Bancherii privilegiati ai statului roman pun la cale un nou Bancorex de cateva sute de milioane de euro!

18 feb.

fost sediu bancorex

In anul 1999, fiecare roman a fost obligat sa isi cedeze a sasea parte din venitul anual pentru a acoperi cel mai mare jaf din istoria bancara a Romaniei. 2,4 miliarde de dolari, 7% dintr-un PIB anual de atunci, 100 de dolari pentru fiecare roman. Atat a costat acoperirea gaurii produsa la Bancorex, din 1990 pana in 1999.

Citeste toate textele scrise de Petrisor Peiu pentru Ziare.com

Plecata la drum, dupa revolutie, cu rezerve de 1 miliard de dolari, Bancorex a fost obligata de politicieni sa acorde credite preferentiale, la dobanzi infime si fara garantii, pentru 4.800 de demnitari, politisti, sindicalisti, procurori si pentru cateva zeci de firme (printre acestea: Ewing Hermes, a afaceristului Ilie Alexandru din Slobozia, SANCA, a lui Alexandru Raducanu, care a primit aproape 60 de milioane de dolari si a garantat cu niste grajduri darapanate, Azochim Savinesti, detinuta de Ioan Niculae, si imperiul fratilor Viorel si George Constantin Paunescu).

Aceasta gaura a fost infaptuita, de o maniera profesionista, de catre un grup de bancheri platiti generos de catre actionarul bancii, statul roman. Cei sase presedinti ai Bancorex au fost, pe rand: Vasile Voloseniuc, Dan Pascariu, Razvan Temesan (1992-1997), Florin Ionescu (1997-1998), Vlad Soare si Nicolae Danila. Aceasta gaura s-a produs sub directa si atenta supraveghere a Bancii Nationale, condusa de catre cel mai longeviv guvernator de pe planeta, Mugur Constantin Isarescu, incremenit pe acelasi scaun trei decenii.

Astazi, dupa 20 de ani de la asa-zisa „fuziune” dintre Bancorex si BCR, de fapt o iscusita spalare a urmelor, un alt grup rozaliu de bancheri pune la cale o smecherie asemanatoare. In fruntea lor pe cine gasim? Surpriza: pe Traian Sorin Halalai, lansat in viata de bancher taman la… Bancorex, presedintele bancii de stat EximBank (incepand din 2012), cel care incaseaza lunar un salariu in valoare de 137.585 lei brut (sursa: AICI).

Binecuvantarea o da Constantin Mugur Isarescu, guvernator al Bancii Nationale, un prea-linistit, care accepta o firimitura de 67.200 de lei pe luna de la o natiune care traieste din exportul propriilor cetateni (sursa: AICI). In total, cei doi crai ai capitalismului de cumetrie de stat de la Bucuresti ne costa lunar cam 45.000 euro. Atat platim, printre alte extravagante, pentru a avea un stat care sa lucreze pentru noi. Si ce primim in schimb? Un nou Bancorex, dupa fix 20 de ani de la originalul caz de hotie numit dupa banca a carei lichidare ne-a costat cateva miliarde de dolari!

Povestea? Banala pentru Romania jafurilor nesfarsite: o banca de stat cu un profit anual operational de 13 milioane de euro cumpara, cu vreo 50 milioane de euro, o banca privata, cu pierderi mari si an de an repetate (Banca Romaneasca), preluand, la pachet, datorii de sute de milioane de euro!!! Oare acesti oameni platiti cu atatea zeci de mii de euro lunar, cu prea-plinele lor fapturi lafaite in palate luxoase sau pe pernitele moi ale limuzinelor, nu puteau avea o imaginatie mai bogata de atat? Oare nu ne-ar putea macar minti mai frumos?

Consiliul Concurentei este ultimul care inca nu a aprobat noul Bancorex, „studiaza dosarul”, ceea ce ma face sa mai am o slaba palpaire de speranta ca nenorocirea mai poate fi inca evitata.

Pentru toti cei care au indoieli, iata contul de profit si pierderi al bancii de stat Eximbank, creata din bani publici pentru a sustine comertul exterior romanesc, nu pentru a face achizitii netransparente:

profit pierderi Eximbank

Sursa: AICI

Tot pentru clarificare, iata si valoarea tranzactiei, devoalata de o sursa independenta: 314 milioane de euro, incluzand plata datoriilor intra-grup, adica banii datorati de Banca Romaneasca bancii mama din Grecia, National Bank of Greece, NBG:

„National Bank said it has agreed to sell its entire 99.28% stake in Romanian subsidiary Banca Romaneasca to Export-Import Bank of Romania or EximBank. The transaction is expected to increase NBG’s CET1 ratio by around 26 bps and strengthen its liquidity position by some 314 million euros, after taking into account the repayment of the intra-group debt, NBG said. The deal is subject to approval from the National Bank of Romania and the Romanian Competition Council. Credit Suisse International is acting as exclusive financial advisor to NBG” (sursa: AICI).

Multe sunt faptele pentru care aceasta tranzactie incalca toate liniile rosii din orice democratie. Primul fapt uimitor este acela ca BNR, institutie creata cu banii romanilor, condusa de salariati ai statului roman, ne ascunde detaliile acestei tranzactii facute cu banii statului roman. Adica de ce contribuabilii nu au voie sa stie cum se cheltuie banii lor? De ce orice alta companie de stat are datoria sa informeze contribuabilii cum cheltuie banii, iar Eximbank nu? Iata o mostra de comunicare publica de la Banca Nationala: „valoarea pe care statul o plateste pentru achizitia Bancii Romanesti nu depaseste 50 de milioane de euro, excluzand linia de credit pe care Banca Romaneasca o avea de platit catre National Bank of Greece” (Sursa: AICI).

Serios? Valoare de pana in 50 de milioane de euro? Pai e totuna daca e 5 sau 50 de milioane de euro? Cei tineri poate nu stiu, dar asa anuntau sovieticii: „in ziua x, URSS a detonat o bomba nucleara intre 20 si 70 de megatone”!. Si, cum adica „excluzand linia de credit de la NBG”? Pai cat de mare e acea linie de credit? 100, 200, 300, 500 de milioane de euro? Din comunicatul citat mai sus rezulta o tranzactie de 314 milioane de euro. Numai ca, doi ani mai devreme, in alt comunicat NBG se vorbea de 650 milioane de euro (sursa: AICI). Cat e, de fapt, datoria Bancii Romanesti catre banca-mama din Grecia? Pe 31 octombrie 2006, NBG a creditat banca de la noi cu 65 milioane de euro, cu o dobanda de EURIBOR + 0,75% pe an. Banca are obligatia de a rambursa integral imprumutul (inclusiv dobanzile datorate) la aniversarea a 5 ani de la data la care creditorul solicita rambursarea, iar platile anticipate nu sunt permise! (sursa: AICI).

In „RAPORT privind cerintele de transparenta si publicare pe anul 2018”, creditul subordonat (cel primit de la NBG) este prins cu valoarea de 303 milioane lei, adica vreo 64 de milioane de euro. Si atunci ce-o fi restul pana la 314 milioane de euro? Daca totul e comunicat oficial, conform cerintelor Basel III, de catre greci, de ce se feresc autoritatile romanesti sa spuna si amaratilor care le platesc salariile toate amanuntele tranzactiei? Oare daca faci totul legal, de ce ar trebui sa ascunzi adevarul?

Si, totusi, in conditiile in care comunicatul grecilor este valabil si Eximbank va plati 314 milioane de euro, ramane o mare, uriasa intrebare: Cum poate plati o banca cu venituri anuale de nici 40 de milioane de euro si profit operational de 13 milioane de euro o suma de 314 milioane de euro in cinci (5) ani, asa cum este conditionat imprumutul dat de banca-mama? Sau oare cum poate o banca cu 1.070 de salariati si active de 6,8 miliarde de lei sa fie preluata de o alta banca, specializata monopolist de catre stat, cu doar 374 de salariati si active de 7,2 miliarde de lei? Cine va finanta preluarea? De exemplu, ma tot intreaba un vecin, tot grec, ce firma se va ocupa de instalarea noului sistem informatic al bancii rezultate?

Al doilea fapt uimitor, care se tot oculteaza de cartelul figurilor de ceara care conduce tara, este unul incredibil chiar si pentru un stat parazitat de bugetari de lux ca Romania: Eximbank este condusa de catre fostul numarul doi al Bancii Romanesti! Da, oameni buni, Traian Sorin Halalai a fost al doilea om in filiala locala a bancii grecesti NBG intre 2006 si 2012 (Director General Adjunct, Banca Romaneasca SA membra a Grupului National Bank of Greece, Membru al Comitetului Executiv, Comitetului de Credit, de Risc, Operational, ALCO Membru al Consiliului de Administratie, Banca Romaneasca SA membra a Grupului National Bank of Greece – sursa: AICI). Tot la capitolul coincidente ciudate, Halalai a fost director financiar la ING Romania pana in septembrie 2006, loc unde a fost coleg cateva luni chiar cu actualul ministru de Finante, Florin Citu. Daca e nevoie…

Dar ce credeti ca il leaga pe Halalai de fostul loc de munca de la banca greceasca? Nostalgia? Poate, dar nu numai. Ar mai fi cateva mizilicuri precum niste imprumuturi, prin care doi dintre directorii de la „Banca Romaneasca”, Kouninis Efstathios (director executiv pe retail) si Kitsopanos Alexandros (fost director de risc), in nume personal, l-au imprumutat pe Traian Sorin Halalai cu sume maricele. Ziarul Financiar scrie ca Kouninis i-a imprumutat lui Halalai 650.000 euro, iar Kitsopanos nu mai putin de 800.000 euro (sursa: AICI). Oricum, din contractele incheiate „pe persoana fizica” intre cei trei bancheri a circulat prin presa unul de 250.000 euro, acordati fara nici un fel de dobanda. Hai, mai, serios, fara dobanda? Dragi cititori, noi stim exact ce inseamna asta, nu?

Ia sa vedem cum arata un astfel de contract, prin care un slujbas din Romania ia un credit de 250.000 de euro in luna iunie pentru a-l plati pana in decembrie acelasi an, 2012:

credit Traian Halalai

Sursa: AICI

Oare un bancher fara astfel de imprumuturi ar fi fost avizat de catre Mugur Isarescu la conducerea vreunei banci, oricat de mici? Intreb si eu asa, pentru un prieten… Sau sa intreb de ce a refuzat, acum doi ani, Mugur-cel-Mai-Longeviv-in-Functie-de-pe-Glob sa avizeze preluarea Bancii Romanesti de catre o alta banca, dispusa sa plateasca 650 milioane de euro? Sau de ce nu putea CEC Bank, detinuta tot de statul roman, dar mai mare si mai „universala”, sa cumpere filiala greceasca din Romania?

Un ultim amanunt, poate pentru Curtea de Conturi: statul nu poate sa acorde un credit subordonat catre Eximbank, in schimb poate sa mareasca capitalul social cu suma corespunzatoare celor 314 milioane de euro. Dar, totusi, de ce sa cheltuim banii statului, adica ai nostri, pentru a cumpara o banca cu pierderi? Caci, da, anul trecut, Banca Romaneasca a raportat pierderi de 294 milioane de lei, iar in 2017 pierderi de 253 milioane de lei! Oare de ce o asemenea banca nu poate fi lasata sa intre in faliment?

Banca Romaneasca

Oameni buni, am glumit cu Curtea de Conturi! Cum sa cerceteze asa ceva o institutie condusa de catre celebrul Mihai Busuioc, omul sistemului, absolvent de drept la „particulara”, si aia inceputa la 24 de ani? Busuioc nu putea sa rateze nici un misterios curs facut la Universitatea de Aparare prin 2005, la doar 5 ani de la terminarea facultatii aleia particulare si nici un binemeritat master la celebra Universitate din … Targu Jiu. Un alt bugetar de lux, numit politic de insusi Liviu Dragnea, platit din banii romanilor cu peste 5.000 euro/luna, un sef de institutie care si-a angajat 30 de consilieri! 30, nu 3, ati citit bine. Oare de ce nu am emigrat noi la tinerete? Ce cautam noi pe aici? Ce rost avem noi in tara in care seful Curtii de Conturi este un smecheras care-si muta buzele de pe inelul lui Blaga pe cel al lui Dragnea, un tip cu facultatea inceputa la 24 de ani? La ce ne mai folosesc olimpiadele la care am participat, examenele cu nu stiu cati pe loc, goana dupa note bune in facultate, carierele universitare, cartile scrise? Doar pentru a plati impozite din care statul va hrani bugetari precum Mihai Busuioc…

Sa mai mentionez ca esenta jocului este creditul subordonat, adica imprumutul luat de la banca greceasca NBG si care a intrat in calculul fondurilor proprii ale bancii. Daca noua Eximbank nu are profit egal sau mai mare cu imprumutul subordonat la rambursare, teoretic statul roman va trebui sa faca o marire de capital egala cu valoarea rambursarii, un mizilic de 314 milioane de euro. Dar bancherii de stat se gandesc deja cum sa pacaleasca cei 20 de milioane de fraieri care le platesc salariile indecente: ne vor face din pix. Vor zice ca nu e o gaura propriu-zisa, ci ca se mananca „un pic” din indicatorul de solvabilitate, care va cadea, de la peste 31, cat e acum, la sub 12. Iar Banca Nationala se va face ca nu vede, normal…

Hai sa privim acum intreaga poveste: un roman oarecare este, timp de 6 ani, director general adjunct al filialei unei banci grecesti din Romania. In iunie 2012 ia un imprumut de un sfert de milion de Euro sau mai multe credite in valoare totala de 1,4 milioane de euro (e cam neclara suma totala), de la unii dintre reprezentantii greci de aici, fara nicio dobanda, pe o perioada de 6 luni, pana in decembrie 2012. Fix cu o luna inainte de expirarea generosului credit, in noiembrie 2012, romanul respectiv este numit in cea mai importanta pozitie din banca de export-import a statului. Cativa ani mai tarziu, (culmea, tot 6 ani!), romanul nostru vine cu ideea ca, pe banii statului roman, sa cumpere fostul sau loc de munca, filiala bancii grecesti. Pe o suma neprecizata si prostilor de contribuabili si deturnand total misiunea initiala a bancii de stat pe care o conduce. Iar Banca Nationala se grabeste sa-i indeplineasca mica fantezie. Se grabeste oare s-o faca si Consiliul Concurentei? Pentru condimentarea povestii, sa va aduc aminte ca, de fapt, grecii lui Halalai au serioase probleme financiare acasa, tocmai din cauza aventurilor lor balcanice si ca aceasta tranzactie le-ar pica numai bine. Unde mai pui ca Eximbank-ul nu pare a avea banii necesari pentru aceasta tranzactie, dar are in spate un stat dispus sa cheltuie oricat pentru satisfacerea capriciilor rasfatilor sai demnitari. Ce conteaza ca nu sunt bani pentru salariile profesorilor sau pentru citostatice in spitale?

Si acum sa ne intoarcem la creditele alea de 250.000 euro, sau de 800.000 de euro, sau de 650.000 de euro, fara dobanda. Cum suna toate aceste fapte inlantuite? Va mai aduceti aminte de Bancorex? Cine crede ca mai sus v-am insirat doar o serie de coincidente isi merita soarta si votul pe care l-a dat…

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

de Petrisor Peiu, analist

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: