Arhiva | 10:55 am

Michael Löwy: „Depășirea capitalismului este o chestiune de supraviețuire pentru omenire”

4 iul.

Invictus

Descendent al unor emigranți evrei din Viena, Löwy a crescut în Brazilia turbulentă a Republicii Nova, în contextul căreia a devenit socialist (1954). A studiat la Universitatea din São Paulo (unde a fost student al lui Fernando Henrique Cardoso, Florestan Fernandes și António Cândido) și a obținut o diplomă în științe sociale în 1960. În 1961 a primit o bursă pentru a studia în Franța. La Paris, el a lucrat cu renumitul filosof *Lucien Goldmann, considerat un marxist heterodox. Influența lui Goldmann în Löwy a fost considerabilă (acesta a fost directorul tezei, apărute în 1964 în École Pratique des Hautes Études).
*Lucien Goldmann (n. București, România, 20 iulie 1913 – m. Paris, Franța, 8 octombrie 1970) a fost un filosof și sociolog francez de origine evreiască românească. Ca profesor la Sorbona, a fost un teoretician marxist influent.

Michael Löwy este unul dintre cei mai importanți intelectuali ai marxismului…

Vezi articolul original 844 de cuvinte mai mult

KAROL G ,MALUMA – CREEME!

4 iul.

OFENBACH – ROCK IT!

4 iul.

VITAA ft.JUL – CA LES DERANGE!

4 iul.

MARCH OF TEMPLAS!

4 iul.

MEMORIAM – REQUIEM FOR MANKIND!

4 iul.

FIGHT PATHS – ERASING THE GRAY!

4 iul.

BREATHE ATLANTIS – EVERYONE ELSE!

4 iul.

HOP SI PRUNA:”GALACTIC”!

4 iul.

Raluca Prună, fostul ministru tehnocrat al justiției, a intrat în corul celor care atacă CCR, după ce Curtea a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate de 3, depusă de Florin Iordache. În opinia lui Prună, „Curtea asta constituțională a creat un conflict de natură socială și o falie în societate, printre juriști și nejuriști”.

„Ați avut emoții? Eu nu. Avem conflict de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție privind completurile specializate pe corupție de la Instanța Supremă. Galactic.

Zice cine? Neasemuita Curte Constituțională. Prin majoritate, cea mai mică posibilă, dar totuși. E adjudecat. Sa reținem nume, istoria e făcută întotdeauna de oameni. Cu nume și istoria lor, onorantă sau mai puțin:

– 5 voturi ”pentru”: Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Marian Enache și Attila Varga
– 4 voturi ”împotrivă”: Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar și Mona Pivniceru.

E grav conflictul acesta? Cica e grav și e și vechi. A durat, hăăăt, până în ianuarie 2019, când Înalta Curte de Casație și Justiție (adică cea mai mare instanță din țara românească) a realizat că e în greșeală și a decis înființarea de completuri specializate. Cred că prin faimoasa tragere la sorți decisă de CSM, cu bile de care nici loteria națională nu avea. Istorie frate, nu joacă.

Ce efecte are conflictul? Un moft, cauzele se rejudecă. Nu toate, nu vă grabiți. Numai o parte. Cele în care hotărârile nu au devenit definitive. Aici pe mine mă pierde Curtea. Păi dacă e conflict, de ce distingem? Bănuiesc că, in motivarea deciziei, Curtea asta a miracolelor va zice ceva de autoritatea de lucru judecat. Și cum cei mai mulți cred că răul în România se numește Dragnea, surse din Curte se grăbesc sa confirme că Dragnea nu profită. Nu? Pe bune? Au auzit sursele din Curte de contestații în anulare? Nu mă consolează decât că Dragnea iese și va da de pământ cu PSD-iștii care au uitat instantaneu ce inel au sărutat.

Știu ce vor spune puriștii: deciziile Curții Constituționale nu se discută, trebuie acceptate ca atare. Și totuși această Curte a dus conflictul de natură constituțională la cer. Și din cer dă decizii pentru pamanteni, care strigă la cer de inovatoare ce sunt. Știu, fluier în Biserică și mă iau de spuma spumelor în materie juridică, judiciară, jurisprudențială numită CCR. Dacă tot am fluierat, mai fluier o dată: Curtea asta constituțională a creat un conflict de natură socială și o falie în societate, printre juriști și nejuriști, pe care va dura ani lungi să o putem aduce la dimensiunea unor diferențe normale într-o societate vie. Curtea asta va fi studiata in universitati la asa nu in materie de contencios constitutional.

Toată debandada asta în care trăim din 2017, toată bătaia asta de joc în care până si psd-iști cu psd-iști se încaieră public (vezi cel mai recent caz al ministrului justiției și președintelui CSM), are mulți autori. Nu sunt legați între ei ideologic sau prin vreo idee oarecare care să nu aibă de a face cu un interes direct pentru ei, mamele, copiii, cumnații, nașii și finii lor. Sunt legați între ei prin acest interes pentru ei și clanul lor, prin instinctul faptului că în lumi normale sunt irelevanți în cel mai bun caz și prin disprețul profund față de valorile fundamentale ale oricărei societăți: merit, recunoaștere socială întemeiată pe o anumită cunoaștere într-un domeniu, onoare, responsabilitate pentru propriile fapte. Au ars totul și au pus în loc o șmechereală de stat și de partid, la limita infracționalității. Și, legaliști fiind, și-au atârnat la butonieră o Curte constituțională. Un fel de nașul nasilor. O Curte ambițioasă, care necunoscând limite, livrează peste legea de funcționare, fără proporționalitate și într-un avânt care cred că uimește și pe cei mai abili sforari”, a scris Prună pe pagina sa de Facebook.

Într-o altă postare, Raluca Prună scrie: „Ca sa intelegem lovitura mortala data Inaltei Curti azi de Curtea Curtilor Constitutionale. Cele mai multe tribunale au toti judecatorii din sectiile penale ‘specializati’ in infractiuni de coruptie. Cum sunt specializati? Legea 78/2000 tace, nu da criterii de specializare. Asa ca specializarea se face prin decizia conducerii instantei. 
Cum poate cineva sa creada ca la Inalta Curte, cea mai inalta instanta, unde ajunge crema magistraturii, judecatorii din sectiile de penal nu erau specializati sa judece dosare de coruptie?

De asta am mari rezerve privind decizia CCR. Luata cu majoritate la limita, ca toate bombele constitutionale ale acestei Curti. Decizia de azi face 2 lucruri la fel de grave:
1. Arunca in aer dosarele de coruptie deduse judecatii celei mai inalte instante 
2. Arunca in derizoriu competenta professionala a judecatorilor Inaltei Curti. 
Ambele sunt foarte greu de reparat.
A, sa ne pregatim sa platim si daune celor condamnati de complete ‘nespecializate’. Eu sper ca toti judecatorii CCR din majoritatea de azi sa traiasca mult ca sa vada efectele dezastrului pe care l-au produs. Sa asteptam motivarea si mai comentam.

In fine in cuvant despre anul 2000 si adoptarea legii 78. La acel moment exista si un ‘spor de coruptie’ de 40%. Rezultatul? Existau Curti de Apel ca cea de la Iasi unde TOTI judecatorii, inclusiv din sectiile civila si comerciala, devenisera ‘specializati’ in infractiuni de coruptie. Si intrau pe rand la termenele din dosarele de coruptie. Putine cate erau In 2000, cu conductori de tren si alti ‘mari’ corupti. Sporul a fost apoi extins la toata lumea din magistratura. Asta e istoria si nu e vina judecatorilor. E vina legiuitorului care adopta legi neclare din prostie si, in zilele mai recente, din interes. Si noi platim. Pe ei, deciziile lor proaste si consecintele acestor legi.

TROIKA AUSTERITATII VINE IN FRUNTEA UESSR!

4 iul.

Presa europeană salută venirea în fruntea UE a două femei – Ursula von der Leyen și Christine Lagarde. Asta ”după șase decenii de hegemonie masculina”, vine să spună Courrier International, care realizează o scurtă revista a presei.

”Sunt cu adevărat încântat. Până la urmă, Europa (în mitologia greacă) este o femeie. Cred că a meritat așteptarea pentru a ajunge la acest rezultat, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk.”Două fețe feminine vor simboliza de acum înainte o Uniune nesigură, dar rezistentă, care își caută mereu calea”, scrie publicația elvețiană Le Temps.

”Federalista” von der Leyen și ”mama grijulie” Lagarde

Cotidianul belgian Le Soir face o reverență în fața Christinei Lagarde, directoarea FMI, aducând aminte de un episod de la apogeul crizei datoriilor din Grecia. ”În zona euro ne aducem aminte de ea cum, în momentul cel mai greu al crizei elene, împărțea bomboane M&M’s miniștrilor de Finanțe aflați în ședință și își exprima public dorința de a purta discuții «cu adulții din sală». Este o bună comunicatoare și are si abilitatea de a întelege repede”.

Aceleași vorbe dulci si pentru Ursula von der Leyem, de data aceasta din partea ziarului La Stampa. Ideile ei economice ”sunt puțin cunoscute, însă este prezentată mereu ca o federalistă convinsă”. ”Aspirația mea este să construim Statele Unite ale Europei. Nu îmi imaginez Europa nepoților mei ca o uniune vagă de de state prinse în capcana intereselor lor naționale”, este citată von der Leyen.

Vor aduce cele doua femei numite la conducerea a două importante instituții UE schimbarea despre care tot vorbesc liderii de la Bruxelles? Cu siguranță, UE își va schimba genul, însă nu și politica. Nominhalizarea Christinei Lagrde la Banca Centrală Europeană și a Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene poate fi echivalată cu venirea la putere a celebrei troici Comisia Europeana-FMI-Banca Centrală Europeană, cea care a prescris rețeta cea mai dură a austerității pentru economiile din Sudul si Estul Europei în ultimul deceniu.

Da, Christine Lagarde împărțea, cu grijă maternă, bomboane miniștrilor de Finanțe ai zonei euro, însă ea era cea care spunea: ”Puteți să-i spuneti austeritate, dar mai degrabă puteți să-i spuneți disciplină”. Cât despre Ursula von der Leyen, lucrurile sunt la fel de limpezi în privința politicii economice. În 2011, la vârful crizei din Grecia, von der Leyen a făcut o declaratie socotită printre cele mai dure la adresa Atenei. În calitate de ministru al Muncii în Germania, von der Leyen a cerut atunci ca Grecia să garanteze împrumurile oferite de UE si FMI cu rezervele sale de aur și activele cele mai valoroase din industria națională. Până și ”părintele austerității”, ministrul de Finanțe german Wolgang Schaeuble, s-a distanțat atunci de pozitia lui von der Leyen.

Cine a câștigat și cine a pierdut

Prin urmare, putem vorbi de o revoluție a politicii de gen la nivelul UE, putem vorbi de două fețe noi, însă avem de-a face cu doua dintre cele mai nepotrivite peronaje pentru guvernele care doresc să schimbe întrucâtva constrângerile bugetare impuse de Bruxelles.

Cărțile nu sunt încă jucate. Ursula von der Leyen va trebui să treacă de votul Parlamentului European, iar aceasta nu va fi o simplă formalitate. În primul rând, niciunul dintre cei nominalizați în funcțiile importante din UE nu vine din Estul Europei, de unde ar putea apărea o opoziție.

Apoi, după cum scriu o serie de publicații europene, von der Leyen nu este nici pe departe cea mai bună alegere pentru conducerea Comisiei Europene. ”A fost un ministru al Apărării anonim în Germania”, scrie cotidianul spaniol El Pais. Aceeași publicație atrage atenția că nici Christine Lagarde nu este omul potrivit la locul potrivit, întrucât nu are experiență în politica monetară.

Nu strălucește prin nimic nici spaniolul Josep Borrell, propus pentru șefia diplomației UE, scrie publicatia italiană Linkiesta. Borrell a fost un președinte anonim al Parlamentului European care s-a remarcat doar prin poziția sa dură în ce privește problema catalană. Cât despre belgianul Charles Michel, propus pentru conducerea Consiliului European, Linkiesta arată doar că acesta conduce de luni de zile un guvern demisionar al Belgiei și are puțină experiență în politica UE.

A câștigat cineva de pe urma acestor nominalizări? În afară de austeritate, câștigătorul este Emmanuel Macron, președintele Franței. Macron a reușit să se debaraseze de candidatul preferat al Angelei Merkel pentru Comisia Europeană, Manfred Weber, a reușit să impună un francez la Banca Centrală Europeană, a reușit să țină depare de funcțiile importante țările estice și din Grupul de la Visegrad (cele despre care spunea că văd UE ca pe un supermarket din care iau doar ce le place).

O dinastie politică germană la Bruxelles

Ursula vond der Leyen a fost adusă la ministerul Apărării pentru a-l salva într-un moment dificil pe fostul ministrul Thomas de Maiziere (un alt membru al unei dinastii politice germane), care a investit sume uriașe în proiectul unei drone ce nu a zburat vreodată. Ursula von der Leyen a condus ministerul german al Apărării într-o perioadă în care armata germană a devenit cunoscută pentru dotările tot mai slabe și lipsa de finanțare, pentru a nu mai vorbi despre acuzele SUA că Germania alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru Apărare dintre toti membrii NATO, departe de cei 2% stabiliți la nivelul Alianței. În plus, von der Leyen a fost acuzată că a ignorat regula achizițiilor publice și că a oferit contracte de milioane de euro fără licitație.

Apoi, von der Leyen pare să fi fost ”norocoasă”, spre deosebire de fostul ministru al Apărării Karl-Theodor zu Guttenberg și fostul ministru al Educației Annette Schwan. Ultimii doi au fost acuzați de plagiat în tezele de doctorat și s-au retras din viața publică. Comisia universitară a decis că von der Leyen nu a citat surrsele pentru cea mai mare parte a lucrării sale de doctorat în medicină, însă a stabilit că nu a făcut-o intenționat și că această eroare nu a subminat teza centrală a lucrării.

Ursula von der Leyen nu este deloc văzută cu ochi buni de social-democrații din Germania. Este și motivul pentru care Angela Merkel s-a abținut la votul din Consiliul European pentru nominalizarea ei în fruntea CE. Ursula von der Leyen provine dintr-o dinastie politică germana, familia Albrecht din regiunea Hanovra, care s-a afirmat prin baronul Ludwig Knoop, unul dintre cei mai de succes antreprenori din Imperiul țarist în secolul XIX. A dus o viață aristocrata în conacul familiei, unde se adunau membri ai elitei germane pentru a asculta muzica de cameră (unchiul și un frate al Ursulei von der Leyen sunt dirijori). A intrat tot într-o familie aristocrată, din Renania de Nord Westfalia. Soțul său, Heiko von der Leyen, este medic și profesor universitar; a predat la Stanford, în California, unde pentru o vreme a locuit și posibila viitoare președintă a Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen se poate întoarce în țara în care s-a născut, Belgia, acolo unde a urmat și primii ani de școală, ceea ce explică de ce vorbeste franceza extrem de bine. Înainte de a fi premier al landului Saxonia Inferioară, tatăl său, Ernst Albrecht, a fost delegat ale Germaniei la Comisia Europeană și a fost și director general în Comisie (cea mai înaltă poziție pe care o poate ocupa un funcționar).

JULIEN CIOLOS A FOST HUIDUIT IN PARLAMENTUL EUROPEAN!

4 iul.

Dacian Cioloş a fost luat în derâdere  în Parlamentul European. Ipocrizia fostului premier a fost taxată de colegiii săi europarlamentari. Cioloș, lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European a susţinut un discurs în plenul legislativului, după alegerea socialistului italian David Sassoli în funcţia de preşedinte al forului. La un moment dat, Cioloș a vorbit despre o Uniune mai aproape de cetăţeni şi a condamnat deciziile care se iau prin „negocieri de culise”, stârnind râsul.

Reacţia europarlamentarilor a venit tocmai pentru că Dacian Cioloş a participat la negocierile de culise pentru funcţiile de la vârful UE, pe care de la tribuna parlamentului le-a condamnat.

Cioloş s-a oprit pentru câteva secunde şi a afirmat: „Aşa o să facem, dragi colegi”.

Noul președinte al Parlamentului European David Sassoli s-a numărat și el printre cei care au râs în timpul discursului lui Dacian Cioloș, părând să îl întrebe „Ce am văzut aici?”.


 

Au murit azi, 4 iulie

4 iul.

%d blogeri au apreciat: