Arhiva | 12:13 pm

ASA A ZIS JOHANNIS ,NU BUNICA!

6 mai

Publicitarii români au schimbat foaia. După ce, două decenii au ținut-o cu Dorel, personajul autohton transformat în simbolul prostiei românești, la o ofertă politică ceva mai tentantă, au produs și un spot cu imagini românești din registrul valorilor morale. În sfîrșit, l-au introdus cu mare succes în storyboard și pe cel mai îndrăgit personaj din familia românească – bunica. Nespus de repede, „Așa a zis bunica”, de Mircea Bravo, a început să urce vertiginos în clasamentul videoclipurilor de succes. Apucături contemporane, istorie recentă, umor și inteligență, toate la un loc pe un ton șăgalnic, într-un îndemn civic de nota 10. După părerea mea,„Așa a zis bunica” este cel mai inteligent și izbutit clip de mobilizare electorală din toți acești 30 de ani. Pe tot parcursul secvențelor, clipul are o compoziție abilă și un umor plăcut. El se încheie cu un îndemn aproape convingător:
-Să mergi la vot pe 26 mai !
-De ce?
Lemn la politică, fătălăul din clip ridică din umeri și caută o explicație. În cele din urmă, răspunde cu o motivația hazoasă:
-Așa a zis bunica!
Frumos și ingenios! Numai că bunicile sunt sătule de politică și greu de dus la urne. Chemarea la vot a bunicii este doar o soluție ingenioasă pentru a duce storyboard-ul la un packshot pe care să scrie:
”Du-te la vot pe 26 mai!”

Nici bunica și nici bunicii nu mai pot de dragul votului, de care s-au săturat după atîtea amăgiri și farse, ci Klaus Iohannis și aparatul lui de susținere. Klaus Iohannis este disperat să scoată lumea la urne. Recitiți frazele din declarația sa de săptămîna trecută:

”Cine merge la vot poate să dea o lecție pesediștilor.Pe mine, în final, mă interesează care este raportul dintre cei care sunt alături de PSD în acest atac asupra justiției, în această proastă guvernare, fără autostrăzi, fără spitale, fără școli modernizate, și care sunt de cealaltă parte. Vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o Românie europeană, vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o guvernare europeană, cine este împreună cu mine pentru o justiție dreaptă și pentru o societate românească performantă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi”.

Dacă ne uităm bine la cadru, în spatele bunicuței, cu tot aerul său de țărancă ardeleancă, parcă se vede capul rotund al lui Klaus Iohannis și se audea vocea băieților din servicii care îi șoptesc:
-Șefu’, trebuie neaparat să-i scoatem la vot. Altfel, sunteți pierdut!

Faptul că bunicuța este „vocea” prelucrată a lui Klaus Iohannis este întărit și de prezența acestei atitudini mobilizatoare la toți propagandiștii #Rezist și la toate organele de presă. De la Rareș Bogdan (care îi amenință pe liberalii care fac pluta si nu mobilizează populația), la Realitatea TV și Digi24 (mai nou, și B1Tv !), plus site-urile de serviciu. Toată lumea mobilizează la vot și joacă rolul unei bunicuțe speriate de comunism.

Dacă spotul „Așa a zis bunica” merită nota 10, în ciuda faptului că este un spot de sprijin mobilizator pentru Klaus Iohannis, nu pentru alegerile europarlamentare, cel cu Iisus Hristos care își încheie mobilizarea cu „Muie PSD!” (Scuze!) este o ofensă, o obrăznicie și o catastrofă de comunicare.
Cînd lucrează în comunicare, propagandistul, ca și milițianul prost, nu mai simte care sunt limitele și care sunt riscurile și o apucă prin bălării. De mirare că nici una dintre bisericile creștine din România n-a sesizat subproducția pentru a se delimita și pentru a avertiza publicul. Oricum, cîrpeala este așa de grosolană încît la fel de bine ar putea fi folosită împotriva taberei Iohannis. Adică întoarsă ca argument pentru a stopa mobilizarea intensivă produsă de susținătorii referendumului și ai președintelui.

Dacă privim cu atenție făcătura cu Iisus, observăm că mesajul său este unul tipic de Bruxelles, pe fond, identic cu al Bunicuței. Dacă n-ar fi pletele și vîrsta, mai că l-am putea suprapune lui Jean Claude Juncker și lui Frans Timmermans! Și, dacă le-am pune plete lui Iohannis sau lui Rareș Bogdan, ar rezulta cam același îndemn.
Ce ne spune spotul grosolan cu Iisus Hristos? Că această încropeală obraznică, cu limbaj de USR Plus, a fost lucrată în dispreț față de biserică și de credința majorității. Accentul și fața lătăreață a actorului care îl interpretează pe Iisus ne trimit cu gîndul la o producție externă automatizată, comandată de la București. Altfel, nici un actor, fie el și figurant, nu s-ar fi amestecat într-un asemenea rahat!
Asaltul spoturilor pe net cere și o replica. Doar n-o paraliza toată România în fața propagandei pentru mobilizarea unui referendum în favoarea lui Iohannis!? Mai este și lume împotrivă.
Chiar încerc să-mi imaginez ce-ar însemna și o campanie anti. Adică un bombardament cu mesaje de genul:
-Alegeți candidații pentru Parlamentul European și stați acasă pentru a scăpa de Iohannis!

EDITORIAL:CORNEL NISTORESCU:http://cotidianul.ro/

CUM SI-A INGHITIT KLAUS JOHANNIS PROPRIILE VORBE!

6 mai

ALDE a postat luni pe Facebook un mesaj al lui Klaus Iohanis, dintr-un interviu din 2015, în care președintele afirma că nu va acuza premierul la televizor pentru ceva ce a făcut sau trăgându-l de urechi, vorbind colocvial. Iohannis propunea atunci „o altfel de politică, fără scandaluri” și show-uri televizate între președinte și premier.

„Propun o altfel de politică, fără scandaluri, fără show-uri televizate între președinte și prim-ministru. Deci pe mine n-o să mă vedeți acuzând prim-ministrul la televizor pentru ceva ce a făcut sau trăgându-l de urechi, vorbind colocvial. Nu așa se face politică! Președintele nu este ales ca să distreze oamenii. Mi se pare absolut normal ca președintele și prim-ministrul să discute despre cum se pot rezolva problemele României”, spunea Klaus Iohannis în interviul acordat în 2015 la Realitatea TV, potrivit video-ului postat, luni, pe pagina ALDE de Facebook.

Mesajul a fost postat în contextul tensiunilor publice dintre președinte și actuala guvernare. În numeroase intervenții, Iohannis i-a adresat cuvinte dure Vioricăi Dăncilă, acuzând actuala guvernare de „golăneală”.

Vineri la Florența, președintele Iohannis a afirmat, în cadrul unei dezbateri pe tema „Starea Uniunii Europene”, că situația în România este complicată și există o „coabitare dură între Președinte și majoritatea guvernamentală”.

„Situația este foarte complicată în România. Nu vreau să o zugrăvesc mai roz decât este de fapt. Independența justiției de la noi este amenințată, avem abordări populiste, avem tot felul de situații complicate, și, dacă ne referim la arhitectura sistemului nostru politic, ne confruntăm cu ceea ce noi numim o coabitare dură între Președinte și majoritatea guvernamentală, a declarat Iohannis, la Florența.

IRESPONSABILITATEA!

6 mai

Responsabilitatea persoanelor aflate în exercițiul public ar trebui, în principiu, să se regăsească în acuratețea legală a mandatului. Invocarea cu repetiție a justiției în menținerea ordinii de drept arată lipsa unui cod instituțional, apt să producă efecte care ulterior ar putea face obiectul unor revizuiri.
Acțiunile în justiție, pe lângă faptul că sunt greoaie, au și alte caracteristici care ar trebui să fie rezolvate de către comisii de mediere în prezent cvasi-inexistente. Statul de drept nu ar trebui să fie unul al litigiilor generate în fapt de incapacitatea sistemului de a pune la dispoziție mijloace de reglementare care ar putea debloca erorile și neconstituționalitatea legislativă. Ideea că avem un sistem perfect, cu administratori prefecți, este profund demoralizantă și generatoare de tragedii.
Judecătorii de la foarte multe instanțe sunt deseori puși în situația de a judeca contrar obiectului litigiilor pentru că există suficiente legi care îi obligă sau le facilitează un asemenea demers. Pentru că în niciun domeniu din România presupus democratică responsabilitatea nu este precizată așa cum ar fi necesar, judecata se deplasează uneori spre iraționalul ca studiu de caz. În asemenea condiții, Secția pentru Infracțiunile din Justiție ar putea fi aliniată unei secții a instanțelor, ca urgență operativă. Solidaritatea de breaslă a magistraților , aspect care subminează unele cauze colaterale, nu ar trebui să se mai întâlnească pe traseul procesual. Această solidaritate, în fapt susținerea falsului juridic, poate fi în analiză firul a ceea ce numim corupție sau pur și simplu subminare a actului de justiție.
Justiția a eșuat momentan și pentru faptul că elementele contradictorii și-au făcut loc în dispozitivul legislativ, ca într-o veritabilă mașinărie a corupției .
Îndreptarea Justiției spre respectarea explicită a procedurilor ar fi un pas important în soluționarea corectă. De la falșii subiecți de drept, la respingerea probatoriilor, toate având un scop vădit părtinitor și care ar trebui să conducă firesc la excluderea din magistratură sau la radierea caselor de avocați implicate în traficul de influență, justiția romanescă a preluat tezele comunisto -securiste ale imunității absolute.
Iresponsabilitatea a cuprins sistemul în mod paranoic, ca o soluție de salvare națională și o dispoziție normativă. Așa ceva nu poate conduce decât la căderea liberă a unei națiuni.

CINE-S BABICI SI SAVU,CE MINUNI FAC EI?

6 mai

Cine nu știe cine-i Babici înseamnă că nu știe nimic despre industria României. Și Nicolae Ceaușescu, în multe fabrici și proiecte intrate în dificultate, întreba „Unde-i Babici? Chemați-l pe tovarășul Babici, acela mic!”.

Și de pe cine știe unde, oricum, din spatele convoiului care îl însoțea pe Ceaușescu, sau din plutonul de specialiști din preajma sa, apărea acest personaj unic al industriei românești din anii comunismului. Scund, agitat, elegant, totdeauna la costum, cu niște ochi iuți ca de viezure, Emanuel Babici a fost un guru al industriei românești pre- și postrevoluționare (ca să includem și o graniță imaginară între două epoci). Inginer, constructor, mecanic, manager, organizator, negociator, inventator, vorbitor de limbi străine și dezvoltator de proiecte turnkey project în lumea arabă, inginerul Emanuel Babici are cel puțin o sută de chei pentru relansarea industriei românești.

Face parte dintre cei care ar putea deschide și o fabrică de împachetat și exportat nisip din Sahara!Înainte să încep materialul despre Babici, am căutat să aflu ce au mai scris și alții despre el. Cel mai hazos a fost în Wikipedia. Totul se reduce la mențiunea că ar fi fost cîndva, din 1990, un ministru adjunct și secretar de stat. Un ziar menționează și cîteva remarci ale sale. Cică dispar „toate marile combinate industriale” și că „producția de oțel a României a căzut de la 9 milioane de tone pe vremea comunismului la numai 3 milioane în anii economiei de piață”. De ce și cu ce consecințe, dar, mai ales, ce se poate face?… Pauză! Parcă ar fi fost vorba de diviziile B la fotbal. Înainte erau trei, acum este numai una.

Și pace bună că două s-au dus! Propozițiile lui Babici conțin în numai cîteva cuvinte decăderea economiei românești după 1990. Și totuși, cine-i Babici și ce face el? Este partenerul și adjunctul lui Constantin Savu, un alt inginer din vechea generație de industriași, președintele grupului Uzinsider S.A.In 1989, înainte de căderea Ceaușeștilor, bătînd șantierele românești pentru un serial de reportaje în Orientul Mijlociu, am auzit de Babici ca despre un fel de pașă, de magician, de șeic peste șeici. Prima dată cred că l-am întîlnit în Turcia la o hidrocentrală sau prin Irak, la o fabrică de ciment. Era peste tot. Muncitorii români vorbeau despre Babici ca irakienii despre Sadam. Iar irakienii credeau despre el că este cel puțin frate cu Ceaușescu și ministru al industriilor.

Ceea ce Babici, maramureșean sadea, nu a fost și, din păcate pentru România, nici nu va fi. În paranteză fie spus, la Ministerul Industriei Grele o bună bucată de vreme scaunul de ministru a fost ocupat de un alt personaj proverbial al României, pe care nimeni n-a vrut să-l recuperze: Ioan Avram. Emanuel Babici, Ioan Avram, Constantin Savu și încă vreo cîțiva ar putea face și azi un proiect de dezvoltare industrială de nivel european. Tustrei trăiesc, au o experiență uriașă și au idei. Babici este chiar un om agitat și neliniștit. Cu partenerul său, Constantin Savu, conduce grupul Uzinsider, format din cîteva societăți importante. Controlează deja fabrici și trăiesc mai mult din export pentru că în România nu prea mai au ce și cui vinde. Pentru cine nu știe, merită precizat că acest om agitat și exploziv, plin de idei și proiecte, a fost inginer la Întreprinderea de Mașini Grele (IMGB) București (1967 – 1970); inginer șef la IMGB (1971 – 1977); director la IMGB (1978 – 1982);  director general la Centrala de Utilaj Energetic si Metalurgic București (C.I.U.E.M.M.R) – (1983 – 1989);  reprezentant al României în cadrul INTER-ATOMENERGO – Uniunea țărilor membre CAER specializate în fabricația de echipament nuclear în sistem (WWR) (1984 – 1990).

După căderea comunismului, în agitația aceea nebună, cineva s-a gîndit că Babici ar putea scoate industria din încurcătură și l-a numit ministru adjunct si secretar de stat la Ministerul Industriei (1990 – 1991). Degeaba! Drumul era scris. De unul singur nu putea face mare lucru și a plecat sau a fost schimbat. Nimeni nu mai ține minte cum și de ce. Emanuel Babici a fost implicat în realizarea echipamentelor energetice pentru centralele pe carbune de la Rovinari, Turceni și Craiova 2, a contribuit la coordonarea programului de fabricație a presei hidraulice de 120MN (1982 – 1984) și a coordonat direct asimilarea echipamentelor de clasa 1 nucleară pentru Centrala Cernavodă (1986 – 1990). După 1992, Babici și Constantin Savu (președintele grupului) au fost motoarele de bază ale S.C. UZINSIDER S.A., o societate românească privată. Și cei doi s-au dus în Germania și au făcut o ofertă unui mare concern. Pe un preț onorabil, vor moderniza instalația de aglomerare EKOSTAHL, au zis ei. Ce ați mai făcut voi, au întrebat nemții? Vreo 10 fabrici în Middle East!

În 1997, cei doi au încheiat proiectul și erau deja bogați și din nou jucători importanți pe piața industriei românești.Au mai făcut instalațiile de depoluare la oțelăria TMK Reșița și la Oțelăria Călărași, au modernizat furnalele 4 si 5 ale Laminorului de benzi la rece Galați (1997 – 2004) și tot felul de alte lucrări.Și, cînd cei mai mulți îl credeau pensionar, mort sau fugit prin lume, el și partenerul său Constantin Savu, cu aceeași discreție publică au pus la cale dezvoltarea în regie proprie a producției de energie regenerabilă hidro. Au dezvoltat un proiect pentru realizarea a patru MHC-uri cu o capacitate de 7,4 MWh. Adică au patru microhidrocentrale!

Poate că toate acestea, altfel niște enumerări destul de plicticoase, vă spun totuși ceva despre priceperea, imaginația și capacitatea de organizare a lui Emanoil Babici, a lui Constantin Savu și a celor din grupul Uzinsider, inclusiv a colegilor lor. Pare firesc să fi obținut premiul AGIR 2004 în domeniul „Ingineriei mediului” pentru lucrarea „Sistem complex de decolmatare si ecologizare a lacurilor si canalelor”. De asemenea, UZINSIDER S.A. a fost decorată în 2014 cu Meritul industrial si comercial, în grad de ofițer. Babici și Savu sunt numai doi din generația de aur a industriei românești, cea care a contribuit la dezvoltarea și modernizarea industriei în Orientul Mijlociu. Ei dau tonul într-un grup industrial exceptional, cum puține firme cu acționariat românesc au mai rămas. Pentru o evaluare dintr-o privire, merită să reproduc societățile grupului Uzinsider S.A.:

-Uzinsider Techno S.A.-profilată pe exportul de echipamente industriale, centrale electrice, fabrici de ciment și industrie chimică;

-Uzinsider Engineering S.A. Galați -proiectare și cercetare pentru industria metalurgică;

-Uzinsider General Contractor S.A. București -proiecte la cheie și antreprenoriat;

-Promex SA Braila, echipamente tehnologice, escavatoare și utilaje terasiere, reductoare;

-Comelf S.A. Bistrița Utilaje pentru industria metalurgică și pentru centrale electrice;

-24 ianuarie S.A. Ploiești-echipamente tehnologice pentru industria metalurgică, chimică și petrochimică.

 

EDITORIAL:CORNEL NISTORESCU/cotidianul.ro/

CAZUL CLUJ:MIZERIE,MIZERIE,DAR CU DECORATIE IN PIEPT!

6 mai

Ziardecluj.ro scoate în evidență câteva aspecte interesante după vizita Sorinei Pintea, ministrul Sănătății, la Spitalul Județean de Urgență Cluj și concluziile acesteia. Acest spital a fost decorat în trecut.

„Deci, după ani și ani de scris la gazetă, de discuții și de filmulețe făcute de către Emanuel Ungureanu, post-decorarea iohannisiană, se vede și mizeria (doar nițel, de genul: “dar sunt și neajunsuri, tovarăși”): “imaginea pe care pacienții o vad când intră în acest spital este dezolantă, lipsa de organizare și mizeria din curtea spitalului nu e o carte de vizita demna să dea încredere celor care vin aici pentru a-și rezolva o problemă medicală”.

Despre lipsa de colaborare a CJ Cluj cu Ministerul Sănătății în ceea ce privește utilarea corectă a unității spitalicești aflate în subordine, aștept reacția isteric-neconstructivă și plină de invective și imprecații a președintelui CJ Cluj, Alin Tișe. Mai interesante sunt intervențiile deputatului USR Emanuel Ungureanu.

Corect, am filmat aceste realități acum câteva luni, le-am făcut publice încă din 27 decembrie 2018, am propus și măsuri împotriva managerului Spitalului Județean Cluj, Petru Șușcă, un apropiat al dumneavoastră, nu ați luat nicio măsură împotriva managementului defectuos din Spitalul Județean Cluj, nu este târziu să o faceți! Era să uit, între timp a fost premiat de Administrația Prezidențială, cine l-a propus pentru premiu voi afla in curând…

Știind despre mizeria (nu numai cea fizică, cât și cea morală) din Spitalul Județean de Urgență Cluj, și noi suntem curioși care este expunerea de motive care a stat la baza propunerii de decorare a acestei unități spitalicești, cine a scris-o și ce recomandări a avut. Și, mai ales, de ce managerul Șușcă este ținut pe brațe. Dar are și doamna Pintea dreptatea sa când atrage atenția asupra faptului că CJ Cluj ar putea fi mai generos cu unitatea spitalizească din subordine”, scrie publicația locală.

CATI STRAINI CONTROLEAZA ECONOMIA ROMANEASCA!

6 mai

bani-moneda-romania-inflatie

Germania, Franţa ṣi Italia ocupă primele trei locuri în topul ṭărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform Institutului Național de Statistică. În România, în anul 2017, au fost identificate 80.905 grupuri de întreprinderi, din care 4.910 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 75.995 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (293 controlate din interior, respectiv 75.702 controlate din străinătate).

Din totalul grupurilor de întreprinderi identificate pe plan naṭional, 4.190 erau rezidente, este 6% din total grupuri, dintre acestea peste 95% fiind constituite din două sau trei unităṭi legale.

Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România activează în comerţ. Repartizarea grupurilor de întreprinderi din România pe activităţi economice, la nivelul secţiunilor CAEN Rev.2, arată că majoritatea acestora îşi desfăşoară activitatea în: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 35% din totalul grupurilor de întreprinderi; Construcţii – 11% din totalul grupurilor de întreprinderi; Industria prelucrătoare – 11% din totalul grupurilor de întreprinderi; Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 9% din totalul grupurilor de întreprinderi. Tranzacţii imobiliare – 8% din totalul grupurilor de întreprinderi.

Grupurile de întreprinderi rezidente activează preponderent în cadrul următoarelor domenii: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 21%; Industria prelucrătoare – 12%; Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 12%; Construcţii – 11%.

Raportat la ponderea numărului de salariaţi, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania, Franţa ṣi Italia. În anul 2017, din totalul grupurilor de întreprinderi multinaṭionale controlate din străinătate ṣi identificate în România, 13.195 sunt grupuri controlate de persoane juridice străine, iar 62.507 sunt grupuri controlate de persoane fizice străine. Rezultatele anului 2017 indică faptul că, în funcţie de ponderea numărului de salariaţi, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (16,9%), pe locul doi sunt cele controlate din Franṭa (11,7%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Italia (9,5%).

În funcţie de ponderea numărului de salariaţi în total grupuri de întreprinderi multinaţionale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în secţiunea C – Industria prelucrătoare (10,0%), în secţiunea M – Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,4%) ṣi în secţiunea G –
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (2,3%). În privinţa subgrupurilor de întreprinderi controlate din Franṭa, 5,7% se regăsesc în secţiunea C – Industria prelucrătoare, 2,1% în secţiunea G – Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor.
Subgrupurile de întreprinderi controlate din Italia domină în secţiunea C – Industria prelucrătoare (6,1%).

ALERTA MILITARA!,DOI SOLDATI ROMANI RANITI IN AFGANISTAN!

6 mai

Doi militari români au fost răniţi în Afganistan, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

„Doi militari din Batalionul 300 Protecția Forței „Sfântul Andrei”, care se află în misiune în Afganistan, au fost răniți luni, 6 mai, în jurul orei 2.35, ora României, în timp ce executau o misiune de patrulare interioară în Baza Aeriană Kandahar. Pe timpul executării misiunii, mașina de luptă de tip MRAP în care se aflau militarii s-a răsturnat. Cauzele evenimentului sunt în curs de cercetare de către o comisie constituită la nivelul unității.

Celor doi militari, caporalul clasa a III-a Laurențiu Bogatu și fruntașul Ionuț Burlacu, li s-a acordat primul ajutor și au fost evacuați la Spitalul Militar ROL III din Baza Aeriană Kandahar. Starea lor de sănătate este stabilă, caporalul Bogatu fiind deja externat și s-a întors în campul românesc, unde rămâne sub supravegherea echipei medicale a detașamentului”, se arată într-un comunicat transmis de minister.

„Conducerea MApN este informată în permanență despre situație și urmărește cu atenție evoluția de sănătate a militarilor”, mai arată sursa citată.

%d blogeri au apreciat asta: