Ce nu putem lăsa pentru mîine și anul viitor?

31 mart.

”Fiți proactivi”, a îndemnat Klaus Iohannis în ieșirea sa de luni. Mesajul său este corect, necesar și obligatoriu. Din păcate, chiar și acest apel către investitorii români, la modesta forță a economiei noastre, nu poate fi pus în ramă fără cîteva obiecții. De ce numai acum? Ca să iasă în față? Criza de materiale sanitare are ceva vechime. De ce nu s-a adresat primului ministru pentru a mobiliza societățile românești să producă măști și halate? L-a durut gura? Era o așa idee complicată încît nu s-a putut contura instantaneu în mintea premierului? Proprietarii de fabrici de confecții vorbesc despre măști făcute din resturile de la cămăși care ar fi costat sub un leu. Și acești oameni nu aveau cu cine vorbi. De ce? Ca să cumpere Ministerul Sănătății cu 15-20 de lei plus TVA de pe cine știe unde! De ce președintele nu s-a adresat mai întîi Guvernului pentru a obține situația materialelor necesare? Și dacă lipseau din depozite, să le lanseze imediat în producție! Ce era așa complicat și de ce s-au mișcat ca niște elefanți bătrîni? Erau anticipatele mai importante decît măștile, halatele și celelalte lipsuri despre care tot cîrîie liberalii cînd se referă la rezervele statului?
Nu este niciodată prea tîrziu, deși apelul președintelui vine doar în momentul în care a fost semnalată declanșarea producției.
Suferă președintele nostru de o anume retardivitate în gîndire și în reacții? A reacționat tîrziu și la declanșarea stării de urgență și la demersurile pentru suspendarea datoriilor private către bănci și la lipsa de randament a ministrului Sănătății (simpatie de familie!?) și la mobilizarea economiei românești pentru a produce materiale și medicamente necesare crizei.

Din păcate, știrea despre debutul producției indigene de măști și combinezoane nu l-a trezit pe Klaus Iohannis și nu l-a pus pe gînduri. Oare de ce mai are nevoie țara noastră? De tancuri? De avioane? De radare și rachete? Nu cumva echipamentele medicale, medicamentele, protejarea medicilor și a personalului sanitar, dotarea spațiile de carantină, rigurozitatea controlului medical la intrarea în țară sunt priorități esențiale ale acestor zile? Le-am înșirat pentru că sunt pe buzele și în mintea tuturor. În ciuda acestui fapt, toate cele necesare încă mai lipsesc din spitale și farmacii. Medicii încă mai demisionează din cauza lipsei materialelor necesare!

Imediat după acest capitol, urmează securitatea alimentară a României. Mă aștept deja de săptămîni ca președintele Klaus Iohannis sau Guvernul Orban să dea semne că au înțeles acest lucru.
Fără medicamente și fără produse alimentare suntem pierduți.

E mai mare mirarea că, pînă la această oră, nici președintele și nici premierul n-au scos o vorbă. În mod normal, pe lîngă lansarea producției interne de medicamente și materiale sanitare, ar fi trebuit lansat un program de urgențe economice pentru agricultură și industria alimentară. În două zile, am fi putut avea măcar o listă de priorități pentru economia românească, inclusiv condițiile de subvenționare pentru diverse produse agricole.
Populația țării noastre este dependentă de importuri alimentare. O știu și copiii! Furtuna provocată de pandemia coronavirus poate afecta serios multinaționalele din domeniu. Nu știm cînd acestea ne lasă cu buza umflată și se retrag sau păstrează rețelele de magazine, dar măresc prețurile produselor. Ceea ce s-a întîmplat în producția de piese de schimb și în industria auto se poate produce și în industria alimentară.

Este România pregătită și de o criză alimentară? Sigur, nu! Industria zootehnică pe partea de porcine este desființată, iar numărul vacilor de carne și de lapte este insuficient. România nu stă bine decît la carnea de pasăre și la cea de oaie. Transavia și Agricola sunt două mărci de referință pentru toată Europa Centrală și de Est. Ar putea deveni branduri de referință și valoare românească de export pentru tot continentul. Ciobanii români s-au redresat și, la ora aceasta, sunt parte importantă din securitatea alimentară a țării noastre. Dacă mai adăugăm cîțiva mari producători de cereale care scot anual pîinea compatrioților noștri dar și pentru cîteva țări din Orientul Mijlociu avem deja o hartă a forței agricole și alimentare a României, inclusiv a urgențelor.
Cu ce îi sprijină Guvernul pe aceștia, că nu sunt mulți? Cu închiderea magazinelor în care ar putea vinde? Cu blocarea programului pentru legume? Cu ridiculizarea programului pentru creșterea oilor? Cu scumpirea apei pentru irigații? Cu mărirea TVA-ului? La cîtă minte are Cîțu nu m-ar mira să nu ne trezim cu asemenea enormități sau cu o nepăsare și mai crasă!

Guvrenul Orban se preocupă mai întîi de salariile celor de la teniși și pantofi, ale celor care produc sticlă și cauciucuri și abia la urmă se întoarce spre cei care muncesc la hrana pentru populația României.
Ar fi prea de tot ca președintele Iohannis și guvernul Orban să rateze un program serios pentru securitatea alimentară a țării noastre!

CORNEL NISTORESCU/https://www.cotidianul.ro

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: