Arhiva | 12:56 pm

KLAUSS JOHANNIS :”PENTRU ROMANIA RAMAN CATEVA OBIECTIVE IMPORTANTE:”ADERAREA LA SPATIUL SCHENGEN SI ZONA EURO!”

27 aug.

LIVE TEXT. Președintele Klaus Iohannis: „Pentru România rămân câteva obiective importante: aderarea la Spațiul Schengen și la zona euro” 16

UPDATE „Bine ați revenit la Palatul Cotroceni. Din 2015, când ne întâlneam pentru prima dată în acest format, am construit un dialog constructiv. Vă asigur că apreciez eforturile pe care le faceți alături de ceilalți diplomați români. După aproape 5 ani de mandat ca președinte al României, acesta e un bun prilej pentru a evalua activitatea din această perioadă. În ultimii 5 ani am acționat pentru a securiza stabilitatea și predictibilitatea politicii externe a României esențiale pentru credibilitatea țării noastre ca actor extern. Acțiunile de politică externă au vizat identificare eficientă de soluții durabile față de provocările la adresa României, astfel încât obiectivele naționale să fie realizate în beneficiul cetățenilor noștri. Politica noastră externă s-a axat pe coordonatele esențiale ale creșterii rolului României în cadrul UE și NATO, precum și pe întărirea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA. Aceste linii esențiale rămân extrem de importante în continuare și aveți responsabilitatea de a le aprofunda.

Am avut, în perioada 2015-2019, 25 de vizite bilaterale în afara țării și am găzduit peste 40 de șefi de stat și de guvern în România, acțiuni la care dumneavoastră ați contribuit decisiv. În cadrul întâlnirilor bilaterale și multilaterale, am urmărit constant consolidarea României ca stat care are capacitatea de a livra angajamentele asumate și de a propune poziționări și soluții strategice, care aduc valoare adăugată și cresc profilul internațional al României. În ceea ce privește dimensiunea europeană, ultimii 5 ani au avut o însemnătate aparte pentru România, inclusiv prin marcarea în 2017 la 10 ani de la aderarea țării noastre la UE. Anul acesta reprezintă în plus un moment de satisfacție prin derularea cu succes a primei președinții a României la Consiliul UE. Am reușit să generăm rezulatate importante, consensuale, în folosul proiectului european, contribuind la consolidarea unei Uniuni mai unite și mai puternice. Ca președinte al României, am susținut constant ideea că unitatea e sursa forței Uniunii, atât pe plan intern, cât și extern. Am considerat mereu că avem nevoie de o uniune care nu lasă în urmă niciun stat membru și niciun cetățean.

Momentul de vârf al acțiunii noastre în plan european a fost Summitul nostru de la Sibiu din 9 mai anul curent. Am trăit un moment istoric la care, alături de ceilalți lideri europeni, am reafirmat voința comună și unitatea statelor membre în jurul valorilor și valorilor comune pe care UE le reprezintă. Declarația de la Sibiu va rămâne un reper relevant. Cel mai important mesaj al declarației e confirmarea voinței noastre de a continua împreună proiectul european. De asemenea, România și-a dovedit angajamentul profund față de consolidarea relației transatlantice. Am depus eforturi serioase pentru proiectarea unei agende pozitive UE- SUA și aprofundarea dialogului dintre cele două părți pe teme unde există abordări diferite.

Pentru România rămân în continuare de îndeplinit câteva obiective importante: aderarea la spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întreg spațiul de liberă circulație din Uniune, și, de asemenea, aderarea la zona euro, când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a declarat Iohannis.

„Am discutat cu președintele SUA despre asigurarea unei prezențe militare consistente a SUA în România. În actualul context internațional foarte complex, dimensiunea de securitate și apărare a parteneriatului strategic cu SUA a ajuns la un nivel de excelență. De asemenea, am evidențiat că dincolo de componenta politico-militară, e esențială dezvoltarea cooperării bilaterale și pe alte dimensiuni. În primul rând, cea economică și investițională și am încurajat implicarea americane în proiecte strategice din România. Trebuie să acționăm și pe viitor pentru consolidarea dialogului politic bilateral, a cooperării militare și de securitate, pentru creșterea prezenței investiționale strategice a SUA în România, mai ales în sectorul energetic”.

„E necesar să acordăm în continuare o atenție deosebită și consolidării altor parteneriate și mă voi referi acum doar la câteva dintre acestea. Relația cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru mine personal. În contextul evoluțiilor recente din Republica Moldova, România a susținut prin acțiunea sa transferul pașnic de putere care a avut la Chișinău la 14 iunie și care a pus capăt situației de criză politică. La 2 iulie am avut plăcerea de a avea la București o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova, în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului. Am reiterat atunci ca și acum întreaga susținere a României și a mea personală în condițiile angajamentului ferm al noului guvern pentru parcursul european, pentru avansarea parteneriatului strategic, pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Am stabilit continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică derulate de România în Republica Moldova”.

„Relația cu Franța a atins în ultimul an un nou nivel. În cadrul vizitei de la Paris, din noiembrie 2018, am lansat cel mai amplu eveniment bilateral din ultimele decenii. În același context, am semnat cu președintele Macron o nouă declarație politică în cadrul Parteneriatului strategic care aduce la zi cooperarea dintre țările noastre și exprimă dorința de aprofundare a ei în viitor”.

„Relația cu Germania e caracterizată de un dinamism susținut de puternice legături economice, sociale și umane. Germania rămâne primul nostru partener comercial, fiind printre primii trei investitori în economia românească”.

„Relațiile foarte bune cu Polonia sunt marcate în acest an de manifestări aniversare dedicate împlinirii a 100 de ani de relații dipliomatice, precum și a 10 ani de parteneriat strategic”.

„Am amintit doar o parte dintre relațiile României cu state relevante. La acestea se adaugă și altele, cum ar fi relația cu Marea Britanie, care beneficiază și de aportul benefic pentru imaginea României și nu numai al Alteței Sale, Prințul de Wales. După Brexit, va fi importantă actualizarea și aprofundarea parteneriatului strategic cu Marea Britanie. Colaborăm foarte bine pe dimensiunea de securitate, dar trebuie să dezvoltăm corespunzător și colaborarea economică și în alte domenii”.

Preşedintele Klaus Iohannis îi primeşte, marţi, la Palatul Cotroceni, pe şefii de misiuni şi consulii generali cu prilejul Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

Potrivit agendei şefului statului, întâlnirea va avea loc la ora 12,00.

Reuniunea se desfăşoară de luni până joi la Bucureşti şi este organizată de Ministerul Afacerilor Externe. Invitaţii speciali ai reuniunii sunt vicepremierul şi ministrul Afacerilor Externe al Bulgariei, Ekaterina Zaharieva, şi ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Moldovei, Nicolae Popescu.

Anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis declara că în politica externă a României nu este loc pentru „experimente discutabile în nume personal, amatorism, gafe diplomatice”.

„Stabilitatea şi predictibilitatea politicii externe a României sunt esenţiale pentru credibilitatea noastră ca actor extern. (…) În politica externă a României nu e loc pentru experimente discutabile în nume personal, amatorism, gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele şi obiectivele noastre naţionale”, a afirmat Iohannis la Palatul Cotroceni, la întâlnirea cu şefii de misiuni şi consulii generali de anul trecut.

El arăta şi că fundamentele politicii externe rămân aceleaşi, indicând întărirea Parteneriatului strategic cu SUA şi creşterea rolului şi eficienţei în UE şi NATO.

Sursă: Agerpres

VREA COTROCENIUL CA ROMANIA SA AIBA RELATII COMERCIALE CU RUSIA SI FOSTELE TARI SOVIETICE?!

27 aug.

Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă

Vrea Cotroceniul ca România să aibă relații comerciale cu Rusia și fostele țări sovietice?

Administrația Prezidențială i-a transmis omului de afaceri Gabriel Antoniu Lavrincic un răspuns la scrisoarea deschisă în care spunea că România trebuie să recucerească piețele internaționale pierdute după Revoluție

BUCUREȘTI, 27 aug – Sputnik, Georgiana Arsene. Gabriel Antoniu Lavrincic, director comercial SIMEX, a transmis, la începutul acestui an, o scrisoare deschisă către Iohannis și Dăncilă.

Omul de afaceri a propus ca România să nu mai pompeze bani în economiile occidentale prin multinaționale, ci, mai mult, să își reducă dependența financiară și decizională față de Uniunea Europeană, să își cultive propriile resurse, să aibă autonomie în luarea deciziilor.

”Singura noastră șansă este de a recuceri piețele din Rusia, ex-URSS, Asia, China, America Latină, Africa, Țările Arabe. Toate țările est-europene trăiesc din subvenții, consumă mai mult decât produc. România este o piață de desfacere pentru țările din Europa și a devenit astfel o sclavă a Europei! Sclavagism contemporan!”, a precizat directorul SIMEX.

Lavrincic a susținut, atunci, că premierul și președintele trebuie să facă echipă comună și să meargă în vizite oficiale de lucru în țările sus amintite, însoțiți de specialiști și oameni de afaceri români în scopul stabilirii de relații comerciale.

Administrația Prezidențială i-a răspuns omului de afaceri.

Departamentul Pentru Relații Cu Românii din Afara Granițelor
Departamentul Pentru Relații Cu Românii din Afara Granițelor

”Apreciem foarte mult perenitatea afacerii și implicarea dumneavoastră în păstrarea tradiției unice reprezentată de meșteșugul prelucrării lemnului, mai ales sub umbrela unui brand românesc, situat între cei mai buni producători de mobilă din Europa de Est. Cum știți deja, președintele României, domnul Klaus Iohannis, nu are atribuții executive de politici economice însă susține consolidarea economică a României și îndeamnă în mod constant autoritățile guvernamentale competente să sprijine dimensiunea investițională și să creeze condițiile necesare pentru dezvoltarea economiei românești”, a transmis Administrația Prezidențială.

Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă

Menționăm că problema enunțară de Lavrincic nu este nouă, chiar el mărturisind, în scrisoarea deschisă, că, din anul 1990, fiecare ambasador al Rusiei la București a solicitat cu insistență mărfuri românești pentru piața rusă, deschizând larg ușa colaborării, însă, din păcate, partea română nu a răspuns deloc preferând să bage în continuare ”bățul prin gard” la ”comanda” celor ce câștigă bani frumoși în relația cu Rusia.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20190827/27376067/Vrea-Cotroceniul-ca-Romania-sa-aiba-relatii-comerciale-cu-Rusia-si-fostele-tari-sovietice.html

„IN NUMELE TATUCULUI!”

27 aug.

Până la urmă, intelectualii de curte ai regimului Băsescu se întorc la tătucul lor turpid și securist. Deși se anunța candidat prezidențial (părea că susținut de AD, care află din presă că candidatul nu mai e al lor), M. Neamțu devine purtătorul de cuvinte al partidului grobianului național, care vede ca soluție a traficului de carne vie, în cea mai bună tradiție conservatoare, nici mai mult nici mai puțin decât legalizarea prostituției.

Prezidențiabilul lui Petrov, pe locul de pe care s-a dat la o parte candidatul Neamțu, devine Toader Paleologu, cel care o susținea pe metresa șefului, Udrea, în lupta din, pe atunci, PDL.

În mod cu totul nesurprinzător, toate aceste modificări benefice în peisajul “dreptei românești” sunt susținute de A. Papahagi, cel care a încercat rebrenduirea fostei procuroare comuniste și mămica LGBT-ului românesc, Monica Macovei, într-o zeiță a conservatorismului în partidul ce-i purta inițiala (M10). Este și cel care, de pe aceleași poziții conservatoare, susține constant, alături de turnătorul Petrov, topirea statelor naționale în utopia corporatocrată Statele Unite ale Europei.

În sfârșit, după câțiva ani de căutări, conservatorismul românesc se regăsește în matca sa tradițională, în numele tătucului lor securist, bețiv și amoral. Totul “aggiornat” cu puțin creștinism fripturist.

Hai că există și ceva viitor…

Autor: Iulian Capsali

Sursa: Iulian Capsali Facebook

DANA GARBOVAN O MISCARE DE SAH-MAT PE ADRESA LUI KLAUS JOHANNIS!

27 aug.

Dana Garbovan spera ca Presedintele Klaus Iohannis sa fie de acord de principiu

 

Klaus Iohannis nu o va accepta în veci drept ministru al Justiției pe Dana Gîrbovan, noua propunere a Vioricăi Dăncilă. Cel puțin asta pare să fie încredințarea unanimă a susținătorilor președintelui, în frunte cu trompeta Rareș Bogdan. Numai că lucrurile nu sunt chiar așa de simple, iar un pariu pe tema respingerii noii propuneri ar putea fi mai riscant decît își închipuie unii. În fapt, Dana Gîrbovan e o mișcare atît de dibace încît ar fi interesant de aflat a cui a fost ideea. La vîrful PSD, sigur nu s-ar fi găsit minți atît de abile.

În opinia noastră, Klaus Iohannis ar putea avea pierderi mult mai mari de imagine dacă o respinge pe Gîrbovan decît dacă o acceptă. Primul și cel mai grav semnal pe care l-ar da ar fi lipsa de încredere în justiție, pentru că Gîrbovan e judecător activ. Iohannis ar trebui să motiveze amănunțit și atent refuzul, pentru că o respingere în stilul de pînă acum, fără explicații oficiale, ar crea o problemă majoră. Practic, s-ar da semnalul public că există ceva în backgroundul femeii care o face incompatibilă cu funcția de ministru. Ceva suficient de grav. Ori, asta ar însemna că în anumite sfere se cunosc problemele unor judecători, dar ei sunt lăsați, totuși, să exercite actul de dreptate, pe mai departe. Nu deranjează cînd dau verdicte pentru oamenii obișnuiți, deranjează doar cînd e să acceadă în funcții înalte în stat. E statul mai important decît cetățenii săi, oare?

Cînd Băsescu a respins-o la Justiție pe Norica Nicolai, s-a invocat oficial incidentul cu nepoata de la votul din Senat, iar neoficial, pe canalele media apropiate Cotrocenilor, mapa ei profesională de fost procuror comunist. Subțire motivațier, dar măcar a existat.

Iohannis va trebui să invoce și el ceva, dar misiunea lui e mult mai dificilă. Gîrbovan era copil în fostul regim, adio, deci, relații cu Securitatea ori PCR, iar judecător la Curtea de Apel Cluj a ajuns în mandatul lui Băsescu, la cîțiva ani după debutul reformei Macovei în justiție.

Media prezidențială și trolii virtuali s-au pus în mișcare, dar calcă pe teren mlăștinos. Tentativa de a lipi judecătoarea ardeleană de imaginea PSD ar putea întîmpina obstacole serioase.

Dana Gîrbovan și organizația sa, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), reamintim, au avut curajul în 2008, să atragă atenţia că deputaţii au încălcat Constituţia, substituindu-se puterii judecătoreşti prin faptul că s-au pronunţat asupra probelor din dosarul care-l viza pe Adrian Năstase. Ne mai amintim cum, imediat după acest demers, membrii Secţiei pentru judecători a CSM anunțaseră că vor lua în discuţie „o posibilă încălcare a Codului deontologic al magistraţilor” de către judecătoare.

Cînd, în 2013, Curtea Constitutionala respingea statutul parlamentarilor – pentru a nu permite Parlamentului să se transforme într-un fel de superinstanță de judecată, Dana Gîrbovan saluta decizia, explicînd că, în absența acesteia, Parlamentul și-ar aroga drepturi depline de ancheta, poate chema in fata sa orice institutie, orice cetatean, indiferent de motive si independent de o procedura prestabilita. O putere absoluta, ce o depaseste inclusiv pe cea a instantelor de judecata.

În 2014, aceeași Gîrbovan îl taxa dur și pe premierul pesedist Victor Ponta, după ce acesta catalogase sentinţa de condamnare a lui Adrian Năstase ca fiind una politică. Dar și pe președintele Traian Băsescu, cel care ținuse să-i amintească public procurorului general Tiberiu Nițu că el fusese cel care l-a numit în funcţie. Declaratiile premierului sunt de o gravitate extrema si constituie o forma de presiune directa asupra justitiei si un atac la independenta sa, iar presedintele a sugerat o datorie a procurorului general fata de cei ce l-au numit.”, explica Gîrbovan în presa vremii.

Și tot Dana Gîrbovan amintea, în 2014, declarații mai vechi ale Monicăi Macovei care susțineau teza că Victor Ponta era ofițer acoperit al serviciilor secrete infiltrat în magistratură. În acei ani, pozițiile Danei Gîrbovan erau generos găzduite de mass-media precum ziare.com, Revista 22, Hotnews șamd, care citau din ele ca din Sfînta Scriptură. Să nu mai vorbim de opoziția ei, în 2014, la ideea unei legi a amnistiei și grațierii, argumentată prin aceea că sistemul nu e pregătit pentru asemenea demersuri, cum nu e pregătit suficient nici pentru noile Coduri Penale, pe care CCR le desface pe bucăți de ani de zile.

Au apărut oarece nuanțe, e drept, atunci cînd judecătoarea a început să critice tot mai des abuzurile justiției pe frontul anticorupției. Și cînd a criticat dur anunțul ministrului Justiției, Raluca Prună, potrivit căruia arhiva SIPA ar urma să fie reanalizată de o comisie de specialiști, iar datele din ea predate serviciilor de informații de la noi. „Intentia Guvernului de a transfera legal, inclusiv catre actualele servicii de informatii, aceste informatii, culese de agentii SIPA prin metode securistice de politie politica si violare a drepturilor omului, este un atac la independenta justitiei si incalca angajamentele luate de Romania inainte de integrarea in UE., afirma UNJR.

Ne amintim că Dana Gîrbovan a atras atenția și în mandatul lui Tudorel Toader că se propune studierea arhivei de către o comisie formată din oameni aflați sub control politic.

Urmarea a fost că judecătoarei i se atribuie azi opoziția la desigilarea arhivei SIPA, ceea ce e fals.
Cu adevărat deranjantă a fost judecătoarea în 2016, cînd a susținut că decizia CCR privind interceptările reprezintă un pas spre normalitate. Ca și cînd a criticat amestecul președintelui Iohannis în chestiunea dosarelor Revoluției și al Mineriadei, afirmînd că acesta își depășise atribuțiile.

Ca să tragem linie și să adunăm, judecătoarea Gîrbovan nu poate sub nicio formă să fie băgată într-un pat procustian, de vreuna dintre taberele „beligerante” pe tărîmul justiției, pentru că a avut cuvinte critice despre toți, de-a lungul timpului.

Ceea ce îi va face misiunea, cum spuneam, foarte grea președintelui.

Mai mult, însă, poziționarea judecătoarei după anunțarea propunerii ei la Justiție este devastatoare pentru șeful statului și pentru susținătorii săi. O poziționare care lasă impresia că a fost minuțios pregătită, din timp.

Astfel, primele declarații ale judecătoarei au vizat cazul Caracal și fenomenul dramatic al traficului de carne vie din România. Ori, Klaus Iohannis are deja destule probleme din cauza acestui caz exploziv în care, personal și de la înălțimea cele mai înalte funcții în stat, nu a mișcat niciun deget, nici măcar să ceară demisia șefului STS, venită strict din inițiativa acestuia.

Azi, judecătoarea a lovit năprasnic, fără exagerare spus, prin prezentarea unui plan de măsuri urgente care să fie luate la minister. Măsuri de excepție, oricît de cîrcotași am fi, care pun degetul pe răni ale justiției complet mascate în ultimul deceniu de imensa campanie de marketing numită anticorupție, în numele căreia s-a nelijat tot ce nu ținea de politicienii corupți.

Gîrbovan avertizează, însă, că s-a ajuns ca instanțele să fie sufocate de procese din afara sferei corupției, judecătorii fiind nevoiți să redacteze și cîte o mie de sentințe pe an.

Ea propune măsuri concrete impotriva criminalitatii organizate și, în special, împotriva traficului de persoane, punctează despre combaterea corupției că este o necesitate, dar nu trebuie transfomată în ideologie, sub umbrela căreia să fie permise derapaje sau abuzuri. Vorbește despre independența financiară a instanțelor ca de un element fundamental al independenței justiției, la fel și despre proceduri transparente de numire la conducerea parchetelor

Atrage atenția asupra logisticii si infrastructurii precare a instantelor si a parchetelor, asupra necesității digitalizării justitiei și nu uită nici problema SIPA.

Lovitura de grație o reprezintă făgăduiala că va milita pentru studierea justiției comuniste și pentru deschiderea arhivelor Ministerului Justiției

„Daca dupa 1989 au existat foarte multe studii despre fosta Securitate, ba chiar avem un Consiliu National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, exista insa foarte putine studii tehnice, critice, juridice, istorice cu privire la justitia din perioada comunista. Daca fosta Securitate ii zdrobea pe oameni in anchete, a fost justitia din perioada comunista cea care i-a condamnat. Pentru un prezent sanatos, eliberat de metehnele trecutului totalitar, este important sa cunoastem modul in care justitia a fost folosita in communism.”, scrie Gîrbovan pe Facebook.

De aici încolo, pentru Klaus Iohannis se deschide un drum bifurcat: pune la Justiție un om departe de gustul serviciilor secrete și al procurorilor înclinați spre abuzuri, ceea ce ar putea zgudui încrederea lor în el; ori respinge un om care a avut adesea poziții critice la adresa actualei puteri, care cunoaște ca nimeni altul probleme justiției din interior și care dovedește că și-a făcut deja temele pentru noua funcție.

Pe lîngă că a doua opțiune ar deschide nenumărate fronturi de atac la adresa președintelui, în campanie, ea ar putea lăsa drum și unei a doua propuneri a PSD la Justiție. Una de nerefuzat, de astă dată.
Motiv pentru care am paria că Iohannis va semna pentru numirea Danei Gîrbovan.

                                                                                                Bogdan Tiberiu IACOB

Sursa: inPolitics.ro

SE COMPLICA SITUATIA:SUA REACTIONEAZA LA SCHIMBAREA ANEI BIRCHALL!

27 aug.

    Se complică situația: SUA reacționează la schimbarea lui Birchall La doar cîteva zeci de ore după anunțul schimbării […]

Se complica situatia: SUA reactioneaza la schimbarea lui Birchall

La doar cîteva zeci de ore după anunțul schimbării ei de la ministerul Justiției de către premierul Viorica Dăncilă,  Ana Birchall este convocată de urgență la Washington de către omologul american, Procurorul General William P. Barr, șeful Departamentului de Justiție.

    Se complică situația: SUA reacționează la schimbarea lui Birchall La doar cîteva zeci de ore după anunțul schimbării […]

În comunicatul oficial de pe siteul departamentului se amintește faptul că acesta a lucrat foarte bine cu Ana Birchall, pe care o vede ca pe un partener vital și de încredere în lupta contra corupției. Departamentul de Justiție mai spune că mandatul ei survine într-un moment crucial pentru România, cînd se ridică semne de întrebare vizavi de respectarea de către țara noastră a angajamentelor privind lupta anticorupție: ”Sub conducerea lui Birchall, România poate redeveni un model de progres în lupta anticorupție pentru întreaga regiune”.
Vizita Anei Birchall în SUA e programată peste cîteva zile, în septembrie. (Bogdan Tiberiu Iacob)

SURSA:http://inpolitics.ro/

FAKENEWS-URI ELECTORALE ALE PROPAGANDEI LIBERALE:CUM S-AU INTORS DOLARII LUI EMIL DUPA UN SFERT DE SECOL CA „INVESTITII AMERICANE”IN URMA INTALNIRII SLUGII KLAUS CU PRUSACUL DONALD J.TRUMP!

27 aug.

Fakenewsuri electorale: Cum s-au intors dolarii lui Emil dupa un sfert de secol

O știre e rostogolită puternic în acest moment, cu largul concurs al partidului prezidențial și al postacilor din dotare: vin dolarii americani peste România, după vizita istorică a lui Klaus Iohannis la Trump. Nu știm dacă va veni vreun dolar pe bune, dar e un mod frumos de a celebra, după un sfert de secol, celebrele miliarde ale lui Emil Constantinescu, responsabile de venirea dreptei la putere.

„Întâlnirea președintelului Klaus Iohannis cu președintele SUA, Donald Trump, produce deja efecte: companiile americane anunta investiții de peste 10 miliarde de dolari în România. La numai două zile de la vizita Presedintelui Iohannis la Casa Albă, unde s-a întâlnit atât cu Trump cât și cu cei mai importanți membri ai guvernului SUA, companiile americane au anunțat deja că au în proiect investiții de peste 10 miliarde de dolari în țara noastră. Consiliul de Afaceri Americano-Român (AMRO), o organizație non-profit cu sediul la Washignton, care reprezintă companii din Fortune 500 care fac afaceri în România, a comunicat după întâlnirea președintelui Klaus Iohannis cu președintele Donald Trump că sprijinul SUA pentru România va avea un efect pozitiv pentru economia românească în condițiile în care ”companiile americane au peste 10 miliarde de dolari în proiecte potențiale noi în România” a scris Ionel Dancă, purtătorul de cuvînt al PNL, pe Facebook.

O veste grozavă pentru România. Asta, dacă nu am fi foarte sceptici, sau nu ne-ar bufni rîsul, de-a dreptul.

În perioada 1995-96, Emil Constantinescu și-a construit profilul de președinte cu ajutorul unor cifre care au sedus românii: contractul de 200 de zile cu România, 15.000 de specialiști în toate domeniile și 65 de miliarde de dolari investiții străine.
Ales președinte în 1996, Emil a uitat de toate cifrele. Ba chiar a încercat să prostească românii în față: într-un discurs televizat, pe 11 iunie 1999, el vorbea de cele 65 de miliarde de dolari doar ca de un necesar pentru pregătirea aderării României la UE. Vrabia din mână se transformase, subtil, în cioara de pe gard.

Cele 10 miliarde americane ale lui Iohannis sunt excelente, dar vor lipsi cu desăvărșire mult și bine.

La ani buni de la intrarea țării noastre în NATO și în UE, și după obținerea statutului de partener strategic al americanilor, la finele anului 2017 cifra totală de afaceri a companiilor din România controlate direct, majoritar, de investitori din SUA, a fost de aproximativ 1,4 miliarde de euro.

Locul 14, totodată, în topul investitorilor străini în România, mai jos decît Grecia, Cipru ori Elveția.

Nu că ar fi de blamat americanii pentru asta: afacerile nu sunt dirijate politic, ele reclamă anumite condiții, iar în absența acestora nu apar investiții. Mai degrabă România poate fi învinuită că nu reușește să creeze un mediu economic suficient de atractiv pentru investitorii de peste ocean.

Acum doi ani, spre exemplu, a făcut mare vîlvă descinderea la București a misiunii comerciale Trade Winds, organizate anual de guvernul american pentru identificarea a noi oportunități de afaceri în lume.
Zeci și zeci de mari companii americane au venit atunci și au tatonat terenul, aprinzînd uriașe speranțe pentru români.
Nu s-a întîmplat nimic concret însă.

În martie anul trecut, ambasadorul George Maior încă era optimist:
”Am estimat că, odată cu venirea noii administraţii americane, componenta relaţiilor economice cu SUA va căpăta o dimensiune mai pragmatică, având în vedere abordările tradiţionale ale republicanilor pe care le cunoaştem din istoria relaţiilor româno-americane din perioadele unor asemenea administraţii. Şi aş vrea să reiterez importanţa acordată cooperării economice în discuţiile de la cel mai înalt nivel, acele acţiuni pe care le-am menţionat, ale Departamentului Comerţului în România, când peste o sută de firme americane au participat la discuţii cu firme româneşti în contextul organizării misiunii economice „Trade Winds”. Estimez că acest trend se va menţine şi că proiecte semnificative se vor materializa în viitorul apropiat în ceea ce priveşte investiţiile americane în România şi relaţiile economice” profețea el, într-un interviu pentru Agerpres.

Doar că lucrurile arată mai degrabă invers, după ce s-a profilat perspectiva retragerii Exxon din Marea Neagră.
Nu vin, ci pleacă.

De fapt, asta și este politica declarată a lui Donald Trump: revenirea în țară a multor producători americani din străinătate și atragerea de investiții străine în SUA.
Inclusiv din România,
La doar cîteva zile după vizita din 2017 a lui Klaus Iohannis la Casa Albă, 17 companii românești au călătorit la Washington DC pentru a participa la Summitul de Investiții SelectUSA, eveniment care pune în legătură companii din întreaga lume cu organizații pentru dezvoltare economică din Statele Unite pentru a facilita investițiile în SUA.

În plus, Trump a vorbit la întîlnirea cu Iohannis nu despre bani care ar veni din SUA spre România, ci despre ce frumos se achită țara noastră de obligația 2% din PIB pentru NATO.
Acum două luni, alte 20 de companii românești au mers la SelectUSA.

Una peste alta, 10 miliarde de dolari sunt bani frumoși.
Doar să ne lămurim dacă îi primim sau, dimpotrivă, îi livrăm. (Bogdan Tiberiu Iacob)

EDUCATIA,LA MANA LUI JOHANNIS.INCEPE ANUL SCOLAR FARA MINISTRU?

27 aug.

Klaus Iohannis

Educația, la mâna lui Iohannis. Începe anul școlar fără ministru?

Șefa Executivului a transmis la Palatul Cotroceni propunerile de miniștri stabilite în Comitetul Executiv al PSD care a avut loc săptămâna trecută – printre ele și pe cea pentru învățământ, în persoana lui Șerban Valeca.

BUCUREȘTI, 27 aug – Sputnik, Georgiana Arsene. Viorica Dăncilă a precizat, ieri, că a avut o discuție cu președintele Klaus Iohannis în care l-a informat despre faptul că a transmis propunerile de miniștri pentru Justiție, MAI, Educație, dar și pe cele de vicepremier către Cotroceni.Premierul a explicat că, având în vedere blocajele anterioare puse de Iohannis, nu poate garanta faptul că propunerile transmise vor fi și acceptate.

”Nu pot să știu ce face domnul președinte Iohannis. Am avut destule blocaje din partea domniei sale, este posibil să avem blocaje și în continuare. Am discutat cu domnul președinte, l-am anunțat că am trimis propunerile către Cotroceni”, a precizat Dăncilă.

Reamintim că, vineri, în ședința CEx, senatorul PSD Șerban Valeca a fost propus să preia conducerea Ministerului Educației Naționale, în locul Ecaterinei Andronescu.

Iohannis poate semna decretul de numire al lui Valeca sau poate refuza propunerea.

Șerban Valeca este senator PSD, a fost ministru delegat pentru cercetare în Guvernul Năstase și, pentru scurt timp, în 2017, ministru al Cercetării și Inovării, în cabinetul Grindeanu și se află la al patru mandat de parlamentar.

Interimatul la Educație este asigurat de ministrul Culturii, Daniel Breaz.

Dacă propunerea va fi respinsă de Iohannis, atunci noul an școlar va începe fără un ministru la învățământ, ceea ce ar contribui la haosul din sistem, având în vedere problemele majore cu care se confruntă sistemul.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20190827/27375370/Educatia-la-mana-lui-Iohannis-incepe-anul-scolar-fara-ministru.html

%d blogeri au apreciat asta: