O POVESTE DESPRE BARBATI DE STAT SI PRIETENIE!

11 dec.

  Motto 1: „Întrebat dacă ia în calcul retragerea decorației lui Adrian Năstase, Iohannis a răspuns: «Da. Pot să spun […]

 

Motto 1: „Întrebat dacă ia în calcul retragerea decorației lui Adrian Năstase, Iohannis a răspuns: «Da. Pot să spun chiar că am decis să retrag toate decorațiile tuturor celor care au condamnări penale și se încadrează în prevederile legii care prevede procedură de retragere a ordinelor naționale. Am demarat efectiv această acțiune și ea va fi finalizată în foarte scurt timp și veți primi lista decretelor prin care retrag aceste ordine». Declarația vine după ce prezența lui Adrian Năstase la recepția de Ziua Națională a României de la Cotroceni a fost criticată.” ( DIGI 24, 10 decembrie 2019)

Motto 2: „Calitatea de membru al unui ordin SE POATE PIERDE în următoarele situaţii:
a) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la pedeapsa privativă de libertate;
b) pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a), care aduc prejudicii morale membrilor ordinului.”
(extras din Legea nr.29 din 31 martie 2000, privind sistemul naţional de decoraţii al României)

Să vă spun o poveste adevărată despre despre bărbați de stat, despre prietenie şi despre frumuseţe, ca să înțelegem exact diferența dintre vremelnicul impostor de la Cotroceni căruia i s-a încredințat puterea de a „ridica” distincțiile și cei cărora le vor fi retrase acestea și cărora posteritatea – această iluzie colectivă – le va face, poate, dreptate.

Pe 20 iunie 2012, un fost premier al unei ţări din Europa de est, a fost condamnat, fără probe, la închisoare cu executare. În aceeaşi seară, într-un gest nemaiîntâlnit de mândrie şi revoltă, acesta a încercat să-şi ia viaţa. Din fericire, încercarea a fost sortită eșecului iar rănitul a fost transportat la spitalul Floreasca.

Aici, un celebru medic cardiolog, în ciuda clănţănelilor şi istericalelor unor Monici Macovei de ocazie, și-a asumat preluarea rănitului, care-i era și prieten, la el în secţie, deşi… deşi… Nu cred că era o taină pentru celebrul medic cardiolog că putea fi socotit complice la „zădărnicirea punerii în aplicare a mandatului de executare a pedepsei” … ceea ce s-a şi întâmplat. Cu toate acestea şi fără îndoială cunoscând cu luciditate maximă posibilele consecinţe, doctorul de inimi și-a asumat riscul. Personal, cred că nu neapărat rana de la gât a încercat el s-o vindece în cele 7 zile în care „pacientul român” a stat în Spitalul Floreasca.

Mai târziu, din închisoare, prim-ministrul condamnat fără probe a deschis acţiune pentru ca și cele 7 zile de spitalizare să i se recunoască drept „perioadă efectuată” iar în final, după o primă respingere, pe 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucuresti i-a dat dreptate.

E doar o chestiune de principiu.”, a declarat pe 12 noiembrie 2012 fostul premier, în susţinerea acţiunii sale, arătând că cele 7 zile reprezintă sub 0,1 la sută din perioada efectivă pe care o are de executat. Era, într-adevăr, doar o chestiune de principiu, dar o chestiune de principiu care putea face diferenţa, pentru „bunul ceasornicar de inimi”, între „cu suspendare” şi „cu executare”…

Nu cred că cei doi bărbaţi au vorbit între ei despre lucrurile acestea şi despre deciziile pe care aveau să le ia și unul și celălalt. Nu au vorbit nici în seara dramatică a incidentului, și nici mai târziu, când unul era condamnat iar celălalt era socotit complice. Poate că nici de atunci n-au mai vorbit, cine știe. Dar fiecare a procedat așa, cu tărie de caracter și noblețe, urmându-și principiile.

 

În schimb, un castrat sufletește și un incapabil din punct de vedere intelectual de a judeca situația descrisă mai sus, cred că va ridica nu numai distincția lui Adrian Năstase ci și distincția doctorului Șerban Brădișteanu, cel de-al doilea protagonist al povestirii, deși el a fost „condamnat (doar) cu suspendare”. De ce spun asta? Păi nu spun eu, președintele de carton spune că va aplica această procedură „tuturor celor care au condamnări penale…” fără să facă distincția între „cu suspendare” și „cu executare”… legea îi permite, căci există și încadrarea la „pentru fapte dezonorante, altele decât cele prevăzute la lit. a)”. Deoarece, nu-i așa? ei sunt oricum niște „penali”… Cât trebuie însă să fii de nevolnic, ce afectivitate de vierme cilindric și ce creier de ficus tarat trebuie să ai pentru a lua o astfel de decizie? Și pentru ce să faci asta, prezidente? Pentru că te-a somat un imbecil din diaspora, care nu este în stare să lege câteva cuvinte? Sau, mai curând, pentru că ți-ai ros unghiile la recepția oferită de Ziua Națională a României, văzând că lumea își amintește cine este Adrian Năstase și o comparație, acolo, când erați amândoi în aceeași încăpere, ar fi fost greu de evitat?

Şi iar spun… povestea aceasta despre bărbați de stat și despre prietenie este o secvență cu care nu cred că o să ne mai întâlnim. Lumea care se chinuie să se nască acum nu va mai avea loc pentru astfel de fineţuri… peste un timp oarecare cred că ele vor părea de neînţeles.

De aceea am scris, pentru ca să rămână măcar o mărturie…

                                                                                                    Luminița ARHIRE

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: