Arhiva | 11:14 am

CORUPTUL CARE UCIDE JOHANNIS:”EI MA FAC MUT, EU SPUN CA AU RATAT GUVERNAREA!”

24 mai

Klaus Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a lansat un nou atac la adresa PSD. Şeful statului le-a răspuns social-democraţilor care spun despre el că este „mut”. „Eu acuz PSD politic fiindcă au ratat guvernarea. De cealaltă parte vine unul și spune că președintele este un mut”, a spus șeful statului.
Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu îi place faptul că unii politicieni au coborât nivelul limbajului.
„Ce îmi displace este tenta unor politicieni de a coborî limbajul foarte mult. Una este să ai păreri diferite politice, și să le dezbați în contradictoriu, altceva este dacă o parte vine și acuză politic. Eu acuz PSD politic fiindcă au ratat guvernarea. E o afirmație politică. De cealaltă parte vine unul și spune că președintele este un mut. O fi mut, dar cu așa ceva nu vii în politică, te duci la cancanuri. Mi-ar plăcea să am adversari politici cu care să dezbat teme politice, dar ce să discut cu unii pe care eu îi acuz de proastă guvernare și ei îmi răspund jignându-mi persoana? De aici nu rezultă acea dezbatere politică productivă”, a spus Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a participat, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu liberalii din Cluj, după care vizitat Primăria Cluj-Napoca, la invitația primarului Emil Boc. La ieșirea din primărie, președintele a mers pe jos prin centrul Clujului până la sala Auditorium Maximum unde a lansat cartea sa, ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Reclame

REFERENDUMUL O MASCARADA!

24 mai

Liderul PSD, Liviu Dragnea, îl acuză pe șeful statului, Klaus Iohannis, că încearcă să genereze un vot negativ, folosind un limbaj agresiv și astfel sperând să ajute PNL și USR. Liviu Dragnea susține că referendumul inițiat de președinte este o mascaradă.
„Iohannis și partidele care îl susțin au avut o singură linie de comunicare: să înjure PSD și pe mine. Avem un ghid pentru militanți, unde le-am trecut colegilor ce am făcut noi cu cifre, comparații. Ei cred că au: înjurături de mamă, de tată, de familie și apoi combinat. Au căutat orice să aducă voturi pentru PNL, USR, mai multe decât ar putea să ia dacă ar fi o dezbatere despre viață și nivel de trai. Și au făcut cu referendumul. Cred că evident că acest referendum e o mascaradă, pentru că el nu știe nici măcar întrebările”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.
„Iohannis, cel mai mare mut pe care l-a produs politica, a început să facă zarvă. Înjură, jignește, minte doar, doar ar putea convinge niște oameni să voteze, să producă un vot negativ”, a mai spus liderul PSD.

Acesta susține că principalul țel al șefului statului a fost tocmai înlăturarea PSD de la guvernare.
„Primul lucru după alegeri a fost să îl cheme pe pe Tăriceanu, să îi spună să facă o majoritate cu ceilalți și de atunci nu are în cap decât lucrul acesta. A discutat cu foști membri PSD. Au făcut majorități în mintea lor”.
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că alegerile europarlamentare și referendumul vor genera schimbări în spațiul politic românesc, anunțând că nu va mai acorda PSD-ului încă o nominalizare pentru funcția de premier.

DRAGNEA,ORI,ORI:”DUMNEZEU CU MILA!”

24 mai

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat, referitor la sentința pe care o așteaptă luni în dosarul angajărilor ilegale, că a refuzat să plătească o parte din prejudiciu, pentru că asta ar înseamna să recunoască o vină pe care nu o are. Totodată, Dragnea spune că dacă va „rezista” completul de judecători la presiuni va fi achitat, „dacă nu, Dumnezeu cu mila”.
„Sunt oameni care vorbesc de instituții, presiunile sunt inimaginabile, sunt tot cei care merg prin țară la proteste cei care merg la proces. Presiunea către judecători vine și de la instituții. Dacă judecătorii din complet vor rezista, nu poate să fie decât achitare. Nu este nicio probă care să mă incriminze. Avocații au spus: domnule, primul complet care te-a condamnat nu există oficial pentru că orice complet care se formeză trebuie să aibă o hotărâre a Colegiului de conducere de la Înalta Curte, care se publică în Monitorul Oficial. Aia nu există. A plecat o doamnă judecător, a venit judecătorul Epure care a și susținut condamnarea, nu a fost nimic aleatoriu, nu există un document, avocații au spus e clar cauză de nulitate”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.
„Presiune e foarte mare, îmi aduc aminte la fond cum Rareș Bogdan pronunța numele judecătorilor în emisiune și spunea să nu care cumva să nu dați condamnare. Nu s-a mai sesizat nimeni cu influențarea justiției. Este o speță rușinoasă nu e nicio probă. Dacă judecătorii sunt lăsați liberi, o să fiu achitat, dacă nu, Dumnezeu cu mila”, a mai spus liderul PSD.

Acesta spune că a refuzat să achite o parte din prejudiciu, pentru că nu e vinovat.
„Am fost întrebat de avocați dacă doresc să plătesc o treime din prejudiciu și am pus nu, cu orice risc. Nu e vorba de bani, dar nu pot, nu pot să îmi bat joc. Era 30.000 de lei, dar și dacă e vorba de un leu, de ce să îl plătesc dacă sunt nevinovat? Asta ar însemna că tot ce spun e minciună”, a spus liderul PSD..
Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri seară, că are încredere în sistemul judiciar își va arăta independența și într-o speță de „mare profil politic”, cum a etichetat-o pe cea a președintelui PSD, Liviu Dragnea, în cazul căruia instanța supremă se va pronunța pe 27 mai.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat, luni seară, la capătul unei ședințe de aproape 7 ore, că va da verdictul în dosarul lui Liviu Dragnea pe 27 mai, la o zi după alegerile europarlamentare. Procurorul DNA a cerut aplicarea unor pedepse spre limita medie, nu spre minim, așa cum a apreciat instanta de fond și a solicitat condamnarea și pentru acuzațiile de fals și instigare la fals, pentru care inculpații au fost achitați în prima instanță.
Unul dintre avocații președintelui PSD, Marian Nazat, a solicitat achitarea lui Liviu Dragnea pentru instigare la abuz în serviciu și constatarea încetării procesului penal pentru instigarea la fals intelectual. Procurorul de ședință a depus concluzii de respingere a apelurilor pentru 8 din 9 inculpați.
Pe fond, Liviu Dragnea a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și jumătate de închisoare cu executare.

STRUCTURA OCULTA A PARAZITAT SISTEMUL DE JUSTITIE DIN ROMANIA!

24 mai

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că niciodată nu a avut ”dimensiunea nenorocirilor generate de această structură ocultă”, în contextul informațiilor apărute în raportul Inspecției Judiciare cu privire la aplicarea protocolului din 2009 și implicarea SRI în sistemul judiciar.
”Eu știam anumite lucruri și bănuiam alte lucruri, dar niciodată nu am avut dimensiunea nenorocirilor generate de această structură ocultă care a parazitat sistemul de justiție din România. Uitați-vă câte informații ies la iveală – mii de magistrați urmăriți, mii de magistrați la care s-a început urmărirea din oficiu, mii de magistrați ascultați care sigur că au avut ca urmare șantajul, presiunea, ofițeri SRI care mergeau la parchete ca la ei la instituție și mergeau ca șefi, câmpul tactic – ce reprezenta câmpul tactic, noi, binomul, am hotărât ca dl. Coita trebuie să fie distrus, păi nu doar să înceapă dosarul penal, ci să primească condamnare”, a declarat la Antena 3 Liviu Dragnea.
El a mai spus că, în afară de faptul că putea să explice mai bine, nu regretă acțiunile din ultimii ani, cu toate că și-a asumat ”riscul suprem sau aproape suprem”.

”Nu regret că am speranța că odată zgândărit acest roi de viespi vom putea cu toții să curățim cu toată protecția externă, cu toată propaganda mizerabilă din interior, cu toată protecția lui Iohannis și a altor haștagiști, moraliști și demagogi. Ce a produs acest sistem – procurorul Republicii, complicele torționarilor comuniști și la atâția ani de la Revoluție acel om să ajungă procurorul republicii…”, a mai spus liderul PSD.
Inspecția Judiciară arată în raportul ce vizează controlul de la nivelul parchetelor pe aplicarea protocolului secret din 2009, că DNA a declinat calitatea de unic beneficiar al informațiilor, SRI fiind instituția unde se stabileau planurile, iar angajații Serviciului veneau la DNA cu denunțători.
Numărul total de propuneri ale SRI pentru emiterea mandatelor pe siguranță națională în perioada 2005-2017 a fost de 39.102, incluzând propuneri inițiale, prelungiri, completări și încetări înainte de teren. Dintre acestea, procurorii au respins 80 de solicitări, toate celelalte fiind admise.
Doru Țulus susține, în declarația în ancheta pe protocolul PÎCCJ-SRI din 2009, că ofițeri cu funcție de conducere în SRI se prezentau personal cu denunțători la procuror.
Totodată, fostul procuror DNA susține că au existat situații în care ofițeri cu funcție de conducere în SRI se prezentau personal cu denunțători la procurori, chiar și cu persoane ce fuseseră condamnate în dosare instrumentate de DNA. Nu în ultimul rând, Doru Țuluș arată că au avut loc ședințe restrânse, cu discuții pe diverse spețe, la care participau și ofițeri ai Serviciului Român de Informații.

LIVIU DRAGNEA TRIMITE FISCUL LA MULTINATIONALE!

24 mai

Liderul PSD, Liviu Dragnea, îi cere ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, să facă o analiză clară cu privire la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Dragnea spune că instituția tratează companiile românești ca fiind infractoare, în timp ce ocolește societățile cu capital străin.
„Am tot sperat că ANAF să controleze toate firmele, nu numai cu capital românesc. Cele cu capital străin trebuie să aibă același tratament, trebuie să respecte aceleași legi”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.
„Merg ca pisicuții la multinaționale, dacă merg, la ANAF s-au tot schimbat conduceri, ministrul de Finanțe să facă o analiză”, a mai spus liderul PSD.

Liderul social democraților spune că a discutat situația de la ANAF și cu președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
„Ministrul de Finanțe să facă o analiză să o prezinte în coaliție, nu acceptăm, am vorbit și cu domnul Tăriceanu, nu acceptăm ca unii de la ANAF să creadă că firmele românești sunt infractoare și trebuie lovite”, a spus Dragnea.

SCRUTINUL PANEUROPEAN: MIZE,PROTAGONISTI,ALIANTE SI SPECTRUL POPULISMULUI!

24 mai

Joi, în Marea Britanie şi Olanda a debutat maratonul de patru zile în care cetăţenii cu drept de vot din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene îşi aleg parlamentarii ce-i vor reprezenta în legislativul de la Strasbourg. Mai toate marile ziare şi reviste de pe continent subliniază că este vorba despre un „scrutin crucial pentru viitorul UE” şi amintesc contextul de la care se pleacă: incertitudinile legate de Brexit; ascensiunea populismului în unele state „cheie”; raporturile actuale dintre Uniune şi Administraţia Trump; dezbaterile legate de lărgirea UE; criza migranţilor, etc. Dată fiind importanţa acestor alegeri prezentăm în continuare un documentar alcătuit pe baza articolelor şi ştirilor din ziare ori reviste precum „Le Parisien”, „Le Figaro”, „L`Express” sau transmise de agenţiile France Presse şi Reuters.

CINCI CIFRE DE REFERINŢĂ
427 de milioane. Este numărul de cetăţeni cu drept de vot estimat de Parlamentul European. Cu un atare corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după cel din India. În cea mai mare parte a statelor UE drept de vot au cetăţenii de 18 ani. În schimb, grecii pot vota de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 17 ani. 42,6% procentul prezenţei la vot. Procentul de participare la vot din 2014 este cel mai slab înregistrat la un scrutin european. Prezenţa la urne a europenilor a scăzut constant de la primul scrutin, cel din 1979, când a fost de 62%. În 1999, ea a ajuns sub 50%. În 2014, belgienii au fost cei care sau înregistrat cea mai mare prezenţă, cu 89,7%, urmaţi de cei din Luxemburg (85,6%). Însă în aceste două ţări votul este obligatoriu, ca şi în Bulgaria, Cipru şi Grecia. Slovacii, cu 13,1%, cehii, cu 18,2%, şi polonezii, cu 23,8%, au înregistrat cel mai scăzut procent de prezenţă la urne.

751 aleşi. Este numărul eurodeputaţilor ce vor fi aleşi. Repartizarea fotoliilor variază în funcţie de populaţia fiecărei ţări. României îi revin 33 de locuri, Germaniei 96, Franţei 74, Italiei şi Marii Britanii 73, iar Malta, Cipru şi Luxembrurg au câte 9. Când Marea Britanie părăseşte UE hemiciclul va avea 705 de deputaţi: o parte din locurile britanice vor fi suprimate, iar alta redistribuită. Ca urmare, Franţa şi Spania vor câştiga 5, iar Olanda 3. În pofida incertitudinii privind data retragerii britanice, statele ce urmează să primească noi locuri trebuie să facă alegeri pentru acestea, care vor fi ocupate doar după retragerea efectivă a Marii Britanii.
53 ani. Este vârsta medie a deputaţilor aleşi în 2014. Atunci danezii au ales un deputat de 26 de ani, iar grecii unul de 91 de ani. În jumătate dintre statele membre trebuie să ai cel puţin 18 ani pentru a fi candidat, însă unele ţări au reguli mai
drastice. Astfel, în Italia şi în Grecia vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.
36,9% femei. Cifra reprezintă proporţia femeilor alese în 2014, cea mai mare atinsă vreodată. După primele alegeri din 1979, când doar 16,3% au fost femei, procentul a crescut constant. Paritatea nu este respectată decât în cinci state: Irlanda (6-11), Croaţia (6-11), Malta (3-6) şi Suedia (10-20).Ciprul (1-6), Bulgaria (3-17) şi Lituania (2-11) sunt cele mai rele exemple la acest capitol.

SCADE ÎN CONTINUARE PREZENŢA LA VOT ?
Cum, după primele alegeri europene din 1979, când s-a votat în cele nouă state membre ale UE, prezenţa la urne a scăzut mereu, specialiştii în probleme europene susţin că faptul se datorează problemei „generaţiei”. Mai precis, pe măsură ce generaţia celui de Al Doilea Război Mondial, cea care a participat la acest conflict, dispare, votul este perceput din ce în ce mai puţin ca o obligaţie. Procentajul ridicat este înregistrat, firesc, în statele unde votul este obliagatoriu; din 2016, şi Bulgaria
l-a introdus, spre a combate absenteismul. Totuşi, potrivit datelor Parlamentului European, votul obligatoriu nu poate fi perceput ca o soluţie salvatoare, dat fiind că, în 2014, peste 40% dintre greci n-au fost la urne. În 2014, la nivelul UE cel mai mult au votat femeile, 45% faţă de 41% bărbaţi. Cea mai importantă participare la vot este a persoanelor de peste 50 de ani,
51%, în timp ce doar 28% dintre cei de 18-24 de ani au fost la urne.Totodată, în 2014, persoanele cu pregătire superioară, pensionarii şi muncitorii independenţi s-au mobilizat cel mai mult, în vreme ce studenţii, muncitorii simpli şi şomerii au
absentat.

POATE FI OPRITĂ ASCENSIUNEA POPULISMULUI ?
La finele lui 2018, într-una dintre analizele tradiţionale de sfârşit de an, agenţia France Presse arăta că în respectivele ultime 12 luni „populismul a avut vântul în pupă.” Nu era nevoie de prea mult efort ca să se vadă că, în Brazilia, stat „cheie”
din America Latină, extremistul de dreapta Jair Bolsorano fusese ales prin vot preşedinte al ţării, că Steve Bannon, fostul consilier al lui Trump, cel care fusese strategul alegerii celui de al 45-lea preşedinte american, se preocupă serios de
coagularea extremei dreapta din Europa. Mai mult, de ceva timp el bântuie prin Franţa şi Italia, concentrându-se mult în direcţia respectivă, dat fiind că, în Italia şi în Austria, extrema dreaptă este la guvernare, iar în Franţa, partidul condus de
Marine Le Pen era într-o poziţie foarte avantajoasă în sondajele de opinie. Faţă de cele de mai sus şi de altele din alte state din UE, poziţia principalilor lideri europeni mi s-a părut una flască. Abia cu două zile înaintea debutului scrutinului (?!) mai mulţi dintre aceşti lideri au luat poziţie împotriva ascensiunii populismului cu speranţa că vor ajuta la galvanizarea unei prezenţe mari la urne, îndeosebi în Marea Britanie şi Olanda, unde, cum scriam mai înainte, „forţele antieuropene au vântul în pupă!” Asfel, preşedintele Emmanuel Macron, unde partidul Marinei Le Pen, AN, conduce în opţiunile comunicate de sondajele de opinie, vrea să „edifice o mare coaliţie a progresiştilor” în faţa celor „care vor să distrugă Europa prin naţionalism”. Reacţia lui intervine la o zi după ce, la Milano, se întâlniseră liderii partidelor reunite în Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (ENL), din care fac parte Liga Nordului din Italia, condusă de Matteo Salvini, amintitul AN, FPO din Austria şi partidul Vlaams Belang flamand. Oricum, reacţia lui Macron şi a alor lui mi se pare tardivă, iar la ora la care scriu aceste rânduri, în plin vot în Marea Britanie şi Olanda, mi se pare semnificativ că agenţiile de ştiri vorbesc despre faptul că „ ascensiunea populiştilor, aşteptată de-a lungul continentului ar putea fi amorsată încă de joi în Olanda, unde Thierry Baudet, tânăr deputat eurosceptic, antiimigraţie şi climatosceptic este pe cale să iasă învingător în scrutin”. Pe scurt, partidul său, Forumul pentru Democraţie, apărut acum doi, este una dintre vedetele politicii olandeze. Ce o fi făcut în vreme asta faimosul Frans Timmermans, cel atât de scandalizat de felul cum stau lucrurile în România? Ce cred marii specialişti despre ascensiunea populismului? În Olanda, ca şi oriunde în Europa, alegătorii „pierduţi” în meandrele funcţionării şi rolului UE au nevoie de claritate!„Europa a fost mult timp o istorie foarte tehnică şi mulţi dintre oameni nu au înţeles-o. Populiştii simplifică lucrurile şi fac ca UE să fie înţeleasă
de cetăţean,” arăta Amy Verdun, profesoară de politică europeană la Univeersitatea din Leiden. Lucrurile nu stau altfel în Germania, unde partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a avut o ascensiune fulgurantă. După ultimele sondaje, ea şi celelalte partide de extremă dreapta sunt „cele mai apreciate” în Germania Estică. Provenită chiar din această zonă, cancelara Angela Merkel a fost preocupată de migranţi şi de felul cum trebuie primiţi, uitând de problemele şi grijile celor din regiunea ei.
Ca urmare, personal constat o reacţie tardivă, simbolică, declarativă a marilor lideri europeni, ce par blocaţi din cauza valului extremei dreapta ori au fost înghiţiţi de el.

DECE NU VOTEAZĂ ÎN ACEEAŞI ZI „CEI 28” ?
Dacă Olanda şi Marea Britanie votează joi, alte 22 state din UE, între care şi România, duminică, iar celelate sâmbătă. În mod tradiţional, încă din anii 1930, în Marea Britanie s-a votat joia. Cum la începutul veacului trecut zilele de vineri erau cele în care se achitau salariile săptămânale, mulţi erau beţi la sfârşitul săptămânii, fiindu-le greu astfel să aibă mintea limpede la vot. S-a optat astfel pentru ziua de joi. „În Olanda, ziua obişnuită de vot este miercuri, dar cum votul pentru europene trebuie să aibă loc între joi şi duminică s-a ales joi, dat fiind că e cea mai aproape de miercuri”, preciza ambasada batavă din Paris pentru un ziar din capitala Franţei. În Irlanda, de obicei se merge la urne vineri. În această ţară catolică duminica este considerată zi sfântă. Letonii, maltezii şi slovacii votează sâmbătă. În ce-i priveşte, cehii o fac timp de două zile, vineri şi sâmbătă, ca şi la legislative.

CELE OPT MARI GRUPURI ŞI JOCURILE LOR
În Parlamentul de la Strasbourg, dreapta şi stânga îşi împart puterea aproape neîntrerupt din 1979, dar, pentru prima dată în istoria UE, ascensiunea populismului va ameninţa serios respectiva înţelegere. Ca urmare, bulversarea va atârna greu în desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene, dat fiind că grupul care ajunge pe primul loc după scrutin revendică acest post. La ora actuală, cei 751 de deputaţi fac parte din opt grupuri în care activează în funcţie de afinităţile lor politice, şi nu de ţara lor.
Dreapta proeuropeană. De departe, grupul cel mai important este cel al Partidului Popular European, are are 217 deputaţi din cei 751.Analiştii spun că, în mod cert, el va pierde teren după scrutin. Partidele membre: CDU/CSU (Germania), Republicanii (Franţa), Forza Italia, Partido Popular (Spania), Fidesz (Ungaria), etc. PPE şi-a ales ca lider de grup şi candidat la preşedinţia Comisiei (Spitzerkandididat) pe germanul Manfred Weber, membru CSU, partidul frate bavaraz al UCD al Angelei Merkel. Inginer de 46 de ani, el a făcut carieră la Bruxelles. Este eurodeputat şi preşedinte al grupului parlamentar al PPE din 2014.
Social democraţii. Pe locul al II-lea în Parlament cu 186 de eurodeputaţi, Partidul Socialist European (PSE) riscă la fel ca PPE să piardă considerabil din influenţa sa. Partide membre: social democraţii germani (SPD), SPO (Austria), Partidul Socialist (Franţa), Partidul Laburist (Marea Britanie), PSOE (Spania), PD (Italia), Partidul Social Democrat din România (PSD), Partij van de Arbeid (Olanda; pe care nu l-aş fi trecut dacă nu ar fi vorba de nocivul Timmermans, candidatul PSE la preşedinţia Comisiei. Vicepreşedinte al CE, el este mâna dreaptă a lui Junker. Dreaptea eurosceptică. Cu 76 eurodeputaţi conservatorii şi reformiştii europeni sunt a treia forţă a Adunării de la Strasbourg. Printre membrii săi, Partidul Conservator al premierului britanic, Theresa May, care ar putea suferi pierderi importante ca urmare a bâlbâielii provocate de Brexit; Partidul Dreptate şi Justiţie (Polonia), la putere, cât şi partidul naţionalist berlgian, Alianţa neo-flamandă (NVA) sunt pe cai mari. Partidul suveranist francez „Debout la France”, prezidat de Nicolas Dupont-Aignan, care a susţinut-o pe Marine Le Pen între cele două tururi de scrutin la prezidenţialele din 2017, s-a asociat pentru scrutinul european cu aceşti „suveranişti europeni” într-o coaliţie pentru o Europă a naţiunilor. Spitzerkandidat-ul lor este cehul Jan Zahradi, 56 de ani, preşedintele acestei formaţiuni.
Liberalii. După scrutinul de la 26 mai, liberalii de la ALDE, a patra forţă în Parlamentul European, cu cei 68 eurodeputaţi, speră să joace un rol de pivot în PE şi în împărţirea posturilor din instituţiile europene. El ar urma să se alieze cu partidul lui Macron pentru a crea un grup mai larg de centru. Partide membre: FPD ( Germ,ania), Open Vlaamse Liberalen et Demmocraten (Belgia), VVd al premierului olandez Mark Rutte. ALDE nu are un candidat pentru preşedinţia CE, ci o echipă de 7 personalităţi. Printre ele, Comisara Europeană pentru Concurenţă, daneza Margretthe Vestaager, 51 ani, cunoscută pentru intransigenţa sa referitoare la giganţii din Silicon Valley, cât şi fostul premier belgian Guy Verhofstadt. Şef al grupului ALDE din PE, el a fost Spitzerkandididat la ultimul scrutin european din 2014.
Verzii. În prezent pe locul V ex-equo cu stânga radicală, Verzii au 52 eurodeputaţi şi speră să profite de tematica climatului îndeosebi pe lângă tineri alegători. Partide membre : Budnis 90/Die Grunen ( Germania), Europe Ecologie (Franţa), Die Grunen (Austria), Milopartiet de grona (Suedia). Ataşaţi de ideea parităţii, Verzii sunt în cursa pentru preşedinţia CE cu doi candidaţi- un bărbat şi o femeie, aşa cum au făcut şi la scrutinul precedent: germanca Ska Keller, 37 de ani, deja candidată în
2014, şi olandezul Bas Elckhout.
Stânga radicală. Pe locul al V-lea ex-equo cu Verzii, acest grup are ca membri: Die Linke (Germania), Partidul Comunist Francez, Syriza, al premierului grec Alexis Tsipras. La scrutinul din 2014, Stânga Unită Europeană (SUE) avea ca Spitzerkandididat pe Tsipras, care nu era încă premier. Pentru 2019, SUE are doi Spitzerkandididaţi: slovena Vileta Tomic, 56 de ani, şi Nico Cue, spaniol de 62 de ani, fost sindicalist, ajuns de copil în Belgia. Eurofobi şi populişti. Grup eteroclit. Europa Libertăţilor şi Democraţiei Directe (ELDO), a 6-a forţă a PE, cu 41 eurodeputaţi, numără în rândurile sale 14 membri dai Mişcării 5 Stele din Italia, şi 17 aleşi britanici, partizani ai lui Nigel Farage, care s-a desprins din partidul pro-Brexit Ukip. Din Franţa îl are pe Florian Philippot, fost mână dreaptă a Marinei Le Pen.
Extrema dreaptă. Clasat pe locul opt cu 37 de eurodeputaţi, acest grup are în mod limpede vântul în pupă şi va înregistra un număr mare de noi deputaţi după actualul scrutin. Europa Naţiunilor şi Libertăţilor (ENL), care regrupează partidele de extremă dreaptă naţionaliste, precum Adunarea Naţională, condusă de Marine Le Pen (Franţa), Liga Nordului din Italia, lider Matteo Salvini, partidul de extremă dreapta din Austria, FPO, lovit de un scandal uriaş, care a dus la ruperea coaliţiei
cu conservatorii. De reţinut că 21 de eurodeputaţi nu aparţin niciunui grup.

SPAGA DE MILIOANE DE EUROI IN SEDIUL SRI?

24 mai

Marian Vanghelie a declarat că în sediul SRI se dădeau mite uriaşe. Într-o emisiune televizată, Vanghelie a vorbit despre un personaj de la vârful Serviciului Român de Informaţii care lua mită „câte 5 milioane, 10 milioane, câte 25 de milioane de euro”. Potrivit lui Vanghelie mita ar fi fost oferită de oameni care au făcut afaceri cu terenurile statului român. El a precizat că se referă la dosarele de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi că se încearcă trimiterea după gratii a celor care ar putea face dezvăluiri.
” De aceea au și încercat să-i bage în pușcărie pe majoritatea, ca să se spele pe mâini, ca nu cumva să poată să spună că s-au dat bani din acest business”, a spus Vanghelie la Antena 3.
„S-au dat mite și de 25 de milioane de euro, nu vreau să dau nume, sunt oameni în procese și nu vreau eu să-i bag în pușcărie, dar va veni momentul” a spus Marian Vanghelie.

În aceeaşi emisiune, Vanghelie a făcut acuzaţii grave la adresa lui Victor Ponta.
Potrivit lui Marian Vanghelie, Victor Ponta l-a ameninţat pe Crin Antonescu cu puşcăria. Mărturisirea i-ar fi făcut-o chiar fostul lider PNL, după cum a spus Vanghelie.
„L-a amenințat pe Crin Antonescu la masă, în momentul când n-a mai vrut să voteze în Parlament. L-a amenințat și i-a zis: vezi că poate te duci la pușcărie”, a spus Marian Vanghelie referindu-se la Victor Ponta.
„Mi-a povestit Crin Antonescu, n-am fost de față, dar au mai fost oameni importanți de față și se poate confirma”, a declarat Vanghelie.
Fostul primar al sectorului 5 a mai afirmat că, în calitate de premier, Victor Ponta lua bani de la oamenii de afaceri.
„Sunt stăpân pe ceea ce spun. Victor Viorel Ponta a luat o sumă foarte mare de la un om de afaceri. Dacă dânsul vrea sau nu să declare e problema dânsului”, a afirmat Marian Vanghelie.
Victor Ponta nu a dorit să comenteze afirmaţiile lui Vanghelie şi i-a transmis doar „să fie sănătos”, după cum a anunţat moderatoarea emisiunii.

%d blogeri au apreciat asta: