Guvernul s-a mișcat în reluare: s-a pierdut producția agricolă!

12 mai

 

Despăgubirile anunțate de Guvern pentru calamitățile provocate de secetă agriculturii vor ajunge prea târziu la producători. Banii ar fi trebuit dați la începutul lunii mai, pentru a se putea cultiva din nou pe suprafețele afectate, însă Executivul abia a constatat pagubele pe 10% din suprafețele distruse.

Anunțurile venite dinspre toate continentele lumii referitoare la o criză alimentară fără precedent cu care se va confrunta umanitatea par să-i lase reci pe cei din Guvernul României. Intenția de a acorda despăgubiri producătorilor, după ce jumătate din suprafețele cultivate cu grâu au fost compromise de lipsa precipitațiilor a rămas, deocamdată, doar la nivel de intenție. În loc să ia măsuri rapide și să dea drumul finanțării, așa cum s-a procedat în toate țările, Guvernul Orban s-a apucat să verifice, în ritm de melc, solicitările fermierilor. ”În acest moment, nu ne putem baza sigur pe nicio producție. Așteptăm să vedem dacă va ploua lunile acestea îndeajuns, pentru că, fără precipitații, se vor compromite și culturile de floarea soarelui și porumb. Sunt acum suprafețe foarte mari pe care nici măcar nu au răsărit din cauza secetei. În ritmul în care se mișcă autoritățile ne apucă toamna și nu am rezolvat nimic. Despăgubirile trebuie acordate urgent, pentru a se putea începe un nou an agricol pe suprafețele deja calamitate. La ora la care vorbim, nu înțeleg de ce, cei de la Ministerul Agriculturii se mișcă în două viteze, foarte încet și deloc. Suntem la jumătatea lui mai și ar fi trebuit să înceapă culturile de toamnă, să se însămânțeze cu altceva, dar autoritățile abia au evaluat 10% din suprafețele calamitate și nimeni nu a primit încă niciun ban. Iar fără bani, fermierii nu își pot achiziționa inputurile, pentru că nimeni nu îi mai creditează”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, reprezentant al Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România.

Deficit comercial uriaș în martie

În luna martie 2020, exporturile au însumat 5439,9 milioane euro, iar importurile au însumat 7295,0 milioane euro, rezultând un deficit de 1855,1 milioane euro, arată Institutul Național de Statistică. Marea majoritate a importurilor sunt produse agroalimentare, pe care România le produce în cantități însemnate, însă ele nu ajung pe piața internă. În primul rând din cauza accesului aproape inexistent al producătorilor români în lanțurile marilor rețele comerciale și în al doilea rând din cauza numărului insuficient de fabrici de procesare. ”Deficitul acesta uriaș este o nenorocire care ne va costa foarte, foarte mult. Am ajuns să importăm 72% din mâncarea zilnică și 92% din carnea de porc. Noi nu ne facem singuri mâncarea, o luăm de la alții. În momentul de față, Ministerul Agriculturii este principalul vinovat pentru această situație, pentru că ar fi trebuit să pună în mișcare mecanismul de colectare a legumelor și fructelor, creat prin Casa de Comerț Unirea. Principiul este foarte bun, acela de colectare a produselor agroalimentare de la producătorii mici și mijlocii și vânzarea lor directă pe piețe, pentru a coborî prețurile, și către prelucrarea primară. Aici avem o mare problemă, de foarte mult timp. Procesatorii nu au intrat în niciun program guvernamental de sprijin și acum ne-am trezit că exportăm ieftin materie primă și importăm scump produse finite. Anul trecut polonezii ne-au cumpărat toate roșiile de pe piață și ni le-au exportat înapoi sub formă de bulion. Mai mult, am ajuns ca o țară săracă, cum este România, să-și arunce laptele. Din cauza pandemiei, laptele nu a mai fost cumpărat de la producători pentru că s-a sistat programul cornul și laptele. Existau însă soluții, direcțiile de sănătate publică și primăriile îl puteau lua și apoi distribui copiilor din familiile sărace. Sunt zeci de mii de copii, poate chiar mai mulți, pentru care cornul și laptele reprezenta singura masă pe zi de care beneficiau. Producătorii de lapte sunt în faliment, pentru că noi luăm lapte de la unguri și polonezi, iar noi vorbim despre calculatoare cuantice și de nanotehnologie. În primul rând noi trebuie să facem mâncare în România, că avem această posibilitate, dar pentru asta trebuie sprijiniți producătorii și procesatorii”, ne-a precizat prof.dr.Mircea Coșea, fost ministru de stat.

https://www.national.ro/

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: