Arhiva | 11:42 am

KLAUS JOHANNIS IMPLICAT IN TRAFICUL INTERNATIONAL DE COPII,TACE IN CAZUL SORINEI.CUM VINDEA PRIMARUL SIBIULUI SUFLETE NEVINOVATE!

23 iun.

Image may contain: 2 people, text

Klaus Johannis, implicat in trafic international de copii. Cum  vindea primarul Sibiului suflete nevinovate

Un caz fără precedent în istoria contemporană: un candidat la prezidențiale, implicat în traficul de copii. Klaus Johannis, omul dreptei care vrea să ajungă la Cotroceni în 2014, făcea parte, în anii 90, dintr-o rețea internațională de vănzare de minori în Canada. Pe vremea aceea, el era un simplu profesor de fizică, iar împreună cu soția sa, profesoară de engleză, intermedia adopțiile de copii pentru familii venite de peste Ocean.

Familia Johannis lucra extrem de eficient și profesionist: avea acces foarte rapid la informații, avea o mare putere de convingere și de persuasiune, inventa povești lacrimogene pentru a determina familiile să-și părăsească odraslele, deținea spații de locuință de tranzit pentru bebelușii care urmau să fie trimiși în Canada (unii erau ținuți în coșuri de nuiele).

Lăcomie și blestem

În timp ce Klaus Johannis se îmbogățea din trafic de copii (și acum deține în cont 9000 de dolari din 1990, potrivit declarației sale de avere), o familie din Rășinari, pe nume Iliuț trăiește și astăzi o mare dramă. Mioara Iliuț nu mai știe de 24 de ani de soarta celor 3 copilași, luați din sânul familiei, de Johannis. Bunica copiilor a murit acum doi ani, blestemându-i pe soții Johannis pentru că au mințit-o, înșelat-o și pentru ca au refuzat să-i dea vești din Canada despre nepoții săi.

Candidatul nostru la prezidențiale a refuzat toți acești ani să ofere date despre soarta copiilor. Nimeni nu știe unde sunt, dacă mai trăiesc, dacă familia adoptivă a avut grijă de ei in toți acești ani. Familia Iliuț a făcut nenumărate demersuri pentru a afla ce se întâmplă cu micuții, la toate niveluri, de la poliție la Parchetul General, de la comisia pentru drepturile omului din Parlamentul României la Președinție. Atât Ion Iliescu cât și Traian Băsescu au cunoștință de drama familiei Iliuț. Dar nimeni din țara asta, nici o autoritate a statului nu a făcut o anchetă pentru a putea înștiința acești oameni sărmani despre situația copiilor traficați de Klaus Johannis. Bunica micuților a murit neîmpăcată cu sine că nu a reușit să afle dacă sunt bine sau nu nepoții săi.

Povestea

Drama familiei Iliuț a început în noaptea de 11 iunie 1990. Întreaga tragedie ne este povestită de Mioara Iliuț, mătușa copiilor adoptați: “Cei doi soți, Vasile de 29 de ani și Elena de 27, au fost la o nuntă în acea seară, în sat, la Rășinari. Au dansat toată noaptea, s-au distrat, nimic nu putea să ne spună că se poate întâmpla așa ceva. Când s-au întors acasă, a început scandalul. Totul, se pare din cauza geloziei. Ea a dansat cu unul care nu i-a convenit soțului. Am înțeles că au băut ceva mai mult, au baut și multă cafea, erau aproape drogați. S-au certat rău acasă și s-au luat la bătaie. Se pare că ea a aruncat prima o sticlă de bere înspre el și l-a lovit în spate. El a răspuns și a aruncat cu altă sticlă înspre ea și a lovit-o direct în jugulară. A murit după 6 ore. Când a văzut asta, s-a sinucis prin spânzurare”, ne-a relatat, încă afectată Mioara Iliuț, sora criminalului.

Drama

Mioara Iliuț este cea care i-a descoperit morți în casă. “Erau geamuri, sticle aruncate pe jos, amestecate cu sânge puțin închegat. Nu am putut decât să deschid ușa puțin, a intrat și pisica, dar am ieșit imediat. Mica ( n.r.mama) mi-a zis să mă duc să văd ce se întâmplă, parcă anticipase că era ceva în neregulă. Ei se mai certau, se mai băteau. Erau permanent nervoși, poate și de la cafea, că beau pe zi o sticlă mare, de 2 litri “, continuă să ne povestească Mioara Iliuț.

Vasile era un om muncitor, lucra la fabrică la Dumbrava . Ea muncea de acasă, făcea hăinuțe pentru copii.
În noaptea fatidică, cei trei copii dormeau la mătușa Mioara, într-o locuință de pe strada Râul Caselor, numărul 1139, într-o cameră la etaj, în apropiere de casa unde trăiau cu părinții lor. “Erau la mine, deseori rămâneau la mine peste noapte. Aveau camera lor, unde nu le lipsea nimic. Ei creșteau alături de copilul meu”, mai ne spune mătușa copiilor, care la momentul dramei avea 18 ani.

Tragedia unora, îmbogățirea altora

La 3 zile după tragedie, când morții deabia fususeră puși în groapă, Carmen și Klaus Johannis, împreună cu o familie de canadieni, s-au prezentat la poarta Mioarei Iliuț. “Ne-au cerut să dăm spre adopție cei 3 copii rămași orfani, că o să le fie mult mai bine în Canada. Eu eram cu băiatul meu în brațe și mi-au cerut să- l dau și pe el, că noi suntem săraci, că nu avem ce să le dăm de mâncare. Dar noi aveam tot ce ne trebuia: 6 camere de locuit, 2 cai, 2 porci”, ne-a mai spus Mioara Iliuț.

Ea ne-a relatat că s-a speriat că-i ia copilul: “Carmen Johannis mi-a luat în brațe copilul în brațe și era foarte încântată pentru că era cu bucle blonde. Avea toate informațiile necesare. Știa că sunt în divorț și insista că nu am cu ce să-l cresc. Am scăpat de ei în ziua aceea. Dar apoi au venit la noi în fiecare zi și insistau să le dăm nepoții spre adopție, să le dăm certificatele de naștere ale copiilor. Pe Mica (nr.mama) au mințit-o că și ei a avut un copil și l-au dat spre adopție, că ii era mai bine în Canada. Am aflat târziu că soții Johannis nu au avut copii”, ne mai povestește doamna Iliuț.

Rețeaua

În scenă intră un alt personaj, care, după câte se pare, făcea parte din rețeaua lui Johannis de trafic de copii. Este vorba despre un vecin de bloc, unul Mitea Ioan, cel care l-a informat pe Klaus Johannis de moartea soților Iliuț. Mitea era rudă cu cuscra bătrânei Iliuț, adică cu mama femeii ucise. “Cuscra era o femeie rea. Nu –i dorea pe copii la ea acasă pentru că erau foarte gălăgioși, iar aia mică făcea pe ea. Cuscra i-a însoțit permanent pe soții Johannis, făcând scandal să le dăm copiii canadienilor. Cand s-a pus problema ca o verișoara a mea să-i adopte, au alungat-o cu pietre”, susține Mioara Iliuț.

Din păcate, după numeroase insistențe, după vizite făcute în fiecare zi de Klaus și Carmen Johannis acasă la copii, pe strada Râul Caselor, nr. 1139, bunica copiilor (Maria Iliuț) a cedat și și-a dat consimțământul pentru adopție. Inițial, canadienii nu au vrut decât doi dintre ei, pe cea mică nu o vroiau pentru că era puțin retardată, făcea pe ea în pat. “Mica (n.r. bunica) le-a spus că dacă vor, doar pe toți trei, că nu vrea să-i despartă”.

Două zile, atât a durat să fie întocmit dosarul de înfiere a celor 3 copii. Totul era pus la punct. La nici două luni, Tribunalul Județean Sibiu prin sentința civilă nr.13/1990, a eliberat certificatul de adopție pe numele cetățenilor canadieni, Lalande Alain Roger și Lalande Arlene Dianne. “Părinții minorilor înfiați declară că nu se opun la admiterea cererii. Sunt de acord cu înfierea, arătând că au certitudinea că înfietorii vor asigura toate condițiile sub aspectul bunei îngrijiri, creșterii și educației minorilor. Reprezentatul procuraturii solicită admiterea cererii astfel cum s-a solicitat, dat fiind împrejurarea că în cauză sunt întrunite prevederile Legii nr.11/1990. Constată că prin cererea înregistrată la nr.685 din 8 august 1990, înfietorii Lelande Alain Roger și Lelande Arlens Dianne, domiciliați în Tumbler Ridge 163 Kisketinew Cres-Canada, solicită ca prin hotărâre judecătorească să fie admisă cererea privind înfierea cu efecte depline a minorilor”, se arată în decizia instanței.

Din sentință aflăm că pe lângă cei trei copii ai familiei Iliuț (Vasile- 5 ani, Elena Maria- 7 ani și Anca -3 ani) canadienii, prin intermediul lui Carmen și Klaus Johannis, au mai adoptat un copil de 4 luni, pe nume Scultelnicu Anda Maria din Sibiu. Potrivit unor surse sibiene, Anda Maria, fiind prea mică pentru a fi scoasă din țară (trebuia să aibă cel puțin 1 an), ar fi rămas până la vârsta potrivită, acasă la Johannis, undeva la bloc. Mama bebelușului, stabilită la Tălmaciu, refuză să mai vorbească despre abandonarea copilului său, deoarece fiind recăsătorită nu dorește ca soțul său să afle de această dramă.

Complicitatea instanței

În sentița dată, Tribunalul Sibiu arată că “ în ce-i privește pe înfietori, în cauză sunt îndeplinite prevederile art.4 din legea nr.11/1990. S-au depus toate actele vizând starea lor materială, starea sănătății, fizică și psihică, condițiile de locuit, viața de familie, locul de muncă, motivația înfierii. Analizând toate aceste date, tribunalul conchide că înfietorii pot asigura minorilor înfiați condiții optime pentru întreținerea și creșterea copiilor”.
O decizie judecătorească cel puțin suspectă, chiar ținând cont de acele vremuri tulburi de imediat de după Revoluție. În primul rând putem ridica un semn de întrebare legat de perioada extrem de mică în care s-a întocmit dosarul de adopție (5nici măcar 2 luni de zile de la data în care copii au rămas orfani). Rudele nici nu au apucat să le facă soților Iliuț pomana de o jumătate de an (părinții micuților au murit pe 11 iunie), iar sentința definitivă pentru adopție s-a dat pe 14 august 1990.

Ciudat este cum au reușit autoritățile să întocmească dosarul social al părinților adoptivi, luându-se în considerarea doar actele depuse la dosar de soții canadieni (cine le-a verificat autenticitatea?) care au demonstrat că au o situație materială bună, că sunt sănătoși fizic și psihic, că există o motivație solidă pentru această adopție.
Cu atât mai dubioasă este decizia judecătorească, în privința așa zisei motivații serioase introduce la dosar de soții canadieni, cu cât cei doi aveau deja doi copii. Oare de ce mai vroiau să adopte încă patru? În general, cea mai bună motivație acceptată de legislația românească și internațională este dorința unor părinți de a adopta un copil în condițiile în care nu pot avea unul din cauze de sănătate (infertilitate, lipsă de virilitate). De aceea ne putem întreba, oare de ce nu au adoptat copiii familia Johannis, știut fiind faptul că domnul primar este steril?

Traficarea copiilor=20 000 de dolari

Singura explicație, susținută de sursele noastre, este motivația financiară, ei încasând 20 000 de dolari 8(vezi articolele publicate de Justițiarul). Klaus Johannnis, a recunoscut în anul 2000, când a candidat pentru primul mandat de primar al Sibiului, că a primit cadouri de la familia canadiană. Dar și așa, legea adopțiilor din 1990 interzicea primirea de foloase necuvenite din procese de adopții de copii. Interesant este faptul că și azi apare în declarația de avere a lui Johannnis suma de 9000 de dolari, depusă la bancă din 1990. De unde avea oare acești bani, el fiind la acea vreme un simplu profesor de fizică, iar soția lui,profesoară de engleză, iar părinții săi erau doar simpli muncitori? Mai mult, în 1992 , potrivit Justitiarul.ro, Klaus Johannis își cumpără prima casă (din cele 6 adeținute în prezent), cu 75 000 de mărci germane.

Căutările disperate ale familiei Iliuț

Dar să revenim la drama familiei Iliuț. După ce copii au fost dați în adopție și iau drumul Canadei, începe a două perioadă din tragedia acestor oameni. Mătușa copiilor ne-a declarat că Mica (n.r.bunica) a acceptat adopția cu condiția ca nepoții săi să vină în fiecare an, în vacanță, în țara, la casa lor părintească. Când a văzut că nu primește nicio veste din Canada, Maria Iliuț a început să trimită scrisori la adresa pe care le-au lăsat-o canadienii. Dar toate scrisorile trimise, timp ce mai mulți ani  (vreo 100 după cum ne-a declarat Mioara Iliuț) s-au întors, ceea ce denotă faptul că adresa era falsă. Pentru că nu știa nimic de copii, “Mica”, împreună cu fiica sa (mătușa copiilor) s-a dus acasă la familia Johannis.

“De fiecare dată când i-am căutat, au fugit de noi. La un moment dat, am găsit-o pe scările blocului pe Carmen, dar a luat-o la goană și l-a sunat pe Klaus. El a ieșit la noi și a început să ne injure. Mica l-a întrebat unde sunt copii, dați-ne un semn de viață de la ei. Paștele mamei voastre de sărăntoci!, acesta a fost răspunsul. Și i-a dat un șut în fund lui Mica. Așa de fiecare dată când îi căutam și le ceream socoteală , ne făceau în toate felurile, ne amenințau că vedem noi ce pățim”, s-a destăinuit Mioara Iliuț.

Văzând că nu obține nicio veste despre copii, “Mica” a trimis memorii la toate instituțiile statului: Poliție, Parchetul General, Parlament, Președinție. Au luat la cunoștință de acest caz Ion Iliescu și Traian Băsescu, dar nu s-a făcut nimic pentru a-i găsi pe copii.

Plângeri la organele abilitate

Într-o plângere depusă la Parchetul General, în 23 aprilie 2001, Maria Iliuț (Mica) cere procurorilor “să dea ordin pentru efectuarea unei anchete care să ducă la aflarea adevărului despre cele întâmplate cu nepoții mei(…)În 1990, imediat după înmormântarea fiului meu și a norei mele, în luna iunie, s-au prezentat la domiciliul meu soții Johannis Klaus și Carmen, împreună cu o familie de canadieni pentru a ne convinge pe mine și pe soțul meu să le încredințăm nepoții pentru înfiere, ei zicând că în Canada e bine și că și ei au o fetiță de 5 ani pe care o încredințează acestor canadieni. Lucru care s-a dovedit a fi minciună deoarece am aflat după aceia că ei nu au avut copii. La fel m-au mințit că îmi vor aduce nepoții anual sau măcar o dată la 2 ani”.
In continuarea plângerii, bunica povestește că “ în data de 14 august 1990 ne-am prezentat la Tribunalul Sibiu pentru legalizarea adopției. Aicea am cunoscut-o pe Scultelnicu Maria din Sibiu care a dat-o și ea pe fetița ei, în vârstă de 4 luni, tot la familia de canadieni. La tribunal s-au aflat și familia Johannis, el rămânând jos la mașină. Tot împreună cu Johannis Carmen se afla și o a doua familie de canadieni, care au înfiat și ei 5 copii”, se mai arată în plângerea penală.
Maria Iliuț mai afirmă că “după aproximativ 2 ani am căutat-o pe Johannis Carmen la liceul Gheorghe Lazăr unde era profesoară și am întrebat-o ce știe de nepoții mei. Dar am fost agresată și lovită cu piciorul de Johannis Klaus, care a fost chemat prin telefon de acasă de soția lui”.

În final “Mica”, solicită procurorilor să dispună “continuarea cercetărilor” pentru a afla ce s-a întâmplat cu nepoții săi, de care nu mai știe nimic de 11 ani.

“Vă rog, dacă adopția a fost ilegală să luați măsuri pentru ca vinovații să fie pedepsiți”, este rugămintea adresată procurorilor de Maria Iliuț.

Traian Băsescu știe

De asemenea, potrivit justitiarul.ro, bunica copiilor a trimis un memoriu și lui Traian Băsescu în 2007, “ca fiind unica soluție” pentru elucidarea situației celor 3 copii.

“Despre soarta nepoțiilor mei nu mai știu nimic din 1990. Domnul Johannis ne-a promis că-i duce la un trai mai bun, să învețe meserie și limbi străine. A zis că mă vor vizita, la domiciliul meu din Rășinari, de două ori pe an. Domnul Johannis nu și-a ținut promisiunea. Încercările de a-l găsi timp de doi ani au rămas fără rezultat. L-am întâlnit la cancelarie, la școala unde lucra. La întâlnire eu eram bucuroasă, dar dânsul era nervos și mi-a pus mâna în piept și m-a înjurat. A zis că dacă-l mai caut, o pățesc rău de tot. Eu nu doream decât să spună unde sunt copii și dacă mai trăiesc. Nu doresc la nimeni să treacă prin ce am trecut eu să-ți vezi morți doi copii și nepoții plecați prin străini. Nu am ştiut că voi fi înşelată, că mă aşteptau toată ziua şi era pe capul meu cu soţia lui, care m-a minţit că are şi ea o fetiţă şi pleacă odată cu ai mei. Eu fiind supărată după cele întâmplate cu părinţii lor, nu am realizat ce se întâmplă. Era de faţă şi mama fetei, nora mea, care zicea şi ea să-i dau pentru ajutor, că le vor da o meserie şi trai mai bun. Eu nu i-am dat nici pe bani sau pe alte obiecte. Există Dumnezeu pentru toţi, dar pentru ei nu! Atâta bucurie să aibă cei care ne-au luat copiii şi nu-mi dau nici un răspuns. Atât mai vreau înaintea morţii, să ştiu dacă nepoţii mai trăiesc pentru că sunt foarte bolnavă. Pentru înşelăciunea lui Klaus, care a dus sute de copii. Avea o cameră unde-i ţinea, la prietenul lui Mitrea Ioan, care a decedat în chinuri grele, că a ştiut şi nu a spus (…)Să nu mă lăsaţi fără răspuns, domnule președinte”, se mai spune în plângerea depusă de Maria Iliuț la Cotroceni.

Până la urmă polițiștii de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate Sibiu au întocmit o anchetă pe acest caz în 2000. Însă, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dat NUP față de Carmen și Klaus Johannis în dosarul 423/P/2000, având ca obiect înfierile ilegale.

Tot în 2000 familia Iliuț a sesizat și comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții dij cadrul Camerei Deputaților. Nu s-a rezolvat nimic nici aici. Apoi, cazul a fost îngropat definitiv. Bătrăna Maria Iliuț (Mica) a murit acum doi ani cu o mare amărăciune în suflet, deși s-a zbătut în ultimii ani de viață să afle măcar dacă nepoții săi mai trăiesc. Acum, fiica sa, Mioara Iliuț a primit cu limbă de moarte de la mama sa să continue lupta cu sistemul ticăloșit pentru a afla adevărul.
“Măcar să știm că trăiesc, că sunt bine, nimic mai mult. Dar ne este teamă că sunt morți. de aia nu vor să ne spună nimic, de aia sunt nervoși cei din familia Johannis când le cerem socoteală”, ne-a mai spus, cu tristețe în glas, doamna Iliuț.

Reclame

GUVERNUL PSD A MUNCIT,PUTUROSUL ,IPOCRITUL TRAFICANT DE COPII SI SAMSAR DE RETROCEDARI IMOBILIARE ILEGALE,NAZISTUL KLAUS JOHANNIS A CULES ROADELE LA BRUXELLES!

23 iun.

Klaus Iohannis, Participare la reuniunea Consiliului European (Bruxelles, Regatul Belgiei)

Guvernul PSD a muncit, Iohannis a cules laudele la Bruxelles

Scene incredibile astăzi la Bruxelles unde Iohannis a primit felicitări pentru Președinția României la UE pe munca făcută de Guvernul PSD pe care președintele l-a blocat de câte ori a avut ocazia

BRUXELLES, 21 iunie – Sputnik, Daniela Porovăț. Iohannis a primit astăzi felicitări de la președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker și de la președintele Consiliului European, Donald Tusk pentru munca Guvernului PSD pentru a duce la îndeplinire președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis este cel care a acuzat mereu PSD că nu este capabil să ducă la bun sfârșit această misiune, dând naștere chiar la speculații privind sărirea președinției pentru România. Acum însă, președintele a cules laurii, deși nu a avut niciun rol în desfășurarea președinției, iar tot efortul a fost făcut de Guvernul PSD-ALDE.

Donald Tusk, președintele Consiliului European a avut numai cuvinte bune despre România, dar a greșit adresantul: ”Ați avut o președinție de succes, România a finalizat peste 90 de dosare. A fost o președinție foarte bună”, a spus Tusk.

Și președintele Comisiei  Europene, Jean Claude Juncker, a declarat că România a reușit o președinție de succes la prima încercare de acest fel.

Ca de obicei, premierul României nu este invitat să primească aceste aprecieri, ci doar președintele României, cel care, acasă, nu face decât să pună bețe în roate activității Guvernului ai cărui lauri nu ezită însă să îi primească la Bruxelles.

Read more: https://ro.sputnik.md/International/20190621/26524126/Guvernul-PSD-a-muncit-Iohannis-a-cules-laudele-la-Bruxelles-Video.html

MARIA ANTOANETA PITURCA ,FIDELA LUI LAURA KOVESI ,DENUMITA SI ” PROCUROAREA LUI CARAGEA!”

23 iun.

Maria-Antoaneta Pițurcă este procurorul care a reușit să scandalizeze întreaga opinie publică după ce imaginile în care aceasta este surprinsă trăgând cu forță de o fetiță de numai 8 ani au apărut în presă. Deși situația este extrem  de complicată, întreaga scenă arată incompetența statului român în astfel de cazuri. În loc să fie luată din familia maternală cu o armată de consilieri, psihologi și specialiști în domeniu, copilul a fost extras cu duritate de un procuror fără nicio competență în domeniu, ajutată de mascați.

Pe surse, procurorul Maria-Antoaneta Pițurcă ar fi încercat de mai multe ori în ultimul an să ia copilul de la asistenții maternali și să o ajute să ajungă la familia de români din Statele Unite ale Americii care o adoptaseră legal. De fiecare dată s-a lovit de opoziția soților care au crescut-o pe copilă, dar și de reticența copilului care nu fusese informată despre ce urmează să se întâmple cu ea.

De această dată, decizie procuroarei a fost fermă și a pus chiar ea mâna pe fetiță, trâgând-o cu forță, în ciuda lacrimilor amare ale copilului care nu înțelegea ce se întâmplă.

Comportamentul femeii este condamnabil din punct de vedere uman, dar ea ar putea fi trasă la răspundere chiar și de către superiori. Măsura ar fi una fără precedent, date fiind aprecierile de care a avut parte de-a lungul carierei.

În 2012, numele acesteia apare le lista procurorilor apreciați pentru merite deosebite ca urmare a activității profesionale desfășurate în perioada 2011-2012. Lista a fost atunci semnată chiar de către Laura Codruța Kovesi, la acea vreme Procuror General al României, după o consultare cu toți procurorii cu funcții de conducere din cadrul Ministerului Public, așa cum se arată pe site-ul magistrați.ro.

Mai târziu, numele aceleiași procuroare apare și pe lista semnatarilor unui protest împotriva deciziei Curții Constituționale a României care îi impunea președintelui Klaus Iohannis să o demită din funcție a lui Kovesi. În total, pe această listă au apărut semnăturile a 500 de procurori, 57 de judecători și 126 de auditori de justiție care au vrut în acest fel să își arate susținerea față de la Laura Codruța Kovesi.

Aprecierile superiorilor pentru Maria-Antoaneta Pițurcă reies și din decizia de numire a acesteia în funcția de procuror-șef al Secției urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Numirea s-a făcut chiar la recomandarea Tenei Tulitu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În motivarea deciziei de numire se menționează faptul că Antoaneta Pițurcă „are o vechime în funcția de procuror de 13 ani și 7 luni (n.r., la data emiterii documentului), nu a fost sancționată disciplinar în ultimii trei ani de activitate, iar la ultima evaluare a activității profesionale a fost evaluată cu calificativul „foarte bine”.” Decizia de numire a fost emisă în această primăvară, pe 28 martie 2019 și este valabilă timp de trei ani de la intrarea în vigoare.

În ciuda tuturor acestor aprecieri clare, numele procuroarei este controversat, iar presa locală a atras atenția asupra legăturilor pe care aceasta le-ar fi avut cu controversatul fost șef al IPJ Gorj, Salvador Caragea. Astfel, într-o perioadă scurtă de timp, împotriva lui Caragea s-ar fi depus mai multe plângeri pentru abateri disciplinare, iar o parte dintre dosarele întocmite în urma acestor plângeri ar fi ajuns chiar pe masa procuroarei Antoaneta Pițurcă.

“MAI mai informează Senatul că la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române s-au primit, în perioada februarie 2012 – octombrie 2013, nu mai puţin de 35 de plângeri pe numele comisarului şef Viorel Caragea, prin care au fost sesizate abuzuri, protecţia de care acesta s-ar bucura la nivelul conducerii IGPR, precum şi neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Plângerile au venit atât din partea subordonaţilor lui Caragea, cât şi a unor persoane din Gorj. 13 dintre aceste plângeri au fost trimise la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, una la Direcţia Generală Anticorupţie din cadrul MAI şi una la DIPI (serviciul secret al MAI).La nivelul MAI, plângerile pe numele lui Viorel Caragea au fost şi mai multe: 94, în perioada februarie 2012 – octombrie 2013. Acestea au fost trimise de 28 de persoane, dintre care 12 ofiţeri de poliţie, 6 agenţi de poliţie, 7 persoane civile, două sindicate şi o organizaţie profesională. Caragea a fost investigat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în nu mai puţin de 17 dosare penale, toate încheindu-se cu rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. Caragea este de asemenea cercetat pentru corupţie de către DGA şi DIPI”, scria în octombrie 2013 gandul.info, citat de republicaoltenia.ro.

Pentru că toate dosarele care au ajuns pe mâna procuroarei Pițurcă au primit NUP, scriu jurnaliștii de la Republica Oltenia, aceasta a început să fie etichetată drept “procuroarea lui Caragea”.

PIERDUT JUSTITIE SI OMENIE.LE DECLAR NULE!

23 iun.

Degeaba, cazul fetiței smulsă de lângă sora sa și cei cărora le spunea mami și tati nu îmi dă pace. Îmi dă însă fiori!

Câteva precizări. Fetița a fost smulsă din camera sa, de lângă sora sa. Cel care a târât copilul precum iei un porc din coteț era un procuror. Aflat acolo pentru o percheziție. Alături de câteva zeci de mascați! Afară, în mașină aștepta persoana care a primit în adopție fetița.

Și câteva întrebări dureroase.

Descinderea a venit în urma unui mandat de percheziție. Emis de urgență de un procuror. Maria Pițurcă pe numele său. Mandat ce urma să fie confirmat de un judecător ulterior. Avea caracter extraordinar, urgent. Dosarul era unul de lipsire de libertate. Serios?! Măi oameni buni, o percheziție presupune o acțiune în urma căreia vrei să găsești și să ridici înscrisuri, acte, obiecte relevante în speță. Ce scria oare în mandat? Ce dorea să obțină procurorul. Era un caz de lipsire de libertate! Ce înscrisuri?! Poate pe copil însăși! Bineînțeles, pun rămășag că mandatul avea o formulare ambiguă…aparență de legalitate. Și unde era oare cazul extraordinar, urgent?

Procurorul recunoaște că a luat decizia de a lua fata, pe moment. Serios?! Poate se credea Dumnezeu procurorul. El ia decizii, așa cu de la sine putere, smulge copii și îi târăște afară. Se visează Zeu atotputernic? Cu ce drept juridic a acționat procurorul? El venise în baza unui mandat de percheziție! Sentințele judecătorești se pun în aplicare de executori judecătorești, nicidecum de procuror!

Ce căuta părintele care primise fata în adopție la fața locului?! Era vorba parcă de o percheziție?! Așa spunea procurorul! Cum a luat procurorul decizia de a răpi fata pe moment, când părintele adoptiv era acolo și procurorul a dus fata direct la mașina acestuia. Pe moment…Serios?!

Ce căutau la fața locului zeci de mascați? Serios? Au analizat șefii del a IPJ situația și au decis să trimită acolo zeci de mascați. Să răpească un procuror o fetiță de 11 ani? Noi suntem normali?! Bine că la criminalul din Timiș au trimis doi agenți de la postul de poliție!

Ce căutau la fața locului angajați DGASPC? Era vorba de o percheziție, nu?! Cât de animale au putut să fie angajații de la DGASPC? Cum au păzit ele interesul copilului!? Și cei că asistentul maternal nu a adoptat fata! Trebuia găsită o soluție în interesul copilului. Nu scoasă fata urgent la mezat, la adopție internațională! Nu depuse plângeri penale pentru lipsire de libertate! Că fata fusese internată pentru pneumonie și enterocolită… Așa și?! Zeci de mii de copii pățesc asta! Fâs! Ce era să facă asistentul maternal după ce a fost concediat din postura de asistent maternal? Să dea fata afară din casă? Să o pună în drum? Că nu a vrut să o predea autorităților. Păi ce era să facă? Să o târască afară precum procurorul?! Dacă fata nu vroia să plece de ce DGASPC nu a găsit o soluție în acest sens, în INTERESUL COPILULUI!

Și apropos de interesul copilului…..Fetița a ajuns deja în SUA la părinții adoptivi. Câtă operativitate! Au appărut și poze. Fata cu un zâmbet forțat alături de mama adoptivă, într-o grădină cu trandafiri. Oh…ce frumos. DAR! Fata e în același tricou cu care a plecat de acasă! Asta după 12 ore de zbor cu avionul și o experiență traumatizantă. Din care cică și-a revenit complet și e voioasă! Serios? Și marmota învelea ciocolata, nu?! Mia departe! Casa din Baia de Aramă, se vede în filmări, era o casă sănătoasă, o vilă frumușică chiar. Habar nu ama de condițiile din înăuntru. DAR! În casa din SUA, am văut în aragaz de pe vremea bunicii mele și o față de masă de mușama ordinară! Mobilă de la vreun second jegos! Unde e interesul copilului?!

Acum însă totul e tardiv….Fata nu mai e în jurisdicția autorităților române. Poate e deja cetățean american chiar. De ce a fost nevoie de graba asta ? De operativitatea asta! Procurorul vine în baza unui mandat de percheziție dat pe un dosar de lipsire de liberate, mandat neconfirmat de judecător! La față locului zeci de mascați. Bestia cu chip uman târăște fata afară, o smulge din camera sa de lângă sora sa și de lângă cei cărora le spune Tati și Mami. Angajații de la DGASPC, la fața locului, cântă în strună procurorului. Care o duce pe fată direct la mașina părintelui adoptiv din SUA. De acolo, ață, la aeroport și în avion! Nu, nu e o glumă. E un coșmar, ce se petrece în România. și punem pariu că totul e OK. Nimeni nu are nici o vină. Toată lumea a acționat corect. În litera Legii. Departe însă de Spiritul Legii! Totul are o aparență de legalitate! Noapte bună Justiție, noapte bună România!

PS: SUNTEM NOI OARE NORMALI LA CAP ?!?!?!?

Unde am ajuns noi ca societate, noi ca omenire? Să  sacrifici un copil pentru viața copilului tău! Tu, ca funcționar public menit a acționa strict în interesul unui copil, să îl ridici cu mascații din camera sa, de lângă persoanele cărora copilul le spune mami și tati!!

Unde e DNA ? Chiar nu se vede nici un capăt de ață privind un abuz în serviciu, privind o mită? Unde e Parchetul? Chiar nu se vede nici un capăt de ață privind o potențială infracțiune? Unde e DIICOT? Chiar nu se vede nici un capăt de ață privind traficul de organe?! Aaa…nu e vorba de nici un om politic, de nici un potențat al zilei? Sau ce e ? Nu există ordin pe unitate pentru a se interveni?? Unde e Justiția? Cum a fost posibilă o asemenea sentință a Instanței?! Unde e adevărul? Chiar nimeni nu are interes să aducă lumină?!

Unde ești Clujule? Te-ai burzulit de (pseudo)conflictul interetnic de la Cimitirul de pe Valea Uzunului. Acum ce mai aștepi? Unde ești tu societate civilă? Aaaa…nu mai e vorba de PSD, de politic …. Tocmai! E vorba de societate! De umanitate !

PRESEDINTA UNJR,DANA GARBOVAN:”LEGEA TREBUIE RESPECTATA,DAR COPIII NU SUNT OBIECTE!”

23 iun.

Președintele UNJR, Dana Gîrbovan, face referire la cazul fetiței de 8 ani din Mehedinți, care a fost luată cu foța de la asistenții maternali, spunând că apărarea celor slabi înseamnă de fapt apărarea propriei libertăți și că legea trebuie respectată, dar copiii nu sunt obiecte.
„Din punctul de vedere al autoritatilor din justitie, insa, este important sa fie clarificat care a fost rolul procedural al procurorului in acest caz si cum s-a ajuns ca prin punerea in executare a unui mandat de perchezitie sa se ajunga, in fapt, la executarea silita a unei hotarari judecatoresti civile privind un minor. Pana cand circumstantele concrete ale spetei vor fi lamurite de organele abilitate, este important ca cetatenii sa inteleaga regulile ce guverneaza executarea silita a unei hotarari judecatoresti, pentru ca am observat multa confuzie, lipsa de informare, dezinformare si manipulare in spatiul public pe acest subiect.
Am urmarit atenta modul in care presa a relatat sau nu a relatat despre acest caz. S-a vazut din nou ca o mare parte a presei este tributara viziunii subiective pe care o au asupra justitie: daca fapta ce a starnit controverse apartine “celor buni”, “rezistentilor” sau “aparatorilor independentei justitiei” primordiala nu mai este informarea corecta a publicului, ci justificarea actiunilor. Adica exact reteta devenita comuna in trecut si folosita de fiecare data cand se vorbea despre vreun abuz in justitie.
Relevanta in acest sens este pozitia asociatiei VeDem Just, varf de lance al “apararii” justitiei prin reteta amintita mai sus, pozitie postata de Facebook de judecatorul Cristi Danilet, care, la scurt timp dupa ce a izbucnit scandalul mediatic, a iesit sa linisteasca cetatenii, anuntandu-i ca “azi s-a pus în executare silita aceasta hotarare, cu organe de la Protectia Copilului, executor judecatoresc si Politie”.
In realitate, insa, asa cum rezulta chiar din spusele procuroarei citate mai sus, judecatorul Danilet a dezinformat, deoarece nu executorul judecatoresc, ci chiar procuroarea a „ridicat” si „predat” copila, in urma punerii in executare a unui mandat de perchezitie, nu a unei hotarari judecatoresti. Toate aceste detalii esentiale sunt ascunse de VeDem Just, care cearta insa ipocrit presa pentru ca „a prezentat cazul fara o pozitie din partea institutiei publice ANPDC sau a organizatiei FONDC care s-au preocupat îndeaproape de acest caz”.
In aceasta epoca a “post- adevarului”, informarea devine o misiune personala a fiecarui cetatean si arma sa in a-si apara libertatile si drepturile fundamentale, atunci cand ele sunt amenintate mai ales de institutii de forta ale statului”, scris Dana Gîrbovan, președintele UNJR, pe Facebook
Aceasta spune că procedura executării unei hotărâri definitive privind minorul este reglementată de Codul de procedura civilă, iar competența de a pune în executare aparține executorului judecătoresc, nicidecum procurorului.
„Ca regula, o hotarare judecatoreasca definitiva trebuie pusa in executare. Altfel, intreg sistemul de justitie devine iluzoriu, o forma lipsita de continut. Aceasta regula este valabila si in situatia in care hotararea judecatoreasca priveste un minor. Un copil, insa, nu este un obiect, un lucru ce sa poata fi „ridicat” si „predat” silit. Un copil este o persoana, si inca una vulnerabila, caruia statul ii recunoaste, pe langa drepturile fundamentale ale omului, si o serie de drepturi specifice, tocmai pentru protejarea integritatii sale fizice si psihice.
Ca atare, legea prevede norme speciale ce se aplica in cazul masurilor privitoare la minori prevazute într-un titlu executoriu, cum sunt stabilirea locuintei minorului, darea in plasament, inapoierea minorului de catre persoana care il tine fara drept, exercitarea dreptului de a avea legaturi personale cu minorul, precum si alte masuri prevazute de lege. Aceste norme prevad o serie de etape specifice, ce se intind fiecare pe perioade mai lungi de timp (de la 1 la 3 luni) si includ aplicarea de penalitati persoanei la care se afla copilul si care refuza predarea acesteia, consiliere psihologica pentru minorul ce refuza sa il paraseasca pe debitor sau manifesta adversitate fata de creditor, sesizarea parchetului pentru nerespectarea hotararilor judecatoresti, alte penalitati etc.
In nici o circumstanta insa constrangerea nu se manifesta asupra copilului, ci doar asupra persoanei la care acesta se afla. Din contra, legea interzice in mod categoric exercitarea oricarei presiuni asupra copilului, prevazand in mod expres ca: “Nu este permis niciunei persoane sa bruscheze minorul sau sa exercite presiuni asupra lui pentru a se realiza executarea” – art. 910 alin. 4 Cod procedura civila. TOATE prevederile mentionate au in centru COPILUL pentru ca LEGEA il protejeaza.
Au fost respectate aceste drepturi ale copilului in acest caz? Permite legea creditorului sa obtina in mod indirect executarea silita prin apelarea la sprijinul procurorului, folosind procedura perchezitiei? A fost in acest caz emis un mandat de perchezitie care prevede ca trebuie cautat si predat INSUSI COPILUL? Daca da, in ce temei legal? Care mai este atunci sensul reglementarilor din Codul de procedura civila, daca partile au la indemana o cale alternativa, mai scurta, brutala, dar eficienta, cum ar fi perchezitia prin ridicarea de copii minori?
La toate aceste intrebari – si la multe altele – trebuie sa raspunda autoritatile competente.
Pana atunci insa, este important ca fiecare cetatean sa fie informat corect si, mai ales, sa se autoeduce in privinta drepturilor si libertatilor fundamentale. Cititi presa din cat mai multe surse dar, mai ales, cititi legile. Si, cel mai important, intelegeti ca atunci cand drepturile fundamentale ale unui om sunt incalcate, libertatea fiecaruia dintre noi este in pericol. Cu cat omul vizat este mai slab, mai vulnerabil, cu atat pericolul este mai mare. Aparati drepturile celor de langa voi, ridicati-va vocea in apararea celor slabi, pentru ca asa va aparati propria libertate”, mai scrie Dana Gîrbovan, pe Facebook.
Fetița a fost luată cu mascaţii vineri din casa în care a fost crescută de un asistent maternal, din Baia de Aramă, județul Mehedinți, după ce copila a fost înfiată de o familie din America. Momentul în care mascații au intrat în casă și au luat fetița a fost filmat de familia care a crescut-o. În imagini se observă cum Sorina refuză să meargă cu oamenii legii și strigă „mami, nu vreau să plec!”.
Imediat după ce fetița a fost luată din casă a apărut un val de nemulțumiri, oamenii fiind supărați de faptul că fetița a fost luată împotriva voinței ei.
Asistenta maternală care a avut grijă de fetița luată din casă de mascați, la Baia de Aramă, susținea că nu a refuzat adopția copilei și a fost obligată să semneze o declarație gata scrisă. Soțul acesteia declar, la rândul său, că a formulat plângeri la DIICOT împotriva DGASPC Mehedinți.
Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului a precizat că persoana de la care a fost preluată fetița din Mehedinți nu mai avea calitatea de asistent maternal, fiindu-i retras atestatul, astfel că fata era reținută ilegal. Adopția pentru fetiță a fost deschisă încă din 2013. Pe toată perioada de valabilitate a adaptabilității copilului, au fost făcute demersuri pentru identificarea în plan intern a unei familii/persoane adoptatoare, însă nu s-a reușit finalizarea unei adopții cu o familie/persoană cu reședința obișnuită în România, arăta sursa citată. În cadrul procedurii de adopție , au fost selectate 120 de familii atestate din România, dintre acestea o singură persoană a dorit să participe la o primă vizită a fetiței, dar care a refuzat ulterior continuarea demersului.
Sâmbătă, avocatul familiei adoptive, Liviu Belulescu, a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că Sorina s-a adaptat la noua situație: „Fetița este foarte bine, se vede de pe buze. S-a adaptat imediat. I s-au spus tot felul de prostii, că o taie pe burtică și îi ia mațele și o duce în America să le vândă. Fetița este bine”.

DETALII INCREDIBILE DESPRE GABRIEL SACARIN ,TATAL ADOPTIV AL MICUTEI SORINA :ACESTA LUCREAZA LA UN CENTRU DE TRANSPLANPLANT ORGANE UMANE DIN USA!

23 iun.

Cazul fetiție luate cu forța de mascați din casa asistentei maternale din Baia de Aramă e departe de a se stinge. Mai ales după ce noi detalii legate de ocupația tatălui adoptiv a ieșit la iveală. 

Bărbatul, Gabriel Săcărin, este angajat la Roche Field Engineering Specialist at Roche Diagnostics, după cum scrie pe contul său de linkedin.De asemenea, în trecut a lucrat la Beckman Coulter Inc. ( a Danaher Corporation company that develops, manufactures and markets products that simplify, automate and innovate complex biomedical testing. It is operating in two industries: Diagnostics and Life Sciences) .

Proteste la Baia de Aramă

Sambata, mai multe persoane s-au adunat în fața casei Sorinei au afișe cu mesaje precum „Cerem anularea adopției”, „Nu distrugeți fericirea unui copil” sau „Nu o despărțiți de surioara ei, Andreea”.

Oamenii nu înțeleg de ce, dacă „orfelinatele sunt pline de copii“,  familia de români din America a vrut tocmai o fată care era crescută bine, cu dragoste.

Oamenii acuză autoritățile din Mehedinți că nu se implică, întrebându-se de ce nici prefectul, nici președintele Consiliului Județean nu au mers la Baia de Aramă. Mai mult, mulți vecini s-au declarat convinși că „s-a dat multă mită” pentru Sorina.

Asistenta maternală care a avut grijă de fetița luată din casă de mascați, la Baia de Aramă, susținea că nu a refuzat adopția copilei și a fost obligată să semneze o declarație gata scrisă.

%d blogeri au apreciat asta: