Creierele noastre sunt prăjite!

8 apr.

Patronii marilor echipe de fotbal nu mai au încasări, dar fotbaliştii lor se opun diminuării fabuloaselor lor salarii. Contractele lor nu au clauze pentru situaţii de forţă majoră. Vor lua aceste salarii aşa cum sunt, dar unii patroni vor fi obligaţi să desfiinţeze personalitatea juridică a echipelor.
Ce patron ar alege să achite costurile unor echipe ce vor juca fără spectatori până cine ştie când? Afacerea nu mai e predictibilă decât pentru rezerve mari de bani şi cu chef de a le risipi.
Situaţia din fotbal este o oglindă pentru starea economică generală? Câteva săptămâni de „stop joc” şi iată o mare diferenţă: guvernele intervin şi anunţă că plătesc ele salariile dacă „cluburile” nu-şi dau afară „jucătorii”. Din ce plătesc? Din împrumuturi. Se vor împrumuta din câştigurile „jucătorilor” de mâine şi de poimâine.

Per total, câte mii de miliarde de dolari au a fi împrumutate? Depinde de SARS-CoV 2. Dacă virusul va fi răpus greu, vor fi necesare multe mii de miliarde.
Pentru România, „licitaţia” începe de la 20 de miliarde. Câţu a înţeles foarte greu că cererea şi oferta sunt plecate din teoria fundamentalismului de piaţă şi s-au autoizolat la domiciliul celei mai bune economii sociale: socialismul financiar. Îşi cere scuze băncilor că le-a luat dobânda pe SARS-CoV 2. Las’ că se va revanşa el şi va împrumuta statul cu dobânzi cum nici Venezuela nu a auzit să existe!
Ăstimp, Iohannis-conformistul-unui-trecut-aflat-la-terapie-intensivă vorbeşte despre deficit bugetar, iar premierul său zice că… văzând şi făcând, dar cât mai câcâit, ca nu cumva să explodeze rahatul. De ce doar 7 la sută deficit când ţara ar avea nevoie de 17 la sută? Ca să pună bazele unei ieşiri şi din criză, şi din subdezvoltare. O generaţie de „jucători” de mâine şi de poimâine pusă la teasc? Da, dar ferită de loviturile urmaşilor lui SARS-CoV 2 şi cu stadioanele pline.

Cap-pătrat-strict-teoretic-fără-simţul-realităţilor-reale, Câţu are a fi primul dezertor în acest război economic: eu nu vreau să mai fie socialism în lume, am plecat în munţii Şcolii de la Chicago să organizez Rezistenţa pieţelor la pandemii.
Nu avem o înfrângere medicală umilitoare, dar avem deja o înfrângere economică umilitor de clară. Habar n-avem să scoatem vinul oportunităţilor din teascul unei crize. Criza din 2008-2009 ne-a băgat în jugul deficitelor mici. SARS-CoV 2 ne-a eliberat de acel jug. Avem, iată, un motor, dar nu mai ştim a-l folosi. Creierele noastre sunt prăjite.

PIB-ul global este de 60 de mii de miliarde, dar masa monetară globală este de 600 de mii de miliarde. Nu există niciun risc real să nu poţi salva acest PIB cu această masă în situaţii de criză. Tot secretul ţine de curajul inteligent de a rupe juguri când se iveşte oportunitatea.

IOAN BUDUCA/https://www.cotidianul.ro/

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: