Arhiva | 10:52 am

SELENWALZER – GOTT IST TOT!

16 mai

BREATHER – YOUR BODY SEPARATES!

16 mai

FRATIA CRIMINALA DINTRE GESTAPOUL NAZIST SI POLITIA POLITICA SOVIETICA NKVD!

16 mai

Imagini pentru stalin si hitler photos

 

 

 

 

 

  URSS, despre care, în perioada sovietică am învăţat că a eliberat lumea de urgia nazistă, a fost de fapt un stat care, alături de Germania lui Hitler, a pus bazele înrobirii naţiunilor, proiect ce nu a reuşit în totalitate, din cauza mai multor factori care au dus, ulterior, la destrămarea imperiului sovietic.

În contextul în care Moscova continuă până astăzi să-şi trâmbițeze rolul salvator al Europei, este important sa se stie  că URSS şi Germania fascistă au fost extrem de apropiate ca valori şi interese în prima jumătate a sec XX, şi că aceste două state totalitare au colaborat  fructuos, până în momentul în care Germania a atacat URSS.

Stalin, principalul redactor al Pactului germano-sovietic

 

    Dramatica cronică a încheierii Tratatului de neagresiune dintre URSS şi cel de-al treilea Reich, din 23 august 1939, tratat cu consecinţe tragice pentru multe alte state din Europa şi, în mod special, pentru Polonia, România şi Ţările Baltice, a fost prezentată pe larg de istoricii români și străini.

Istoria acestui tratat a devenit în prezent cunoscută, după ce culisele redactării fiind zeci de ani,  până de curând,  misterioase.

 Criminalul Lavrenti Beria, prezentat de Stalin președintelui american Roosevelt (la Yalta) cu fraza “este Himmler al nostru”, a fost câinele de paza cel mai fidel al dictatorului sovietic.

El, Beria, a fost  responsabil personal pentru milioane de execuții și deportari în masă.

Nici un oficial comunist sovietic sau de alta naționalitate, nu a recunoscut însă vreodată ca între Gestapoul lui Hitler si NKDV-ul lui Stalin și Beria au existat legături strânse și întâlniri de lucru periodice.

Începutul colaborării dintre  Gestapoul german și  NKVD-ul sovietic datează din 1938, adică înainte de semnarea Pactului tâlhăresc secret Ribbentrop – Molotov, la 23 august 1939 .

 

 

 

 

Imagine similară

 

Foto: 1939 – Soldații germani înlătură după invazie, însemnele poloneze ale fostei  granițe dintre Germania și Polonia

Imediat după semnarea Pactului din 1939, Germania lui Hitler a invadat Polonia, urmată la câteva zile la 17 septembrie de către Uniunea Sovietică, această țară fiind împărțită după ocuparea sa între cei doi agresori.

În orașul Brest, s-a desfășurat pe 23 septembrie 1939,  o paradă comună a victoriei germano-sovietice asupra Poloniei.

După câteva zile, pe 28 septembrie 1939, la Moscova  fost semnat un tratat privind frontierele și prietenia celui de-al treilea Reich cu URSS , în baza căruia s-a făcut partajarea teritoriului Poloniei între cele două state agresoare.

Granițele dintre cei doi aliați au fost stabilite pe linia San , Bug , Narew și Pisa .

Anexele secrete la acest tratat prevedeau cooperarea dintre Gestapo și NKVD în combaterea organizațiilor poloneze de rezistență :

„Ambele părți nu vor tolera pe teritoriile lor nici o formă de propagandă poloneză care se referă la teritoriile celeilalte părți, vor suprima toate încercările de a se face o astfel de propagandă și se vor informa reciproc în legătură cu măsurile adecvate în acest scop. „

Această înțelegere a devenit baza pentru cooperarea dintre polițiile și forțele de securitate ale celor doi ocupanți, modalitățile de acțiune în comun făcând obiectul a patru conferințe tematice, care au avut loc între anii  1939 -1941 în Brest, Przemyśl , Zakopane și Cracovia .

Atât Himmler cât și Beria, capii celor două organizații criminale, au avut obiective comune cu privire la soarta Poloniei și drept urmare, colaborarea dintre organele de represiune ale celor două imperii totalitare s-a intensificat,  forțele germane și sovietice de ocupație  făcând schimburi de informații cu privire la operațiunile lor în Polonia ocupată.

Potrivit unor documente din arhiva filialei NKVD- ului (ulterior KGB) din RSS Ucraineană, declasificate de Guvernul Ucrainei în 2015,  la respectivele conferințe comune, NKVD a fost reprezentat de mai mulți ofițeri superiori, în timp ce Germania a trimis un grup de experți din Gestapo.

Astăzi se știe că naziștii germani au colaborat cu NKVD- ul sovietic în vederea exterminării națiunii poloneze, conferințele comune ale Gestapo-ului și ale NKVD au reprezentând efectiv o expresie a cooperării de anvergură dintre cei doi dictatori – Hitler și Stalin.

Imagini pentru Europa de Est în anii 1939-1940. photos

Europa de Est în anii 1939-1940.

Prima întâlnire între  între reprezentanții Gestapo și NKVD a avut loc, potrivit rapoartelor, la 27 septembrie 1939 in localitatea Brest în Belarus , chiar în timp ce unele unități ale ale armatei poloneze luptau încă împotriva invadatorilor germani si sovietici.

Atât șefii Gestapoului , cât șcei ai NKVD se așteptau la apariția unei mișcări de rezistență în Polonia și au discutat modalitățile de combatere în comun a activităților clandestine ale polonezilor. S-a decis internarea în masă a soldaților polonezi  prizonieri și  trecerea la execuții  extrajudiciare de-a lungul întregului teritoriu ocupat.

Imediat după întâlnire, NKVD-ul sovietic a început să ia măsurile care au condus la masacrul barbar de la Katyn, comis  în primăvara anului 1940.

Rezoluțiile conferinței au fost concretizate  în Tratatul germano-sovietic de prietenie, cooperare și demarcare a frontierei semnat la 28 septembrie 1939 de către URSS și Germania nazistă.

A doua conferință  

Această întâlnire a avut loc la sfârșitul lunii noiembrie 1939, probabil în Przemysl un oraș care a rămas împărțit în zonele de ocupație germane și sovietice între septembrie 1939 și iunie 1941. Pe lângă discuțiile privitoare la lupta împotriva rezistenței poloneze, sovieticii și germanii au discutat despre schimbul de prizonieri de război polonezi.

În plus, au început primele convorbiri referitoare problemele ridicate de ocuparea Poloniei.

Protocolul secret germano-sovietic privind granițele și tratatul de prietenie, dintre naziștii germani și bolșevicii sovietici, prevedea printre altele că: 

„Ambele părți nu vor tolera pe teritoriile lor nici o agitație poloneză care să afecteze teritoriul celeilalte părți. Ei vor suprima pe teritoriile lor orice început de agitație și se vor informa reciproc despre acțiunile luate în acest scop „.

A treia conferință 

Aceasta este cea mai cunoscută și a început în sudul Poloniei la  Zakopane, în Munții Tatra, pe 20 februarie 1940 în vila „Pan Tadeusz“ situată la Droga do Bialego, în apropiere de valea Dolina Bialego.  Partea germană a fost reprezentată de Adolf Eichmann  și un funcționar numit Zimmermann, care mai târziu a devenit șeful districtului Radom, pe teritoriul Guvernământului General al Poloniei ocupate de Germania.

Clădirea din  Zakopane, fost sediu al Gestapo cu camere de tortură în subsol

Delegația sovietică a fost condusă de Grigorii Litvinov .

Potrivit unor surse,  unul din rezultatele acestei conferințe a fost planul  Ausserordentliche Befriedungsaktion (Acțiunea extraordinară de pacificare) care prevedea acțiuni de eliminare a intelectualității din Cracovia, o operațiune specială în care germanii au arestat 183 de profesori din universitățile locale și i-au trimis în lagărele de concentrare.

În același timp partea sovietică a propus transferarea în Germania a ofițerilor polonezi aflați în URSS, dar a fost refuzată. Ulterior,  mii de ofițeri prizonieri polonezi au fost împușcați de NKVD  la Katyn (masacrul de la  Katyn).  

 

A patra conferință 

A patra și ultima întâlnire a avut loc în martie 1940, la Cracovia (conform unor istorici respectiva întâlnire ar fi  făcut parte din conferința de la Zakopane).

Acest eveniment a fost descris de generalul , Tadeusz Bor-Komorowski , comandantul Armiei Krajowa , în cartea sa ” Armia Podziemna ” (” Armata secretă „), în care este descris   modul în care o delegație specială a NKVD a venit la Cracovia, pentru a discuta cu Gestapo cum să acționeze împotriva rezistenței poloneze.

Discuțiile au durat câteva săptămâni.

 Sovieticii și comisii germane  au abordat atunci  problema refugiaților din cele două teritorii ocupate, subiectul discuției fiind  „schimbul de refugiați”.

Naziștii germani au colaborat cu NKVD- ul sovietic în vederea exterminării națiunii poloneze, conferințele comune ale Gestapo-ului și ale NKVD au reprezentând efectiv o expresie a cooperării de anvergură dintre cei doi dictatori – Hitler și Stalin pentru atingerea acestui obiectiv.

Istoricul britanic George Watson de la Universitatea din Cambridge consideră că soarta ofițerilor polonezi în captivitatea sovietică a fost hotărâtă la această conferință comună a NKVD – ului și Gestapo – ului.

Imagini pentru stalin si hitler photos

Domeniul de aplicare al cooperării  a inclus:

  • Schimbul de informații între URSS și cel de-al Treilea Reich despre acțiunile conspirative  poloneze îndreptate împotriva ocupanților ruși și germani.

  • Eliminarea elitei conducătoare poloneze și a inteligenței poloneze.

  • Măsuri de deznaționalizare a  polonezilor , în scopul de a priva de identitate națională populația majoritară în Polonia ocupată și includerea populației de naționalitate poloneză  în politicile de germanizare și rusificare a populației de pe acest teritoriu.

Efectele cooperării sovieto-german pentru polonezi  

Germanii au inclus  Polonia în așa-numitul ” Plan general estic”un plan minuțios de germanizare și eliminare a populației poloneze. Efectul direct al cooperării dintre Gestapo și NKVD a fost schimbul de informații despre personalitățile reprezentative ale intelighenției poloneze.

Aceste date au fost folosite pentru a organiza masacre sistematice a intelectualilor prin așa numitele acțiuni  “extraordinare de inspecție” , în care au fost  exterminați mai mult de 8 mii dintre cei mai importanți  reprezentanți ai inteligenței poloneze din diverse regiuni ale țării.

Obiective similare au fost aplicate pe scară largă de sovietici, în zonele ocupate de  sovietici.

În memoriile sale NS Hrusciov remarca faptul că Serov, [în acel moment, șeful NKVD ucrainean]  a stabilit contacte cu Gestapo-ul. Reprezentantul Gestapo-ului a sosit oficial prin acord reciproc la Lviv cu agenții săi … Potrivit lui Hrusciov, pretextul a fost „schimbul de oameni” între noi și Germania „

 În Cartea amintirilor lui Tadeusz Komorowski ” Armia Podziemna „, scrisă în Marea Britanie și publicată în 1951 în SUA, găsim  următoarea afirmație:

„În martie 1940, am primit vestea că o delegație specială a NKVD a sosit la Cracovia, unde urma să discute cu  Gestapo-ului măsurile  împotriva rezistenței poloneze. NKVD era deja conștient de existența unei organizații centralizate, gestionată dintr-un singur loc. Negocierile de la Cracovia au durat câteva săptămâni ” , scrie https://en.wikipedia.org/wiki/Gestapo%E2%80%93NKVD_conferences

CITIȚI ȘI:

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/11/28/de-ce-istoria-trebuie-sa-l-plaseze-pe-stalin-alaturi-de-hitler-iar-mitul-eliberarii-europei-de-catre-urss-este-un-fals-propagandistic/

 

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2015/04/30/fratia-de-arme-sovieto-nazista-parade-militare-comune-naziste-in-polonia-cotropita-galerie-foto-si-video/

%d blogeri au apreciat: