EI SUNT EROII NEAMULUI(II)!

16 mai

Continuăm publicarea „Fişelor matricole” ale deţinuţilor politici executaţi de regimul comunist în urma unor procese politice pentru că s-au opus orînduirii socialiste instaurate în România cu ajutorul bolşevicilor. Nedumerirea noastră vine din faptul că şi astăzi aceste sentinţe au rămas valabile şi nimeni nu s-a gîndit la un proces real al comunismului, în care toate aceste procese politice să fie rejudecate, iar aceşti adevăraţi eroi ai neamului să fie reabilitaţi şi puşi în galeria martirilor, alături de victimele Revoluţiei din Decembrie 1989!

În primul episod al serialului nostru am publicat „Fişele matricole” ale următorilor eroi executaţi de regimul comunist: ION ALEXA, executat la Jilava în 29 august 1952, NICOLAE ANDREESCU, executat la Jilava în 21 iulie 1959, TONI ANTONESCU, executat la Jilava în 5 decembrie 1958, PETRE ARNĂUŢOIU, executat la Jilava în 18 iulie 1959, TOMA ARNĂUŢOIU, executat la Jilava în 18 iulie 1959, GHEORGHE ARSENESCU, executat la Jilava în 29 mai 1962, OSCAR BACH, executat la Gherla în 11 noiembrie 1958, NICOLAE BĂSOIU, executat la Jilava în 18 iulie 1959, OLIVIU BELDEANU, executat la Jilava în 18 februarie 1960, DUMITRU BIBUL, executat la Gherla în 29 septembrie 1958, ANDREI BICUŢ, executat la Gherla în 2 septembrie 1958.

Vă prezentăm azi un nou set de documente din arhiva întocmită de IICCMER:

În primul episod, aţi văzut „Fişele matricole” ale unor foarte cunoscuţi deţinuţi politici executaţi de regimul comunist, precum fraţii Arnăuţoiu sau colonelul Gheorghe Arsenescu. Alături de ei, în mişcarea de rezistenţă din care făcea parte şi Elisabeta Rizea, era şi Nicolae Băsoiu, văr cu aceeaşi Elisabeta Rizea, executat pentru că-şi trimitea soţia să ducă mîncare patrioţilor ascunşi prin munţi.

BIOGRAFII PENTRU UN EVENTUAL MANUAL DE ISTORIE

În semn de omagiu pentru toţi eroii ucişi de regimul comunist prin sentinţele tribunalelor populare, „Cotidianul” va publica un volum cu toate aceste „Fişe matricole”, în care intenţionăm să includem şi biografiile acestor eroi, motiv pentru care aşteptăm informaţii despre vieţile acestora pe adresa redacţiei.

Astăzi, vă prezentăm două biografii uimitoare despre doi dintre martirii ale căror „Fişe matricole” le vedeţi mai sus: medicii Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu. Amîndoi au fost liderii unei mişcări de rezistenţă „Frontul Național Creștin Iuliu Maniu. Gruparea pentru Libertate, Patrie și Cruce”.

Despre cei doi eroi şi despre ceilalţi din grupul condus de ei, în vol. „Rezistența armată anticomunistă din munții României”, p. 87, Editura ”Gândirea românească”, 1993, Cicerone Ioniţoiu scria: Împotriva acţiunii de colectivizare s-a format un grup de partizani care erau înarmaţi pentru apărare şi care au lansat şi o serie de manifeste. Activitatea lor s-a desfăşurat între anii 1949 şi 1957. Cei doi conducători, dr. Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu, au fost executaţi, în lot au fost 23 de ţărani din satul Brăişor, judeţul Cluj, şi dintre ei au fost condamnaţi în anul 1957 la muncă silnică pe viaţă: Creţu Gheorghe, Creţu Teofil, Bonig Gheorghe, Bortig Ioan şi Fărcane Vaier. Ceilalţi au primii pedepse până la 25 de ani închisoare, printre ei numărându-se bărbaţi şi femei din sat: Mudure Arsinte, Cobîrzan Gheorghe, Bonig Traian, Bortig Vaier, Creţu Pamfil, Niculae Gheorghe, Nicula Iustina, Creţu Irina, Cătaş Oniţa, Bortig Vasile, Hanga Gheorghe, Brazdă Aurel, Fărcane Gheorghe (mort la Gherla în 1961), Mudure Vasile şi alţii.

Medicul veterinar IOSIF CAPOTĂ, executat pentru că „a constituit o organizaţie cu scopul de a schimba orînduirea socială”. Pe Wikipedia este descrisă pe larg activitatea sa anticomunistă şi calvarul prin care a trecut:

Iosif Capotă s-a angajat în activitatea politică de partea Partidului Național Țărănesc, al cărui membru era, se pare, încă din perioada interbelică. În legătură cu intrarea sa în PNȚ există și un alt punct de vedere, conform căruia ar fi devenit membru al acestui partid abia în primăvara anului 1946. Astfel, într-o „Fișă socială” întocmită de miliția din Huedin, la capitolul „Activitatea politică din trecut” se afirmă: „A făcut parte din P.N.Ț.-Maniu din alegerile din anul 1946, a fost ca președinte de plasă și candidat de deputat”. Cert este, însă, că la alegerile din 1946, Iosif Capotă candida din partea PNȚ pentru o funcție de parlamentar ocupând poziția a treia din lista comună țărănisto-liberală, după Emil Hațieganu și Alexandru Lapedatu.

În perioada anterioară alegerilor a început și colaborarea cu Alexandru Dejeu, alături de care a pus apoi bazele unui grup anticomunist.

Și în zona Huedinului scrutinul electoral a fost marcat de incidente, printre victime aflându-se și doctorul Capotă, agresat fizic de un agitator comunist în secția de votare nr. 2 din Huedin când se numărau voturile. În perioada de după alegeri hărțuielile asupra sa au sporit în intensitate. În martie 1947, acuzat că desfășura o „activitate instigatoare” împotriva regimului, a fost arestat pentru 10 zile. Eliberat temporar, a fost ținut mai departe sub o strictă „observare” fiind amenințat chiar cu asasinatul sau, după alte variante, cu rearestarea. Prevenit la timp în legătură cu aceste scenarii de către Mihai Simula, membru în organizația de bază a P.C.R., Iosif Capotă a părăsit Huedinul la 9 mai 1947, în locul său fiind executat tocmai cel care îi sugerase să se ascundă.

A intrat astfel într-o etapă de peste un deceniu de viață clandestină. Inițial s-a deplasat în Ciuleni, unde era căsătorită sora sa, Susana, iar la scurt timp era considerat de Miliție și Securitate drept „conducătorul unei bande” care acționa în zona Munților Apuseni.

După o perioadă a plecat de la Ciuleni și s-a stabilit într-una din anexele gospodăriei părintești din Mărgău, unde, cu câteva intermitențe a rămas până în iunie 1952. Deși au fost făcute mai multe percheziții nu a fost găsit. Familia i-a fost supusă la mari presiuni, în 1952 fiind chiar deportată în Bărăgan, unde a rămas până în 1956. În această perioadă a ținut legătura cu membri ai Grupului „Teodor Șușman”, dar s-a dovedit adeptul unei conduite anticomuniste mai discrete și mai puțin provocatoare decât aceștia din urmă.

Din cauza presiunilor asupra familiei, în 1952 a plecat în Brăișor, unde avea multe cunoștințe personale. Aceasta a însemnat finalizarea unei prime etape din activitatea grupului „Capotă-Dejeu”.

Înainte de a fi arestat, timp de doi ani, Iosif Capotă a mai locuit și în Hodiș, lângă Brăișor.

Stabilirea lui Iosif Capotă în zona Brăișor – Hodiș și mutarea lui Alexandru Dejeu în Dragu a echivalat cu intrarea grupului „Capotă-Dejeu” într-un nou stadiu de evoluție, pe parcursul căruia au fost parțial asimilate câteva dintre trăsăturile specifice unui grup de rezistență anticomunistă. Astfel, Iosif Capotă a format un important grup de colaboratori cu care avea întâlniri constante, o activitate asemănătoare desfășurând și Alexandru Dejeu în Dragu. Din punct de vedere formal cele două sub-grupuri au făcut parte din organizația anticomunistă „Frontul Național Creștin Iuliu Maniu. Gruparea pentru Libertate, Patrie și Cruce”, denumire stabilită de Iosif Capotă încă din 1949.

Principalele acțiuni ale grupului au constat acum în redactarea și difuzarea a aproximativ 5.000 de manifeste anticomuniste, cu o tematică diversificată: desființarea bisericii greco-catolice, colectivizarea, rebeliunea antisovietică a lui Tito etc. Manifestele erau redactate de Iosif Capotă la mașina de scris și multiplicate cu indigo. Difuzarea era asigurată de către subgrupul din Brăișor la târguri sau la diverse aniversări și sărbători (23 august, 7 noiembrie, 30 decembrie), dar erau trimise și prin poștă către instituții, structuri regionale de partid, ministere, legații și ambasade. Putem constata așadar că grupul „Capotă-Dejeu” a avut un caracter nonviolent, deși după 1952 unii dintre membri erau înarmați.

Din cauza insecurității, doctorul Capotă luase în calcul pentru primăvara anului 1958 și soluția trecerii ilegale a frontierei (în Austria într-un tren încărcat cu plante medicinale; în Italia cu un tren de conserve; într-un vagon cu cherestea din cele încărcate la depozitul de lângă Poieni).

Arestarea, condamnarea și execuția. După aproximativ 11 ani de clandestinitate și o intensă activitate de urmărire a sa din partea autorităților, la 7 decembrie 1957 Iosif Capotă a fost arestat. În noaptea de 6/7 decembrie a fost transferat la n Brăișor un batalion de Securitate de la Florești (jud. Cluj), care a înconjurat satul. O echipă de intervenție s-a deplasat la casa familiei Borțig Ioan, unde era ascuns Iosif Capotă. Arestarea s-a desfășurat fără incidente, ofițerii fiind confundați cu Ioan Borțig, care era așteptat să revină acasă în aceeași noapte dintr-un sat vecin. Luat total prin surprindere Iosif Capotă a încercat să se sinucidă în ultimul moment prin otrăvire dar nu a reușit. În mai-iunie 1958 la Tribunalul Militar al Regiunii a III-a Militare din Cluj s-a desfășurat procesul lotului „Capotă-Dejeu”, format din aproximativ 50 de persoane, în trei grupuri distincte. Procesul a fost public, iar Iosif Capotă a invocat clemență pentru oamenii incriminați în dosar. La 8 iulie 1958 a fost condamnat la moarte și a fost executat prin împușcare la Penitenciarul Gherla, în 2 septembrie 1958, după ce, în prealabil, i-a fost respins recursul de comutare a pedepsei la muncă silnică pe viață”.

MEDICUL ALEXANDRU DEJEU, executat la Gherla pentru că „a făcut parte din organizaţia condusă de Capotă Iosif”. O sinteză a biografiei sale poate fi găsită pe Wikipedia:

După arestul din toamna anului 1946 a ieșit din sfera de interes a autorităților, exercitându-și profesia de medic, dar s-a aflat într-o legătură permanentă cu Iosif Capotă, ajutându-l cu bani și alimente. După venirea lui Iosif Capotă în Brăișor, și înainte ca Alexandru Dejeu să fi fost mutat pe criteriu profesional din Mărgău, întâlnirile au fost numeroase, iar după transferul în Dragu, colaborarea între ei a continuat, Iosif Capotă fiind căutat în Brăișor de către Alexandru Dejeu de câte ori a fost posibil.

După mutarea lui Alexandru Dejeu în Dragu, grupului „Capotă-Dejeu” a intrat într-un nou stadiu de evoluție, pe parcursul căruia au fost parțial asimilate câteva dintre trăsăturile specifice unui grup de rezistență anticomunistă, cei doi lideri constituind în jurul lor importante grupuri de colaboratori cu care aveau întâlniri constante. 

În conformitate cu documentele din arhiva fostei Securități, Alexandru Dejeu a făcut obiectul unui dosar informativ deschis la 6 septembrie 1957 (Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), fond Informativ, dosar nr. 3223, f. 5.) Din „Hotărârea de deschidere a dosarului” reiese: „Având în vedere faptul că sus-numitul se bucură de încrederea elementelor dușmănoase din comuna Dragu, a fost luat în studiu în vederea recrutării, iar la data de 23 octombrie 1956 s-a trecut la recrutarea lui ca agent în problema PNȚ Maniu”, dar se pare că, prin acțiunile sale, Alexandru Dejeu a făcut „un joc dublu, destul de periculos, pe care l-a acceptat, probabil, pentru că nu a avut de ales, ba mai mult, a considerat că prin inteligență ar fi putut controla ofițerul de securitate care-l avea în legătură și ar fi putut ține la distanță încercările repetate de arestare ale lui Iosif Capotă și, implicit, descoperirea legăturilor sale cu fugarul și a rețelei de apropiați.”

În toamna anului 1957 Securitatea nu mai era mulțumită de „colaborarea” cu Alexandru Dejeu, într-un raport precizându-se că acesta „a furnizat unele materiale fără importanță despre diferite elemente foste în PNȚ Maniu din comuna Dragu” (Arhiva Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fond Informativ, dosar nr. 3223, f. 3.) iar „la întâlnire se prezenta de obicei fără material, iar față de L.O. care ținea legătura cu el avea o serie de manifestări dușmănoase cu privire la politica externă și internă a URSS și RPR, spunând în mai multe rânduri că el are o altă platformă politică decât cea a PMR și că PMR-ul nu este iubit de oameni și nici chiar de membrii lui, pentru că măsurile pe care le ia nu sunt juste și gândite etc., constatându-se că este un element înrăit și dușman al poporului și regimului democrat popular, fapt pentru care nu prezintă încredere, fiind capabil oricând să desfășoare activitate organizată împotriva regimului”.

Potrivit unor documente din Arhiva CNSAS se pare că la începutul colaborării cu Securitatea, Alexandru Dejeu a impus unele reguli, cum ar fi acea că „pe baza informațiilor lui să nu se treacă la arestarea vreunei persoane, iar datorită faptului că el nu este de acord cu politica partidului, nu vrea să se facă vărsare de sânge, adică în cazul că unele persoane ar încerca să se organizeze și să treacă la acțiune armată, el va semnala ca să se ia măsuri de împrăștierea lor și nicidecum măsuri pentru arestarea acestora”. Așadar, Dejeu camufla acțiunile ostile contra regimului, ale sale și ale apropiaților săi, prin acceptarea în mod formal a colaborării cu Securitatea.

Arestarea, condamnarea și execuția. În seara de 7 decembrie, la o zi după arestarea lui Iosif Capotă, Alexandru Dejeu, împreună cu soția sa, Ana Rauca, a fost arestat de la domiciliul său din Cluj. Ancheta s-a desfășurat în nota specifică Securității, și, după ce s-a convins că sunt cunoscute toate persoanele implicate și că ele sunt arestate și au făcut mărturisiri și Alexandru Dejeu a făcut declarații complete în care și-a expus convingerile politice. El a precizat: „m-am hotărât să declar tot adevărul, convins fiind că negația în continuare nu-și mai are rost. N-aș face acest lucru fără să fiu convins de cele afirmate mai sus și țiu să declar că rostul negării de până acum a fost nu diminuarea răspunderii personale, ci limitarea persoanelor arestate. Mă refer la număr. Aș vrea să arăt de la bun început că nu regret tot ceea ce am făcut și dacă istoria s-ar repeta, în fond aș face la fel, aș modifica însă profund forma”, în sensul de a face tot posibilul să nu fie prins de Securitate.

În proces Alexandru Dejeu a făcut un dur rechizitoriu la adresa regimului comunist, și, la fel ca și Iosif Capotă, a fost condamnat la moarte la 8 iulie 1958. La 20 august i-a fost respins recursul de comutare a pedepsei la muncă silnică pe viață și a fost executat prin împușcare la Penitenciarul Gherla, în 2 septembrie 1958 (ACNSAS, Fond Penal, dosar nr. 86, vol. 8A, f. 28.)”.

În cazul colonelului Gheorghe Arsenescu, activitatea sa anticomunistă este foarte cunoscută, el activînd în „Grupul Arnăuţoiu”, denumit „Haiducii Muscelului”, din care făcea parte şi Elisabeta Rizea.

OBIECTIV DE INTERES NAŢIONAL: REABILITAREA TUTUROR DEŢINUŢILOR POLITICI

Există deja cîteva precedente judiciare în care dosarele deţinuţilor politici au fost rejudecate, obţinîndu-se anularea sentinţelor date de Tribunalul Poporului sau de alte instanţe comuniste. Este chiar cazul lui Alexandru Dejeu, în care, la 26 ianuarie 1998, Curtea Supremă de Justiție a pronunțat recursul în anulare împotriva sentinței nr. 900 din 8 iulie 1958 a Tribunalului Militar al regiunii a III-a Militară și deciziei nr. 213 din 1 august 1958 a Tribunalului Suprem – Colegiul Militar (ACNSAS, fond Penal, vol. 28, ff. 1-20.), obţinîndu-se astfel reabilitarea morală a lui Alexandru Dejeu!

În aceste condiţii, Ministerul Justiţiei şi AFDPR ar trebui să deschidă în instanţă procesele de reabilitare ale acestor eroi, atît pentru mîngîierea sufletelor familiilor acestora, cît şi pentru imaginea României, astfel încît să nu rămînem pe veci complici cu criminalii care au instaurat teroarea comunistă după al doilea Război mondial! Modelul comunităţii evreieşti din întreaga lume, care i-a urmărit ani de zile pe criminalii fascişti pentru a-i condamna, ar trebui urmat şi de noi, urmaşii celor care au fost ucişi de comunişti pentru că s-au opus unui regim criminal.

Ei sunt eroii neamului (I)

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: