Arhiva | 12:38 pm

Un nou început: Cultul personalității tătucului de la Cotroceni!MAI EXISTA PRESA LIBERA IN ROMANIA?

4 dec.

Imagini pentru ORBAN,IOHANNIS,RARES BOGDAN,POZE"

MAI EXISTA PRESA LIBERA IN ROMANIA? – Fenomen alarmant pentru libertatea presei. Scena in care presedintele Klaus Iohannis a fost huiduit in timpul paradei militare de la Arcul de Triumf a fost nevazuta si neauzita de mass-media. Cat se mai promoveaza imaginea de iubit conducator? In comparatie, la parada din 2018 toata presa vuia ca Dancila a fost huiduita. In 2019, singurul politician huiduit oficial la parada de 1 decembrie este un lider PSD din Moldova. Ce stiu serviciile? 

Cat mai tine fenomenul asta din presa in care, din diverse motive – politice, economice, servicii – se trece cu vederea peste importante evenimente care au loc in Romania, pe modelul „nu vorbim de ele, nu exista”? In ultimele luni, si mai cu seama din campania pentru alegerile prezidentiale castigate de Klaus Iohannis pe un morman de tacere din partea presei si pe o campanie exclusiv pozitiva, ori cel putin nederanjanta, mass-media a reusit sa ii creeze lui Iohannis imaginea de „iubit conducator”. Desi, o tara intreaga stie ca nu este si desi in acest timp au avut loc evenimente care au demonstrat antipatia multor romani pentru „iubitul conducator” al patriei. Cu toate acestea, s-a continuat campania pozitiva pentru Iohannis. Iar totul cu un pret: stirbirea libertatii presei! Se merita? Noi zicem ca nu!

Cel mai recent exemplu care ne demonstreaza ca se atenteaza vadit la libertatea presei pe diverse canale este cel din 1 decembrie 2019, de Ziua Romaniei, cand toti cei care au fost in Piata Arcului de Triumf din Capitala, precum si cei care au urmarit la Tv ceremonia de comemorare a eroilor au putut auzi huiduielile indreptate impotriva presedintelui Klaus Werner Iohannis.

Surprinsa de moment, mass-media a avut reactii dintre cele mai diverse: unii au ales sa lase evenimentul sa se desfasoare, fara sa il comenteze ulterior, altii sa intervina peste huiduielile din piata cu diverse explicatii de ordin militar legate de eveniment, iar altii sa comenteze la final ca „parada s-a desfasurat fara incidente”. Si asta a fost!

Problema este ca au trecut deja doua zile de la parada militara si tot atatea zile de cand nu s-a scris ori vorbit despre incidentul cu huiduielile din Piata Arcului de Triumf. Doar doua, trei publicatii au redat momentul cu huiduielile la adresa lui Iohannis. Un incident care a existat, oricat au vrut unii sa il treaca cu vederea. De ce? Cui profita si care este interesul ca romanii sa nu stie, sa nu citeasca, sa nu auda cum Iohannis a fost huiduit in Piata Arcului de Triumf de un rezervist MApN intru-un moment de maxima solemnitate?

Scena pe care o prezentam mai jos a avut loc cand presedintele Klaus Iohannis a depus la Arcul de Triumf din Capitala o coroana de flori si a tinut un moment de reculegere pentru eroii care au murit pentru Romania.

Pentru cine nu l-a auzit, redam mai jos huiduielile la adresa lui Iohannis:

„O sa vindeti tara asta… De prietenii tai Iohannis, de spionii germani si alti… Sunteti slugi! Nu va mai bateti joc de istoria noastra, de eroii nostri. Am fost ofiter radar pe radarele NATO. Criminalilor!”

                              Doar liderii PSD sunt huiduiti

Stupoare insa! Desi Iohannis a fost huiduit, asa cum se poate observa in video de mai sus, in spatiul public, oficial, exista un singur politician care a fost apostrofat in piata. Si acela nu a fost Iohannis. Concret, tot la un eveniment organizat cu prilejul Zilei Nationale, de data aceasta in Vaslui, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, important lider PSD, a fost huiduit de un cetatean. Momentul a fost filmat (la fel ca si huiduielile la adresa lui Iohannis) si postat imediat pe mai multe publicatii online, facand rapid turul internetului, chiar din 1 decembrie sub titluri precum „lider PSD huiduit”. In acelasi timp, despre Iohannis nimic!

La fel este cazul sa ne amintim huiduielile de la Focsani la care a fost supusa pe 1 decembrie 2018 fostul premier Viorica Dancila in timpul ceremoniilor organizate cu prilejul Centenarului Marii Uniri. Atunci presa a titrat si dezbatut zile intregi despre huiduielile la adresa lui Dancila. In acest an, despre Iohannis nimic!

                             Iohannis, huiduit si in 2016

Totusi, trebuie sa tinem cont de faptul ca nu e pentru prima data cand Iohannis este huiduit de 1 decembrie. S-a mai intamplat la parada militara din 1 decembrie 2016, cand presedintele a fost apostrofat de oamenii din Piata Arcului de Triumf imediat ce a coborat din masina. Scena a fost suprinsa in direct si comentata inca de atunci de intreaga presa, timp de mai multe zile (Click aici pentru a vedea filmarea)In 2016 s-a putut comenta, acum, in 2019, nu se spune nimic despre huiduielile la adresa lui Iohannis.

De ce? Cine se afla in spatele acestor jocuri care risca sa transforme presa in biroul de comunicare al Administratiei Prezidentiale? Cui profita o presa depersonalizata? Ce implicare au serviciile in aceasta chestiune? In fond, este vorba despre o problema de siguranta nationala, atata vreme cat vorbim de o forta care atenteaza la libertatea presei, la libertatea de exprimare, dar si la libertatea constiintei.

Pentru a semnala gravitatea fenomenului la care este supusa presa, amintim ce prevede Constitutia Romaniei in dreptul presei si al rolului pe care a patra putere in stat il are!

                             Iata ce prevede articolul 29 din Constitutie:

„(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.

Iata ce prevede articolul 30 din Constitutie:

(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisa.

(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.”

                                                                                                             Elena DUMITRACHE

Sursa: Lumea Justiției

CE SANSE SUNT CA DONALD TRUMP SA VINA IN ROMANIA?NICIUNA!

4 dec.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat că Donald Trump este în campanie electorală și cu siguranță nu va veni în România înainte de alegerile din Statele Unite, însă invitația pentru acesta rămâne deschisă.

„Sunt mulțumit că avem aceste ocazii de a discuta și formal, dar și informal cum am avut ocazia aseară la recepție. Acum trebuie să vedem lucrurile cu pragmatism. Președintele Trump este practic în campanie electorală și nu cred că putem să ne așteptăm la o vizită în România înainte de alegerile din Statele Unite, dar probabil după”, a spus Klaus Iohannis, înainte de participarea la Summitul NATO.
Klaus Iohannis l-a invitat pe Donald Trump în România pentru o vizită de lucru și în luna august, când președintele României l-a vizitat pe liderul SUA la Casa Albă.

 

Președintele Klaus Iohannis a mai afirmat că va vorbi în cadrul Summitului NATO despre importanța regiunii Mării Negre și crede că va găsi multă deschidere în privința acestui subiect.

„A doua chestiune este legată de o discuție despre viitorul NATO, care ar fi o strategie pe termen mediu sau lung pentru NATO. Aici noi suntem de părere că e bine să începem o discuție, un proces de reflecție, dar sub conducerea secretarului general și cred că în final asta va fi concluzia zilei de astăzi. Discuții așezate și cred că foarte bune vom avea. În ceea ce privește regiunea Mării Negre, care pentru noi este vitală voi sublinia importanța acestei regiuni pentru NATO și cred că voi găsi multă deschidere, fiindcă tot la inițiativa noastră întreaga regiune a fost inclusă într-o strategie NATO special dedicată regiunii Mării Negre și vom continua cu succes”, a spus Iohannis, înainte de participarea la Summitul NATO.

Șeful statului s-a arătat optimist cu privire la oferta României pentru comandamentul la nivel de corp armată.

„În ceea ce privește comandamentul la nivel de corp armată, în principiu la nivel militar această ofertă a României a fost acceptată, dar procesul de decizie nu este încă finalizam, el continuă. Noi suntem optimiști”, a subliniat Iohannis.

DECORARI DUBIOASE!

4 dec.

Săptămîna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a decorat un număr important de generali SRI şi SIE, plus directorul SRI Eduard Hellvig. Cu puţin timp înainte, au fost decorate şi o seamă de personalităţi, semn că preşedintele nostru este preocupat de recunoaşterea valorilor din toate domeniile de activitate. De ce i-a decorat Klaus Iohannis pe cei 24 de generali şi pe Eduard Hellvig în 27 noiembrie? Să fi uitat de ei în timpul campaniei electorale? Prea era plecat preşedintele prin ţară şi pe la Bruxelles şi n-a avut timp să se uite peste liste şi să semneze decretele? Doamne, ce preşedinte ocupat mai avem! Poate ar trebui ca Parlamentul să-i reducă din atribuţii!

Și, totuşi, faptul că preşedintele României a decorat pe 27 noiembrie atîţia generali cu numele ţinut la secret ne pune pe gînduri. Iată cum sună motivaţia decretului pentru omul său de mare încredere, Eduard Hellvig, singurul care a fost lăsat să scoată capul (pardon, numele!) la iveală:

“În semn de înaltă apreciere pentru excepționala contribuţie avută la consolidarea siguranţei naționale si la îndeplinirea atribuțiilor specifice instituţiei, pentru coordonarea cu profesionalism a activităţii Serviciului Român de Informaţii”

În mod normal, o asemenea decorare ar fi trebuit să se producă înainte sau pe 17 septembrie, anul acesta, cînd a încetat mandatul acordat prin votul Parlamentului. Numai că atunci era prea aproape scandalul cu semnarea protocoalelor şi decorarea semnatarului ar fi putut fi primită cu fluierături şi huiduieli. De ce a fost amînată recunoaşterea meritelor sale la „consolidarea siguranţei naţionale”? De ce, după alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie? Nu-l putea decora imediat după un succes al Serviciului, după un spion depistat sau un terorist prins cu fitilul în mînă? Nu cumva directorul SRI a avut o contribuţie la organizarea, desfăşurarea şi rezultatul alegerilor? Zic şi eu aşa, ca să încerc o explicaţie! S-a ocupat cumva în mod special de acţiuni privitoare de alegeri? Greu de crezut!? În cel mai rău caz, directorul SRI ar fi putut aproba formarea de colective speciale cum au fost cele organizate cu generălesele Emilia Cristina Postasiuc şi Elena Istodi în timpul comenduirii George Maior-Florian Coldea şi a referendumului anti-Băsescu. Sau mai corect spus, pentru dinamitarea acestuia şi salvarea mandatului marinarului ameninţat cu debarcarea.

Cam în aceeaşi perioadă a fost decorat şi profesorul Remus Pricopie! Ca din întîmplare, rectorul de la SNSPA are şi el o legătură şi cu Ziua Naţională dar şi cu alegerile din 24 noiembrie. A contribuit la organizarea dezbaterii regizate în Aula Universităţii, deşi spaţiul este al Universităţii Bucureşti, SNSPA avînd doar spaţiul fostei Securităţi din strada Povernei, plus cele închiriate de la Romexpo.

De bună seamă că legăturile nu pot fi bătute în cuie. Mai degrabă pot fi trecute la capitolul speculaţii. Cum tot la acest capitol trebuie trecute şi decorările la secret. Suntem obligaţi de preşedinte să orbecăim cu toţii în jurul decretelor sale. Să zicem că generalii SIE (13) nu puteau fi daţi publicităţii pentru că operează dincolo de graniţele ţării şi publicarea lor i-ar fi putut expune legilor din ţările în care spionează.
Dar cei 11 generali SRI nu au de ce să fie la secret. Nici activitatea şi nici decorarea lor nu este un act periculos. Dimpotrivă, pentru succesele lor în lupta împotriva terorismului şi pentru consolidarea siguranţei naţionale, ei ar avea parte de respectul şi admiraţia populaţiei. Un singur lucru ar mai putea fi la mijloc. Cei 11 generali SRI decoraţi la secret după ce Klaus Iohannis a cîştigat al doilea mandat de preşedinte al României sunt oameni implicaţi în alegerile prezidenţiale, dacă nu şi în cele europarlamentare şi în dărîmarea guvernului Dăncilă, precum şi în trecerea guvernului Orban prin Parlament. Asta, da, sună interesant! Și posibil! Și explică de ce decorarea a avut loc după victoria preşedintelui în turul al doilea. Ba, ipoteza la care decorările la secret ne trimit în mod direct ne îndeamnă şi la puţină imaginaţie. Dacă oamenii de pe listele secrete decoraţi în 27 noiembrie de Klaus Iohannis sunt politicieni şi oameni de presă, toţi ofiţeri sub acoperire implicaţi în succesele politice şi electorale pomenite mai sus? O asemenea ipoteză s-ar potrivi şi pentru cei din SIE, avînd în vedere că unii sunt pe la Bruxelles sau deputaţi în Parlamentul European sau chiar în partidele politice româneşti. N-a zis chiar Traian Băsescu despre Victor Viorel Ponta că la un moment dat a fost ofiţer SIE?

Ce mai, începînd de astăzi, pînă cînd preşedintele ne va spune numele aflate la secret, mă voi gîndi mereu cine sunt generalii decoraţi pentru merite politice în 2019. Mai ales că operaţiunea a avut loc imediat după alegeri, cînd preşedintele României a putut răsufla uşurat şi zice:
– Acum chiar merită!

EDITORIAL/CORNEL NISTORESCU/ http://cotidianul.ro/

Iohannis făcut praf din cauza lui Adrian Năstase: „Domnule Fanfaron”!

4 dec.

Organizatorul Mitingului Diasporei din 10 august 2018 îi cere, pentru a doua oară, președintelui Klaus Iohannis retragerea ordinului Steaua României acordat fostului premier Adrian Năstase, după ce acesta i-a numit pe cei plecați din țară în străinătate „indieni”.

Tommy Iuliu Joul Tomescu i se adresează președintelui, într-o scrisoare deschisă, folosind expresia „domnule Fanfaron”. Demersul vine după ce, de Ziua României, Klaus Iohannis l-a invitat la Cotroceni pe Adrian Năstase.

„Degeaba v-am solicitat în 2016 retragerea ordinului Steaua României pentru Adrian Năstase, ca să nu mai fie invitat la reuniuni oficiale cel care îi făcea pe cei din diaspora. Corb/infractor la corb/infractor nu își scoate ochii, dar vă solicit din nou să luați în considerare cererea mea având în vedere că mulți dintre cei din diaspora s-au cam săturat să primească câte o plăcuță suedeză de la dumneavoastră, în mod regulat. Sper că nu va așteptați să mai primiți de la mine texte elegante și analize, pentru că am înțeles că nu are rost. Degeaba mi-am pierdut de câteva ori mai multe săptămâni să va trimit niște analize pe care să le implementați pentru că le-ați ignorat. Astfel încât în momentul în care ați fost întrebat de realizările dumneavoastră nu ați avut ce să spuneți”, a scris reprezentantul Diasporei.

Tomescu spune că sunt condamnabile declarațiile lui Adrian Nastase de „defăimare și ridiculizare a românilor care au plecat din România într-un exil economic, pentru a nu mai fi supuși abuzurilor noii nomenclaturi, al cărui reprezentant de seamă este Adrian Nastase”.

„Folosirea în sens peiorativ a termenului indian, ne arată o mentalitate de tipul /<stăpân>. Această adresare denotă și o labilitate a persoanei care se crede <stăpân>, deorece până și stăpânii își protejează care le trimit miliarde de euro, dar orice este permis din perspectiva disperării <stăpânului> care încearcă să își dovedească supremația sa. Fostul Premier alege să îi atace pe români, într-un moment în care pe teritoriul Regatului Unit sunt supuși atacurilor violente, magazinele le sunt incendiate și ar avea nevoie de susținere, doar pentru a câștiga o dispută politică”, spunea Tomescu, în 2016, când a cerut prima dată retragerea titlului.</stăpânului></stăpân></stăpân>

Adrian Năstase a participat, duminică seară, pe 1 Decembrie, la recepția organizată la Palatul Cotroceni cu prilejul Zilei Naționale a României.

Justiția îi îngroapă și pe liberali!

4 dec.

Mai țineți minte? Referendumul pe justiție a trecut cu aproape 6,5 milioane de voturi. Diferența între cei care erau de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru faptele de corupție și cei care au răspuns favorabil la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare a fost insignifiantă, de vreo câteva zeci de mii de voturi. Scazi numărul votanților de la oraș, despre care se presupune că au mai multă carte și alt sistem de percepere a realității și, să vezi minune, constați că țăranul român s-a deșteptat nebănuit de mult. Nu cunoaște termeni banali, ca uzual și colocvial, dar are vaste cunoștințe în domeniul juridic, pătrunzându-l în toate tainele lui. S-o creadă Orban și Iohannis, eu nu sunt dispus să gust asemenea banc idiot.

orban 3 Justiția îi îngroapă și pe liberali

Abia acum Ludovic Orban vede cum e să se întoarcă roata

Acum, însă, rezultatul scos mai degrabă din burta calculatoarelor, se întoarce împotriva lor. Îi frige la lingurică să scoată la liman justiția. Nu în sensul de a o face mai bună, ci de a o transforma după chipul și asemănarea lor, cărora le duhnește tot ce a fost făcut înainte. De ce îl includ pe Iohannis în povestea asta? Pentru că tot ceea spune Orban este trecut, întâi de toate, prin filtrul Marelui Gânditor din Dealul Cotroceniului. Sau a celor din preajmă, dacă e weekend și Cugetătorul este plecat la nevasta lui.

Băgați-vă mințile-n cap!

Cât de constituțională a fost întrebarea privind interzicerea amnistiei și grațierii pentru faptele de corupție? A spus-o Curtea Constituțională, explicând ca pentru retardați. Pe 1 iulie 2019, partidele parlamentare de opoziţie, acum aflate la putere, au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai. „Constituţia este cea care consacră drepturi/ libertăţi fundamentale, dându-le o redactare normativă, şi, prin urmare, nu le poate afecta/ suprima, sens în care art.152 alin.(2) din Constituţie este neechivoc.

iohannis 4 Justiția îi îngroapă și pe liberali

Klaus Iohannis a uitat ce spune Curtea Constituțională

Rezultă că protecţia constituţională a cetăţeanului este ascendentă, astfel că şi revizuirile constituţionale trebuie să acorde o protecţie din ce în ce mai sporită drepturilor şi libertăţilor fundamentale”. În traducere liberă, pentru toți cei care au căzut în plasa unei manipulări grosolane venite chiar de la Klaus Iohannis: băgați-vă mințile-n cap, Constituția nu poate suprima drepturile fundamentale ale cetățenilor pentru că așa vreți voi!

Lipsa de reacții

Faptul că dorința lui Iohannis era paralelă cu legea nu l-a împiedicat pe acesta, ca și pe trepădușii care i se gudură la picioare, să invoce mai tot timpul referendumul din 26 mai când vine vorba despre justiție. Surprinzător însă este faptul că social-democrații nu-i dau peste nas când mai deschide gura despre așa ceva. Se mulțumesc cu propria suficiență și cu aiureala Vioricăi Dăncilă, care a spus că nu va comenta nicio problemă legată de justiție, de parcă despre aceasta ar fi fost vorba la referendum.

vot Justiția îi îngroapă și pe liberali

Câți dintre au știut că nu e vot, ci doar o manipulare?

Bine, bine, nu comentează ea, dar de ce impune muțenia și celorlalți, mai ales că, în PSD, a ajuns doar un nume scris pe hârtie, ca oricare altul? Nici Marcel Ciolacu nu pare a fi interesat de problemă. Rolul lui, așa cum scria în ediția de ieri a ziarului Național colegul meu, Cătălin Tache, este de a face partidul țăndări până în primăvară, nu de a se contra cu Iohannis și Orban pe tema asta.

Sfidarea calculatoarelor

Spuneam că referendumul se întoarce, acum, împotriva inițiatorilor și susținătorilor. Ludovic Orban, și nu de capul lui, vrea abrogarea actului normativ care prevede recursul compensatoriu. Va încerca să rezolve, cumva, în Parlament, dar șansele de a fi respinsă inițiativa lui sunt foarte mari. A declarat sus și tare că dacă proiectul de lege nu va trece, ei bine, atunci guvernul lui își va asuma răspunderea printr-o ordonanță de urgență. Aici, lucrurile nu sunt clare, e vorba de guvernul lui sau de guvernul lui Iohannis?

CCR Justiția îi îngroapă și pe liberali

Din nefericire, CCR nu acordă meditații repetenților la constituționalitate

Întreb pentru că, din stradă, se vede cum unul dintre ei se întinde mai mult decât îl ține plapuma. Dar uite cum ajungem exact la refendumul din 26 mai, când 6.477.865 de români au fost de acord cu interzicerea adoptării OUG în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare. Nu spun că Orban o bălmăjește maiestuos, dar a promova o asemenea ordonanță este o sfidare la adresa celor care au votat că nu sunt de acord ca guvernul, oricare ar fi el, să mai emită ordonanțe vizând justiția. Sau a calculatoarelor STS, care au scos un rezultat aiuristic, cu proletari agricoli ce pot preda, oricând, cursuri la facultățile de Drept? O fi fost justiția un cartof fierbinte, pe care PSD nu știa cum să-l mai țină în mână, dar cred că pentru liberali este o grenadă amorsată, pe care au uitat să o arunce.

ALAN WALKER ft. DUA LIUPA ft.JEX – LOST SKY!

4 dec.

ANNA CARINA WOITSCHACK & STEFAN MROSS – LO SIENTO!

4 dec.

%d blogeri au apreciat asta: