România, alunecând cu viteză pe calea crizei provocate!

29 feb.

 

Marcel Ciolacu și Ludovic Orban

Este de anticipat că România va fi o țară extrem de dependentă de sisteme străine, occidentale și americane, fapt care pare din ce în ce mai acceptat de un segment vocal al societății.

 Criza legată de infestarea cu coronavirus pare mai mult un nivel nou al războiului hibrid – iar ținta pare a fi dublă: China și Uniunea Europeană. Altfel spus, țintele par a fi cele mai mari două PNB (Produs Național Brut) ale planetei.

Desigur, forma de virus există, dar nimic nu justifică panica din Occident în afară de o acțiune concertată din mediul on line și din mass media.

Acțiunea ”coronavirus” afectează și România, completând o stare de instabilitate deja existentă.

România reacționează… specific ultimilor 15 ani: mult scandal, spectacol ieftin și prea puține fapte. Din fericire, pericolul epidemiei pare a fi minor, iar sistemul de intervenții de urgență, pus la punct și coordonat cu o mână de fier de doctorul Raed Arafat este clar că va face față presupusei epidemii.

În schimb, efectul economic este prea puțin luat în calcul, asta pentru că mediul politic nu e capabil să ajungă la un echilibru. În fapt, după căderea suspectă a guvernului social democrat nu se mai poate vorbi de stabilitate. Și mai ales de decizie suverană.

Să facem o succintă trecere în revistă a situației actuale – și a posibilităților de evoluție.

În primul rând, starea generală, la nivelul tuturor partidelor care contează, se caracterizează printr-o scădere gravă a nivelul calitativ al liderilor – ca pregătire, atașament față de țară și valorile ei – o creștere a numărului liderilor cu vulnerabilități diverse și o ridicare a nivelului atitudinii semidocte, cu o orientare dezechilibrată, mimetică și gregară, către Occident și SUA.

În privința suprastructurii politice, partidul actual desemnat arbitrar să guverneze, Partidul Național Liberal nu prezintă caracteristicile unei formațiuni serioase – nu au un proiect de țară, un program de guvernare și nici oameni pregătiți, cu mici excepții.

După cele câteva luni se poate constata că PNL se comportă ca un partid oportunist, dornic să promoveze mesaje populiste – de tip ”anularea privilegiilor demnitarilor” – sau radicale – de tip „la pușcărie” sau ”au furat” – dar nu propune nimic constructiv.

Dimpotrivă, PNL pare a avea două coordonate: negarea a tot ce s-a făcut pe vremea guvernării PSD și susținerea necondiționată a pretențiilor și intereselor multinaționalelor, inclusiv a celor care afectează resursele României.

Pe de altă parte, PNL încearcă să profite de ceea ce au creat – o imagine proastă a Partidului Social Democrat  – și să declanșeze alegeri anticipate, fără a explica, în mod concret, ce ar face dacă ar avea o majoritate absolută în Parlament. Pentru această, PNL beneficiază de un ”electorat” radicalizat anti-PSD – și, culmea, anti-est! – pe care îl incită mereu cu un discurs acuzator, chiar dacă neargumentat.

Problema PNL e că nu reușește nici să coaguleze o majoritate care să susțină Guvernul, dar nici să controleze jocurile din Parlament, pentru a declanșa anticipate.

În acest context, inițiativa a fost preluată de președintele Iohannis care, încălcând flagrant Constituția, face politica PNL – mai bine zis, conduce de facto acest partid – și refuză numirea unui guvern cu susținere parlamentară, care ar asigura stabilitatea necesară în acest moment de potențială criză internațională.

În ecuație a intervenit în mai multe rânduri ambasadorul SUA, care i-a susținut deschis pe liberali (pe președinte, premier și pe miniștri), formulând chiar acuzații la adresa PSD!

Cu toate astea, PNL nu reușește să construiască nimic, iar în acest context apare un fenomen periculos: scăderea monedei naționale în ritm accelerat în fața monedei comunitare.

În plus, PNL se bazează pe împrumuturi mari – ”planul” acesta fiind încurajat de Fondul Monetar Internațional.

De cealaltă parte, Partidul Social Democrat are o atitudine nu doar conciliantă, dar inițiativele lor se mențin într-o zonă neclară. PSD reușește să facă jocurile în Parlament, blocând tentativele PNL și ale președintelui Iohannis de a declanșa anticipate sau de a modifica unele legi în avantajul lor politic.

În rest, PSD pare lipsit de inițiative majore – fenomen care se înregistrează după condamnarea la închisoare a fost lider Liviu Dragnea și după ce actuala conducere a forțat demisia fostei președinte, Viorica Dăncilă.

Față de fosta conducere a PSD, care avea tendințe suveraniste, noii lideri manifestă o supunere totală față de Bruxelles și Washington. În plus, încearcă o delimitare majoră față de vechile personalități ale partidului, preluând în schimb personaje din zona pro-vest, uneori chiar foști adversari ai PSD – o politică destul de confuză, fără o perspectivă clară de succes electoral.

În aceste condiții, care sunt  perspectivele evoluției situației din România? La ora actuală nu se poate pune problema unui reviriment al PSD până în toamnă, mai ales că acestuia pare să-i lipsească voința, iar „partenerii strategici” veghează ca lucrurile să rămână așa.

Este foarte posibil ca în România să se mențină această stare de interimat până la alegerile parlamentare – sau să fie până atunci 2-3 guverne demise după câteva luni – și impuse din nou prin sfidarea majorității.

Sigur că asta va însemna o scădere a monedei naționale, dar și o îndatorare masivă a țării, probabil un obiectiv agreat de Fondul Monetar Internațional.

În paralel, sub presiunea internațională, România va ceda în privința drepturilor ce i s-ar fi cuvenit din activitatea multinaționalelor sau chiar din exploatarea resurselor proprii. SUA va profita prin impuneri în domeniul militar – probabil o nouă bază și mai ales comenzi de dotări militare costisitoare și inutile.

Un alt aspect urmărit de cei care susțin zona așa zis ”liberală” este preluarea unor sisteme care lucrează cu banii populației – sistemul medial și sistemul de asigurări sociale.

În concluzie, după această perioadă de instabilitate, este de anticipat că România va fi o țară extrem de dependentă de sisteme străine, occidentale și americane, fapt care pare din ce în ce mai acceptat de un segment al societății, mai ales din zona tânără.

Să nu uităm că România este singura țară din UE care nu are nici un partid naționalist sau suveranist cu reprezentare parlamentară. Deci, criza indusă în mod fals în lume nu va face decât să accelereze o alunecare a României către o zonă de supunere totală față de grupuri de putere internaționale – și de îndatorare față de sistemele financiare internaționale.

Dragoș Dumitriu.

https://ro.sputnik.md/

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: