a fost un proiect bun», politicienii nu trebuie să dea vina doar pe cei de la Bruxelles. Nu trebuie să învinovățim Bruxelles pentru orice”, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul conferinței „The State of The Union”, vineri la Florența.

3 MAI 1997: 22 DE ANI DE LA UNA DIN CELE MAI MARI TRADARI DIN ISTORIA ROMANIEI: TRATATUL CU UKRAINA!

4 mai

Cum au fost cedate teritorii ale patriei-mamă pentru a intra în NATO, la îndemnul lui Silviu Brucan.

În urmă cu 21 ani, pe 3 mai 1997, are loc la Kiev semnarea tratatului cu privire la „relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări. Au urmat apoi cei doi președinți, care au semnat tratatul la Neptun la 2 iunie 1997, iar la 14 iulie 1997 a apărut Legea 129, de ratificare a acestui tratat.

La data votării acestui act, președintele Senatului era Petre Roman, ministrul de Externe – Adrian Severin, președinte al României – Emil Constantinescu.

Prin acest tratat, România recunoștea dreptul de succesiune al Republicii Ucraina asupra unor teritorii românești integrate anterior prin forță în fosta Uniune Sovietică.

Semnarea tratatului a fost una dintre condițiile puse României pentru a fi acceptată în NATO.

„În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947). Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului”, scrie academicianul Florin Constantiniu în prefața volumului Istoria unei trădări naționale: Tratatul cu Ucraina,  de Tiberiu Tudor, carte scrisă în perioada iulie 1997 – iulie 1999, imediat după semnarea tratatului cu Ucraina.

Iată un fragment din carte. Sursa: Ziaristi Online. Autorul îl acuză pe Silviu Brucan că a stat în spatele deciziei de a încheia tratatul, fiind cel care i-a convins pe Adrian Severin și Petre Roman să semneze.

„La sfârșitul lunii ianuarie 1997 are loc reuniunea de la Dovos, pe teme de politică externă ale țărilor europene participante. În cadrul acelei reuniuni, președintele Emil Constatinescu „își permite să avanseze disponibilitatea României de a ceda de jure Ucrainei Teitoriile Ocupate, fără să aibă niciun mandat în acest sens, fără să consulte Parlamentul sau poporul român, fără să-și pună problema că un asemenea sacrificiu privește întregul neam românesc”.
Despre aceste „discuții” lansate atunci, presa românească, care încă era haotică în frunte cu nou apăruta televiziune PRO TV, nu s-a pronunțat. Practic, ratificarea Tratatului cu Ucraina s-a produs într-un fel de taină politică, pe care acum actanții de atunci nu o mai recunosc. Iar actanții, cei care au „pus în operă” acest tratat de trădare națională, Petre Roman și Adrian Severin, sunt vii. Încă se agită în politica românească. Nimeni nu a venit să spună că, de fapt, la îndemnul lui Silviu Brucan, „ideologul”, prin intermediul PRO TV, au acționat cei doi oameni de stat, Petre Roman și Adrian Severin. Iar președintele Emil Constantinescu a semnat tratatul ca pe un document de rând, măsurat de o iresponsabilitate pe care astăzi nu o recunoaște”.

În Ucraina sunt înregistrați oficial peste 400.000  de cetățeni de etnie română. Aproape 128.000 locuiesc în regiunea Odessa, în Basarabia de Sud.

Când își poate înceta valabilitatea acest tratat

Conform Articolului 27, „Prezentul Tratat se încheie pe termen de 10 ani. Valabilitatea lui se prelungește automat pe perioade de câte cinci ani, dacă nici una din părțile contractante nu va încunoștiința în scris cealaltă parte despre intenția de a-l denunța, cu cel puțin un an înaintea expirări perioadei de valabilitate respective”.
Deși fostul președinte Traian Băsescu a criticat vehement Tratatul în fața camerelor televiziunilor, pe parcursul mandatului său a avut de două ori ocazia să îl denunțe, potrivit prevederilor Tratatului, dar nu a făcut-o.

INCA O NOTA DE PLATA!,DAR PE CARE SA O PLATEASCA DIN BANII SAI SI A SUSTINATORILOR CARE L-AU „VOTAT” PE NAZISTUL KLAUS ADOLF JOHANNIS!”

4 mai

Statul paralel nu se lasă cu una cu două. Nici deconspirat după ce a pus Constituția în valiză, ca pe cifrul nuclear contra ei, nu face un pas înapoi. N-au venit nici explicațiile însoțite de liste lungi de demisii.

Făptuitorii nu există, sunt total absenți, deși fapta stă alături de cele mai grave acțiuni contra statului și cetățenilor români, alături de crimele de la revoluție. Mai mult, președintele în funcție, Klaus Iohannis, caută să cauționeze această crimă contra statului democratic printr-un referendum. De parcă justiția s-ar face în stradă, gălăgioasă, cu gărzi de corp, iar legislația ar fi eminamente politică. Cei atrași în plasa referendumului se pot trezi în captivitatea legalității unei sporite dictaturi , care funcționează tot juridic, nu altfel !

Referendumul președintelui în funcție poate face un rău enorm justiției, ordinii de drept constituționale, cât a mai rămas din aceasta. Punerea în discuție a unor principii elementare privind legiuitorul și sistemul legislativ nu se poate face prin aplicarea ștampilei de vot de către oameni induși fundamental în eroare. Chestiunile legate de justiție privesc însăși identitatea drepturilor și responsabilităților, încălcate de inițiatorul referendumului. Justiția din România are câteva probleme generate de protocoale și de liniile directoare ale corupției endemice încât presedintele țaării are niște responsabilități care îl obligă la dezbateri publice și transparență. Câte idei democratice a lansat în spațiul public președintele, încât să se apropie frontal de corupția de care nu este chiar așa de străin?

Ce vrea totuși președintele cu acest referendum pe tema justiției? Încă un mandat pentru statul paralel, pare a fi răspunsul, deși supraviețuirea sa politică în funcție poate avea consecințe dramatice pentru țară. Acest referendum din 26 Mai este încă o notă de plată, transformând justiția în litigiu, spre a da propriilor agenți electorali legitimitatea unor supramagistrați. Dacă referendumul pentru reducerea Parlamentului a dus la o suprapopulare a acestuia, cel pe tema justiției pozte introduce noi detalii și clauze încât problema corupției din justiție va fi a justiției înseși nu a unor derapaje ale organismelor de ordine publică.

Nu știu cum vor vota românii pe 26 Mai. Votul de la acest referendum este inutil și din simplul motiv că justiția nu poate fi propagandă iar ducerea ei în confruntarea electorală este o cale singură de suspendare a temelor punctuale.

EDITORIAL :IOAN VIERU/cotidianul.ro/

DANCILA A RABUFNIT:”MI SE PARE NEPOTRIVIT!”

4 mai

Viorica Dăncilă s-a declarat vineri nemulțumită că nu a fost invitată până acum de către Președinție pentru a participa la Summit-ul de la Sibiu din data de 9 mai.

„Dacă voi fi invitată, voi merge la Summit. Guvernul a asigurat din punct de vedere financiar Summitul. Mi se pare nepotrivit că tocmai cei care au muncit atât pentru România, care au făcut atâtea lucrări nu au fost invitați la Summit”, a declarat Viorica Dăncilă, la Dâmbovița.

„Când am vorbit la Ateneu eu am adresat un mesaj de unitate, i-am dat posibilitarea președintelui României să vorbească, penru că eu am crezut că trebuie să existe consens pe perioadă Președinției române a Consiliului UE.Nu am fost invitată (n.r.: La Sibiu). Gândiți-vă că vin toți liderii europeni. E un mesaj pe care îl vom da pentru întreaga Europă. Cum putem vorbi de unitate când premierul României nu este prezent pentru a putea vorbi despre realizări și agenda 2019-2024”, a mai spus premierul.

Summitul șefilor de stat sau de guvern din UE, care va avea loc pe 9 mai la Sibiu, este cel mai așteptat eveniment politic european în perioada deținerii de către România a Președinției Consiliului UE. În acest context, liderii europeni vor discuta despre noua agendă a UE pentru 2019-2024.

Summitul informal al șefilor de stat sau de guvern din UE va fi găzduit de președintele Klaus Iohannis iar președintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. La eveniment vor participa lideri din 27 de state membre UE.

PREMIERUL POLONIEI,ALATURI DE VIORICA DANCILA!

4 mai

Premierul Poloniei se alătură Vioricăi Dăncilă în mesajul pentru eliminarea dublei măsuri și a inechităților din interiorul UE. Uniunea trebuie să-și schimbe direcția, avertizează Mateusz Morawiecki, într-un articol publicat în Politico.eu.

„Uniunea Europeană este blocată într-un cerc vicios, iar pentru a ieşi din această criză UE trebuie să-şi schimbe urgent direcţia după alegerile pentru Parlamentului European din luna mai.

Am trecut prin multe crize în trecut, însă situația în care ne aflăm astăzi este cea mai gravă: Brexitul, valurile ulterioare de migrație, terorismul, încetinirea economică, datoria publică în multe state membre – toate acestea au ridicat îndoieli serioase asupra viitorului proiectului european în rândul cetățenilor săi.”, scrie premierul polonez.

După părerea lui Morawiecki, răspunsul Bruxelles-ului la aceste crize este unul total greșit.

Liderul Guvernului de la Varșovia spune că Bruxelles-ul doar a centralizat puterea, a uitat de democrație, de transparență și de responsabilitate și a ignora suveranitatea națională, aceasta fiind o abordare profund greşită.

„Bruxelles-ul pare să trateze unele state europene mai bine decât pe altele, cu abordări ce privesc deficitele bugetare, ajutorul de stat sau reformele instituţionale care par să difere în funcţie de ţările implicate.

Este inacceptabil ca autorităţile europene să critice instituţiile unor ţări pentru practici faţă de care în cazul altora nu au obiecţii.

Bruxelles-ul dă adesea dovadă de lipsă de înţelegere a situaţiei interne a ţărilor din Europa Centrală şi de Est.”, mai remarcă şeful executivului polonez.

Morawiecki apreciază că UE trebuie să se reinventeze pentru a le oferi speranțe noi cetățenilor din toate statele membre, iar dacă blocul comunitar nu va acționa, alegătorii europeni vor fi din ce în ce mai dezamăgiţi.

Practic, Europa Centrală și de Est se confruntă cu aceleași probleme. Uniunea Europeană ridică o nouă cortină de fier prin acceptarea standardelor duble. Mesajele promovate de Guvernul României în această perioadă se regăsesc și în Polonia, Ungaria sau Cehia.

INCEPUTUL SFARSITULUI PENTRU GEORGE MAIOR?

4 mai

Ministerul Afacerilor Externe se delimitează de scrisoarea lui George Maior. MAE a reacționat la scrisoarea deschisă semnată de George Maior, fost șef al SRI și ambasador în SUA, în care acesta critică raportul Comisiei SRI, legat de modul în care Serviciul a folosit ANI, susținând că diplomații ar trebui să se abțină de la astfel de atitudini.

„Ministerul Afacerilor Externe se delimitează de declarațiile domnului ambasador George Maior prin scrisoarea deschisă adresată membrilor Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului asupra activității Serviciului Român de Informații, care a fost preluată în presă. Delimitarea instituțională față de declarațiile domnului Maior este determinată de faptul că domnia sa nu recunoaște raportul adoptat de Comisia pentru controlul Serviciului Român de Informații a Parlamentului României și se referă la acesta ca fiind un text asumat de o parte a membrilor Comisiei”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe.

„Potrivit procedurilor parlamentare și democratice, Comisia, cu majoritatea membrilor, a aprobat raportul care este un document oficial al Parlamentului României. În aceste condiții trebuie respectată obligația de rezervă a membrilor Corpului diplomatic în raport cu autoritățile române conform principiului separației puterilor, prevăzut de Constituția României. Legea 269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României prevede la articolul 31, care se referă la obligațiile membrilor Corpului diplomatic și consular, ca aceștia să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii României.

În conformitate cu prevederile articolului 58 din Legea 269/2003, încălcarea de către membrii Corpului diplomatic și consular al României a prevederilor legii și neîndeplinirea cu bună-credință a îndatoririlor de serviciu atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravențională sau penală, după caz”, mai transmite Ministerul de Exerne.

Teodor Meleșcanu a declarat, joi pentru Mediafax, că în două săptămâni va fi finalizată analiza MAE în cazul lui George Maior. Ministrul de Externe a adăugat că analiza ar putea include și concluzii precum propunerea de rechemare a acestuia din funcția de ambasador al României la Washington.

„Măsurile pe care le vom lua vor fi determinate de modul în care evoluează și se clarifică temele respective, unde ar fi trebuit în mod normal ca domnul ambasador să nu folosească niște sintagme potrivit cărora nu este vorba despre un raport, ci de mai mulți membrii, câțiva membri care au semnat raportul Comisiei respective. Din punctul nostru de vedere, lucrul cel mai grav este faptul că în momentul în care ai o Comisie parlamentară, ca în orice sistem democratic, deciziile se iau pe bază de majoritate. Ori în momentul în care majoritatea a produs acest raport și a fost de acord cu el, în mod evident, acesta a devenit un document oficial al Parlamentului. A nega raportul Parlamentului este de fapt o interferență foarte clară în activitatea Parlamentului și nerespectarea principiilor care țin de separația puterilor în stat. Nu este normal ca din partea Executivului, oricine va fi, pe orice post este, dar cu atât mai mult un ambasador care obligația de a fi rezervat în relațiile cu toate instituțiile atacă un document oficial al Parlamentul, atunci într-adevăr apar niște probleme care trebuie să vedem în ce măsură reacționăm și noi”, a spus Meleșcanu, întrebat despre criticile fostului șef al SRI, George Maior, la adresa raportului Comisiei de control a Serviciului.

Întrebat de agenția de presă despre scrisoarea Comisiei de politică externă a Senatului care cerea o analiză legată de oportunitatea rechemării ambasadorului George Maior și criticile lui Călin Popescu Tăriceanu potrivit cărora întârzie prea mult un răspuns de la MAE, Teodor Meleșcanu a spus că el ca ministru nu numește și retrage ambasadori.

„Răspunsul este foarte simplu. Eu nu numesc și nu retrag ambasadori. Tot ce pot să fac este să propun, pe baza unei analize serioase, pentru că este vorba totuși de un post cheie pentru România, având în vedere Parteneriatul strategic între Statele Unite și România. Deci nu este o chestiune care se face pe picior, foarte rapid, ci trebuie să fie bazată pe argumente foarte solide. Aceste argumente au început să se strângă foarte serios. De la recomandarea Comisiei de politică externă a Senatului, care a cerut această evaluare și măsuri. Decizia CCR referitoare la neconstituționalitate, ilegalitatea protocoalelor care au fost semnate și au fost semnate bineînțeles la nivelul conducerii, ultimul raport pe care l-a prezentat Comisia de control al SRI, reacția pe care a avut-o domnul Maior, desenează de fapt care este un anumit profil și ne dă anumite indicații în legătură cu ce ar trebui să fie făcut. Sunt elemente care într-adevăr ridică serioase semne de întrebare”, a explicat ministrul de Externe.

Chestionat când va avea o concluzie și propunere în cazul lui George Maior, ministrul de Externe a replicat: „Nu este vorba de un interval foarte mare de timp. După părerea mea, două săptămâni este maximum necesar pentru finalizarea unei astfel de analize. Va fi o concluzie”.

Întrebat mai departe dacă această concluzie ar putea include propunerea de rechemare a lui George Maior din funcția de ambasador, Meleșcanu a spus: „Sigur. Evident că se poate avea în vedere și acest lucru”.

Poziția MAE vine ca urmare a scrisorii deschise adresată de George Maior comisiei de Control SRI, după raportul acuzator care îi vizează activitatea de la SRI în relația cu Agenția Națională de Integritate și modul în care ar fi fost folosită instituția.

„Doresc să subliniez că toate informaţiile transmise de către Serviciul Român de Informaţii către Agenţia Naţională de Integritate în calitate de beneficiar legal, au aparţinut unei instituţii constituţionale a statului român, respectiv Serviciului Român de Informaţii, nu directorului acestei instituţii”, se arată în scrisoarea apărută în spațiul public zilele trecute.

George Maior preciza și că Serviciul Român de Informaţii nu se raportează niciodată la potenţialul politic al unor persoane fizice vizate de informaţii și a cerut declasificarea tuturor audierilor persoanelor care s-au prezentat în faţa comisiei.

OPERATIUNEA REMANIEREA: SI DAI ,SI ASTEAPTA!

4 mai

Premierul Viorica Dăncilă a declarat vineri că așteaptă motivarea președintelui Klaus Iohannis în cazul refuzului celor trei miniștri pentru a vedea care au fost cauzele de legalitate care au stat la baza deciziei, urmând ca apoi să decidă cu privire la trimiterea altor propuneri.

„S-a văzut că există această majoritate. Nu din cauza majorității (n.r.: nu a vrut restructurare), mă gândesc cum acum preşedintele ne pune din ce în ce mai multe piedici, chiar dacă ar trece (…) remanierea, am putea să intrăm într-un blocaj, pentru că putem avea surpriza ca preşedintele să nu numească sau să conteste. Cel puţin, acum avem miniştri interimari şi putem funcţiona. Aşteptăm motivarea pentru respingerea celor trei propuneri”, a afirmat Dăncilă.

„Preşedintele trebuie să ne dea motivarea respingerii pentru că oportunitatea alegerii unor miniştri revine primului ministru. Primul ministru răspunde pentru funcţionarea Guvernului. Vreau să văd dacă sunt motive legate de legalitate, nu de oportunitate sau de pregătirea cuiva (…) Până nu văd motivarea, nu am cum să trimit alte propuneri”, a mai spus premierul.

Propunerile de remaniere, refuzate de Klaus Iohannis, au fost: Eugen Nicolicea în locul lui Tudorel Toader (ministerul Justiţiei), Oana Florea, ministru propus pentru Fonduri Europene în locul Rovanei Plumb şi pe Liviu Brăiloiu, la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în locul Nataliei Intotero.

Antena 3 a relatat vineri că PSD bate în retragere în privinţa unei restructurări a Guvernului, după ce premierul Viorica Dăncilă s-a opus ferm acestei variante. În privinţa miniştrilor interimari s-a decis în partid ca aceştia să îşi ducă la capăt mandatul de 45 de zile, conform sursei citate.

Conform  unor surse din partid, cel mai probabil o ședință a CEx va avea loc după alegerile europarlamentare. Va fi o ședință în care social-democrații să stabilească noi propuneri pentru Palatul Cotroceni. Vorbim despre cele trei ministere: Ministerul Fondurilor Europene, ministerul pentru Românii de Pretutindeni și ministerul Justiției, a mai transmis postul de televiziune.

%d blogeri au apreciat asta: