CRISTINA TARCEA ,SFARSITUL UNEI ERE. CORINA CORBU,SANSA UNUI ALT VIITOR AL JUSTITIEI!

19 iul.

Sub conducerea judecătoarei Lia Savonea, CSM a reuşit să arate că Justiţia poate fi şi altfel decît era în vremea CSM-ului din care făcea parte Cristi Dănileţ, fostul consilier al Monicăi Macovei. Cu toată împotrivirea Secţiei de procurori, la care s-au alăturat şi unii judecători telecomandaţi. Lia Savonea, avînd avantajul unor colegi curajoşi, precum judecătoarele Gabriela Baltag, fosta preşedintă a AMR, şi Evelina-Mirela Oprina, precum şi al celor doi reprezentanţi ai societăţii civile, Victor Alistar şi Romeu Chelariu, a dat, în mandatul său, o speranţă că, în ciuda opoziţiei Sistemului, Justiţia ar putea să intre pe făgaşul ei normal, ca instituţie fundamentală a democraţiei.

În şedinţa de joi s-a consumat încă un episod al „războiului” dintre gruparea Liei Savonea şi cea a apărătorilor vechiului Sistem. În această şedinţă a fost validată ca viitoare şefă a ÎCCJ judecătoarea CORINA CORBU, actuala şefă a Secţiei de contencios administrativ de la ÎCCJ. Fiind singurul candidat înscris la concurs, ar fi trebuit ca validarea Corinei Corbu să fie o simplă formalitate.

N-a fost aşa, căci Cristina Tarcea, actuala şefă a ÎCCJ, a ţinut morţiş să se dea în stambă, întrebînd-o insistent pe Corina Corbu dacă acceptă să fie numită pe o procedură ilegală! Tarcea a invocat abuziv un articol din legea 242/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, care se referă la termenul de 30 de zile de la vacantarea posturilor de preşedinte şi vicepreşedinte al ÎCCJ, în care ar trebui să se înscrie candidaţii.

Mai exact, Cristina Tarcea susţine că ÎCCJ ar trebuit obligatoriu să aibă timp de două luni o conducere interimară, ceea ce este absurd. Tocmai pentru a evita o astfel de instabilitate, CSM a organizat acest concurs înainte de expirarea mandatului Cristinei Tarcea, noua şefă a ÎCCJ urmînd să-şi preia funcţia a doua zi după ce postul devine vacant.

Adică, aşa cum se întîmplă şi cu mandatul preşedintelui României: de pildă, chiar dacă mandatul lui Traian Băsescu a încetat în ziua de 21 decembrie 2014, alegerile prezidenţiale au avut loc în zilele de 2 noiembrie 2014 și 16 noiembrie 2014, tocmai pentru continuitatea în funcţie a preşedintelui României. În acest fel, deşi a cîştigat alegerile în 16 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a devenit preşedinte al României în ziua de 21 decembrie 2014!

De altfel, într-un Comunicat al CSM, i se explică şi Cristinei Tarcea care sînt raţiunile organizării concursului pentru funcţia de preşedinte al ÎCCJ înainte de expirarea mandatului său:

Potrivit dispoziţiilor legale, numirea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În exercitarea acestei prerogative legale, Secţiei pentru judecători îi revine obligaţia de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încît să fie asigurată continuitatea funcţiei, fără să fie afectată buna funcţionare a instanţei.

Interpretarea avansată de preşedintele în funcţie, respectiv că declanşarea procedurii trebuie făcută după expirarea mandatului său, tinde să acrediteze ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ 2 luni), distorsionînd sensul reglementarii care acoperă o multitudine de situaţii de încetare a mandatului funcţiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare aserţiune nu doar că este contrară voinţei legiuitorului, dar este şi surprinzătoare, în condiţiile în care vine chiar de la preşedintele în funcţie care ar trebui să fie primul preocupat să prevină riscul unei instabilităţi la vîrful justiţiei”.

Cele care au susţinut-o pe judecătoarea Corina Corbu în şedinţa CSM au fost judecătoarele Lia Savonea, Gabriela Baltag, Evelina Oprina, Simona Marcu şi Nicoleta Ţînţ. Acestea au demonstrat că rămîn consecvente unei alte viziuni asupra Justiţiei, punîndu-i judecătoarei Corina Corbu cîteva întrebări cu trimitere la Cristina Tarcea. Iată un pasaj din această audiere:

Lia Savonea: Dacă veţi fi numită preşedinte la ÎCCJ, veţi pune sub semnul întrebării decizii ale CCR?

Corina Corbu: Niciodată. Nu-mi pot permite acest lucru nici ca judecător.

Gabriela Baltag: Dacă aţi fost în case conspirative? Ce părere aveţi despre magistraţii care se duc la ambasade sau care au fost decoraţi de ambasade?

Corina Corbu: În case conspirative nu am fost. Nu o să merg niciodată.

Cristian Tarcea: Nu ştiţi dumneavoastră că nu aţi fost!

Corina Corbu: Cu siguranţă, nu am fost. Nici pomeneală. Prezenţa unui judecător într-o astfel de casă, înainte de orice, este o problemă de legalitate. Nu are de ce să meargă un judecător într-o astfel de casă. Nu are voie să pună în pericol percepţia în legătură cu independenţa actului de justiţie, cu care am fost învestiţi. Cred că judecătorilor le revine o anumită rezervă, atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională.”

Cristina Tarcea se pare că nu s-a simţit confortabil în timpul dialogului de mai sus.

SISTEMUL” NU O IARTĂ PE JUDECĂTOAREA CORINA CORBU

Cititorii noştri trebuie însă să ştie care sînt adevăratele motive pentru care Cristina Tarcea a încercat să pună la îndoială numirea Corinei Corbu în funcţia de preşedinte al ÎCCJ. Pentru a înlătura orice suspiciune, cităm dintr-o ştire postată de Digi 24:

În iulie 2014, Corina Corbu a fost trimisă în judecată de DNA, alături de alţi magistraţi de la Instanţa supremă, printre care şi Gabriela Bîrsan, fiind acuzată de complicitate la favorizarea făptuitorului, însă a fost achitată definitiv în mai 2018, alături de toţi inculpaţii din dosar.

În martie 2019, un complet de cinci judecători a decis că fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi nu a săvârşit abatere disciplinară când şi-a desemnat consiliera, judecătoarea Dana Tiţian, să efectueze un control la structurile DNA din Suceava şi Iaşi. Doi magistraţi din complet, Corina Corbu şi Maria Hrudei, au făcut opinie separată, în sensul admiterii acţiunii disciplinare şi sancţionării lui Kovesi cu avertisment”.

Aşadar, Corina Corbu a deranjat în două rînduri DNA condus de Laura Codruţa Kovesi: prima oară cînd, după anchete şi procese derulate vreme de patru ani (timp în care a şi fost suspendată din funcţie), a obţinut achitarea, deşi DNA o dorea condamnată în procesul abuziv al lotului „Bârsan”, iar a doua oară atunci cînd, în completul care a judecat contestaţia Codruţei Kovesi, a votat pentru sancţionarea fostei şefe a DNA!

Aceste două cazuri arată că judecătoarea Corina Corbu n-a fost iertată de „Sistem” şi, prin intermediul Cristinei Tarcea, a încercat să-i pună beţe în roate la validarea în funcţia de şefă a ÎCCJ!

Dar, poate că tocmai acest episod în centrul căruia a fost Cristina Tarcea, ca reprezentant al „Sistemului”, justifică şi mai bine faptul că judecătoarea Corina Corbu este persoana potrivită care ne dă speranţa că, după valul teribil de abuzuri din epoca Kovesi, Justiţia mai are o şansă să devină pilonul de bază al democraţiei din România.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: