Arhiva | 12:27 pm

PE 8 SEPTEMBRIE CRESTINII SARBATORESC NASTEREA MAICII DOMNULUI SAU SFANTA MARIA MICA!PESTE 2,2 MILIOANE DE ROMANI ISI SERBEAZA ONOMASTICA!

7 sept.

nasterea maicii domnului sfanta maria

Pe 8 septembrie, creștinii sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică. Povestea venirii pe lume a celei care I-a dat viață Mântuitorului Iisus Hristos, este prezentată sumar în Biblie. După tradiție, părinții săi se numeau Ioachim și Ana și locuiau în orășelul Nazaret din Galileea.

Părinții ei i-au dat fiicei lor un nume foarte obisnuit la evrei, cel de Maria.Peste 2,2 milioane de români îşi serbează onomastica , de sărbătoarea Sfintei Maria, aproximativ 1,8 milioane dintre aceştia fiind femei.  De Sfânta Maria îşi serbează onomastica şi bărbaţii care poartă numele Marian sau Marin.

Citește și Sfânta Maria 2019: MESAJE și URĂRI pentru familie, colegi, prieteni. Pentru toți cei care-şi sărbătoresc ziua numelui

„Este o zi cand sufletul invinge orice urma de tristete, cand tot ce a fost greu ti se pare usor. Este ziua numelui tau! La Multi Ani, Maria!

„O zi frumoasa este mâine, o zi frumoasa pentru tine! O floare si un “La multi ani” foarte mare! Sa cresti mare si frumoasa si sa fii si sanatoasa!”

„Pentru că astăzi este o zi specială pentru tine, mă alătur şi eu celor ce-ţi doresc din adâncul sufletului la mulţi ani!”

„Cineva acolo sus te iubeşte, cineva aici jos ţine tare mult la tine. La mulţi ani!”

„Îţi urez să ai o zi a numelui la fel de colorată precum aripile unui fluture, la fel de fericită precum cântecul privighetoarei şi la fel de frumoasă precum o grădină plină cu flori.”

„Dumnezeu mi-a dat familia, Sfanta Fecioara Maria al carui nume il porti mi te-a daruit, pentru a ma bucura de o astfel de prietenie. Ma bucur ca ai aparut in viata mea, ca am si voi avea bucuria de a trai si simti o prietenie adevarata! Sa iti fie viata binecuvantare si bucurie intocmai ca numele sfant pe care il porti!”

„Păstrează-ţi sufletul tânăr şi bucură-te neîncetat, pentru mine rămai un prieten de nădejde şi un om de valoare! Fie ca lumina Sfintei Marii să ne lumineze vieţile şi mintea mereu! La mulţi ani!”

„E o zi cand sufletul invinge orice urma de tristete, cand tot ce a fost greu ti se pare usor. Este ziua numelui tau! La Multi Ani!”

„E ziua ta, Maria, un nume frumos si simplu, la fel de pur ca tine si la fel de gingas. La multi, ani!”

„Este doar inca o zi, dar este cea mai frumoasa din tot anul, caci este ziua ta! La multi ani, iubitule/iubito!”

„Este minunat să știi că cineva te place, cineva se gândește la tine, cineva are nevoie de tine…dar e și mai minunat să știi că există cineva care nu-ți uită niciodata ziua de nume. La Multi Ani!”

„Astăzi e ziua numelui tău, un nume simplu și frumos, la fel de pur și gingas ca tine. Îți doresc numai bine și să ai parte de toata fericirea din lume!

„Toate cele bune de ziua ta! La mulți ani, Maria! Îngerii să-ți calauzeasca pașii și Sfânta Fecioară să-ți lumineze drumul în viață!

Semnificaţia sărbătorii

În 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.

Tradiţii şi obiceiuri

 

În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.
În această zi, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

Cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.

Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

Potrivit tradiţiei, în ziua de Sfânta Maria Mică se fac pelerinaje la mănăstiri şi se duc la biserică fructe, pâine şi lumânări, pentru a fi sfinţite. Credincioşii merg de dimineaţa la biserică, pentru a asculta slujba şi pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.

În România, peste 1.800.000 de femei poartă numele de Maria, Mărioara, Mariana şi în jur de 400.000 de bărbaţi se numesc Marian sau Marin.

ACATISTUL NASTERII MAICII DOMNULUI!

7 sept.

Troparul, glasul al 4-lea

Nașterea ta, de Dumnezeu Născătoare Fecioară, bucurie a vestit la toată lumea, că din tine a răsărit Soarele dreptății, Hristos, Dumnezeul nostru. Și dezlegând blestemul a dat binecuvântare și stricând moartea, ne-a dăruit nouă viață veșnică.

Condac 1:

Astăzi ușa vieții se deschide, astăzi raza Soarelui celui înțelegător răsa-re, astăzi Maica bucuriei se naște spre mântuirea a toată lumea. Veseliți-vă popoare și vă bucurați și cu credință, din inimă lăudați-o așa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mân-tuirea a toată lumea!

Icos 1:

Soborul îngeresc și neamul omenesc astăzi după cuviință să se veselească, pentru că Eva cea tainică în lume vine și nădejdea așteptării lui Adam se împlinește. Pe care toți lăudând-o, așa să-i zicem:
Bucură-te, că viața și bucuria prin tine lumii se va trimite;
Bucură-te, steaua dimineții cea înțelegătoare;
Bucură-te, steaua darului care vestești venirea în lume a veșnicului Soare;
Bucură-te, dimineață și zori care aduci lumii veșnică nemurire;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor ce de rai s-au înstrăinat;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor pe care șarpele i-a înșelat;
Bucură-te, cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc;
Bucură-te, floarea milei și a îndurării Părintelui ceresc;
Bucură-te, odor ales de Dumnezeu și slava fecioriei;
Bucură-te, sălașul cel cuvântător și cămara cea sfântă a bucuriei;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 2:

Adam și Eva să se veselească împreună cu tot neamul omenesc, căci împăcarea lui Dumnezeu cu oamenii s-a apropiat și Maica milei la noi a sosit; pentru care, slavă dăm lui Dumnezeu așa: Aliluia!

Icos 2:

Adam, cu taină la început, pe femeie cu numele vieții a numit-o, că la plinirea vremii prin Eva cea tainică și duhovnicească, viața lumii s-a înnoit și bucuria în locul întristării a răsărit; pe care cu credință, din inimă o lăudăm așa:
Bucură-te, răsăritul cel gândit al Soarelui celui neînserat;
Bucură-te, revărsarea bucuriei care ai alungat întristarea;
Bucură-te, roua milostivirii lui Dumnezeu, prin care arșița păcatului se răcorește;
Bucură-te, roua cea de viață aducătoare, prin care roua morții se tămăduiește;
Bucură-te, lăcaș prea sfânt și raiul cel gândit al desfătării;
Bucură-te, fântâna darurilor și izvor al mângâierii;
Bucură-te, stâlparea cea înțelegătoare din rădăcină împărătească;
Bucură-te, floare duhovnicească din sămânță arhierească;
Bucură-te, Sfânta Sfintelor cea preaaleasă;
Bucură-te, Sfânta Sfintelor și scară cerească;
Bucură-te, raiule cu totul înflorit;
Bucură-te, raiule cuvântător și prea împodobit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 3:

Bucurie a luat de la Dumnezeu Ana pentru nașterea lui Samuil, dar și mai mare a fost bucuria dumnezeieștilor Părinți pentru nașterea ta, Preasfântă Fecioară. Pentru care, slavă și mulțumită din toată inima au adus lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icos 3:

După îndelungată vreme de nerodire și de mâhnire a dumnezeiștilor tăi părinți, ca un soare prea frumos ai răsărit și noaptea întristărilor ai risi-pit-o prin nașterea ta, și bucurie la toată lumea ai vestit. Pentru care cu smerenie și cu umilință te lăudăm așa:
Bucură-te, că nașterea ta îngerul Domnului a vestit-o;
Bucură-te, că numele tău de înger s-a proorocit;
Bucură-te, că la nașterea ta cerul și pământul s-a bucurat;
Bucură-te, că numele de Maria, ca taină de la Dumnezeu ți s-a dat;
Bucură-te, că cele cinci slove ale numelui tău, pe unele din darurile tale le-a arătat;
Bucură-te, că tu cu fecioria și cu proorocia ai covârșit-o pe Maria;
Bucură-te, căci cu milostenia și cu smerenia ai strălucit mai mult ca Abigail;
Bucură-te, că frumusețea Rahilei ai întrecut-o fără de asemănare;
Bucură-te, că frumusețea Rahilei s-a deosebit de a ta, ca a lunii de soare;
Bucură-te, că pe Iudita cea înțeleaptă, cu înțelepciunea ai întrecut-o;
Bucură-te, că pe Ana, mama lui Samuel, ai covârșit-o prin moartea cea gânditoare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 4:

Să se bucure Isaia Proorocul cu bucurie mare că iată, semnul bucuriei în lume a strălucit și Fecioara Maria, Maica lui Emanuel, la noi a sosit; de a cărui venire, cerul și pământul se bucură și împreună cu noi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 4:

Înaintea Soarelui Dreptății, steaua dimineții celei duhovnicești a răsărit și raza zilei celei de taină nouă ne-a strălucit. Veseliți-vă popoare și vă bucurați și pe dumnezeiasca Pruncă ce s-a născut, cu bucurie mare să o lăudăm așa:
Bucură-te Preasfântă, dumnezeiască Pruncă, și odor prea cinstit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, cea care la noi ai sosit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, pe care mai înainte, cu duhul, proorocii te-au văzut;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce te-ai născut spre mântuirea lumii;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce din pântece neroditor ai răsărit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, căci prin a ta naștere a venit în lume mila lui Dumnezeu;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, prin care sosește împăcarea cu Dumnezeu în lume;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, de a cărei naștere se veselește toată lumea;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce ai izgonit întristarea cea veche din lume;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ceea ce prin nașterea ta ne izbăvești de osândă;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, ce înlături de la ușa Edenului sabia cea de foc păzitoare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă, cea care ne aduci iarăși desfătarea raiului;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 5:

Nazaretul cel mic și nebăgat în seamă, să se veselească și să se bucure, căci cu slavă și cu cinste s-a îmbrăcat prin nașterea ta, Pruncă a lui Dumnezeu, Maria, pe care toate neamurile te laudă și cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5:

Înflorit și sfințit tâlcuindu-se Nazaretul, cu taină pe tine te-au arătat Fecioară, cea înflorită cu frumusețea fără de asemănare și împodobită cu felurimea darurilor Prea Sfântului Duh. De a ta gândită și simțită frumusețe foarte minunându-ne, cu nevrednicie îndrăznim a te lăuda așa:
Bucură-te, floarea darurilor cea înflorită și frumusețea cea fără asemănare;
Bucură-te, Fecioara cea împodobită cu sfințenia nemuritoare;
Bucură-te, floare care din tulpină uscată ai înflorit;
Bucură-te, ceea ce cu darurile Preasfântului Duh ai înflorit;
Bucură-te, floarea care ai covârșit toate florile raiului cu frumusețea ta;
Bucură-te, floarea darurilor cea prea aleasă;
Bucură-te, Fecioară peste care Duhul lui Dumnezeu s-a odihnit;
Bucură-te, Fecioară preasfântă și preafrumoasă;
Bucură-te, floare duhovnicească, cea care ai împodobit pământul;
Bucură-te, Fecioară care ai fost aleasă de Mirele-Cuvântul;
Bucură-te, floare care cu slavă nemuritoare pururea înflorești;
Bucură-te, Fecioară ceea ce covârșești cu frumusețea cea duhovnicească cerurile;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 6:

Porumbița lui Noe oarecând, semn spre încetarea potopului a adus în corabie, iar tu, porumbiță cuvântătoare născându-te astăzi, semnul milei și al milostivirii lui Dumnezeu îl aduci în lume. Pentru aceasta toți ne bucurăm și pe Dumnezeu Îl lăudăm, cântând: Aliluia!

Icos 6:

Pe tine, porumbița lui Dumnezeu, văzându-te sosind la noi, frica poto-pului păcatelor ne părăsește, căci toată lumea prin nașterea ta se izbăvește de osândă, pentru care cu bucurie te lăudăm:
Bucură-te, porumbiță a lui Dumnezeu care la noi astăzi ai sosit;
Bucură-te, porumbița darului, care ai vestit încetarea morții păcatului;
Bucură-te, porumbiță de aur cu totul preastrălucită;
Bucură-te, porumbiță duhovnicească și preasfințită;
Bucură-te, porumbiță cuvântătoare și preafrumoasă;
Bucură-te, porumbiță prea sfântă și preaaleasă;
Bucură-te, porumbiță prin care lumea s-a izbăvit de întristare;
Bucură-te, porumbiță prin care ne-am izbăvit de rana morții;
Bucură-te, porumbiță peste care Duhul Sfânt a venit;
Bucură-te, porumbiță pe care puterea Celui Preaînalt te-a umbrit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 7:

Avraam Patriarhul și Sara, s-au slăvit de demult pentru nașterea lui Isaac. Dar, Preacurată Fecioară, cu cât este slava ta mai înaltă decât a lui Isaac, cu cât slava dumnezeieștilor tăi părinți a covârșit pe cea a lui Avraam? Pentru care, slavă se cuvine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icos 7:

Scara lui Iacob, pre tine Preasfântă Fecioară te-a închipuit, căci pe aceea îngerii s-au văzut suindu-se și pogorându-se; iar prin tine, scara cea înțelegătoare, Ziditorul îngerilor până la noi S-a pogorât și firea noastră prin tine s-a suit de-a dreapta Tatălui; pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, scară duhovnicească pe care Dumnezeu până la noi S-a pogorât;
Bucură-te, scară înțelegătoare, prin care cerul și pământul s-au unit;
Bucură-te, scară de taină care de la pământ ne-ai ridicat;
Bucură-te, scara cea tainică care pe cer te-ai rezemat;
Bucură-te, scara lui Dumnezeu cea preaminunată;
Bucură-te, scara cerului cea prea înfricoșată;
Bucură-te, scară gândită a tainelor mântuirii;
Bucură-te, scară gândită spre desăvârșire;
Bucură-te, scară prin care s-a pogorât la noi mila lui Dumnezeu și îndurarea;
Bucură-te, scară prin care noi ne suim la Dumnezeu și luăm iertare;
Bucură-te, scară vie care toate treptele duhovnicești ți le-ai agonisit;
Bucură-te, scara Duhului prin care firea oamenilor până la cer s-a suit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 8:

Preafericiții tăi părinți, Ioachim și Ana, după a lor făgăduință, dar sfânt, cu totul fără prihană te-au adus pre tine lui Dumnezeu și tuturor oamenilor; copilă a darurilor, adusă ai fost Lui în Biserică și ca un serafim ai iubit pe Dumnezeu și ca un înger Îl lăudai pe El, cântând așa: Aliluia!

Icos 8:

Viețuirea ta în Sfânta Sfintelor, Preasfântă Fecioară, a fost asemenea îngerilor lui Dumnezeu, căci tu pururea spre Dumnezeu cu privirile minții erai și în slavoslovia Lui pururea zăboveai; pentru care și noi smeriții te lăudăm:
Bucură-te, căci cu ochii minții de-a pururea înaintea ta pe Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, căci cu vederea slavei Lui pe Moise l-ai întrecut;
Bucură-te, căci gura ta cea de gând spre Domnul pururea o deschideai;
Bucură-te, căci din gura ta cea de gând, pe Duhul Sfânt pururea Îl trăgeai;
Bucură-te, căci prin tăcerea ta cea de gând ai stăruit în luarea aminte;
Bucură-te, căci prin tăcerea ta cea de gând de Duhul Sfânt te-ai luminat;
Bucură-te, căci cu smerenia cea preaînaltă te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, că prin smerenia ta, spre tine Domnul a căutat;
Bucură-te, căci prin adâncimea smereniei tale, cu înălțime de slavă și de dar te-ai încununat;
Bucură-te, că în Sfânta Sfintelor, Arhanghelul Gavriil trimis a fost spre a-ți vesti;
Bucură-te, că de la dumnezeiescul Arhanghel ai primit veste de bucurie;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 9:

Prin cuvânt ai zămislit pe Cuvântul și L-ai născut mai presus de firea nașterii. Drept aceea, toate neamurile te fericesc, iar Cuvântul Cel întrupat din tine aude cântare: Aliluia!

Icos 9:

Cortul lui Moisi cu meșteșug cercând s-a împodobit, iar tu, Preasfântă Fecioară, cort sfânt și înțelegător spre încăperea lui Dumnezeu Cel necuprins te-ai făcut și întru tine L-ai încăput, pentru care te lăudăm:
Bucură-te, cort al Legii Darului preafrumos lucrat;
Bucură-te, chivot al lui Dumnezeu preaînfrumusețat;
Bucură-te, chivot viu și de mână neîmpletit;
Bucură-te, chivot prea luminat și preasfințit;
Bucură-te, cort pe care Arhiereul arhiereilor l-a sfințit;
Bucură-te, cort pe care slava lui Dumnezeu l-a acoperit;
Bucură-te, cort care ai purtat întru tine pe Dătătorul Legii;
Bucură-te cort întru care Arhiereul Cel Mare a intrat;
Bucură-te, cort care spre sfințirea și mântuirea lumii te-ai făcut;
Bucură-te, cort care pe Dumnezeu în tine L-ai încăput;
Bucură-te, cort cel cu frumusețe duhovnicească împodobit;
Bucură-te, cort viu și înțelegător întru care Cuvântul a locuit;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 10:

Împăratul Solomon, biserică prea frumoasă lui Dumnezeu a zidit, iar Împăratul cerului și al pământului pe tine, Preasfântă Fecioară, biserică vie și înțelegătoare spre a Sa sălășluire te-a pregătit. Pentru care, toate popoarele prin tine Îl lăudăm și-I cântăm laudă: Aliluia!

Icos 10:

Adusu-te-ai pre tine lui Dumnezeu ca o haină de aur cu toată podoaba faptelor bune împodobită și ca o biserică vie și înțelegătoare a cărei fru-musețe gândită pe ceruri le-a întrecut; iar cetele îngerilor mult minunân-du-se, pe tine te laudă:
Bucură-te, biserică mai desfătată decât cerurile;
Bucură-te, biserică preasfântă și înfrumusețată;
Bucură-te, biserică în care a încăput Dumnezeu;
Bucură-te, biserică prea împodobită care pe biserica lui Solomon ai înfrumusețat-o;
Bucură-te, biserică a cărei slavă dinlăuntru strălucește;
Bucură-te, biserică înțelegătoare întru care Dumnezeu se odihnește;
Bucură-te, biserică însuflețită și cuvântătoare;
Bucură-te, biserică întru care pururea luminează neînseratul Soare;
Bucură-te, biserică mai înaltă decât cerurile;
Bucură-te, biserică a Preasfântului Duh, cea prea luminată;
Bucură-te, căci cu darurile Sfântului Duh strălucești foarte;
Bucură-te, biserica milei și a milostivirii, care pe toți îi adăpostești;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 11:

Mai înainte te-a văzut pre tine, Sfântă Fecioară, dumnezeiescul Prooroc Iezechil, ca pe o ușă încuiată și pecetluită cu Duhul, prin care a intrat și a ieșit Hristos-Dumnezeu, nestricând pecețile fecioriei tale, pe Care Îl lăudăm și Îi cântăm : Aliluia!

Icos 11:

Prin tine, ușa vieții celei de taină, a venit în lume Mântuitorul și ușile cerului s-au deschis pentru toți cei ce vor crede în El și pre tine te vor avea mijlocitoare prea bună; pentru care te lăudăm așa:
Bucură-te, ușa lui Dumnezeu prin care Viața a intrat;
Bucură-te, ușa cea înțelegătoare a cerescului Împărat;
Bucură-te, ușă prin care mila și iertarea pentru noi a venit;
Bucură-te, ușa raiului celui prea sfințit;
Bucură-te, ușa luminii și a bucuriei;
Bucură-te, ușa cea pecetluită a fecioriei;
Bucură-te, ușa împărăției cerurilor cea preafrumoasă;
Bucură-te, ușa mântuirii cea prea aleasă;
Bucură-te, ușa vieții și a îndurării;
Bucură-te, ușa milei și a mângâierii;
Bucură-te, ușa gândită a slavei celei nemuritoare;
Bucură-te, ușa darului, prin care a venit în lume Mântuitorul Soare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 12:

David Proorocul și împăratul, după cuviință să se bucure, că din neamul lui pre pământ vlăstar prea sfânt a răsărit, care Rodul vieții, prin Duhul Sfânt îl va aduce în lume; pe Care îngerii și oamenii Îl laudă și Îi cântă: Aliluia!

Icos 12:

Dumnezeiescul Părinte David, pe tine mai înainte te-a văzut, prin Duhul Cel Sfânt, ca pe o Împărăteasă a cerului și a pământului, stând de-a dreapta lui Dumnezeu, îmbrăcată în haină aurită și împodobită, pe care, noi smeriții robii tăi, cu credință din inimă te lăudăm:
Bucură-te, Împărăteasa cerului și a pământului;
Bucură-te, Împărăteasa cerului cea prea slăvită;
Bucură-te, Împărăteasa cea fără de asemănare, mai slăvită decât Serafimii;
Bucură-te, Împărăteasa îngerilor și a tuturor cetelor celor înțelegătoare;
Bucură-te, Împărăteasă preasfântă și preafrumoasă;
Bucură-te, Împărăteasă prea bună și preaaleasă;
Bucură-te, Împărăteasa cea împodobită cu haină de aur ceresc;
Bucură-te, Împărăteasa cea cu frumusețe duhovnicească împodobită;
Bucură-te, Împărăteasa zilei, care în ziua judecății celei de apoi, vei sta lângă divanul cel de fulger;
Bucură-te, Împărăteasă prea îndurată, care la vremea judecății celei de apoi, mare îndrăzneală către Judecătorul vei avea;
Bucură-te, Împărăteasă preamilostivă și preafolositoare;
Bucură-te, Împărăteasă preamilostivă, nădejdea prea ticălosului meu suflet la judecata cea viitoare;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 13:

O, Preacurată și Preasfântă, dumnezeiască Pruncă Maria, care te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea, ascultă rugăciunile nevrednicilor robilor tăi, care cu credință și cu evlavie, din inimă lăudăm nașterea ta cea prea cinstită și cerem prin tine, de la Dumnezeu, iertare păcatelor noastre, pace și mare milă, cântându-I: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăși Icosul întâi și Condacul 1

Icos 1:

Soborul îngeresc și neamul omenesc astăzi după cuviință să se veselească, pentru că Eva cea tainică în lume vine și nădejdea așteptării lui Adam se împlinește. Pe care toți lăudând-o, așa să-i zicem:
Bucură-te, că viața și bucuria prin tine lumii se va trimite;
Bucură-te, steaua dimineții cea înțelegătoare;
Bucură-te, steaua darului care vestești venirea în lume a veșnicului Soare;
Bucură-te, dimineață și zori care aduci lumii veșnică nemurire;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor ce de rai s-au înstrăinat;
Bucură-te, chemarea înapoi a celor pe care șarpele i-a înșelat;
Bucură-te, cămară a tainelor mântuirii neamului omenesc;
Bucură-te, floarea milei și a îndurării Părintelui ceresc;
Bucură-te, odor ales de Dumnezeu și slava fecioriei;
Bucură-te, sălașul cel cuvântător și cămara cea sfântă a bucuriei;
Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mântuirea a toată lumea!

Condac 1:

Astăzi ușa vieții se deschide, astăzi raza Soarelui celui înțelegător răsa-re, astăzi Maica bucuriei se naște spre mântuirea a toată lumea. Veseliți-vă popoare și vă bucurați și cu credință, din inimă lăudați-o așa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria și mân-tuirea a toată lumea!

Rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu

O, Preasfântă Preacurată și Preanevinovată dumnezeiască Pruncă și Fecioară Maria, care te-ai născut din părinți drepți și fără prihană, spre bucuria și mântuirea a toată lumea. O, Preasfântă Fecioară, floarea firii omenești, preafrumoasă și preaînțeleaptă, care din tulpină uscată și neroditoare ai răsărit și care, prin a ta naștere, întristarea preafericiților tăi părinți și a toată lumea ai risipit-o; nu ne lăsa pe noi, păcătoșii și nevrednicii, care întru întristări și scârbe ne aflăm din pricina păcatelor noastre.

O, roadă preasfințită a rugăciunii și a înfrânării, ascultă rugăciunea neputincioșilor robilor tăi și, cu darul preasfintelor tale rugăciuni, ajută-ne nouă și ne învață a ne ruga Lui Dumnezeu din inimă, fără de răspândire și fără de formă.

Pe tine, chemarea lui Adam celui căzut, te rugăm să mijlocești pentru noi către Dumnezeu, ca să ne cheme cu darul Său la adevărata pocăință. Pe tine, Maica bucuriei, te rugăm, veselește cu darul tău sufletele noastre cele mâhnite și cuprinse de întristare. Tu, Maica Luminii, mijlocește la Preabunul Dumnezeu pentru luminarea minților și a inimilor noastre.

Tu, raiule cuvântător, ajută-ne cu darul rugăciunilor tale să ne curățim de intinăciunea păcatelor noastre, ca să ajungem la dumnezeiescul rai. Tu, palatul cel însuflețit al Cuvântului, ajută-ne nouă să vedem palatul Noului Sion, cel din ceruri. Tu, Mireasa cea Preasfântă și cu totul fără de prihană a Lui Dumnezeu, ajută-ne ca să vedem și noi, cei neputincioși, Ierusalimul cel ceresc, pe Mireasa Mielului și Maica celor întâi-născuți. Tu, căruță Luminii, du-ne pe noi la lumina bucuriei, care de-a pururea este strălucitoare celor drepți și sfinți.

Tu, norul cel în chipul porfirei cu raze de aur, umbrește-ne pe noi de acea fierbințeală a poftelor trupești și de aprinderea mâniei și a iuțimii. Pe tine, ceea ce ești starea fulgerului dumnezeirii și raza cea strălucită a Soarelui celui de gând, te rugăm, luminează-ne cu darul tău, ca să nu uităm că și noi suntem biserici ale Lui Dumnezeu și să nu întristăm cu păcatele noastre Duhul Lui Dumnezeu, Care locuiește în noi.

Tu, noian al darurilor celor duhovnicești, ajută-ne să dobândim și noi, nevrednicii, darul Lui Dumnezeu în veacul de acum și în cel viitor. Tu, sălaș al Duhului Sfânt, mijlocește cu darul tău la Dumnezeu, ca inima curată să zidească în noi și cu duh drept să înnoiască cele dinlăuntru ale noastre.

Pe tine, Maica îndurării și a mângâierii, te rugăm, cu adâncă umilință a inimii, să stai lângă noi în ceasul cel mai de pe urma al vieții noastre, ca să ne ajuți și să ne mângâi sufletele în vremea despărțirii de acest trup stricăcios și de veacul acesta trecător. Pe tine, porumbiță înțelegătoare cu aripi de aur și cu străluciri de fulger, te rugăm din toată inima să călătorești cu noi până ce vom trece toate vămile cele înfricoșătoare ale văzduhului și toată puterea întunericului celui de sub cer.

Pe tine, ușa vieții, a luminii și a bucuriei, te rugăm să ne ajuți să intrăm pe porțile cele sfinte ale Împărăției cerurilor și să ajungem, cu darul prea-sfintelor și preaputernicelor tale rugăciuni, la lumina veseliei celei neasemănate și neapropiate.

Pe tine, Împărăteasa cerului și a pământului, care pururea stai de-a dreapta Sfintei Treimi și care ai născut pe Ziditorul Serafimilor și i-ai întrecut întru cinstire pe Heruvimi, te rugăm, noi, păcătoșii și nevrednicii robii tăi, să stai aproape de sufletele noastre în ziua cea mare și înfricoșătoare a Judecății de apoi și să îmblânzești mânia cea sfântă și dreaptă a Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos, ca să miluiască și să mântuiască sufletele noastre.Amin.

CU DOAR CATEVA EXCEPTII DE LA INFIINTARE INCA DE LA INFIINTARE SI PANA ACUM,ROMANIA NU A FOST CODUSA DE ROMANI!

7 sept.

Imagine similară

 

                             Despre noi

Astăzi o să vă vorbesc într-un context mai larg, continuând cumva discuţia despre istorie pe care am început-o cu câteva săptămâni în urmă. Când am început să vă dezvălui faţa reală a „marilor personalităţi” ale secolului XX românesc ştiam că voi şoca. Ştiam că îmi voi lua înjurături. Era normal, doar oamenii au fost crescuţi încă de mici cu anumite şabloane. Atunci când îi arăţi cuiva o realitate care suceşte cu 180 de grade tot ceea ce ştia el, te poţi aştepta inclusiv la reacţii violente deoarece ceea ce faci este să atentezi împotriva unuia sau mai multora dintre pilonii săi mentali. Cealaltă parte vede iniţiativa ta ca pe o agresiune, cu toate că nu-i nici vorbă de aşa ceva.

De-aceea, pentru azi, mi-am rezervat libertatea de a vorbi despre un subiect tabu al istoriei, anume românii şi România. Pare şocant? Ştiu, nu-i nevoie să-mi argumentaţi. Vă întrebaţi ce anume este tabu în ceea ce priveşte subiectele menţionate. Doar încă de mici vi s-a făcut „instructajul” în ceea ce priveşte „românismul”. Ei bine, tocmai acolo este problema şi, dacă vreţi să înţelegeţi de ce e o problemă, o să vă întreb dacă vă simţiţi ataşaţi de vorbele goale ale politicienilor care se perindă în faţa camerelor de luat vederi pe la sărbătorile naţionale. Vă plac toate acele baliverne fără sens, acele patriotisme de complezenţă rostite pe un ton care-ţi arată indubitabil că emitentul lor nu crede o iotă din ceea ce spune? Vă plac comentariile bombastice ale jurnaliştilor cu prilejul aceloraşi evenimente? Ştiu, vă simţiţi la fel de jenaţi precum se simte orice om normal deoarece ştiţi că aceea nu e România şi că tot ceea ce spun ticăloşii cărora le-au fost distribuite pe repede înainte nişte roluri, sunt falsităţi de complezenţă. Problema cu adevărat importantă e că şi în ceea ce priveşte educaţia pe care aţi primit-o, mult prea mult e compus din acelaşi stil de baliverne.

Vi se ridică (sau vi s-au ridicat) în slăvi tot felul de personaje dubioase care, chipurile, au fondat naţiunea. Vi se spun tot felul de minciuni şi vi se ascund informaţiile reale. Probabil până acum nu vi s-a spus niciodată că prima unire a principatelor a fost una artificială, menită a servi două scopuri: pe de o parte subminarea Imperiului Otoman şi, de cealaltă parte, dar nu în ultimul rând, de a crea o zonă tampon aici pentru a servi configuraţiilor geopolitice viitoare. Aţi ştiut asta? Bineînţeles că nu v-a spus-o nimeni. De asemenea, Marea Unire a venit şi ea la pachet cu nişte condiţii despre care nu mai aminteşte nimeni nimic. V-aţi întrebat de ce?

Şi-acum să intrăm abrupt în problemă. Cu doar câteva excepţii, încă de la înfiinţare, România nu a fost condusă de români. Excepţiile s-au numit Gheorghe Gheorghiu Dej şi Nicolae Ceauşescu. În cazul lui Gheorghiu Dej putem spune că era în vârf, dar de condus nu conducea el. Şi nici în ceea ce-l priveşte pe Ceauşescu, în ciuda faptului că a dat mai multe semne de independenţă, nu putem ignora un element esenţial: puterea sa se exercita în cadrul unui framework cenzurat de Moscova. Iar când Moscova a dat semne de slăbiciune, a intrat în acţiune Washington-ul. Cu alte cuvinte, singurii conducători români au fost acceptaţi doar atunci când ţara a fost lipsită de suveranitate. Iar aceştia n-au fost niciodată aleşi din straturile superioare ale societăţii autohtone, ci de undeva de la bază deoarece era esenţial să nu deţină informaţiile esenţiale care i-ar fi făcut să orienteze ţara într-o direcţie cu adevărat benefică pentru poporul său. Certitudinea pe care-o constatăm este că, de fiecare dată când ţara a fost independentă, ea a fost condusă de străini. Iar direcţia în care a fost condusă a fost întotdeauna una dubioasă.

O altă constantă pe care trebuie să-o aveţi în minte este cea legată de propagandă, identică încă de la Unirea Principatelor. De fiecare dată românii au fost diabolizaţi, iar alogenii ridicaţi în slăvi. Permanent, când un român apărut mai de nicăieri, dar român pur, tindea spre o funcţie mai înaltă, o propagandă violentă se îndrepta împotriva sa, exacerbându-i defectele şi minimizându-i calităţile.Permanent, a fi român şi a căuta să ajungi să-ţi conduci poporul a fost o infracţiune. Iar aceasta ţine de acele angajamente secrete luate încă de la fondarea României. 

Dacă vreţi să faceţi un experiment, căutaţi persoanele diabolizate de presa de la noi în anii de după Revoluţie şi o să realizaţi că au ceva comun, anume faptul că sunt români. Ajungând mai aproape de zilele noastre, v-aş sugera ca atunci când citiţi ştirile, să înlocuiţi cuvântul „corupţie” cu „român”. Ştiu că mulţi îmi vor sări în cap, dar realitatea e că întreaga campanie anticorupţie e una antiromânească. De ce? Din aceleaşi motive pe care vi le-am expus.

Poate că ar fi momentul să privim în urmă cu obiectivitate şi să constatăm că unirile noastre au fost evenimente artificiale, menite a servi unor scopuri străine de noi. Din păcate aceasta este realitatea. Suntem destul de maturi pentru a înţelege că Divanurile ad-hoc aveau tot atâta legătură cu talpa ţării cât ar fi avut Sultanul cu incaşii. De asemenea, ar trebui să înţelegem că nu Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a făcut unirea, ci o seamă de interese, marea majoritate a lor absolut străine de noi.

Ajunşi însă în acest punct, trebuie să realizăm şi altceva, anume că unirile acelea n-au însemnat în esenţă nimic. Poporul român e unul uniform, care s-a dezvoltat şi a rezistat indiferent de conducerea pe care-a avut-o. Faptul că de la un capăt la celălalt al ţării se vorbeşte o limbă unitară, faptul că, în esenţă, avem aceeaşi mentalitate ne arată limpede că, dincolo de falsele graniţe care ni s-au pus în istorie, poporul a fost întotdeauna unul singur. Pentru statele vestice, grozav de eterogene, o asemenea uniformitate e greu de înţeles. Estul Europei grupează popoare extrem de omogene cultural. Ruşii, polonezii, românii, ungurii, cehii, sârbii, bulgarii, grecii s.a.m.d., toţi sunt omogeni din punct de vedere al limbii şi mentalităţii. Multă vreme Franţa a luptat împotriva dialectelor locale, la un moment dat scoţându-le chiar în afara legii. În Spania aproape că nu te înţelegi (din punct de vedere al dialectului vorbit de localnici) de la un sat la altul, cu toate că sunt câţiva kilometri între ele. În Italia la fel.

Întorcându-ne la noi, e limpede de constatat că, pe măsură ce s-au produs unirile teritoriale, s-a înteţit propaganda împotriva românilor. Pentru ca, în final, să ni se nege tocmai elementul care e definitoriu pentru noi, anume existenţa acestui popor. Poporul e mai important decât statul deoarece poporul înseamnă oamenii, acel suflet colectiv care ne uneşte şi care ne dă putere. Poporul e acel geniu, acea forţă care, în momentele cheie ale istoriei, se transformă într-o unitate de monolit. Ei bine, tocmai acest element este negat de forţele străine care ne conduc. Tocmai acest element se încearcă a fi distrus.

Toată emigraţia românească a fost un plan bine pus la punct pentru a slăbi poporul. Românii au fost împinşi să fugă care pe unde-a apucat pentru a-şi face un trai mai bun. Li s-a indus tuturor falsa iluzie că se pot realiza, că pot ajunge fericiţi, cerându-li-se aparent o bagatelă: să plece de-aici. Nu s-a gândit nimeni că, odată plecat şi rupt de ţară, faci o crimă deoarece îţi dezrădăcinezi copiii. Lipsiţi de rădăcina care creşte doar pe pământul ţării tale, copiii românilor care s-au rupt mult prea superficial de locurile natale, trăiesc în esenţă o tragedie. Au iluzia că au rădăcinile acolo unde, de fapt, nu le au. Sufletul lor, mentalitatea lor, idealurile lor sunt altele decât cele ale pământurilor pe care părinţii lor i-au obligat să trăiască. Şi, de-aici, o sursă de frustrare şi de nefericire. În ciuda siguranţei şi superiorităţii afişate, victimele acestui exod programat sunt tocmai odraslele celor plecaţi. Dar cei care constată asta o fac mult prea târziu, atunci când, de fapt, nu se mai poate face nimic.

Aşa cum otomanii ne luau şi copii ca bir, la fel Occidentul ne-a luat o halcă din populaţie ca bir. Însă, în timp ce otomanii se opreau la a ne lua copiii, occidentalii (ar trebui să citiţi altceva în spatele acestei sintagme) – prin cozile lor de topor de-aici – vor să facă o ticăloşie şi mai mare, anume să înlocuiască o parte a populaţiei plecate cu populaţii „de import” care să submineze unitatea poporului şi să înlocuiască poporul cu o populaţie – aşa cum le place ticăloşilor să vorbească despre noi. Aveţi grijă la această sintagmă: când auziţi pe cineva vorbind despre „populaţia românească” şi nu despre poporul român, să ştiţi că aveţi de-a face cu un ticălos pe care ar trebui să-l ocoliţi. Asta deoarece e unul dintre pionii care pun umărul la planul ticălos de a destabiliza poporul şi a-l transforma într-o populaţie.

Poate vă întrebaţi care-i motivul pentru care ni se întâmplă doar nouă asta. De ce nu se întâmplă la fel cu ungurii, cu polonezii, cu cehii s.a.m.d. Cum se face de ei îşi găsesc resursele pentru a se opune şi noi nu? Asta ţine de un specific al nostru. Suntem într-o mare slavă. Niciodată nu ne-am simţit bine cu slavii pentru că noi nu suntem slavi. Suntem un popor total diferit, cu idealuri diferite. De-aceea ne-am căutat permanent salvarea în Occident de care ne-am simţit apropiaţi. Ne-am simţit fraţi cu francezii, cu italienii, cu „popoarele noastre” latine. Problema e că această frăţie a venit doar dinspre noi către ei. Şi asta s-a întâmplat strict din cauza degenerării acelor popoare, a transformării lor ca efect al degradării rasei. Ştiu că aici voi fi luat în râs. Cum naiba să faci degenerat poporul francez în condiţiile în care Franţa se află cu atâta în faţa noastră. V-aţi întrebat însă dacă francezii aceia mai sunt francezii de altădată? V-aţi întrebat dacă italienii mai sunt italieni s.a.m.d.?

Transformarea care ni se pregăteşte este, în realitate, o împingere a noastră către degenerare, către pierderea sufletului nostru, adică a acelui element care ne face să gândim şi, mai ales, să trăim împreună, indiferent de furtunile istoriei. Asta e ceea ce primim de la „aliaţii” sau „fraţii” noştri occidentali. În realitate ei nu ne sunt nici aliaţi şi, cu atât mai puţin fraţi. Sunt o specie degenerată, plină de paraziţi dezrădăcinaţi, acţionând ca lupii în blană de oaie. Şi care, dacă nu ne trezim la timp, ne vor distruge.

Nici în partea noastră de Europă, adică în Est, nu avem cum să ne găsim aliaţi. Sunt popoare diferite care, chiar dacă n-o arată, nu sunt deranjate de planul de disoluţie pus la cale împotriva poporului român. Pe de o parte sunt chestiuni istorice care-i fac să se bucure de nenorocirea noastră, iar de partea cealaltă e o inconştienţă a lor deoarece, în cazul în care reuşeşte planul de degenerare a poporului român, asta va fi ca o bombă pe care-ar fi lăsat-o în proximitatea lor. Din păcate nu vor fi niciodată conştienţi de asta, iar dacă vor conştientiza va fi oricum prea târziu atât pentru ei, dar mai ales pentru noi.

Aici o să fac o paranteză pentru a le atrage atenţia tuturor naţionaliştilor români că sunt pe cale să repete o eroare a istoriei. Cu toate că aveam complexele noastre împotriva Germaniei rezultate din prima conflagraţie mondială, în Al Doilea Război Mondial naţionaliştii români au mers de partea Germaniei cu speranţa că vor scăpa de comunism. Acum, în confruntarea care se pregăteşte, naţionaliştii români sunt atraşi de Rusia întrucât aparent a rămas unicul bastion de normalitate. Problema e că, la fel ca Germania trecutului, Rusia prezentului pare că doar sclipeşte, iar căderea în capcana ei ne va fi la fel de păguboasă.

Iată aşadar tabloul complet şi real: suntem singuri pe lume. Obişnuiţi-vă cu această imagine deoarece e singura reală. Salvarea noastră n-are cum să vină de la Occident – care în acest moment şi-a pus plenar în aplicare planul criminal împotriva noastră – şi n-are cum să vină nici de la Rusia care, în ciuda apropierii fizice, e la o distanţă teribilă, din toate punctele de vedere, de aspiraţiile noastre naturale. E bine să ştiţi toate acestea pentru a vă feri de falsele iluzii care vi se oferă. Şi, de asemenea, e bine să începeţi să salvaţi fiecare suflet de român. Ar trebui să încercaţi să-l faceţi pe fiecare dintre apropiaţii pe care-i aveţi să înţeleagă cu exactitate ce înseamnă să fii român şi că numai noi singuri ne putem salva.

România nu e o insulă de latinitate într-o mare slavă, ci e o insulă în oceanul lumii. Ocean care ne este potrivnic şi încearcă de atâta amar de vreme să ne inunde. Însă, faptul că nu reuşeşte, arată că fundaţia, pietrele pe care se sprijină această insulă, sunt puternice. Şi dacă vom fi capabili să înţelegem asta, puterea acelor pietre va creşte. Sper să mă fi făcut înţeles şi să fi reuşit prin acest articol să transmit ceea ce era de conştientizat!

                                                                                                                             Dan DIACONU

Sursa: Trenduri economice

CUIBUL DE VIPERE SI FABRICA DE PRESEDINTI!

7 sept.

O istorie halucinantă. Aparent. Ea nu poate fi decât adevărată. O istorie despre marele cuib cu vipere din România. În care a pătruns pe ușa din față jurnalistul Radu Moraru. Azi, candidat prezidențial. Și care, tocmai din acest motiv, relatează istorii despre Coldea, Maior, Oprea, Hellvig și Iohannis, care întrec cu mult în intensitate episodul intitulat „Sufrageria lui Oprea”.

Imagine similară

Am citit și m-am crucit. Nici chiar eu nu mi-am imaginat vreodată cât de periculoasă este cangrena care a îmbolnăvit mortal acest stat. Radu Moraru ne explică cum se fac președinții în România. Cu subiect și predicat.

„Politicienii și-au găsit nașul”. Așa se intitulează  carte voluminoasă scrisă de jurnalistul de investigație Mihai Pâlșu și alcătuită din dialoguri cu Radu Moraru, în postura acestuia de prezidențiabil. Radu Moraru, care ani de zile a moderat emisiunea „Nașul”, a pătruns în mai multe rânduri în cuibul de vipere. De fapt, a fost invitat. Cu toate onorurile. Și acolo a văzut cum se fabrică un președinte. Cum procedează capii serviciilor secrete. Cum acționează ei, cum au acționat ei pentru a construi o caracatiță. De natură să le confere cât mai multă putere. Mă voi opri doar asupra a trei episoade absolut cutremurătoare, dezvăluite de Radu Moraru în această carte, care a apărut acum două luni. Cu precizarea că niciuna dintre persoanele implicate nu a dezmințit niciuna dintre informațiile jurnalistului metamorfozat în candidat prezidențial.

Relatează Radu Moraru un prim episod petrecut în 2010. La Băneasa. În cabinetul lui George Maior, care îl invitase la ora 10 dimineața pe Moraru la un pahar de whisky. Și unde a venit și Coldea. Care s-a așezat cu fundul pe masă, ca un adevărat stăpân. Și au discutat în trei despre Traian Băsescu. Și despre Mircea Geoană. Și despe mecanismul prin care candidatul PSD a fost înfrânt. Și, extrem de interesant, în secret, George Maior, azi ambasador al României la Washington, atunci director plin al Serviciului Român de Informații, jucase la două capete. Îi promisese întreaga susținere a Serviciului Român de Informații lui Traian Băsescu. Dar l-a ajutat în secret până la un punct pe Mircea Geoană. De la ambii aștepta drept recompensă poziția de premier al României. În schimb, Coldea îi era devotat lui Băsescu. Și îl supraveghea pe Maior.

Își spiona cu alte cuvinte șeful. Și este doar începutul. Băsescu însă l-a preferat pe Emil Boc. Pe care îl putea ține mai bine sub control.

Maior a rămas cu buza umflată. Dar a încercat să-și ia revanșa mai târziu. Și, astfel, figura se repetă. Directorul SRI primește garanții de astă dată de la Victor Ponta, prim-ministru, președinte PSD și în mare secret viitor prezidențiabil, în sensul că după victoria acestuia în alegeri, după ce Ponta ajunge la Cotroceni, George Maior va fi prim-ministru. Și, din nou, o întreagă logistică a celui mai important serviciu secret din România, plătit din bani publici, pune totul la bătaie pentru a fabrica un președinte. De această dată întâlnirea cheie la care este invitat Radu Moraru nu se mai desfășoară în Pădurea Băneasa. Ci în cabinetul ministrului Apărării. Gabriel Oprea. Care îi oferă jurnalistului o sabie și un binoclu. Și îl informează că a fost ridicat la gradul de colonel. Ridicat de niciunde. Pentru că jurnalistul nici măcar nu făcuse Armata. Acesta cochetează cu Oprea și îi spune că ar dori să primească gradul de general. Oprea acceptă, îl cheamă în birou pe generalul Rotaru și îi cere acestuia să-i aranjeze lui Moraru un doctorat. Jurnalistul dezumflă gogoașa și le spune că a glumit. Dar rostul întâlnirii din biroul ministrului Apărării Naționale era altul. Chestiunea cu generalul fusese doar un preambul. Acolo, din nou, Moraru a dat față în față cu George Maior. Se punea la cale crearea unui hiper-serviciu secret. Deasupra celor existente. Cu Gabriel Oprea în frunte. Iar cei făcuți peste noapte ofițeri superiori, Laura Codruța Kovesi, Robert Turcescu, etc., urmau să facă parte din eșalonul de conducere al acestei caracatițe. Interesant, nu? Numai că, din nou, Coldea și-a supravegheat șeful. Și, dorind cu ardoare să-i ia locul, a turnat.

Al treilea episod – și cu asta închei, întrucât spațiul rezervat acestui demers editorial e limitat – are loc la Hotelul Marriott. Același Radu Moraru, cu alte personaje. Cu Klaus Iohannis. Și cu Eduard Hellvig. Klaus Iohannis încă nu era nimic. Era un simplu primar de Sibiu. Iar Eduard Hellvig era măturat printr-un dosar penal din conducerea PNL. Era și el un neica nimeni. Președinte al liberalilor era Crin Antonescu. Dar acesta urma să fie dinamitat. După cum a aflat Radu Moraru, printr-un „flagrant”, aranjat în străinătate. Când ar fi fost filmat primind o valiză cu bani. Motiv pentru care s-ar fi autoejectat instantaneu. Din poziția de președinte PNL. Din cea de candidat prezidențial. Din statutul de președinte al Senatului României. Iar eliminarea acestuia a lăsat culoarul liber. Pentru unul dintre clienții de la Marriott. Pentru Klaus Iohannis. Și, în mod spectaculos, Eduard Hellvig a mizat pe lozul câștigător. După victoria lui Iohannis, susținut în cursa prezidențială de către Florian Coldea, aflat la butoanele Serviciului Român de Informații, și care practic a câștgat atunci în competiția cu George Maior, care miza pe Victor Ponta, tot în schimbul funcției de premier al României, Eduard Hellvig, care a juca pe mâna câștigătoare, a ajuns șeful Serviciului Român de Informații. Iar George Maior, învins, dar nu total dezarmat, poate și puțin trădător pe ultima sută de metri, a primit de la Iohannis drept sinecură cea mai înaltă poziție în arhitectura diplomației românești. Și cu toate păcatele din trecut și cu toate dezvăluirile care au fost făcute, este și acum bine merci ambasadorul României la Washington.

Nici măcar povestea lui Radu Moraru nu se termină aici. Istoria relatată de el continuă. În această nouă rundă de alegeri prezidențiale. În care putem observa, chiar fără a fi deloc avizați, mișcări spectaculoase. Iar în spatele lor este din nou mâna serviciilor. Și apropo. Dacă veți avea curiozitatea să citiți această carte, veți descoperi și cum s-a implicat în campaniile electorale și în general în întreaga operațiune neîntreruptă de poliție politică din România un alt general, Silviu Predoiu, omologul de la SIE al lui Florian Coldea, bun camarad al acestuia, iar în prezent oficial consilier pentru strategii politice al Pro România. La fel cum Coldea este eminența cenușie din spatele USR. Băieții cu ochi albaștri nu se predau, ci se relansează!

Autor: Sorin Roșca Stănescu

Sursa: Sorin Roșca Stănescu Blog

CARACALUL BATE PESTE TOT!

7 sept.

Audiențele enorme ale tragediei de la Caracal au întrecut toate așteptările. Romania TV a ajuns la gîtul ProTV, pe alocuri specialistă în tot felul de filme și povești a la Caracal.

De bună seamă că audiențele provocate de dezbaterile, uneori de flecărelile și mai puțin informațiile despre drama celor două fete, seamănă cu o poveste dintr-un film indian. Uneori mi s-a întîmplat să dau și peste filme indiene mai bune decît acoperirea cazului de la Caracal. Dar asta e! Publicul din România gustă la nebunie poveștile de acest gen.

Aventuri, poliție, corupție, crime, prostie, sex, monștri ascunși în praful provinciei, fete frumoase din sate amărîte și fără noroc. Adevărul este că telenovelele n-au putut crea o lume atît de chinuită, de siropoasă și de pătrunsă de acțiuni polițiste.

Urmăresc subiectul Caracal nu pentru că aș fi amator de asemenea subiecte. Pe mine mă interesează să aflu cum vor ieși la lumină afacerile și aranjamentele procurorilor și ale polițiștilor. Caracalul este, în mic, o Romanie provincială despre care toți știm că este dominată de polițai, de procurori și de cîțiva înhăitați cu ei din primărie.

Iar în orașele mari, tot aceștia alcătuiesc rețeaua de putere și de corupție care controlează orașul, indiferent cât de mare ar fi acesta. Mecanismul de la Caracal se repetă la altă scară la Cluj, la Iași, la Constanța sau la Criova. Şi eu aștept să iasă la iveală datele unui asemenea fenomen. Sau să mai pescuiesc din poveștile martorilor cîte un detaliu care să arate această lume de tip mafiot întinsă peste țară.

Dar trimiterile la acest mecanism sunt puține. Abia câte un ziarist ce mai zice cîte ceva. Dar și el săracul nu are prea multe dovezi și se teme să nu fie dat afară. Oamenii simpli, așa simpli cum sînt, pricep corect realitatea înconjurătore. Şi, din cînd în cînd, mai scapă informații și trimiteri la această plasă de putere și interese.

Dar nu știu pînă unde merge, cît este de mare și de puternică, cine o dirijează și care sunt beneficiile. În rest, mai nimic. Poliția e din neamul gîștelor mute. Te prinde de pantaloni și sîsîie ca să te sperie. Politicienii se duc la tv ca să comenteze dinții, telefoanele, banii, dar se fac că nu pricep mai mult și că nivelul lor de pricepere nu-l depășește pe cel al unui consumator fervent de telenovele.

SRI-ul, căci avem și noi cel mai mare, mai bogat și mai peste tot serviciu de informații din Europa, nu zice nimic. Nici măcar nu s-au străduit să ne spună că în zonă acționează rețele de prostituție și de contrabandă, că ele se întind dincolo de Caracal și ajung pînă la Craiova și pînă la București, ba trec și granița și ajung în Italia, în Mexic, în SUA, în Anglia.

SPP-ul, un sericiu de informații care îi păzește pe demnitari și umple cu pletoși toate intersecțiile ca nu cumva un suspect să înjure de mamă un ministru sau un prședinte, nu știe nici el nimic. Informațiile militare, specializate în afaceri și învîrteli de pe vremea lui Hăpău și Gabi Oprea, nu știu nimic nici ele despre ce se învîrte pe la Caracal sau prin preajma complexului de la Deveselu.

Cu alte cuvinte, nici o instituție nu știe nimic despre un fenomen național. Toți funcționarii publici urmăresc pasionați derularea cazului cu iz de telenovelă, făcîndu-se că nu știu de unde atîta mare pasiune și interes.

Personal cred că, pe lîngă cei care au pierdut zeci de nopți la povestea Elodia și fac audiență și la povestea de la Caracal, se mai adaugă și cei care știu că rețelele de prostituție și clanurile mafiote au cuprins Romania. Şi că, sub aparența de preocupare pentru respectarea legii, se ascund fluxuri uriașe de bani pentru procurori, pentru polițai, pentru ofițerii din serviciile secrete și pentru politicieni.

S-au dus naibii banii negri din sacoșele dosite din privatizări de fabrici și uzine. S-au dus dracului banii din vînzări de terenuri. Au secat și banii cărați cu sacoșele și cu avionetele din restituirile de la ANRP! De unde credeți că mai vin bani negri pentru politicieni și pentru serviciile secrete? Nu cumva singura sursă a rămas această lume de clanuri, rețele, mafii, contrabandă cu țigări, droguri, transporturi de emigranți, etc.

Atunci cum ați vrea ca în scandalul de la Caracal să apară instituțiile statului să dea amănunte despre rețelele din care șefii lor își strîng banii? Nu cumva acestea supravieţuiesc pentru că au rămas singurele surse de bani negri? Nu cumva degeaba aștept eu detalii, informații, rapoarte, dezvăluiri cînd, în realitate, toate instituțiile statului sunt interesate să privim povestea ca pe o telenovelă, ca pe un accident cu un nebun și să nu ridicăm privirea ceva mai sus, spre cei care conduc municipii, județe, ministere, servicii și România?

Fac pariu că multă lume urmărește cazul de la Caracal spre a vedea unde crapă și unde duce!

CORNEL NISTORESCU/cotidianul.ro/

BIANCA -SERENA :SAU REEDITAREA FINALEI DE LA TORONTO LA US.OPEN !

7 sept.

Jucătoarea canadiană de origine română, Bianca Andreescu, (19 ani), locul 15 WTA, şi Serena Williams, locul 8 WTA, sextuplă campioană la Flushing Meadows, se vor întâlni, sâmbătă, în finala turneului de tenis US Open, ultimul de Mare Şlem al anului.

Finala este programată pentru ora 23.00, ora României.

Bianca Andreescu s-a calificat în finala turneului de Grand Slam US Open, după ce a învins-o pe jucătoarea din Elveția, Belinda Bencic, cu scorul de 7-6, 7-5, după două ore și 15 minute de joc în timp ce Serena Williams (37 de ani, nr. 8 WTA), a trecut, în semifinale, de Elina Svitolina, scor 6-3, 6-1.

Cele două jucătoare de tenis s-au întâlnit ultima oară în finala de la Toronto, acum o lună, atunci când Serena Williams a fost nevoită să se retragă din cauza unei accidentări la spate și i-a oferit practic Biancăi Andreescu cel de-al doilea trofeu al carierei.

Dacă va câștiga finala sâmbătă, americanca, deținătoare a nu mai puțin de 23 de titluri de Grand Slam, va egala recordul absolut deținut de Margaret Court, de 24 de titluri la turnee de Mare Șlem.

BOLNAVUL DE ASPERGER ,SLUGA TRIADEI DE LA BRUXELLES ,GAULEITERUL NAZI KLAUS JOHANNIS SI CRIZA INSTITUIONALA DE ULTIMA ORA PE CARE O CREEAZA DUSMANUL 1 AL ROMANIEI!

7 sept.

Klaus Iohannis

Criză instituțională de ultimă oră – Iohannis respinge categoric orice cale!

Din cauza președintelui, vom avea un septembrie fără ședințe de guvern – cu toate disfuncționalitățile aferente?

BUCUREȘTI, 5 sept – Sputnik, Dragoș Dumitriu. România intră din această seară în criză instituțională, în primul rând,  din cauza lipsei unor miniștri și a faptului că nu există interimari – deci în unele situații nu are cine să semneze ca ordonator de credite.În al doilea rând, relația Guvern – Președinte este înghețată, ceea ce înseamnă o altă formulă de criză.

Aceasta e concluzia după ieșirea din această seară a președintelui Iohannis. ”Resping categoric orice formulă de interimat, doamna premier trebuie să meargă în Parlament”, a spus președintele, fără a aduce altă motivație decât ”PSD este de vină!”.

Mai mult, Iohannis a arătat că este conștient că ar putea apărea întârzieri la plăți, inclusiv la salarii și pensii.

”Premierul acuză că prin plecarea miniștrilor ALDE, Guvernul e blocat pentru că miniștrii ALDE nu și-au delegat atribuțiile secretarilor de stat”, spune Iohannis, completând ”Criza în care ne aflăm e generată de PSD prin comportamentul iresponsabil față de guvernarea României”.

Dar, problema e clară – din cauza lipsei miniștrilor (demisionari) Guvernul nu poate ține ședințe. Ori, președintele, prin atitudinea demonstrată în timp, poate merge până la limita celor 30 de zile în care premierul trebuie să meargă în parlament pentru validare.

Asta înseamnă că vom avea un septembrie fără ședințe de guvern – cu toate disfuncționalitățile aferente? Da, așa cum titram, am intrat (temporar) în criză instituțională.

”Să fie clar – Guvernul actual şi-a schimbat componenţa politică”, spune Iohannis, ”În aceste condiţii, Constituţia indică fără echivoc ce trebuie să facă prim-ministrul. Este datoria şi obligaţia doamnei premier să meargă de urgenţă în Parlament pentru a obţine votul de validare”.

Acest guvern nu mai are legitimitate în faţa românilor încă din 26 mai, când cetăţenii s-au exprimat prin vot că sancţionează direcţia în care duce PSD România, a declarat Iohannis, ignorând că instituțiile europene au dat note bune rezultatelor guvernării, cel puțin pe parte economică.

Nota bene – până acum, opoziția nu a propus o formulă coerentă de alternativă guvernamentală, nici ca echipă, nici ca proiect de guvernare.

Pe de altă parte, numirea interimarilor și funcționarea guvernului în minoritate era firească acum, în prag de alegeri, pentru a nu crește incoerența aparatului de stat – specifică perioadei electorale.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20190905/27464684/Criza-institutionala-de-ultima-ora–Iohannis-respinge-categoric-orice-cale.html

%d blogeri au apreciat asta: