Arhiva | 12:51 pm

Cățăratul pe cadavre și pasiunea macabră a lui Iohannis pentru morți!

8 oct.

Imagini pentru CATARATUL PE CADAVRE A LUI IOHANNIS,POZE

Mort cu mort: Despre declarația lui Iohannis, care a dat vina pe guvernarea PSD pentru accidentul din Ialomița

Președintele României, Excelența Sa Klaus Werner Iohannis, pare, adesea, a avea reale probleme de a vorbi despre ființe. Nu știu de ce i se întâmplă astea, de ce nu-l prea interesează problemele oamenilor care încă trăiesc, de ce empatia sa socială nu se face simțită atunci când în propoziție ar trebui să fie cei care mai respiră. Greu, dar respiră. Când însă prin cadru trec niște morți, Măria Sa prinde viață, se însuflețește, e vioi și locvace.

În noiembrie 2015, după accidentul de la Colectiv, Înălțimea Sa a melițat zile în șir despre corupție, tragedie, România, Europa, vinovați, inocenți, durere, PSD, iar corupție, iar PSD, iar durere.

Atunci când Victor Ponta, într-un gest de mare politician (din păcate neconfirmat ulterior), a demisionat din funcția de prim-ministru pentru ca tensiunea socială să nu se transforme în violențe sângeroase, Klaus Iohannis a scăpat celebrele și nefericitele cuvinte cinice: „A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”.

Da, domnia sa ceruse în mod repetat demisia premierului Ponta și a întregului său cabinet, pentru că își dorea un guvern „al său”, chiar cu doi ani înainte ca structura Parlamentului să se modifice în urma unor alegeri legislative.

Așadar, decesele din Colectiv i-au dat o gură de oxigen. Prea se sufoca în limitele Constituției. A fost nevoie de 64 de morți pentru ca Măria Sa să-și vadă împlinit visul de a avea un guvern numit de dânsul.

 

În acea perioadă, Klaus Iohannis a luat o decizie pe care am aplaudat-o: a anulat recepția de 1 Decembrie de la Cotroceni, motivând că ar fi indecent ca politicienii și diplomații să bea șampanie și să înfulece delicatese la doar o lună de la cumplitul accident. Dar, din păcate, n-a fost decât o ipocrizie piaristică.

Pe 17 noiembrie 2015, în sunet de fanfară, Suveranul din Sibiu țopăia în pas de gâscă pe covorul roșu, la instalarea ministrului de interne. Și, la câteva zeci de minute distanță, repeta acest dans grotesc al sfidării pe covorul roșu din fața Ministerului Apărării Naționale, unde îl instala pe ministrul de resort. Simbolistica anulării recepției de Ziua Națională era mototolită și aruncată la coșul de gunoi de rânjetele de satisfacție afișate cu ocazia acestor demonstrații de atotputernicie. Atotputernicie pentru a cărei realizare „a fost nevoie să moară oameni”.

De atunci și până azi, Klaus Iohannis a speculat mereu morțile convenabile. N-a prea ratat nici o ocazie, decât dacă, nu cumva, decesele utile nu se suprapuneau cu vreuna dintre desele vacanțe.

Recent, Excelența Sa a profiat de decesele de la Caracal, încă neconfirmate sau elucidate, pentru a cere demisia procurorului-șef al DIICOT, Felix Bănilă.

Erau destule motive să ceară demisia acestui șef de Parchet destul de incompetent și până acum, șef de Parchet pe care oricum nu l-a înghițit nici dânsul de la început. Dar era „nevoie să moară oameni“, pentru ca președintele să se manifeste plenar.

În fine, sâmbătă, 5 octombrie, la o întrunire electorală ilegală, căci campania electorală nu a început oficial, Măria Sa a grăit: „Azi dimineață la ora 6 am primit un mesaj cutremurător. Un accident groaznic. M-a întristat foarte mult. Condoleanțe. Îmi pare foarte rău. Ce să întețelegem: lipsa de infrastructură ucide, precum și corupția ucide. Această nepăsare criminală a pesediștilor costă vieți. Avem nevoie de această infrastructură. Ideea cu autostrada nu e doar o ambiție politică, nu e un moft. România a rămas în urmă pentru că am avut la conducere PSD. PSD e principalul motiv de rămânere în urmă a României. Fără PSD România ar fi fost în rând cu celelalte națiuni europene. Acest decalaj trebuie depășit cu un guvern liberal.

Au murit, pe loc, 10 oameni. Ce facem? Păi atacăm PSD și decretăm, cu voia Măriei Noastre, că e mare nevoie de un guvern liberal. Asta nu mai este politică, nu mai este campanie electorală. Acest tip de comportament are un nume clar în literatura de specialitate. Se numește necrofilie.

Sub fiecare pas după pas pe care îl face Klaus Iohannis pe scara spre un nou mandat și spre acapararea totală a puterii se află câte un cadavru. Singurii morți pe care președintele îi ignoră sunt, de exemplu, cei din Afganistan. Până acum, de la începutul participării României la misiunile internaționale din Afganistan, numărul morților în acel război atipic, militari, contractori privați sau civili, a trecut bine de 30. Dar despre aceștia președintele evită să vorbească.

Trimitem oameni la moarte, fără vreun rost sau fără vreun folos pentru România, dar nu vrem să punem în discuție un subiect delicat: de câți oameni mai este nevoie să moară acolo pentru a ne pune problema retragerii, pe care multe țări au realizat-o deja și pe care până și americanii o iau în serios ca opțiune? Aaa, nu, asta nu discutăm, că ne punem rău cu marele distribuitor de șepci…

Oricum, un sfat pentru toți cei care mai țin la demnitatea lor post-mortem: încercați să nu muriți înainte de turul doi al alegerilor. În loc să aveți parte de o ceremonie funerară decentă, va veni candidatul Klaus Iohannis și vă va trage cu forța într-un afiș electoral.

                                                                                                  Patrick André de Hillerin

Sursa: „Libertatea

Notă: Ilustrația articolului aparține revistei „Justițiarul”.

WASHINGTON POST: ”MULȚI PROTESTATARI DIN ROMÂNIA, FINANȚAȚI DE SOROS!”

8 oct.

Coșmarul serviciilor și al ONG-urilor anticorupție
Imagini pentru SOROS THE DEVIL,POZE

Dacă spectrul realegerii președintelui Donald Trump în 2020 nu ar fi atât de amenințător pentru opoziția ”progresistă” din SUA, nu am fi aflat, chiar din publicații precum The Washington Post, cât de puternică a fost implicarea rețelei lui George Soros în protestele recente din România și nu numai. Nu am fi avut scurgeri de informații de la Casa Albă și agenți CIA care sifonează informații din disctutiile telefonice ale președintelui Trump cu omologii săi, nu am fi avut dezvăluirile lui Rudolph Giuliani, nu am fi avut decizia riscantă și fără precedent al președintelui SUA de a publica transcriptul unei conversații cu un omolog străin (o sursă de angoasă pentru mulți lideri aliați din Europa) și nu am fi avut nici procedura de impeachment în Congresul SUA care pare să promită să pună în lumina, ca efect secundar al luptei politice din SUA, filiera Soros în Europa de Est.

The Washington Post: mulți protestatari din România au fost finanțați de Soros

Pe 30 septembrie, The Washington Post a publicat un articol în apărarea lui George Soros, pus la zid de Rudolph Giuliani în scandalul iscat de agentul CIA care a depus plângere împotriva președintelui Trump, după ce a avut acces la detalii din convorbirea lui telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski.

The Washington Post scrie: ”Aflând despre legătura AntAC-Soros – micul sâmbure de adevăr îngropat în teoria conspirației a lui Giuliani – mi-am amintit de o vizită jurnalistică pe care am făcut-o în România și Slovacia în 2017. Protestatarii au ieșit în stradă în ambele țări în acel an, cerând ca liderii să fie trași la răspundere pentru presupusa corupție. Cei care doreau să submineze protestele îl acuzau pe Soros, susținând că el este adevărata forță din spatele lor.

I-am întrebat pe unii dintre protestatari și grupurile anti-corupție care activau atunci dacă au primit finanțare de la Soros. Și mulți, dacă nu majoritatea, primiseră. Însă asta e diferit de orchestrarea de către Soros a acțiunilor împotriva rivalilor politici, așa cum susțin aceștia din urmă. Ideea acțiunilor filantropice ale lui Soros a fos mereu aceea de a crea societăți în care oamenii să aibă o șansă echitabilă la participarea civică. Fundațiile sale au încercat să sprijine presa liberă, statul de drept, alegerile monitorizate corect și, da, organizațiile anti-corupție. Astfel, multe ONG-uri, institute și centre din Europa Centrală și de Est au primit, într-un moment sau altul, finanțare de la Societatea Deschisă”, srie Emily Tamkin, o apologetă a lui George Soros.

Am putea spune că o organizație internațională nu ar trebui să se implice în afacerile interne ale unor țări. Însă nu asta reclama detractorii lui Soros. Ei spun că Soros însuși încearcă să-i submineze. Că el este cel corupt, care vrea să preia o putere care nu-i aparține, care încearcă să stabilească regulile după bunul plac. Asta a făcut liderul politic român Liviu Dragnea când protestatarii au ripostat la încercările sale de a împiedica anticorupția. Asta a făcut fostul premier slovac Robert Fico când protestatarii i-au cerut demisia, după ce jurnalistul de investigație Robert Kuciak a fost asasinat. Asta a făcut premierul ceh Andrej Babis când protestatarii – îngrijorați că premierul vrea să submineze independența justiției – i-au cerut demisia. Asta vor autocrații”, continuă The Washington Post.

”Bătrânelul” Soros, sprijinit de democrați, FBI

Da, într-adevăr, nu George Soros însuși se află în spatele tuturor acestor acțiuni. În spatele lor se află o întreagă rețea creată de Soros, cu mai mult sau mai puțin sprijin din partea National Endowment for Democracy, USAID, Rockefeller Brothers Fund, Biroul pentru Democrație și Drepturile Omului din Departamentul de Stat, plus pleiada de organizații și institute înființate de, deja, o întreagă generație de activiști creată cu migală de Open Society în ultimele decenii.

Iar cazul Ucrainei, o țară pusă acum pe ”masa de disecție” în laboratoarele de consultanță politică americane, demosntrează cu asupra de măsură acest lucru.

Articolul citat mai sus, în care apologeta lui Soros îi face mai mult rău decât bine în încercarea de a-l apăra, a fost publicat ca reacție la o serie de declarații ale avocatului lui Donald Trump, Rudolph Giuliani, în contextul scandalului convorbirii telefonice Trump – Zelenski. ”Ce vreau să spun este că există o compliciate ucraineană, care a fost mare, semnificativă, cu Hillary Clinton, cu Comitetul Național Democrat, cu o femeie pe nume Alexandra Chalupa, cu ambasadorul, cu o agentă FBI care acum a fost angajată de George Soros, cel care finanța multe”, a spus Giuliani la Fox News.

Așadar, în spate nu se află doar un bătrân neputincios de 87 de ani (așa cum le place susținătorilor săi să-l descrie în articole intitulate aproape la indigo ”Cui îi este frică de George Soros”), ci se află Soros plus agenți FBI, ambasadori, lideri politici democrați din SUA și presă.

O ”inocentă” membră a diasporei bate la poarta ambasadei

Așadar, ce s-a întâmplat în Ucraina în timpul campaniei electorale din SUA din 2016, cu Hillary Clinton mare favorită? Valeri Ceali, ambasadorul Ucrainei în SUA (iulie 2015-iulie 2019, numit de fostul regim Poroșenko), a confirmat pentru The Hill că o americancă de origine ucraineana care lucra pentru Comitetul Național Democrat, Alexandra Chalupa, s-a adresat ambasadei Ucrainei pentru a căuta informații despre afacerile din Ucraina ale directorului de campanie al lui Trump, Paul Manafort, în speranța că le va putea prezenta Congresului SUA. Ambasadorul Ucrainei a specificat că, la acel moment, știa despre Chalupa doar că este o membră a diasporei ucrainene, nu o angajată a Partidului Democrat din SUA. ”Alexandra dorea să abordeze un membru al Congresului cu scopul de a iniția audierea lui Manafort sau dorea să trimită un jurnalist de investigație care să-l întrebe pe președintele Poroșenko despre Manafort, în timpul vizitei președintelui la Washington”, spune Ceali. ”Reprezentanții ambasadei au refuzat clar să se implice în vreun fel”, mai spune el.

Chalupa însăși a declarat pentru Politico, în 2017, că ”a dezvoltat o rețea de surse la Kiev și Washington, inclusiv jurnaliști de investigație, oficiali guvernamentali și detectivi particulari” și ”ocazional, le-a transmis ce a descoperit oficialilor din campania lui Clinton”.

Știm ce s-a întamplat apoi. Donald Trump a câștigat alegerile, însă a început scandalul Russiagate, mașinațiunile democratilor fiind mușamalizate. Una din victimele Russiagate a fost chiar Paul Manafort, condamnat la închisoare pentru evaziune fiscală cu banii primiți pentru cosilierea fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, îndepărtat de la putere în 2014.

Filiera ucraineană a lui Soros

Rudolph Giuliani se apropie apoi de scandalul conversației telefonice Trump –Zelenski (succesorul lui Poroșenko, ales președinte în mai 2019), scandal pornit de la presupunerea unui agent CIA că Trump pune presiune pe omologul ucrainean pentru a-l compromite pe Joe Biden, posibil contracandidat la prezidențialele din 2020.

Așadar, Giuliani susține că, în 2016, vicepreședintele SUA Joe Biden a făcut presiuni la Kiev petru demiterea procurorului general Viktor Șokin. Șokin investiga nu doar compania ucraineană condusă de fiul lui Biden, Hunter Biden, ci și o companie numită AntAC, finantata de Soros,fapt confirat chiar și de Washington Post. ”AntAC este compania care are probele că se produceau informații false despre Trump”, spune Giuliani.

Apoi, intră în scenă Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), o organizație finanțată de George Soros, Rockefeller Brothers Fund, National Endowment for Democracy, USAID și Google. Un material al acestei organizații este citat chiar în plângerea depusă de agentul CIA care a iscat scandalul convorbirii telefoinice Trump-Zelenski și care poate duce la impeachment-ul lui Donald Trump. Despre ce vorbea organizația finanțată de Soros? Despre o întâlnire avută de Rudolph Giuliani cu șeful de cabinet al președintelui Zelenski și cu șeful interimar al serviciului ucrainean de informații, în august 2019.

Așadar, susținătorii lui Soros continuă să spună că acesta nu se implică personal, în timp ce organizațiile finanțate de el s-au implicat în campania lui Hillary Clinton și sunt citate și de agentul CIA care speră să-l îngroape politic pe Donald Trump!

Amasadoarea SUA și agenta FBI îi țin spatele lui Soros

Închidem cercul filierei ucrainene amnitind de o agentă FBI și o ambasadoare a SUA în Ucraina, Marie Louise Yovanovitch (2016-2019). Este ambasadoarea care a reproșat guvernului de la Kiev, în martie 2019, că nu face suficiente pentru combaterea corupției. Este ambasadoarea despre care procurorul general al Ucrainei, Iuri Luțenko (succesorul lui Viktor Sokin, ”procurorul rău” care a cercetat compania lui Hunter Biden și AntAC), a declarat pentru presa americană că i-a dat o listă cu indivizi din Ucraina care nu trebuie să fie urmăriți penal. Printre ei se aflau și mai mulți ONG-iști anticorupție. De aici a izbucnit un scandal care s-a încheiat cu retragerea de la post a ambasadoarei. Ea fusese numită în 2016 de Administrația Obama. Potrivit The Hill, printre ONG-urile pentru care a făcut presiune ambasadoarea se număra și Centrul de Acțiune Anticorupție din Ucraina, finanțat de Departamentul de Stat și George Soros.

Colaborarea SUA-Soros la Kiev a fost vizibilă. Mai multi oficiali de rang înalt ai Departamentului Justiției din SUA au apărut în fotografii ca participanți la conferințele și evenimentele sponsorizate de Soros. Una dintre aceste persoane a fost Karne Greenaway, atunci coordonatoare FBI pentru fraude internaționale și unul dintre agenții care investiga afacerile lui Manafort în Ucraina. A participat la mai multe evenimente și a fost lăudată frecvent de șeful ONG-ului din Ucraina și de presa ucraineană. În 2016, agenta FBI a stat lângă directoarea executivă a ONG-ului ucrainean. Mesajul era limpede: Ambasada susține Centrul de Acțiune Anticorupție. Pentru ca lucrurile să fie și mai limpezi, The Hill scrie că Greenaway s-a retras recent din FBI și a intrat în conducerea … ONG-ului anticorupție din Ucraina.

Revenind la articolul din The Washingto Post citat mai sus, e limpede că rețeaua Soros nu acționează doar în Ucraina, ci și în România, Slovacia sau Cehia – fapt susținut chiar de susținătorii miliardarului. Și nu doar în Ucraina s-a produs coliziunea Soros-Giuliani, ci și în România.

Germenii unui război Soros-Giuliani în România

Să ne amintim de scrisoarea semnată de Rudolph Giuliani trimisă autorităților române în august 2018. Este o scrisoare care vorbea despre: protocoalele secrete şi excesele DNA; intimidarea judecătorilor, a avocaţilor apărării şi a martorilor; o amnistie ce ar trebui dată celor care au fost condamnaţi ca urmare a exceselor; faptul ca guvernul trebuie să se asigure că judecătorii nu sunt intimidaţi de DNA sau de SRI. Giuliani a recunoscut însă că scrisoarea a fost scrisă de o firmă de lobby care l-a plătit pentru a o semna și totul s-a întors împotriva celor care au apelat la acea firmă de lobby. Este însă limpede că Giuliani a fost perceput ca un rival al taberei Soros și al statului profund american.

Ulterior, presa din România a aflat că acea firmă de lobby (condusă de un fost director FBI – Louis Freeh) fusese contractată și de omul de afaceri Puiu Popoviciu. Același Popoviciu a apelat și la o firmă de cosultanță din tabăra rivală din SUA, o firmă condusă de Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte al SUA. Pe terenurile lui Popoviciu a fost construită noua ambasadă a SUA. Putem observa astfel, desigur la o scară mai redusă, germenele unui potențial scandal precum cel din Ucraina, care să aducă de data aceasta rețelele tenebroase din România pe ”masa de disecție” a laboratoarelor politice americane.

Nopți albe pentru serviciile și activiștii din România

Campania prezidențială din SUA și jocul riscant cu impeachment-ul președintelui Trump le fac cu siguranță nopti albe mai marilor serviciilor din România și nu numai. Invesțigatiile pe care le implică impeachment-ul și ripostele impredictibile ale lui Trump și ale avocatului său Giuliani (care arată că este mai puternic decât orice consilier pentru Securitate Națională al administrației) pot scoate la iveală informații care pot răsturna guverne și președinți în micile țări aliate ale SUA. A acționat și la ambasada României la Washington un agent precum Alexandra Chalupa, au existat întâlniri secrete între trimiși neofiociali și controversați ai președintelui SUA (Obama sau Trump) și șefi ai serviciilor din România, au fost jurnaliști de investigație care au lucrat pentru agenții unui partid din SUA, au avut loc ”alegeri monitorizate corect” (poate dintr-o sufragerie) așa cum susține The Washington Post că își dorește George Soros? Nu știm, dar este posibil să aflăm ca urmare a luptei politice din SUA.

Același impeachment al lui Trump se poate întoarce ca un bumerang împotriva taberei democrate, iar Trump poate câștiga alegerile din 2020 en fanfare. Iar când președintele SUA și Giuliani vor strănuta după victorie, se prea poate că nu puțini agenți și activiști din micile țări aliate să facă pneumonie și chiar să recurga la deja brevetata soluție de a-și pune piciorul în ghips. Dar, desigur, există și varianta semnării un acorduri de miliarde și facilități pentru investițiile SUA. O alegere foarte grea, riscantă și costisitoare la București, într-o lume în care Statele Unite conduse de Trump nu vor fi tocmai cel mai bun partener al UE.

Autor: Călin Marchievici

Sursa: Cotidianul

The Day After Varianta surprinzătoare a lui Iohannis: TroiAna Birchall prim-ministru!

8 oct.

Imagini pentru BIRCHALL,IOHANNIS,POZE

Simplist vorbind, moţiunea de cenzură are două variante: să cadă, şi atunci Guvernul rămîne în funcţie, sau să treacă, iar atunci Opoziţia îşi instalează un nou Guvern. Realitatea de acum arată însă că lucrurile nu vor nici pe departe atît de simple decît dacă moţiunea de cenzură nu va trece. Dacă însă aceasta va fi un succes al Opoziţiei, în mod oarecum surprinzător, lucrurile se complică dramatic.

În mod cert, la Cotroceni se discută şi se fac planuri pentru a se stabili ce se va întîmpla dacă moţiunea de cenzură va trece, astfel încît decizia finală să sporească şansele lui Klaus Iohannis de a obţine victoria în alegerile prezidenţiale, dar nu oricum, ci cu un scor uriaş care să-i asigure o legitimitate mai mare decît cea obţinută acum cinci ani.

Varianta cea mai simplă ar fi ca Ludovic Orban, candidatul deja anunţat al PNL, să fie propus ca Prim-ministru. Numai că ProRomânia, prin vocea lui Victor Ponta, a anunţat că partidul nu va vota pentru un Guvern condus de preşedintele actual al PNL („Am fost întrebat dacă îl votez pe Orban. Nu, domnule, nu îl votez şi nici nu mi-a cerut Ludovic Orban”), iar asta dă peste cap calculele, căci un Guvern PNL-USR ar obţine doar 140 de voturi în parlament, iar diferenţa pînă la 240 nu poate fi acoperită de minorităţi sau cîţiva independenţi. Cu alte cuvinte, fără voturile Pro România, un guvern Orban al alianţei PNL-USR nu va trece, iar efectul ar fi devastator pentru Klaus Iohannis în perspectiva alegerilor prezidenţiale! Mai ales dacă şi ALDE va vota împotriva unui guvern condus preşedintele PNL.

O altă variantă, intens discutată prin culise, ar fi cea a unui guvern ALDE-ProRomânia, susţinut de PNL şi USR, cu un prim-ministru al cărui nume să nu conteze. O spune acelaşi Victor Ponta, al cărui rol în această perioadă pare să fie unul foarte important: „Domnul Iohannis să accepte ideea de a numi, nu un premier de la PSD sau PRO România, că nu o să o facă, ar fi împotriva interesului lui politic, dar un premier proeuropean, inteligent, profesionist, cu o majoritate funcţională”.

În privinţa USR, lucrurile sînt deja tranşate, căci partidul a spus în repetate rînduri că nu intenţionează să participe la guvernare pînă la alegerile generale, aşa încît este de anticipat că useriştii vor vota aşa cum le va indica preşedintele Klaus Iohannis, cu care, deşi se află în competiţie electorală directă, nu ar vrea să intre în conflict.

O singură variantă nu a fost luată în calcul pînă acum decît tangenţial, dar care merită să fie analizată: aceea ca, încă de acum, apropiaţii lui Klaus Iohannis să discute cu cei PSD pentru susţinerea unui guvern care să fie condus de altcineva decît Viorica Dăncilă! Pe surse am aflat că propunerea la care se gîndeşte Klaus Iohannis ar putea să fie una şocantă: ANA BIRCHALL!

Oricît de surprinzătoare ar fi, această variantă nu este lipsită de substanţă. În primul rînd, nimeni nu poate să-i garanteze lui Iohannis că, în cazul în care Guvernul Dăncilă va pica la moţiune, va reuşi să-l aducă la Palatul Victoria pe Ludovic Orban, căci mulţi dintre actualii şi vechii pesedişti care vor vota pentru căderea guvernului Dăncilă nu vor fi de acord cu un guvern PNL-USR şi în nici un caz cu Orban premier!

La fel se va întîmpla şi în cazul unui guvern ALDE-ProRomânia, pentru care chiar şi unii dintre liberali n-ar fi de acord, căci atunci ar apărea întrebarea: de ce am dat jos guvernul PSD dacă va trebui să instalăm la Palatul Victoria un guvern al foştilor pesedişti?

În această zonă de incertitudine care ar putea surveni după eventuala trecere a moţiunii de cenzură, strategii din jurul preşedintelui Iohannis sînt obligaţi să ia în calcul şi varianta unui alt guvern PSD, care însă să fie condus de cineva care să-i fie loial, pe care să-l manevreze în aşa fel, încît PSD să nu-l încurce în campania electorală, ci, din contră, să-i facă mai uşoară confruntarea cu o Viorica Dăncilă îngenunchiată, dar care are toate şansele să intre în turul doi, mai ales după atitudinea pasivă a lui Dan Barna, cel care părea să fie acum cîteva luni pericolul principal pentru Klaus Iohannis.

Din acest punct de vedere, ANA BIRCHALL se califică în mod incontestabil ca posibil premier PSD care să fie pe placul lui Klaus Iohannis! Stau mărturie toate acţiunile Anei Birchall în calitate de ministru al Justiţiei: conflictul cu şefa CSM, declaraţiile sale împotriva SIIJ, acel „to do list” primit de la procurorul general al SUA. Toate acestea sînt pe placul lui Iohannis, iar căsătoria Anei Birchall cu un milionar american apropiat al ambasadei SUA nu face altceva decît să-i întărească Preşedintelui convingerea că, deşi este membru PSD, TroiAna Birchall ar putea să să joace în perioada următoare un rol la fel de important ca acel cal de lemn al lui Ulisse, trimis în dar celor din cetatea Troia!

O asemenea variantă ar putea fi votată de PNL şi USR la sugestia lui Iohannis, dar şi de ProRomânia şi ALDE, beneficiind şi de o parte a PSD, mai exact aceia care n-ar mai vrea ca Viorica Dăncilă să rămînă în funcţie, chiar dacă ei n-ar vota acum pentru căderea guvernului! Mai ales că, în această variantă, funcţiile din PSD şi cele din guvern s-ar redeschide, iar doritorii nu vor întîrzia să se înscrie pe listă.

Toate aceste variante ar putea să fie considerate pacifiste, adică rezultate din negocieri, discuţii sau aranjamente de culise. Dacă nici una dintre ele nu va putea să fie validată, Klaus Iohannis are la îndemînă şi varianta războinică: aceea de a-i ameninţa pe parlamentari cu alegerile anticipate! Adică să declanşeze dizolvarea parlamentului după alegerile prezidenţiale în cazul în care două propuneri de Prim-ministru nu ar trece în interval de 60 de zile. Mulţi dintre actualii parlamentari n-ar mai fi siguri că ar prinde un nou mandat, aşa încît o a doua propunere de Premier ar trece şi dacă numele nominalizatului ar fi Grivei!

Pînă joi, deci, oricare dintre variante este posibilă. Nenorocirea noastră este că viitorul guvern nu va depinde de vreun „Program de guvernare” sau de vreun „Proiect de ţară”, ci doar de aranjament politicianiste, cu ţinte mărunte, care fac din „Putere” doar o luptă dură pentru ciolan.

Viorica Dăncilă: Oamenii vor să ne respectăm promisiunea!

8 oct.

Viorica Dăncilă a vizitat astăzi mai multe localităţi din Vaslui. Alături de premier au fost Mihai Fifor, Eugen Teodorovici şi Petre Daea.

Premierul a participat a Sărbătoarea Toamnei din comuna Zorleni unde au fost sărbătorite şapte cupluri care au împlinit 50 de ani de căsătorie.

„Nu avem nevoie de două Românii, România lor şi România noastră. România e a tuturor şi trebuie să fim uniţi pentru părinţii şi bunicii noştri care au construit această ţară”, a declarat premierul.

Viorica Dăncilă a fost, de asemenea, în municipiul Huşi, unde se desfăşoară Toamna Culturală huşeană.

„Am întâlnit oameni minunați astăzi la Huși. Mi-au vorbit despre lucrurile care ar trebui îmbunătățite în comunitatea de acolo, dar și despre faptul că se bucură de veniturile majorate și că vor să ne respectăm promisiunea de a le crește în continuare, așa cum ne-am asumat prin Pactul pentru bunăstarea românilor.
Mi-au vorbit despre așteptările pe care le au de la viitorul Președinte al României și i-am asigurat că eu nu voi lăsa pe nimeni în urmă. Fiecare român e parte a României pentru care lupt!”, a scris Viorica Dăncilă, pe Facebook.

FARA TEAMA DE MOTIUNE!

8 oct.

Premierul Viorica Dăncilă spune că nu are emoţii pentru moţiunea de cenzură de joi pentru că se bazează pe oamenii de bună credinţă care ştiu ce înseamnă stabilitate în România.

Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că „e periculos” că tocmai Klaus Iohannis, care ar trebui să fie președintele tuturor, este cel care cere demiterea Guvernului.

„ Ce este periculos este faptul că președintele României care trebuie să fie președintele tuturor este cel care cere efectiv ca acest guvern să cadă. Este tocmai ceea ce nu trebuie să facă un președinte. Cred că trebuie să ieșim din această logică a campaniei electorale și să ne îndeplinim fiecare obligațiile constituționale. Sunt destui colegi, deputați, destui și de la alte partide politice care își dau seama că stabilitatea în România și modul în care ne raportăm la această moțiune”, a afirmat Viorica Dăncilă, la Vaslui.

Premierul a adăugat că moțiunea de cenzură nu va trece.

„Joi va fi moțiunea. Așa cum am spus, moțiunea nu va trece. Sunt destul de mulți oameni responsabili care văd că nu există de fapt o alternativă, decât dorința de a dărâma guvernul și nu a pune nimic în loc. În momentul în care vii cu o moțiune de cenzură trebuie să vii și cu o alternativă pentru oameni, cu un program de guvernare, cu o formulă guvernamentală, dacă într-adevăr vrei să dai dovadă de seriozitate și să creezi un val de credibilitate. Vedem doar dorința de a da guvernul jos”, a subliniat Dăncilă.

Întrebată dacă a primit un răspuns din partea lui Klaus Iohannis referitor la propunerile de miniștri interimari, Viorica Dăncilă a spus că încă nu a primit, dar așteaptă ca Iohannis să respecte Constituția.
„Nu am primit niciun răspuns. Nu cred că este important ce răspuns primesc eu ca și prim-ministru, important este să respecte Constituția României. Toți trebuie să respectăm Constituția, de la primul la ultimul cetățean. Eu nu îi cer decât să respecte Constituția”, a adăugat Dăncilă.

Moțiunea de cenzură va fi dezbătută și votată joi, în plenul Parlamentului.

Anchetatorii stabilesc dacă Dincă avea discernământ!

8 oct.

Gheorghe Dincă a fost dus de la Penitenciarul Jilava la Institutul Național de Medicină Legală (INML) „Mina Minovici” pentru expertiza psihiatrică.

De o săptămână, Gheorghe Dincă, principalul suspect al crimelor din Caracal, se află la Spitalul Penitenciar Jilava pentru mai multe proceduri în anchetă.

El a fost transferat pe 1 octombrie, din Arestul Central, în Spitalul Penitenciar Jilava, „pentru efectuarea unor măsuri procedurale dispuse în cazul anchetei penale”, a anunțat, la acea vreme, Poliția Română.

Gheorghe Dincă a fost arestat la începutul lunii iulie, după ce a recunoscut că le-a ucis pe Alexandra Măceșanu și pe Luiza Melencu. La domiciliul acestuia au fost găsite rămășițe umane despre care INML a precizat, în urma analizelor, că sunt ale Alexandrei.

Rămășițele găsite în liziera pădurii din Caracal, despre care Dincă spune că sunt ale Luizei, au fost trimise în SUA pentru a fi analizate de FBI.

O NUMIRE GREU INCERCATA! TENSIUNI LA CSM!

8 oct.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are iar pe ordinea de zi, validarea rezultatelor concursului pentru numirea Adinei Florea ca procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Este pentru a șasea oară când CSM încearcă validarea Adinei Florea la SIIJ.

UPDATE Ședința plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost amânată, cu o oră, pentru ca președintele CSM, Lia Savonea, să ia legătura cu Bogdan Licu ca să vadă dacă cei trei procurori care lipsesc și care sunt în ședință cu procurorul general pot participa marți la plen.

Marți dimineață în plenul CSM erau prezenți doar 13 membri din cei 15 necesari pentru asigurarea cvorumului.

Lia Savonea a anunțat, marți, că plenul CSM e în imposibilitatea de a demara ședința în condițiile în care sunt prezenți doar 13 membri din cei 15 necesari, potrivit legii.

Judecătorul Gabriela Baltag a propus atunci ca membrii CSM să se deplaseze la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), acolo unde procurorul general Bogdan Licu are o întâlnire la care participă și trei procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Tatiana Toader, Cristian Ban și Florin Deac.

Lia Savonea a anunțat că ședința se amână cu o oră pentru ca să ia legătura cu Bogdan Licu, pentru a vedea dacă cei trei procurori care lipsesc și care sunt în ședință cu procurorul general pot participa sau nu marți la plen. „Eu v-aș propune să încercăm să-l contactăm pe domnul procuror general, eu aș vrea să avem o discuție, prin videoconferință, prin orice se poate, să înțelegem și noi câteva dintre lucrurile care se întâmplă cel puțin așa , neobișnuit. Suprapunerea unor activități peste ședința de plen, invitarea procurorilor, vreau să știu …Este indispensabilă prezența a trei procurori din cadrul CSM la acaestă ședință? Eu găsesc destul de grav ce se întâmplă în această perioadă și cu concursul, este evident, nu mă feresc să o spun, chiar a procurorului general. Vă propun să-l consultăm și să intrăm în legătură directă cu dumnealui”, a declarat Lia Savonea.

UPDATE Lia Savonea a solicitat modificarea Legii 317/2004 privind Consiliului Superior al Magistraturii, prin care să fie modificat cvorumul necesar pentru ședința plenului, și sancționarea membrilor care boicotează ședințele.

„Nu putem să deschidem această ședință de plen având în vedere dispozițiile articolului 27, alineatul 2, din Legea 317/ 2004 și ale articolului 17 din Regulament, care prevăd că lucrările Plenului se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri. Suntem 13 membri. Domnule secretar, este comunicat de către vreun membru vreun motiv pentru care nu s-au prezentat la ședință? Personal, am citit în presă că mai mulți procurori au fost invitați la sediul Parchetului General astăzi, mie personal mi se pare că avem o perpetuare a unui blocaj în activitatea CSM, în funcționarea plenului CSM, și trebuie să reamintesc faptul că la patru ședințe legal convocate, la data de 20 iunie 2019, 24 iunie 2019, 1 iulie 2019 , 3 iulie 2019, s-a refuzat de către anumiți membri, în principal procurori, să se prezinte pentru a se asigura desfășurarea ședințelor.

Eu constat că nu avem pârghii, instituțional vorbind, pentru a asigura respectarea legii în cadrul CSM, situație în raport de care vă propun să solicităm ca, în regim de urgență, să fie adoptate măsuri legislative care să deblocheze actuala situație printr-o procedură rapidă, parlamentară, de care o fi. Este necesară modificarea articolului 27, aliaentul 2 din legea 317/2004, care reglementează cvorumul ședințelor de plen”, a solicitat Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

În prezent, ședințele plenului CSM se pot desfășura legal numai dacă sunt prezenți 15 membri.

Președintele CSM a anunțat că cei trei procurori care lipsesc marți de la ședința plenului CSM nu au anunțat în niciun fel că nu pot participa.

„Trebuie să spun că miercuri, 2 octombrie, în cadrul activității desfășurate într-o comisie, am discutat despre această ședință de plen, împreună am convenit că, date fiind actviitățile planificate de către procurori la Constanța, începând de mâine și până vineri, este imposibilă alegerea unei alte date decât cea de astăzi. Au fost prezenți toți cei cinci procurori, niciunul nu a obiectat, niciunul nu a spus că are activități planificate sau în curs de a fi planificate. Am văzut semnalele date de ministrul Justiției, pe marginea ședinței pentru astăzi. Nu pot să nu constat aaeastă stranie coincidență, ministrul Justiției dă un semnal, iar procurorul general al României suprapune activități la sediul Parchetului General, peste activitatea de plen și după ce, informal, între membrii Consiliului, s-a stabilit că astăzi va fi asigurată ședință de plen”, a declarat Lia Savonea.

Președintele CSM a propus ca membrii CSM care fac imposibilă desfășurarea ședințelor de plen legal convocate să fie sancționați cu pierderea mandatului.

„Nu mă feresc să spun că suntem în fața unei acțiuni de coordonare, în blocarea activității ședinței de plen, așa că vă propun să solicităm modificarea articolului 27 aliaentul 2 din Legea 317/2004 așa încât să fie împiedicat orice membru din CSM să-și facă propria lege și să facă imposibilă derularea activității primordiale din cadrul acestei instituții. Aș mai propune, pentru că nu avem alte pârghii, să se stabilească și ca un membru aflat într-o astfel de situație, când ședința a fost legal convocată, între membrii s-a discutat acest lucru, să-și piardă de drept mandatul”, a conchis Lia Savonea.

Patru membri ai plenului CSM nu participă, marți, la ședință. Astfel, procurorii Tatiana Toader, Cristian Ban și Florin Deac sunt, marți, la întâlnirea Secției de procurori cu conducerile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secției Parchetelor Militare, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Direcției Naționale Anticorupție, care are loc la Parchetul General.

Pe de altă parte, ministrul Justiției, Ana Birchall, și ea membru de drept în plenul CSM, este la Consiliul JAI de la Luxembourg.

%d blogeri au apreciat asta: