Arhiva | 12:55 pm

Despre haos, ură și prostie!

14 mai

  Țipetele scăpate de tot felul de personaje din subsolul vieții publice, inclusiv din presă, pot speria și animalele sălbatice, […]

 

Țipetele scăpate de tot felul de personaje din subsolul vieții publice, inclusiv din presă, pot speria și animalele sălbatice, necum oamenii preocupați de necazurile lor. Ai sentimentul că țara este în pericol să ia foc, că oricănd te poți trezi că se întrerup curentul și apa și că funcționarii o iau la goană de prin instituții. Părerea mea este că dezordinea și improvizația ne caracterizează, dar, că, încă, nu suntem în situția de a caracteriza toată viața publică din România de haos. „Haosul” este extrem de des folosit de jurnaliști ca un cuvînt tare, care atrage atenția, așa cum atrag atenția cuvinte de genul „scandal”,„bombă”,„nucleară”,„lovitură”,„trădare” etc. Dar, haos nu-i decît în mintea unor apucați sau în reacțiile unor români scăpați pe lîngă lege. Jurnaliștii plusează ca să atragă atenția, politicienii exagerează ca să cîștige imagine și voturi. Dar pînă la haos mai este.

Este adevărat că ordinea pe bază de reguli ne încurcă cel mai rău. Trăim într-o țară în care regulile nu impresionează pe nimeni. Nici măcar cele prevăzute prin legi. Nici cele de bun simț și nici cele profesionale nu se bucură de cine știe ce respect. La noi, regulile de comportament se învață în familie și în școală și se încalcă imediat ce omul trece de granițele acestora. Nu ne ajunge această improvizație continuă (că „așa vreau eu”) că din mandatul lui Klaus Iohannis am mai adăugat ceva extrem de periculos și de primitiv. Este vorba de „ura” ca atitudine publică, ura ca instrument de luptă politică, ura ca proiect și ca filosofie de viață, inclusiv ca un criteriu de evaluat oameni și comunități.

România a ajuns în situația stranie dezbinării pornită pe bază de ură născută din dezechilibre de caracter. O bună perioadă de vreme, viața publică din România a fost dominată de campania #Rezist din Piața Victoriei, de oameni care nu vedeau decît cătușe, condamnări, demisii, pușcării, arestări, cercetări, dosare, corupție etc. A fost o campanie cu know how importat de servicii de peste Ocean (unde și acum este în floare!!!) și cu consecințe extrem de păguboase pentru echilibrul dintre partide, grupuri profesionale, curente și asocieri profesionale. Din păcate, curentele publice din țara noastră n-au împins decidenții sau Legislativul spre nici un proiect pozitiv sau util pentru comunități locale sau pentru țară.

Pandemia ne-a prins în cea mai dezbinată formulă de viață publică și politică. De o parte, președintele Klaus Iohannis (ignorat de o majoritate din parlament), și „guvernul meu””, instalat mai mult de frica pandemiei (dar lipsit de proiect și de susținere) au supraviețuit în perioada de urgență numai prin acuzații politice, prin amenzi și improvizații. România n-a valorificat mare lucru din oportunitățile apărute la nivel de Comisia Europeană și nu și-a pregătit ieșirea din Starea de urgență. Să nu mai vorbim de economie! Cu planul de salvare făcut de „Guvernul meu”, Ludovic Orban și Florin Vasile Cîțu (țeparul care acuză țepe!) nu pot merge nici la primăria din Cocîrlați. Ar fi alungati cu bolovani de cetățeni. Din păcate, nici PSD-ul nu este titularul unui proiect mai ambițios și mai ofertant pentru economie. Nu poate depăși stilul său marcat de „reduceri, majorări, amînări”.

În cel mai ridicol mod cu putință, lumea politică românească se încurcă la reglementările obligatorii necesare tranziției după starea de urgență. Se face de un rîs care poate răzbate globul pînă la cei doi poli. Aleșii neamului se ceartă, improvizează, dezamăgesc, arată cît de inculți juridic sunt, cît de țopîrlani cu ifose se poartă față de populație. Vine un lătrău de la Alba Iulia, ziarist de mîna a zecea, și demonstrează în Parlament ce nulitate cumplită și gălăgioasă conduce grupul parlamentar al PNL în Camera Deputaților. Agresiv ca un doberman de pe graniță, Florin Roman (o mediocritate jurnalistică de la ziarul județean din Alba Iulia) vine și propune, cu tupeu, un alineat la noua lege cu care Parlamentul se screme să treacă țara „by night” în starea de alertă. El propune introducerea în Lege a unui alineat cu cuprinsul:(3) „Legea intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I”, fără să își dea seama, sau disprețuind, articolul 78 din Constituția României care prevede că „Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”.

Ce mai contează! Constituția României este luată pe cont propriu, legea este tot pe cont propriu, țara trece și ea pe cont propriu, Guvernul, oricum, este pe cont propriu sau pe promisiuni de gașcă, toate în așa fel încît lucurile să ajungă la un fel de nicăieri. Separarea României în două tabere politice, despărțite de un canal de fiere și venin alimentat de Klaus Iohannis, ne duce în această situație despre care nu știi ce să mai crezi. Să rîzi, să protestezi, să pleci sau să trimiți bilețele și proteste legate de cîte un bolovan?

Din păcate, președintele României nu poate genera conciliere, amabiliate, colaborare, comunicare, dialog și parteneriate politice necesare marilor proiecte pentru țară.

Mai departe, eu nu știu ce este de făcut!

                                                                                        Cornel NISTORESCU, Cotidianul

Românul Iohannis, niciun cuvânt despre România!

14 mai

„În urmă cu 75 de ani, Germania nazistă a fost înfrântă. Axa Răului a fost distrusă irevocabil de Forțele Aliate, deschizând calea unei lumi fără fascism, fără ură, fără lagăre de exterminare. Finalul lui Hitler, Göring, Goebbels și alți descreierați ar trebui să fie o pildă pentru toți germanii măcinați de idei revanșarde. Și nu numai pentru ei.” Cam așa mă așteptam să-și înceapă Klaus Iohannis mesajul adresat nu se știe cui, la 9 mai, căci nu are adresant.

De la soare la umbră

Cifrele se pare că nu l-au impresionat, de aceea și evenimentul s-a estompat. Președintele a fost mai emoționat de Ziua Europei, marea lui dragoste. O construcție cu origini naziste, despre UE e vorba, după cum vorbesc istorici și specialiști. Klaus Iohannis nu crede însă în chestiile astea. El știe doar că „Solidaritatea și coeziunea europeană sunt valori de o importanță majoră, pe care se fundamentează continuitatea proiectului european și reconectarea la nevoile și așteptările cetățenilor noștri.” Este aceeași placă an de an, zgâriată, căci se repetă mereu și acul nu sare dincolo de pasajul ăsta. Dacă tot trăim într-o lume liberă, a valorilor europene, după cum ne zice guru de la Sibiu, de ce n-o fi avut curaj președintele să-și înceapă discursul așa cum scriam la început? Libertatea de exprimare nu intră și ea în categoria asta? Ar fi strâmbat din nas Merkel, bătrâna combinagioaică a valorilor europene? Și de ce ne-ar fi interesat pe noi ifosele ei? Iohannis a bătut din nou câmpii cu summit-ul de la Sibiu și importanța lui când, cel mai ușor, putea să citească în presa străină din acele momente ce a însemnat, de fapt, întrunirea șefilor de stat și de guverne pe malul Cibinului. Pentru Iohannis nu are nicio relevanță Ziua Independenței României. Consilierii nu i-or fi spus că la 9 mai 1877, în Parlament, Mihai Kogălniceanu a rostit un discurs fulminant, care marca independența față de Poarta Otomană, și că a doua zi Carol I semna legea care consfințea libertatea noastră? Altminteri, președintele se întrece pe sine în de-alde „Românii mei” și „dragi români”, dar când vine vorba de momentele istorice ale existenței noastre e mut. Și atunci, de care parte a lumii se situează? Cea în care își flutură coada de pudel sfios sub poalele Angelei Merkel sau cea în care crede că România nu poate fi trecută strada, de la soare la umbră, când are el chef?

ANTI – STOLOJAN SI CLICA DE DELAPIDATORII COMUNISTI !

14 mai

Reabilitatii Romaniei
Adio, Cotroceni! Istoria Romaniei in cei 10 ani in care Traian ...
O banală radiografie a actualei puteri politice şi economice din România scoate la iveală realitatea hâdă. Ţara noastră este în continuare condusă de politruci comunişti, sau de copiii acestora, stâlpi de bază ai CC al PCR. Partidul Comunist a revenit la putere într-o ţară deja membră UE şi NATO, într-un mod mai mult decât diabolic. Practic, azi nu mai avem un singur „duşman“ politic – în faţa căruia mai există sau nu vreo disidenţă – ci „n“ partide, cu „n“ lideri politici, cu „n“ ideologii, menite doar s-o ascundă pe cea adevărată. Cei care au preluat puterea, alternează conducerea între ei, împărţind-o ca-ntr-o mare „famiglie“. În România „europeană“ n-a intrat nimeni, n-a penetrat nimeni, în afara castei vechilor comunişti şi a urmaşilor acestora. Dosarele informatorilor şi ofiţerilor acoperiţi sunt sub cheie, în mâinile lor. Secretele, afacerile şi resursele naţionale sunt în buzunarele lor. Învăţământul şi bursele sunt controlate tot de „Marea Famiglie“. Iar cine nu face parte din această castă, nu poate accede nici măcar într-o funcţie de directoraş. „Caracatiţa“ comunistă s-a perpetuat şi s-a extins la toate nivelurile puterii politice şi economice. „Famiglia comunistă“ este practic stăpâna României.
Eroii comuniştilor
[1] – Traian Băsescu a recunoscut singur că a fost membru PCR. Preşedintele de astăzi al României spunea, alături de Năstase, în 2004: „E păcat ca după 15 ani de la evenimentele din decembrie ‘89, electoratul român să nu aibă şi alţi candidaţi decât doi foşti membri de partid“ (n.n. – membri PCR). A fost un favorit al puterii comuniste din România.
[1] – Emil Boc a fost UTC-ist de frunte. A publicat ode în perioada când era student la Filosofie, anul IV, în care preamărea regimul comunist.
[1]- Adrian Severin a deţinut mai multe funcţii în UASCR, ultima fiind cea de şef al Comisiei culturale a Consiliului UASC din Centrul Universitar Bucureşti.
[1] – Teodor Meleşcanu a fost şi el membru al Partidului Comunist. Ba mai mult, conform afirmaţ iilor lui Mircea Răceanu, înainte de 1989, Meleşcanu a fost ofiţer de Securitate, sub acoperire de diplomat.
[1] – Octav Cozmâncă s-a remarcat ca responsabil cu cadrele, adjunct de şef de secţie şi membru în CC al UTC şi, ulterior, şef de sector la Secretariatul General al Guvernului (1983-1989).
[1] – Antonie Iorgovan a fost membru în Consiliul UASCR şi preşedinte al Consiliului UASC din Universitatea Bucureşti.
[1] – Vasile Puşcaş a fost, înainte de 1989, membru în Consiliul UASCR. Şi atunci şi acum îi este subordonat lui Ioan Rus, liderul PSD al „grupării de la Cluj“, care era preşedinte al Consiliului UASC din Centrul universitar Cluj-Napoca şi membru în Comitetul Executiv al Consiliului UASCR.
[1] – Nicolae Văcăroiu a ocupat diverse funcţii de conducere: 1982-1986 – şef serviciu; 1986-1987- Director adjunct; 1987-1989 – Director al Direcţiei Sinteză Probleme Financiare, Bancare şi de Preţ.
[1] – Theodor Stolojan. În anii ‘70 , a figurat pe schema Institutului de Economie Mondială, instituţie sub acoperire a fostei brigăzi „U“ din cadrul UM 0920. În perioada cât a fost şef al Direcţiei Operaţiuni Valutare din Ministerul de Finanţe a colaborat cu departamentul AVS din cadrul Compartimentului de Informaţii Externe, de unde a fost demis. În 1989 a fost numit consilier personal al fostului ministru al Finanţelor, Ion Păţan. [1] – Mugur Isărescu. Vreme de 19 ani este angajat ca şi cercetător principal I, apoi şef de colectiv de cercetare la Institutul de Economie Mondială din Bucureşti – instituţie considerată o adevărată „pepinieră de cadre“ pentru posturile de conducere din România comunistă.
[1] – Silvian Ionescu. În septembrie 1974 a fost încadrat în cadrul Direcţiei Generale de Informaţii Externe, care pe atunci funcţiona separat de structurile Securităţii Statului. [1] – Ludovic Orban. Conform propriilor declaraţii, tatăl său a fost ofiţer de Securitate în perioada neagră şi plină de blestemăţii a acestei structuri de represiune.
[1] – Eugen Dijmărescu. După absolvirea facultăţii, în septembrie 1971, Dijmărescu este încadrat în funcţia de cercetător ştiinţific principal la IME, unde activează până în anul 1989. În această perioadă a avut posibilitatea de a face studii postuniversitare în afara ţării (1973 – seminarul de Studii Americane din Salzburg; 1981 – Brookings Institution; 1985 – Universitatea de Stat din Arizona, Tempe).
[1] – Irinel Columbeanu. Omul de afaceri, situat în topul celor mai bogati români, top publicat de revista „Capital“, este fiul lui Ion Columbeanu – un influent funcţionar guvernamental, care a activat în toate executivele României din vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, până în anul 2002.
[1] – Ovidiu Tender. Considerat unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri ai României, acesta este fiul unui fost ofiţer de grăniceri care la un moment dat a fost superiorul fostului şef al SRI, Radu Timofte. Mai mult, se pare că înainte de 1989 tatăl lui Ovidiu Tender a avut relaţii bune cu Ion Iliescu în perioada în care acesta a fost detaşat la Timişoara, fapt care ar explica relaţiile postdecembriste dintre omul de afaceri şi fostul şef al statului.
[1] – Dan Voiculescu. Pentru că familia sa nu făcea parte din nomenclatura comunistă, intră în Securitate şi ocupă funcţii de conducere în firma de comerţ exterior Crescent, ce aparţinea serviciului secret. Era cunoscut sub numele de cod „Felix“ şi „Mirce“. În 1991, semnează în calitate de reprezentant al Crescent Commercial Maritime LTD- Cyprus, un contract de asociere cu Universalcoop, în care contribuţia sa la capitalul social era de 261.250 de dolari.
[1] – Radu Vasile – fost prim-ministru în guvernul CDR (1998-1999), fost senator, s-a aflat în grupul de influenţă al Zoei Petre. A fost deconspirat ca informator chiar de către fostul preşedinte Emil Constantinescu. Acesta a spus, evident, după ce şi-a terminat mandatul de la Cotroceni, că a văzut angajamentul de informator al lui Radu Vasile şi că acesta fusese racolat din cauza unor „bube“ de la dosar.
[1] – Sorin Oprescu, senator aflat acum la al doilea mandat parlamentar, este fiul lui Nicolae Oprescu, fost colonel în Direcţia a V-a, ulterior avansat general, iar mama sa, fost ofiţer DIE. Fratele lui Sorin Oprescu, Marius, a fost medic şef al DIE, ulterior SIE.
[1] – Laszlo Tokes este cel care a „salvat“ România de Ceauşescu. Înainte de 1989 a fost racolat de serviciile de informaţii ungare care au creat şi promovat brandul Tokes. [1] – Attila Verestoy. Înainte de 1989, Attila Verestoy a lucrat în Institutul de cercetări chimice condus de Elena Ceauşescu.
[1] – Bela Marko. Înainte de 1989, Bela Marko a fost unul dintre redactorii de bază ai revistei „Igaz Szo“, revistă a filialei scriitorilor comunişti maghiari din România, care apărea la Tg. Mureş. A luat un premiu al Uniunii Scriitorilor în 1980.
[1] – Adrian Păunescu, un apropiat al regimului Ceauşescu.
[1] – Adrian Cioroianu. În timpul studenţiei s-a aflat printre apropiaţii grupului de studenţi agreat de către decanul Facultăţii, prof. dr. Zoe Petre, în procesul de luare a deciziilor legate de managementul predării istoriei. După terminarea facultăţii a rămas în cadrul acesteia ca asistent al profesorului Lucian Boia, cunoscut pentru opera de demistificare a istoriei românilor, şi a fost susţinut pentru a merge la un masterat în istorie, şi apoi un doctorat, în Canada (1997). – Corneliu Vadim Tudor: Liderul PRM a lucrat înainte de revoluţie ca ziarist în presa comunistă, la publicaţiile „România Liberă-Magazin“ şi apoi, din 1975, ca redactor la Agerpress, dar şi la revista „Săptămâna“. Imediat după terminarea facultăţii, Vadim Tudor a urmat – în 1975 – cursurile Şcolii de Ofiţeri de Rezervă din Bucureşti. Apropiat al lui Valentin Ceauşescu, Vadim Tudor nu a ratat nicio deplasare a echipei Steaua peste hotare, beneficiind de avantajele protipendadei comuniste.
[1] – George Copos. Prosper om de afaceri, fost vicepremier în actualul Guvern, din partea Partidului Conservator, fost utecist de vază, prieten la cataramă cu Nicu Ceauşescu, mare usecerist (Uniunea Studenţilor Comunişti din România), implicat în organizarea Universiadei la Bucureşti.
[1] – Rodica Stănoiu. Fost ministru al Justiţiei, demisionează din partid după ce presa a relatat pe larg despre relaţia sa cu fosta Securitate, unde a semnat note informative sub pseudonimele „Sanda“ şi „Paula“. [1] – Tudor Marcu, fratele lui Corneliu Vadim Tudor, a fost, înainte de Revoluţie, ofiţer în cadrul Armatei, lucrând la contrainformaţii militare. Ulterior, a ajuns deputat în Parlamentul României, iar Ion Iliescu l-a făcut general. A fost implicat în scandalul „Ţigareta 1“, primul mare caz de contrabandă cu ţigări, caz care a ajuns în justiţiei dar dosarul a fost soluţionat cu neînceperea urmăririi penale.
[1] – Ioan Talpeş a fost ofiţer activ în MApN, până în 1989, având calitatea de cercetător ştiinţific la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară-Bucureşti. [1] – Mihai Răzvan Ungureanu a devenit membru supleant al CC al UTC în 1987, după terminarea liceului. [1] – Zoe Petre este fiica academicianului dr. Emil Condurachi, cunoscut ca apropiat al conducerii de partid şi de stat a RSR şi al organelor de Securitate. Doamna Petre-Condurachi a fost secretară de partid în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, înainte de 1989. [1] – Triţă Făniţă este cunoscut ca unul dintre cei mai importanţi „oameni de afaceri“ din perioada României socialiste. Relaţiile sale foarte apropiate cu familia Ceauşescu i-au permis să participe din plin la operaţiunile de aport valutar, în calitate de director la Agroexport, ceea ce i-a atras şi o arestare din partea Securităţii.
[1] – George Cristian Maior, director al SRI, este fiul fostului ministru al învăţământului, Liviu Maior, şi ginerele lui Augustin Buzura, fost director al Fundaţiei Culturale Române. George Maior este naşul de cununie al băiatului lui Ioan Talpeş. [1] – Monica Macovei procuror de supraveghere a urmăririi penale, la tribunalele din Bucureşti. A fost acuzată că ancheta abuziv. [1] – Bogdan Olteanu, este nepotul cunoscutei activiste comuniste Ghizela Wass. Având şapte clase elementare, dar şi „Ştefan Gheorghiu“, aceasta a intrat în partid în 1933, ocupându-se de relaţiile externe ale PCR şi urcând toate treptele ierarhice.
[1] – Emil Constantinescu. A fost membru PCR şi nu există o explicaţie plauzibilă a schimbării bruşte a orientării sale profesionale, din judecător la Tribunalul judeţean Piteşti, la geolog. [1] – Virgil Măgureanu, fost rezident al Securităţii, a condus Serviciul Român de Informaţii timp de şapte ani. La 29 decembrie 1995, Virgil Măgureanu şi-a publicat propriul dosar de informator al Securităţii, deschizând voit sau nu „cutia Pandorei“.
[1] – Varujan Vosganian a fost şi el comunist şi, dacă e să-l credem pe Liviu Turcu, colaborator al fostei Securităţi. Din acest motiv, Varujan Vosganian a fost obligat să-şi retragă candidatura pentru postul de comisar european.
[1] – Şerban Mihăilescu a fost un înalt funcţionar al Guvernului comunist condus de Constantin Dăscălescu. [1] – Mircea Dan Geoană este fiul fostului şef al Comandamentului Apărării Civile din România, generalul Ioan Geoană.
[1] – Călin Popescu Tăriceanu este fiul vitreg al lui Dan Amedeo Lăzărescu, informator al Securităţii, care i-a turnat contra cost, pe fruntaşii liberali. (din ziarul atac)

NU VOTATI LICHEAUA ASTA CARE A FOST PARTE LA CELE SUFERITE IN ANII 70 -89 – RUGAMINTEA UNUI CETATEAN CARE A TRAIT TIMPURILE!!

Theodor Stolojan a activat in structurile comuniste detinand chiar functii importante si banoase.

Theodor Stolojan incearca din rasputeri sa ascunda activitatea sa dinainte de 1989. ziarul z… este in masura sa prezinte in numarul de azi adevarata fata a presedintelui Partidului Liberal Democrat.Theodor Stolojan a indeplinit functia de director adjunct al directiei de operatiuni valutare in Ministerul Finatelor, pana in anul 1986. De atunci si pana la revolutia din 1989 a ocupat postul de directorul general al acestei institutii. O directie aflata sub atentia directa a lui Nicolae Ceausescu, fiind sursa de dirijare a valutei dictatorului.
Conform atributiilor de serviciu, Stolojan avea sarcina sa avizeze toate operatiunile efectuate prin doua conturi: OV si GP. OV inseamna operatiuni speciale valutare, cont ce apartinea securitatii, iar GP – operatiuni valutare ale fostei gospodarii de partid. Pentru acestea din urma, semnatura sa aparea alaturi de cea a sefului gospodariei de partid. Trebuie spus ca la finele anului 1989 in contul Gospodariei de Partid era inregistrata suma de 139 milioane de USD.
Dupa 1989, Theodor Stolojan a fost implicat in directionarea sumelor care au ramas in acest cont: aproximativ 19 milioane de dolari, dupa achitarea la extern in contul datoriei Romaniei, a 120 milioane de dolari. Cu toate acestea, implicarea presedintelui PLD in acest caz a fost si este tinuta la secret.

Coordonat de colonei

Anterior anului 1986, atat ca director adjunct, cat si ca sef al Directiei Operatiuni Valutare din Ministerul de Finante, Theodor Stolojan a colaborat cu departamentul AVS din cadrul Compartimentului de Informatii Externe. Aici era angajat ca „referent de specialitate” – salariat civil – sub coordonarea coloneilor in rezerva, Andronic si Anghelache. De asemenea, in anii ’70 a figurat si pe schema Institutului de Economie Mondiala, o institutie sub acoperire a fostei brigazi „U” din cadrul UM 0920. Duplicitatea s-a semnalat si peste ani. Astfel, dupa plecarea lui Stolojan la Banca Mondiala (dupa ce a fost premier al Romaniei) au existat unele comentarii privind implicarea sa, in schimbul unor sume de bani si in transmiterea de informatii cu caracter confidential societatii britanice „Solomon Brother”.

„Procuratorul de medicamente”

Din functia detinuta la Directia de operatiuni valutare, Stolojan a fost demis (odata cu ministrul adjunct Vasile Iuga) si repartizat pe o functie de executie: inspector general, la Directia de Venituri ale Statului. Institutie condusa de Nicolae Sandulescu. La momentul demiterii, Theodor Stolojan a suferit o cadere nervoasa, fiind internat o buna perioada de timp la Sanatoriul Predeal. Sunt de notoritate problemele de sanatate ale lui „draga Stolo”, care impreuna cu faptul ca era santajabil datorita trecutului sau comunist l-au facut sa „renunte” la candidatura la functia de presedinte al Romaniei. In favoarea lui Traian Basescu.

Pe de alta parte, persoane care si-au desfasurat activitatea in minister, alaturi de Stolojan au declarat ca acesta pretindea pentru facilitarea schimburilor valutare diverse sume de bani (in lei), operatiunile fiind justificate de comun acord cu persoanele solicitante, prin „procurarea de medicamente”.

Promovat de Roman

In anul 1989, ministrul de Finante Ion Patan l-a numit pe Theodor Stolojan consilier personal, functie detinuta si la momentul Revolutiei. In perioada 23-25 decembrie 1989, Stolojan a fost chemat de catre Petre Roman, fiind numit prim adjunct al ministrului Finantelor, post pe care l-a ocupat in continuare Ion Patan. Dupa retragerea lui Patan, in vara anului 1990, „draga Stolo” a ajuns ministrul Finantelor.

Ca prim adjunct la Finante, Stolojan avea competente asupra tuturor operatiunilor pendinte de societati mixte si plati externe. Aprobarea acestora depindea de semnatura expresa a acestuia. Platile se efectuau prin Banca Romana ce Comert Exterior (transformata in fosta „Bancorex”).

Trafic de influenta marca Stolo

Traficul de influenta practicat de Theodor Stolojan este deja o practica de ani de zile. In afara de celebrele cazuri ALRO Slatina si RAFO, „draga Stolo” a intervenit, cu cativa ani in urma, pe langa Viorel Catarama, Crin Antonescu si Calin Popescu Tariceanu pentru a-l sprijini pe Anghel Sandu, etnic rrom, membru al lumii interlope, in vederea achizitionarii in conditii avantajoase a unei statii de benzina din comuna Daneasa, Judetul Olt. Anghel Sandu a finantat, apoi, cu sume substantiale campania electorala a PNL din anul 2000, avand interesul ca, in eventualitatea in care Theodor Stolojan ar fi fost ales presedinte al Romaniei sa beneficieze de o „acoperire” a afacerilor ilicite in care era implicat.

Un alt personaj apropiat de Stolojan este controversatul afacerist Petre Paul Tardea. In contextul unor demersuri pe langa presedintele PD Gorj, Pantelimon Manta, in scopul pozitionarii pe un loc eligibil pe listele electorale ale Aliantei PNL – PD, acesta a „cotizat” la conducere. El isi exprimase disponibilitatea de a oferi o cotizatie cuprinsa intre 1 si 3 miliarde lei vechi. In particular, apropiati ai afaceristului au declarat ca Tardea a sustinut ca a dat sume suficiente de bani atat lui Valeriu Stoica, cat si presedintelui de atunci al PNL, Theodor Stolojan, pentru a fi nominalizat ca parlamentar de Gorj.

Pe Stolojan il leaga insa mai multe de Tardea. In special datorita afacerilor. Cum ar fi cele cu combustibil. Se vorbeste de o implicare a lui Theodor Stolojan in operatiunile aferente platii la extern efectuate „in avans”, la inceputul anilor 1990, de catre Petre Paul Tardea. Concret, prin facilitarea obtinerii avizelor legale, pentru un import de pacura care nu s-a mai realizat.

Ludovic Orban anunță că azi va fi declarată starea de alertă: Îmi asum, în calitate de prim-ministru!

14 mai

Executivul are joi – în ultima zi în care în România e stare de urgență – o ședință la Palatul Victoria.

Până atunci, însă, a trecut în revistă câteva aspecte constatate la finalul celor 60 de zile în care România a fost în stare de urgență, în lupta cu noul coronavirus. “Făcând o evaluare retrospectivă a ceea ce s-a întâmplat în ultimele două luni trebuie să vă spun din capul locului că decizia de instituire a stării de urgență, luată de către președintele României, a fost o decizie extrem de benefică pentru România. Ne-a oferit cadrul ca să putem să luptăm cu toate armele împotriva acestei epidemii. Și ne-a permis să menținem la un nivel cât se poate de bun răspândirea acestui virus. Ca atare, nu am avut nicio problemă în ceea ce privește sistemul de sănătate publică, nu a existat depășirea capacității de tratare a persoanelor care au fost infectate, numărul de persoane infectate la 100.000 de locuitori, mai ales ținând cont de condițiile specifice din România, și anume faptul că au intrat în țară (…) 1,27 milioane de români, dintre care marea majoritate au venit din țări încadrate în zona roșie, cred că (…) am putut să facem față acestei provocări neașteptate și care ne-a pus la grea încercare”, a transmis Ludovic Orban.

Totodată, premierul a mai anunțat și o modificare ce urmează a fi făcută, în contextul instaurării stării de alertă. Și anume că va prelua conducerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență, care, până acum, era asigurată de către Marcel Vela, în calitate de șef al MAI. “Vreau să vă anunț că, împreună cu MAI, am luat decizia  – pentru a întări autoritatea Comitetului Național pentru Situații de Urgență – să modificăm Ordonanța 21 și să îmi asum, în calitate de prim-ministru, conducerea Comitetului Național pentru Situații de Urgență”, a susținut Ludovic Orban. Premierul a completat, spunând că va fi secondat de trei vicepreședinți – miniștrii de Interne și Dezvoltării – Marcel Vela și Ion Ștefan – și de către șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

”Efectul Veronica”: Iohannis, urmărit de FSB!

14 mai

Doar niște POZE, domnule Iohannis... Americanii știu mai MULTE...

În plină pandemie, Igor Dodon ține ședințe operative cu conducerea Serviciului de Informații și Securitate – SIS al Republicii Moldova. Prioritate absolută pe agenda liderului pro-moscovit fiind solicitarea oficială înaintată SIS de a nu permite ”o eventuală destabilizare a situației din Republica Moldova în vederea viitoarelor alegeri prezidențiale din toamnă”! Și nu, din păcate pentru noi nu sunt simple baliverne aruncate la mahmureală, ci noua strategie de securitate asumată de Administrația Prezidențială de la Chișinău! Iar cum de această dată Dodon are și ”guvernul meu” la dispoziție, uite cum SIS – serviciu la a cărui organizare România a contribuit cu eforturi logistice uriașe- a ajuns să monitorizeze tocmai serviciile partenere românești!

Veronica Schmidt cu Klaus Iohannis…. și cu Renato Usatîi

Totul după ce, la încheierea celui de al doilea mandat al lui Traian Băsescu, aceleași servicii au trebuit să ”capituleze necondiționat” în fața FSB-ului pe frontul nevăzut de la Chișinău. Abandonând inclusiv complexa rețea de firme creată special pentru a ține în șah și din punct de vedere economic, atât cât se poate, hegemonia declarată a Moscovei asupra Federației Ruse. Și asta pentru că pur și simplu tematica specifică a Republicii Moldovei nu s-a mai numărat printre prioritățile agendei prezidențiale a noului șef de stat. Însă parcă niciodată situația nu a fost atât de dezastruoasă ca acum, când, deși recuperam ”pas cu pas” terenul economic pierdut în ultimii ani, președintele Republicii Moldovei cere Serviciului de Informații și Securitate să stea cu ochii ”ca pe butelie” pe ”frații români”! Iar partea română nici măcar nu poate contracara, atâta vreme cât până și ofițerii SIS școliți și instruiți la București privesc neputincioși la fotografiile pe care FSB-ul rusesc le pune generos la dispoziție… Printre care și cele cu chiar președintele României, Klaus Iohannis, alături de ”tumultoasa” Veronica, sora lui Renato Usatîi, ”omul FSB”-ului în Republica Moldova…  Așteptând doar un semn de dezmințire de la București pentru a își putea dovedi loialitatea față de statul român!

Igor Dodon a cerut SIS să monitorizeze serviciile românești

Nu intră în Palat!

Numai că acest semn nu mai vine, astfel că nici măcar nu poate fi vorba de o eventuală asigurare dată taberei pro-române din SIS de a apăra barem suveranitatea statului moldovean. Dacă tot nu le este permis un contraatac informativ împotriva serviciilor secrete rusești care acaparează pe zi ce trece ”republica”… Iar siguranța de sine a Moscovei asupra preluării controlului total asupra Chișinăului este atât de mare, încât de Republica Moldova se ocupă acum doar FSB-ul, ci nu o ”centrală” SVR, aceasta fiind deci deja considerată o ”chestiune internă” a Federației Ruse. Iar cum în această perioadă tocmai ce ”se închide cercul” FSB-ist cu totul în jurul SIS prin impunerea în posturile cheie ale serviciului strict a unor elemente pro-moscovite, ”partida românească” a solicitat sprijin de la București, atât timp cât nu este prea târziu. Numai că ”supraveghetorii” tac. Și așteaptă o minune. Numai că, de această dată nici măcar cei mai loiali iohanniști din sistem nu mai îndrăznesc să ridice în fața șefului statului ”delicatul” subiect ”Veronica”. Totul după ce data trecută când  Iohannis a fost avertizat cu privire la ”vulnerabilitatea” Schmidt – Usatîi, președintele s-ar fi mulțumit să exprime laconic doar că ”nu intră în Palat”. Cu referire la faptul că vechiul și bunul său prieten, omul de afaceri Michael Schmidt, nimeni altul decât cumnatul cu acte al ”vânătorului de români” Renato Usatîi nu îl mai vizitează și la Palatul Cotroceni. Și cu asta subiectul a fost închis. Și așa a rămas până acum, când serviciile românești au nevoie ca de aer de un semn venit de la Cotroceni dacă abandonează cu sau fără luptă SIS-ul în ”ghearele” informative ale FSB-ului rusesc.

 Umilință pentru servicii: AVO la Chișinău!

Oficialii de la Chișinău și-au bătut joc de ajutorul umanitar trimis de Guvernul Orban

După cum titram pe 29 aprilie, ”Ungaria ne ia și Chișinăul”. Pentru că înainte chiar ca Iohannis să se împăuneze că va trimite măști și mănuși peste Prut, ministrul de Externe de la Budapesta ateriza deja la Chișinău la bordul unei  moderne aeronave având la bord consistentul ajutor umanitar al Ungariei. În timp ce premierul român Ludovic Orban asista abia a doua zi la încărcarea unor camioane de Pompieri și dădea declarații patetice despre ”podul de flori”. Fără însă ca Iohannis sau Orban să pară a avea habar că în Republica Moldova, companiile ungare OTP Bank și Richter sunt lideri detașați de piață pe segmentul bancar și cel farmaceutic! Adică două dintre cele mai importante ”motoare” al oricărei economii. Și unde, din păcate România pur și simplu nu există! Iar cea mai bună dovadă că FSB-ul își bate joc de serviciile românești aducând și promovând rivalul de moarte, serviciul ungar  de spionaj AVO la Chișinău este umilința înghițită imediat după sosirea ajutoarelor din România. Atunci când ministrul Sănătății din Republica Moldova, Viorica Dumbrăveanu declara public că nu au nevoie de izoletele primite din România și nu le vor folosi! În timp ce medicii români au fost trimiși tocmai în ”gura lupului” Renato Usatîi, primarul din Bălți decredibilizând în doar câteva minute întreaga operațiune a Guvernului de la București, prin plicurile cu câte o mie de dolari date ostentativ acestora.

Veronica, în anturajul lui Putin!

”Neamțului” i-au plăcut mereu limuzinele puse la dispoziție de Michael Schmidt

Doar niște POZE, domnule Iohannis... Americanii știu mai MULTE...

După ce Anatoli Stati și Vlad Filat au devenit istorie, în ciuda sprijinului obsesiv primit din partea autorităților române, Bucureștiul s-a baricadat practic pe poziția oligarhului Vladimir Plahotniuc pe relația cu Republica Moldova. Însă și acest ”Plan B” a eșuat lamentabil, Renato Usatîi sărbătorind cu șampanie și focuri de arme căderea guvernului controlat din umbră de cetățeanul româno-moldoveano-ruso-ceh Vladimir Plahotniuc. Iar despre Renato Usatîi, cel care a fost propulsat din nou de Moscova la butoanele operative ale zbuciumatei politici de stat moldovenești se știe că nu are nicio reținere să se prezinte drept ”omul FSB” care îi vânează ”pe fasciștii români”. Ca și faptul că doar fiind omul de legătură al serviciilor secrete de la Moscova cu grupările de crimă organizată care acționează în Ucraina și Republica Moldova s-ar putea explica ascensiunea acestui băiat sărac din Bălți. Numai că structura contrainformativă a SIS, la fel ca și cele românești de altfel au deplină cunoștință de rapoartele care pun penetrarea atâtor medii înalte de către Renato strict de sora sa. Cea care însă până a fi actuala doamnă Schimdt  ar fi avut o legătură extraconjugală cu fostul președinte al Comitetului Național Olimpic al  Federației Ruse, Leonid Tegaciov. Un apropiat al lui Dmitri Kozak și al președintelui Vladimir Putin, actuala Veronica Schmidt penetrând astfel, prin intermediul lui Tegaciov, cele mai importante medii ale Puterii de la Moscova. Lucru reușit apoi și în România, prin legătura terminată tragic avută cu un membru al familiei fostului premier Adrian Năstase și unul dintre oamenii grei ai Direcției Vămilor din România. Iar ”mapa neagră” a structurilor contrainformative de la  Chișinău și București a fost însă practic închisă odată cu căsătoria surorii lui Renato Usatîi cu Michael Schmidt. Omul pe care chiar Klaus Iohannis, cel căruia încă de la Sibiu îi plăcea să conducă la nebunie limuzinele puse gratuit la dispoziție de importatorul BMW în România nu ezită să și-l asume public drept cel mai bun prieten al său. Și nici nu ar avea cum altfel… La fel ca și ambasadorul României în Germania, Emil Hurezeanu, fie vorba între inițiații sistemului. Cei care privesc cu amărăciune cum serviciile românești încasează în plin ”efectul Veronica”, asistând neputincioase la preluarea SIS-ului moldovenesc la care au muncit atât de către alianța FSB –AVO…

Radio Europa Liberă: Iohannis a facilitat jaful achizițiilor publice în criza coronavirusului!

14 mai

Starea de urgență declanșată în pandemia de coronavirus a instaurat haos și un teren fertil pentru abuzuri în achizițiile publice făcute de stat. Decretele președintelui Klaus Iohannis nu au adus claritate și au dat „un semnal periculos”, arată experții în achiziții publice reuniți de Expert Forum, transmite Radio Europa Liberă.

RELATAREA RADIO EUROPA LIBERĂ:

În starea de urgență, care a suspendat timp de două luni mersul normal al legilor în România, autoritățile au primit undă verde să facă achiziții publice directe pentru a preveni și combate pandemia, fără a mai ține cont de limitele legale din domeniul achizițiilor publice. Fiind o situație de criză, urgența a fost considerată mai presus de lege, au justificat autoritățile.

Experți în achiziții publice, reuniți de Expert Forum la dezbaterea„Achiziții de urgență. Cât ne costă pandemia, arată însă că nimic din această criză nu justifica îndoirea legilor din domeniu, care permiteau oricum proceduri de urgență, și că președintele Klaus Iohannis, prin decretele sale privind starea de urgență, a deschis chiar poarta pentru nereguli.

Această situație de urgență a fost considerată de unii ca o oportunitate să mai rezolve anumite lucruri pentru partid, pentru unii, pentru alții, prin intermediari. Avem abuzuri și trebuie investigate”, spune profesorul de drept administrativ și achiziții publice Dacian Dragoș, de la Universitatea Babeș-Bolyai.

El a arătat că Uniunea Europeană a prevăzut în directivele sale, aplicabile și în România, „toate mecanismele pentru a face față unei crize de acest gen și de a face achiziții urgente. Nu trebuie să inventăm roata”.

Avalanșa de achiziții publice făcute în această perioadă, cât și derogările de la lege, instaurate în starea de urgență, fac din detectarea și sancționarea acestor abuzuri o misiune grea, a explicat Valeria Tudora, expertă în achiziții publice.

Este foarte greu să vedem cât ne costă această pandemie. Noi vedem doar un fragment din aceste achiziții. Ce se va întâmpla după aceea, cum vor fi verificate… Știm că s-a prevăzut că, în termen de 60 de zile de la terminarea stării de urgență, Curtea de Conturi are obligația de a verifica și de a transmite un raport Parlamentului. Nu știu ce capacitate are Curtea de Conturi, pentru că sunt foarte multe autorități care au făcut achiziții”, a spus Valeria Tudora.

Decretele lui Klaus Iohannis, „semnal periculos” pentru achizițiile publice

Starea de urgență, instaurată de președintele Klaus Iohannis pe 16 martie și prelungită cu o lună pe 14 aprilie, a constituit „un teren fertil pentru a face tot felul de lucruri” în achizițiile publice, a explicat Eduard Badea, expert în achiziții publice.

Prin decretele prezidențiale 195 și 240 privind starea de urgență, autoritățile de stat au primit liber la achiziții directe care au legătură cu materiale și echipamente de prevenire și combatere a COVID-19.

Felul în care au fost elaborate prevederile pentru achiziții în decretele prezidențiale nu au fost de natură să aducă claritate și să ușureze munca autorităților în această perioadă de stare de urgență. Când faci un act normativ, trebuie să elaborezi textele clar și lipsit de echivoc. Modul în care au fost formulate art. 10 în decretul 195 și art. 15 în decretul 240 nu a fost ceva clar, ci o derogare controlată de la legea achizițiilor publice”, explică Eduard Badea.

Mai mult, ele au constituit „un semnal periculos”, consideră expertul: „Un semnal periculos nu a fost că pot achiziționa direct, în condițiile legii, ci că a spus că pot achiziționa direct. Autoritățile contractante s-au văzut în situația de a nu înțelege. Se opresc la pragul de 135.000 de lei pentru fiecare achiziție directă sau depășesc, dar până unde? Alții au zis că dacă nu spune de acest prag, se pot duce până la alte valori. La fel și articolul 15, spune că poți depăși pragul, dar nu spune unde te poți opri”.

Legea achizițiilor publice permite autorităților publice să facă achiziții directe de produse și servicii (fără licitație, negociere, etc.) în limita pragului de 135.000 de lei, fără TVADecretul prezidențial 195/2020, care a instaurat starea de urgență în România, a creat însă o breșă, la articolul 10, unde spune că autoritățile publice „pot achiziționa în mod direct” materiale și echipamente necesare combaterii epidemiei de Covid-19. Lucru perfect valabil și în mersul normal al lucrurilor, prin legea achizițiilor publice. Care nu este însă menționată în decret, după cum arată și Eduard Badea.

Al doilea decret de stare de urgență, 240/2020, încearcă să nuanțeze lucrurile și spune că autoritățile pot face aceste achiziții directe cu derogare de la pragul legal de 135.000 de lei pentru fiecare achiziție directă. Nu precizează însă până la ce valoare poate merge achiziția directă.

Practica europeană a Curții de Justiție a UE a tranșat aceste achiziții. Și în aceste situații în care ai proceduri naționale, nu poți afecta funcționarea tratatelor UE. Achizițiile directe nu reprezintă niște achiziții făcute în situații de urgență, sunt doar o opțiune de care te poți prevala, sub acel prag. Pe 30 martie, Comisia Europeană a punctat aceste aspecte – atenție cu procedurile naționale. Există riscul declanșării unui infringement”, a mai explicat Eduard Badea.

Haosul în achiziții, teren fertil pentru corupție

Valeria Tudora a explicat că în această perioadă a stării de urgență, autoritățile publice au mers fie pe achiziții directe, făcute în baza legislației naționale sau în baza „relaxării” date de decretele președintelui Klaus Iohannis, fie au folosit o procedură mult mai puțin transparentă – negociere fără publicare.

Autoritățile care s-au prevalat de decretele prezidențiale au obligații de transparență a achizițiilor făcute foarte vagi, a mai arătat Tudora. La primul decret, există obligația de a transmite achizițiile făcute direct către Agenția Națională pentru Achiziții Publice, în termen de 30 de zile. La al doilea decret, „nu se știe ce obligații au”.

Haosul combinat cu urgența reală din teren a dus la abuzuri și la practici incorecte, arată experții.

O practică este cea a negocierii directe cu niște intermediari, care a fost abuzată, consideră profesorul Dacian Dragoș: „Nici nu era o opțiune. Dacă ai negociere directă, nu faci cu intermediar. Tu mergi direct la operatorul economic, de ce nu te duci direct la producător? Sau de ce nu iei de la mai mulți? Aceste lucruri sunt de-a dreptul ilegale. Nu există nicio justificare să-ți faci o nouă firmă, care brusc se specializează în comercializarea de măști sau viziere”.

Acasă

PNL NE VA INTERZICE INCA 2 LUNI SA IESIM IN STRADA – Exclusiv: Iata Legea in baza careia Comitetul National pentru Situatii de Urgenta, in numele COVID-19, ne poate tine in continuare izolati la domiciliu, poate restrictiona circulatia, suspenda afacerile sau tine bisericile inchise. Sunt interzise mitingurile si protestele, fapt de care va profita impopularul Guvern Orban, care a cazut sub 30% in sondaje (Document)!

14 mai

Scandalul înțelegerii Biserică- MAI pentru Paște. Conflict între ...

 

Mare eveniment in Parlamentul Romaniei. Dupa doua zile de foc in Senat si la Camera Deputatilor, care este for decizional, deputatii au adoptat miercuri, 13 mai 2020, cu 261 de voturi, Proiectul de lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Este vorba despre proiectul de lege in baza caruia se poate institui starea de alerta, pe care Guvernul a anuntat-o dupa finalizarea starii de urgenta. „Graba” Executivului de a initia acest proiect de lege a dat ocazia crearii unui vid legislativ dupa data de 15 mai 2020, caci nu va putea fi impusa nicio masura restrictiva cetatenilor romani in scopul impiedicarii raspandirii „virusului ucigas” pentru cateva zile.

 

Nici macar posibilitatea avansata de unii politicieni, potrivit careia presedintele Klaus Iohannis ar trebui sa prelungeasca starea de urgenta pentru cateva zile, astfel incat sa fie mentinute masurile restrictive fata de populatie nu sta in picioare, de vreme ce Ordonanta de Urgenta nr. 1/1999 care reglementeaza aceasta stare prevede expres la articolul 5 ca „starea de asediu se poate institui pe o perioda de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta pe o perioada de cel mult 30 de zile”. Pe cale de consecinta, starea de urgenta nu mai poate fi prelungita, desi a fost prelungita pentru inca 30 de zile prin Decretul 240/2020 (Click aici pentru a citi).

Proiect pentru prelungirea starii de urgenta

Ramane asadar proiectul de lege pe care Camera Deputatilor l-a adoptat miercuri, 13 mai 2020, si care urmeaza sa fie trimis presedintelui Iohannis spre promulgare. Incepand de astazi practic, vor urma cel putin 5 zile in care Legea starii de alerta nu va putea fi aplicata (tinand cont inclusiv de cele 3 zile prevazute la art. 78 din Constitutie pentru intrarea in vigoare a legii).

Abia dupa indeplinirea termenului constitutional de intrare in vigoare la legii, Guvernul Romaniei – prin Comitetul National pentru Situatii de Urgenta (CNSSU) condus de ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela (foto dreapta alaturi de premierul Ludovic Orban) – poate cere Parlamentului instituirea starii de alerta la nivel national, in baza Legii privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Atentie, modalitatea de aplicare a proiectului de lege adoptat astazi de Camera Deputatilor tine exclusiv de CNSSU, acesta fiind cel care dispune masurile aplicabile pe perioada starii de urgenta. Desigur, tot cu acordul Parlamentului care poate incuviinta integral sau cu modificari starea de alerta.

Lumea Justitiei a obtinut forma finala a Legii privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (atentie, nu este legea starii de alerta), cu amendamentele aduse de deputati, actul normativ avand in prezent modificari care schimba fundamental forma propusa de initiator, respectiv Guvernul Romaniei.

Iar daca tinem cont de prevederile nou introduse in proiectul de lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 de Camera Deputatilor in Comisia juridica, putem concluziona clar: Starea de alerta este o stare de urgenta cu alta denumire. Sunt prevazute in continuare masuri restrictive, de la restrangerea drepturilor cetatenesti la blocarea activitatii unor operatori economici, sunt in continure prevazute izolarea la domiciliu sau restrictionarea traficului. Totul tine de ce cere CNSSU si incuviinteaza Parlamentul.

Iar aceasta nu este singura modificare:

Pe durata starii de alerta, la fel ca si in timpul starii de urgenta, „se pot suspenda activitatile de comercializare cu amanuntul a produselor si serviciilor in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici. Vor fi permise insa activitatile comerciale care prevad vanzarea de produse electrocasnice, activitatile desfasurate de magazine care au intrarea din exterior si nu dintr-un spatiu comercial, magazinele agroalimentare, farmaciile, cabinetele stomatologice, curatatoriile de haine, centrele de ingrijire personala, vanzarea de produse si servicii de optica medicala.

Proiectul de lege astfel cum a fost adoptat de Camera Deputatilor, for decizional, lasa totusi o portita pentru organizarea evenimentelor in aer liber, precum festivalurile, care „se pot desfasura potrivit unor regulamente ce prevad masuri de protectie sanitara stabilite prin ordin comun al Ministerului Culturii si Ministrului Sanatatii”. In schimb, prin aceasta lege, sunt interzise mitingurile, protestele si orice fel de demonstratii, in scopul, zice legea, al „diminuarii impactului tipului de risc”. De ce oare intr-un articol din lege Parlamentul interzice organizarea unor evenimente in aer liber, precum mitingurile, dar si concertele, iar cateva pagini mai jos, in acelasi proiect este prevazut un articol separat in care se prevede posibilitatea organizarii de festivaluri in aer liber, cu conditia unor acorduri obtinute de la Ministerul Sanatatii sau Ministerul Culturii?

Noi credem ca de masura interzicerii mitingurilor va profita din plin Guvernul Orban care a devenit impopular, ajungand la un procent de sub 30% incredere in randul populatiei.

Toate aceste prevederi cuprinse in legea adoptata de Parlament pot fi aplicate de CNSSU dupa bunul plac, astfel ca nu ramane decat sa asteptam pentru a vedea cum inteleg guvernantii sa aplice aceste prevederi. 

Va prezentam asadar cateva dintre cele mai importante modificari, cu mentiunea ca amendamentele pot fi citite integral la finalul articolului:

-Starea de alerta se instituite de catre Guvern, la propunerea ministrului Afacerilor Interne si nu poate depasi 30 de zile. Starea de alerta poate fi prelungita, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile;

-Atunci cand starea de alerta se instituie pe cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, masura se supune incuviintarii Parlamentului;

-Parlamentul poate in acest caz sa incuviinteze starea de alerta integral sau cu modificari;

-In aceasta perioada pot fi adoptate masuri precum: achizitionarea de bunuri si servicii necesare pentru gestionare situatiei de urgenta, prin negociere, fara publicare prealabila; evacuarea temporara a persoanelor sau bunurilor din zona afectata sau posibil afectata; instituirea carantine sau a izolarii la domiciliu; restrangerea sau interzicerea organizarii si desfasurarii de mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte, precum si intruniri de natura activitatilor culturale, sportive, religioase, etc.; restrangerea sau interzicerea circulatiei persoanelor si vehiculelor in locurile si, dupa caz, in intervalele orare stabilite; restrangerea sau interzicerea efectuarii de catre operatori a transporturilor de orice fel; lmitarea sau suspendarea pe durata determinata a activitatii unor institutii sau operatori economici;

-Pe durata starii de alerta se pot suspenda activitatile de comercializare cu amanuntul a produselor si serviciilor in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici;

-A fost instituita obligatia ca pe perioada starii de alerta numirile in functii publice sau de inalt functionar public sa poata fi facute doar daca persoanele respective indeplinesc conditiile de a fi functionar public sau inalt functionar public;

-Pot fi utilizate masurile didactice alternative de predare, invatare, evaluare si se pot desfasura online si examenele de finalizare a studiilor de licenta si masterat sau a programelor de studii prosuniversitare, sustinerea tezelor de doctorat sau de abilitare;

-Activitatea muzeelor, bibliotecilor, librariilor, cinematografelor, studiourilor de productie de film si audiovizual, precum si evenimentele culturale in aer liber si festivalurilor publice si private se pot desfasura potrivit unor regulamente ce prevad masuri de protectie sanitara stabilite prin ordin comuna al Ministerului Culturii si Ministrului Sanatatii;

*Cititi aici integral modificarile aduse de Camera Deputatilor Legii privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19

https://rechindebahlui.ro/

CCR IL FACE TERCI IN UNANIMITATE PE IOHANNIS!

14 mai

klaus-iohannis-presidency

Judecatorii Curtii Constitutionale demasca ilegalitatea prelungirii starii de urgenta de catre Klaus Iohannis: „Starea de asediu se poate institui pentru cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta pentru cel mult 30 de zile. Decretul nu poate sa deroge, sa se substituie sau sa adauge la lege”. Fantastic, masurile restrictive ale lui Iohannis nu au trecut prin Parlament: „Anexa nr.1 la Decretul nr.240/2020 nu a fost supusa controlului parlamentar”

Dezastru pentru presedintele Romaniei, Klaus Werner Iohannis (foto)! Curtea Constitutionala a Romaniei a finalizat de redactat Decizia nr. 152 pronuntata in 6 mai 2020, prin care a statuat ca dispozitiile din OUG nr. 1/1999, in baza carora au fost aplicate amenzile pe perioada starii de urgenta instituite ca urmare a pademiei COVID-19, sunt neconstitutionale (Click aici pentru a citi).

Prin aceeasi Decizie nr. 152/2020, CCR nu doar ca a aratat de ce sunt aceste dispozitii neconstitutionale, dar a demonstrat, in unanimitate, de ce decretele privind instituirea starii de urgenta ale lui Klaus Iohannis atarna de un fir de ata din punct de vedere al legalitatii, tinand cont de masurile dispuse prin intermediul acestora. Si, desigur, luand in considerare si atributiile presedintelui, care nu prevad si posibilitatea de a legifera!

 

CCR: „Nicio dispozitie a OUG nr.1/1999 nu il indrituieste pe Presedinte sa actioneze dincolo de competentele sale constitutionale”

Astfel cum veti vedea, in Decizia publicata miercuri, 13 mai 2020, CCR scrie negru pe alb ca Decretul privind prelungirea starii de urgenta al lui Klaus Iohannis nu trebuia sa existe, atat timp cat chiar actul care reglementeaza starea de urgenta (instituita de Iohannis) si starea de asediu interzice acest lucru. Vorbim despre prevederile articolului 5 ale OUG nr.1/1999, pe care CCR le invoca pentru a sublinia ca starea de urgenta se poate institui doar pentru 30 de zile, fara posibilitatea prelungirii acesteia, in timp ce starea de asediu se poate institui pentru cel mult 60 de zile.

Au contat insa pentru presedintele Iohannis aceste prevederi? Noi zicem ca nu, caci daca ar fi contat nu ar fi existat Decretul nr. 240/2020 privind prelungirea starii de urgenta si nici masurile restrictive impuse prin intermediul anexelor acestuia, anexe care sunt la fel de problematice precum decretul in sine.

Sustinem aceasta intrucat din Decizia CCR aflam si ca Anexa nr. 1 din Decretul 240/2020 (al doilea decret), in care erau incluse toate masurile restrictive ce urmau a fi aplicate cetatenilor romani, nu a fost nici macar supusa controlului parlamentar! Ceea ce inseamna ca Parlamentul reunit nu s-a putut pronunta pe continutul acestor masuri restrictive.

Simina si Livia au incercat sa se scoata cu o opinie concurenta care duce insa la acelasi rezultat

Toate aceste critici sunt aduse in cuprinsul Deciziei, fiind insusite in unanimitate de judecatorii Curtii Constitutionale, deci inclusiv de cele doua judecatoare numite de Klaus Iohannis, Livia Stanciu si Simina Tanasescu. E drept, acestea au formulat si o opinie concurenta, in sensul in care exceptia de neconstitutionalitate a art. 14 lit. c) indice 1 – f) din OUG 1/1999 trebuia respinsa din alte motive, iar constatarea neconstitutionalitatii OUG nr. 34/2020 trebuia admisa, dar nu in ansamblu, ci numai cu privire la anumite articole.

Ei bine, in aceasta opinie concurenta, cele doua judecatoare sustin ca nu sunt de acord cu opinia majoritatii potrivit careia Decretele lui Iohannis sunt supuse unui dublu control – politic (in Parlament) si juridic (la CCR) –, precum si faptul ca Parlamentul nu are dreptul de a verifica temeinicia ori oportunitatea decretelor presedintelui, acesta fiind rolul instantelor judecatoresti. Nicio vorba insa despre legalitatea acestor decrete, de unde lesne se intelege ca Tanasescu si Stanciu si-au insusit in totalitate argumentatia potrivit careia Iohannis nu putea emite Decretul privind prelugirea starii de urgenta.

Unanim insa, judecatorii CCR au stabilit in legatura cu Decretul nr. 195/2020 privind instituirea starii de urgenta (primul decret) ca dispozitiile pe care le contine si pe care Iohannis le-a apreciat ca fiind „masuri de prima urgenta cu aplicabilitate directa” nu sunt prevazute de art.26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 si constituie, „in mod expres sau implicit, derogari de la legislatia in vigoare la momentul instituirii starii de urgenta”. Din acest motiv, au retinut judecatorii CCR, „presedintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispozitii legale sau, pe de alta parte, modificarea si completarea unor legi, dispozitiile sale avand impact asupra unor drepturi si libertati fundamentale (dreptul la munca, libertatea economica, accesul liber la justitie etc.)”.

Publicam in continuare pasaje din Decizia nr. 152/2020 pronuntata de CCR in 6 mai 2020:

„79.Analiza criticilor de neconstitutionalitate extrinseca. O prima critica de neconstitutionalitate extrinseca vizeaza posibilitatea Presedintelui Romaniei sa legifereze prin decretul de instituire a starii de urgenta in domenii pentru care Legea fundamentala cere interventia legiuitorului primar sau a celui delegat, cu incalcarea principiului separatiei puterilor in stat, prin modificarea unor legi organice si prin restrangerea efectiva a exercitiului unor drepturi fundamentale: dreptul la libera circulatie, dreptul la munca, dreptul la invatatura, accesul liber la justitie, dreptul la greva, dreptul la viata intima, familiala si privata, libertatea intrunirilor, dreptul la libera circulatie, libertatea economica. (…)

82.Dispozitiile art.4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 prevad posibilitatea ca, pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, exercitiul unor drepturi si al unor libertati fundamentale sa fie restrans (cu exceptia celor prevazute la art.32 din ordonanta de urgenta, norma care interzice limitarea dreptului la viata, cu exceptia cazurilor cand decesul este rezultatul unor acte licite de razboi, tortura si pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante, condamnarea pentru infractiuni neprevazute ca atare, potrivit dreptului national sau international, precum si restrangerea accesului liber la justitie), dar numai in masura in care situatia o cere si cu respectarea art.53 din Constitutie. Potrivit normei constitutionale, exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o (care este aceeasi cu cea care a determinat instituirea starii de urgenta), sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.

83. De asemenea, art.5 din acelasi act normativ consacra caracterul temporar al celor doua stari extraordinare, stabilind ca starea de asediu se poate institui pe o perioada de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta, pe o perioada de cel mult 30 de zile. (…)

89.Avand in vedere natura juridica a actului, Curtea retine ca acesta nu poate decat sa organizeze executarea, respectiv sa puna in aplicare, prin raportare la situatia de fapt existenta, dispozitiile de reglementare primara care statueaza cu privire la regimul juridic al starii de urgenta, si anume Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999. Cu alte cuvinte, decretul prin care se instituie starea de urgenta este un act administrativ normativ, subsecvent legii, prin care se stabilesc in concret masurile de prima urgenta care urmeaza a fi luate, precum si drepturile si libertatile fundamentale al caror exercitiu urmeaza a fi restrans.

90.Odata stabilita natura juridica a decretului si pozitia sa in ierarhia actelor normative care consacra materia starii de urgenta, apare evident faptul ca atat masurile care urmeaza a fi luate, cat si restrangerea exercitiului drepturilor si libertatilor fundamentale nu sunt reglementate de Presedintele Romaniei, ci sunt prevazute de legea a carei executare cade in sarcina acestei autoritati publice. Ca atare, transpunand normele legale, prin actul administrativ de aplicare a legii, Presedintele nu face decat sa identifice acele masuri de prima urgenta, prevazute de lege, dar care sunt adaptate situatiei concrete care a generat starea exceptionala, precum si acele drepturi si libertati fundamentale al caror exercitiu urmeaza a fi restrans pe durata starii de urgenta. Avand in vedere forta juridica inferioara legii, decretul Presedintelui nu poate sa deroge, sa se substituie sau sa adauge la lege, deci nu poate contine norme de reglementare primara. Este incontestabil faptul ca legislatia care prevede regimul juridic al unor situatii de criza ce impun luarea unor masuri exceptionale presupune un grad mai sporit de generalitate fata de legislatia aplicabila in perioada de normalitate, tocmai pentru ca particularitatile situatiei de criza sunt abaterea de la normal (exceptionalitatea) si imprevizibilitatea pericolului grav care vizeaza atat societatea in ansamblul sau, cat si fiecare individ in parte. Cu toate acestea, generalitatea normei primare nu poate fi atenuata prin acte infralegale care sa completeze cadrul normativ existent. De aceea, decretul Presedintelui va cuprinde doar masurile care organizeaza executarea dispozitiilor legale si particularizeaza si adapteaza respectivele dispozitii la situatia de fapt existenta, la domeniile de activitate esentiale pentru gestionarea situatiei care a generat instituirea starii de urgenta, fara a se abate (prin modificari sau completari) de la cadrul circumscris prin normele cu putere de lege. (…)

95.Analizand criticile de neconstitutionalitate formulate, Curtea retine ca Avocatul Poporului critica Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 din perspectiva posibilitatii pe care o ofera Presedintelui Romaniei de a reglementa, prin decretul de instituire a starii de urgenta, in domenii pentru care Legea fundamentala cere interventia legiuitorului, respectiv modificarea cadrului normativ primar existent si restrangerea exercitiului drepturilor fundamentale.96. Analizand dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.1/1999, Curtea observa ca nu exista nicio norma legala care sa constituie temeiul expres al unei atare prerogative a Presedintelui. Ordonanta de urgenta se limiteaza sa stabileasca, asa cum s-a aratat mai sus, continutul decretului prezidential [art.14], la emiterea acestuia Presedintele fiind obligat sa respecte dispozitiile legale care constituie regimul juridic al starii de urgenta. Astfel, in ceea ce priveste: indicarea motivelor care au impus instituirea starii – Presedintele trebuie sa demonstreze ca situatia de criza se circumscrie ipotezelor prevazute de art.1-3 din ordonanta de urgenta; indicarea zonei in care se instituie – Presedintele are obligatia de a delimita teritoriul asupra caruia actioneaza pericolul grav, actual sau iminent; stabilirea perioadei pentru care se instituie starea de urgenta – aceasta trebuie circumscrisa termenelor prevazute de art.5 din ordonanta de urgenta; desemnarea autoritatilor militare si civile pentru executarea prevederilor decretului si stabilirea competentelor acestora – Presedintele are obligatia de a desemna autoritatile stabilite conform art.7, art.17-19 din ordonanta de urgenta; luarea masurilor de prima urgenta – masurile care se pot dispune pe durata starii de urgenta sunt stabilite de art.26 din ordonanta de urgenta, astfel ca masurile de prima urgenta pe care le poate adopta Presedintele prin decretul de instituire a starii de urgenta se circumscriu normei legale; identificarea drepturilor si a libertatilor fundamentale al caror exercitiu se restrange – posibilitatea restrangerii exercitiului drepturilor si al libertatilor fundamentale este prevazuta de art.4 din ordonanta de urgenta, Presedintele avand sarcina ca, in functie de particularitatile situatiei de criza, sa determine care dintre drepturile sau libertatile fundamentale sunt vizate, astfel ca impunerea masurilor exceptionale le afecteaza; alte prevederi, daca se considera necesare – prevederi, altele decat cele referitoare la aspectele mentionate in prealabil si pe care Presedintele le apreciaza oportune, dar care sunt circumscrise situatiei care determina adoptarea lor, in executarea legii. Avand in vedere cadrul legal analizat, Curtea constata ca acesta stabileste in mod riguros limitele in care Presedintele poate sa actioneze, neexistand dispozitii echivoce cu privire la caracterul de act administrativ de punere in executare a legii a decretului Presedintelui. (…)

100. Pe de alta parte, insa, Curtea observa ca printre masurile de prima urgenta Presedintele a dispus, de exemplu, achizitionarea directa de catre autoritatile publice centrale si entitatile juridice in care statul este actionar majoritar de materiale si echipamente necesare combaterii epidemiei [art.10 din anexa nr.2, intitulata Masuri de prima urgenta cu aplicabilitate directa, la Decretul nr.195 din 16 martie 2020], plafonarea preturilor la medicamente si aparatura medicala, la alimentele de stricta necesitate si la serviciile de utilitate publica [art.15 din anexa], suspendarea din functiile de conducere a conducatorilor unitatilor sanitare, directiilor de sanatate publica, caselor de asigurari de sanatate, serviciilor de ambulanta, precum si autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale cu atributii in domeniul asistentei si protectiei sociale, indiferent de statutul lor, cu posibilitatea ca persoanele desemnate sa exercite temporar aceste functii sa nu fie functionari publici [art.19 din anexa], transferuri intre bugetele Ministerului Sanatatii si al Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate [art.20 din anexa], faptul ca prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere parintilor pentru supravegherea copiilor, in situatia inchiderii temporare a unitatilor de invatamant, nu se aplica angajatilor sistemului national de aparare, angajatilor din penitenciare, personalului din unitatile sanitare publice si altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei si mediului de afaceri, si al ministrului transporturilor, infrastructurii si comunicatiilor, dupa caz [art.32 din anexa], derogarea de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, persoana indreptatita pastrandu-si stimulentul de insertie in situatia pierderii locului de munca drepturmare a efectelor epidemiei COVID-19 [art.37 din anexa], neinceperea cursului prescriptiilor si termenelor de decadere de orice fel, iar, daca au inceput sa curga, suspendarea lor, dispozitiile art.2.532 pct.9 teza a II-a din Legea nr.287/2009 privind Codul civil sau alte dispozitii legale contrare nefiind aplicabile [art.41 din anexa], continuarea activitatii instantelor judecatoresti doar in cauzele de urgenta deosebita, caz in care pot fixa termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar in aceeasi zi [art.42 alin.(1) si (2) din anexa], suspendarea de plin drept a cauzelor civile fara a fi necesara efectuarea vreunui act de procedura in acest scop [art.42 alin.(6) din anexa], intreruperea termenele de exercitare a cailor de atac [art.42 alin.(7) din anexa], limitarea activitatii de urmarire penala si cea a judecatorilor de drepturi si libertati [art.43 alin.(1)], suspendarea de drept a proceselor penale aflate in curs pe rolul instantelor de judecata, inclusiv a celor aflate in procedura in camera preliminara [art.43 alin.(2)], stabilirea atributiilor Ministerului Afacerilor Externe [art.48].

101. Aceste dispozitii, pe care Presedintele le-a apreciat drept „masuri de prima urgenta cu aplicabilitate directa”, nu sunt prevazute de art.26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.1/1999 si constituie, in mod expres [art.32, art.37, art.41] sau implicit, derogari de la legislatia in vigoare la momentul instituirii starii de urgenta. Presedintele a dispus, pe de o parte, suspendarea sau neaplicarea unor dispozitii legale sau, pe de alta parte, modificarea si completarea unor legi, dispozitiile sale avand impact asupra unor drepturi si libertati fundamentale (dreptul la munca, libertatea economica, accesul liber la justitie etc.).

102. Or, in acest context, Curtea apreciaza ca se impun a fi precizate cateva aspecte de ordin constitutional. In primul rand, daca legiuitorul constituant ar fi considerat ca prin decret, ca act administrativ normativ, Presedintele, ca autoritate executiva, poate adopta norme cu putere de lege in perioada starii de urgenta sau de asediu, ar fi prevazut in mod expres aceasta delegare legislativa, asa cum a reglementat prin art.115 in cazul autoritatii executive a Guvernului. In al doilea rand, legiuitorul constituant a prevazut expres in norma-cadru privind masurile exceptionale – art.93 alin.(2) ca „Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora”. Ratiunea obligarii Parlamentului, prin Constitutie, sa functioneze pe toata durata declararii starii de asediu sau a starii de urgenta este tocmai aceea de a crea posibilitatea interventiei legislative in regim de urgenta, in orice domeniu pe care situatia de criza il afecteaza, inclusiv si mai ales atunci cand este vizata restrangerea exercitiului unor drepturi si al unor libertati fundamentale. Continuitatea in plan legislativ a Parlamentului asigura luarea masurilor exceptionale impuse de situatia de criza, in conditiile in care restrangerea drepturilor si a libertatilor nu se poate realiza decat prin lege, astfel cum rezulta din interpretarea coroborata a dispozitiilor art.53 si ale art.115 alin.(6) din Constitutie. Astfel, norma constitutionala constituie o garantie impotriva eventualelor excese sau abuzuri ale autoritatilor publice executive, Parlamentul, ca organ reprezentativ suprem al poporului, actionand ca un garant al drepturilor si al libertatilor cetatenilor. In al treilea rand, existenta unei stari de asediu sau de urgenta se incadreaza per se in ipoteza de incidenta a prevederilor art.115 alin.(4) din Constitutie, care permit Guvernului sa adopte ordonante de urgenta „numai in situatii extraordinare”. Asa fiind, inclusiv legiuitorul delegat are abilitarea constitutionala sa intervina cu celeritate si sa modifice cadrul legislativ existent, adoptand masurile normative pe care starea de fapt le impune. In concluzie, cadrul constitutional in vigoare delimiteaza in mod riguros competentele autoritatilor publice, respectiv partajarea atributiilor legislative de cele executive, exceptia de la regula fiind in mod expres reglementata si de stricta interpretare.

103. Avand in vedere aceste considerente, Curtea constata ca atributia constitutionala si legala privind instituirea starii de urgenta poate fi exercitata de Presedintele Romaniei doar in cadrul constitutional mentionat si doar cu respectarea prevederilor legale la care Constitutia face trimitere prin coroborarea art.93 alin.(1) cu art.73 alin.(3) lit.g), respectiv legea organica privind regimul starii de asediu si al starii de urgenta.

104. Revenind la situatia de speta, Curtea observa ca modul in care Presedintele si-a exercitat atributia constitutionala, prin depasirea cadrului legal, nu este consecinta vreunui viciu de neconstitutionalitate a actului normativ de reglementare primara in virtutea si in limitele caruia autoritatea publica era abilitata sa actioneze. Asa cum s-a precizat anterior, stabilind competentele fiecarei autoritati publice implicate in gestionarea situatiei de criza care a generat instituirea starii de urgenta, nicio dispozitie a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.1/1999 nu il indrituieste pe Presedinte sa actioneze dincolo de competentele sale constitutionale, astfel ca instanta constitutionala nu poate sanctiona, in cadrul controlului de constitutionalitate pe care il efectueaza in procedura instituita de art.146 lit.d) din Constitutie referitoare la solutionarea exceptiilor de neconstitutionalitate, normele legale criticate de autorul exceptiei.

105. Pe de alta parte, Curtea observa ca, incuviintand instituirea starii de urgenta, Parlamentul Romaniei avea obligatia de a verifica indeplinirea conditiilor constitutionale si legale pe care decretul Presedintelui trebuia sa le respecte. Or, prin articolul unic al Hotararii nr.3 din 19 martie 2020 pentru incuviintarea masurii adoptate de Presedintele Romaniei privind instituirea starii de urgenta pe intreg teritoriul Romaniei, Parlamentul s-a limitat sa incuviinteze masura, fara a-si indeplini obligatia de a verifica respectarea exigentelor pe care Constitutia si legea le impun decretului Presedintelui si de a sanctiona exercitarea ultra vires a competentelor legale.

106. Prin Hotararea nr.4 din 16 aprilie 2020 privind incuviintarea prelungirii starii de urgenta, Parlamentul a prevazut expres la art.2 modul in care poate fi restrans exercitiul drepturilor si al libertatilor fundamentale in starea de urgenta, respectiv „numai prin acte normative cu putere de lege”, restrangerea trebuie sa fie determinata exclusiv de prevenirea si combaterea epidemiei COVID-19, sa fie temeinic motivata si cu respectarea stricta a exigentelor art.53 alin.(2) din Constitutie. De asemenea, art.3 din hotarare prevede ca „modificarile, abrogarile sau completarile actelor normative cu caracter legal, motivate de prevenirea si combaterea pandemiei de COVID-19, se pot dispune numai prin acte normative cu caracter legal”. Cu toate acestea, anexa nr.1 la Decretul nr.240/2020 privind prelungirea starii de urgenta pe teritoriul Romaniei, intitulata Masuri de prima urgenta cu aplicabilitate directa, prin care s-au adoptat, de asemenea, derogari de la legislatia in vigoare la momentul prelungirii starii de urgenta, nu a fost supusa controlului parlamentar„.

*Cititi aici integral Hotararea CCR si opinia concurenta a judecatoarelor Livia Doina Stanciu si Simina Tanasescu

https://rechindebahlui.ro/

Iohannis și Orban, făcuți praf de la Budapesta: ”Cel mai prost guvern al continentului!”

14 mai

Ludovic Orban și Klaus Iohannis

”Singurul guvern din Europa care a reuşit să înregistreze o performanţă mai proastă şi în aceste vremuri de epidemie este cel al României”.

 Híradó, principala agenție de știri a MTV1, radiodifuzorul public maghiar, a publicat un comentariu dur al expertului în politică externă Zsolt Pászkán, fondator și director al EuroCom – România, expert în politica internă și externă a României și politica regională.

Expertul a vorbit la postul M1 şi despre ”declaraţiile anti-maghiare” ale preşedintelui român Klaus Iohannis, apreciind că, fiind la al doilea mandat și nemaiputând fi reales, simte că nu mai trebuie “să se poarte cu mănuşi” cu maghiarii şi că îşi poate exprima şi sentimentele reale faţă de aceştia”.

Dar, atrăgând atenția că în România vor avea loc curând alegeri locale, dar şi alegeri parlamentare, expertul maghiar face un comentariu demolator pentru conducerea liberală de la București.

”În acest moment, se pare că singurul guvern din Europa care a reuşit să înregistreze o performanţă mai proastă şi în aceste vremuri de epidemie este cel al României”, a spus expertul, completând ”Chiar şi cel mai “prost” guvern al continentului a reuşit să stabilizeze sprijinul de care se bucura, însă partidul de guvernare din România, PNL, a scăzut cu 13% în sondaje”.

Zsolt Pászkán subliniază că în acest context, ”manifestarea lui Klaus Iohannis este una extrem de periculoasă”, deoarece ”discursurile sale şi tonul său ameninţă minoritatea maghiară, şi se pare că în România asta devine o normă”.

Altfel spus – comportamentul Iohannis face ca atacurile de tip național-conspiraționist să devină un stigmat pentru țara noastră.

 Dragoș Dumitriu.

https://ro.sputnik.md/

NUCLEARA: mari companii de stat, milioane donate în Pandemie! Politicieni implicați!

14 mai

DNA

De ce s-au făcut publice donații ale unor companii deținute majoritar de stat prin intermediul unor politicieni – care, evident, și-au arogat merite? Respectiv ”avantaje nepatrimoniale constând în acumularea de capital electoral”, apud DNA.

. Ieri, tânărul și bogatul secretarul general al PNL, deputatul Robert Sighiartău, a anunţat o donaţie de un milion de lei pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa.

”Am reuşit să aducem 1.000.000 de lei în Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud (…) vreau să mulţumesc Guvernului, Ministerului Economiei şi în mod special Companiei Nuclearelectrica pentru această donaţie”, a scris Sighiartău pe Facebook.

Mai mult, chiar și Radu Moldovan (PSD), președinte al CJ Bistrița Năsăud spune, într-o postare că ”sănătatea nu are culoare politică, iar dnul deputat Robert Sighiartău a demonstrat că a înțeles acest lucru, aducând la Spitalul Județean de Urgență Bistrița, o sponsorizare de 1.000.000 lei, prin compania Nuclearelectrica”.

Da, de fapt, banii sunt de Nuclearelectrica, companie cu capital majoritar de stat (82%) – și nu e clar ce rol a avut Sighiartău aici?! De ce a anunțat el, politicianul donația – și nu compania de stat?

Oare nu cumva din asta Sighiartău a obținut beneficii ”non-patrimoniale”?

Îmi amintesc de cazul Olguța Vasilescu – și citez din înțelepciunea DNA – Kovesi: ”Edilul (Olguța, n.n.) a beneficiat în mod direct de avantaje nepatrimoniale constând în acumularea de capital electoral, aspecte invocate deja în spațiul public într-o emisiune televizată din data de 02 martie 2016”. (Și, nota bene, acolo erau bani privați – nu ai poporului!)

Acum e o ”invocare” tot în spațiul public, pe Facebook. Și nu e singura din ”pandemie”!

Spitalul de Urgenţă din Brăila a primit o donaţie de 1,5 milioane de lei din partea ”Nuclearelectrica”, iar anunţul a fost făcut de liberalul Cătălin Boboc, fost parlamentar PNL – numit de Marcel Vela, în condiții dubioase, prefect al judeţului Brăila!

Spitalul Județean de Urgență din Târgu-Jiu a primit de la Nuclearelectrica o donație de 1,5 milioane de lei, anunțată de controversatul deputat PNL Dan Vîlceanu, care a și spus că ”din acești bani, poate fi achiziționat un aparat de testare a COVID-19, pot fi alocate sume către Ambulanța Gorj dar și către spitalul din Târgu- Cărbunești”. Mai mult, conform presei, Vâlceanu l-ar fi informat pe președintele CJ Gorj, Cosmin Popescu, cu o săptămână înainte  că ”o să vină o sponsorizare importantă de la o companie a statului”.

Deci, donațiile de la compania cu 82% capital de stat sunt anunțate de politicieni PNL! Ciudat sau ce? Scandalos? Probabil!…

Și, ca treaba să fie completă, aflați că Nuclearelectrica nu e singura care a făcut asemenea ”donații” în Pandemie.  Iată o listă https://www.svnews.ro/hidroelectrica-a-donat-15-milioane-de-lei-pentru-spitalul-judetean-suceava/206136/ a ”donațiilor” făcute de patru mari companii de stat – pe care, de altfel le felicităm din toată inima pentru gestul lor – dar nu aprobăm folosirea acestuia de către politicieni:

Hidroelectrica este campioana! Statul are 80.6% capital și este principala companie din domeniul energetic, care altfel cere insistent liberalizarea prețului la energie. Iată ce donații a făcut:

Spitalul județean Suceava – 1.500.000 RON.

Spitalul județean Mehedinți – 1.500.000 RON.

Spitalul județean Mureș – 1.333.000 RON.

Spitalul județean Vâlcea – 1.500.000 RON

Spitalul județean Hunedoara – 1.500.000 RON

Spitalul județean Giurgiu – 1.500.000 RON

Spitalul județean Caraș-Severin 1.500.000 RON

 

Urmează Societatea Energetică ELECTRICA, în care statul are 49%. 

Spitalul județean Cluj – 30.000 EURO

Spitalul județean de urgență Ploiești – 30.000 EURO

Spitalul Clinic de Brașov – 30.000 EURO

Institutul de pneumoftiziologie MARIUS NASTA – 30.000 EURO

Institutul  Matei Balș – 30.000 EURO

 

NUCLEARELECTRICA, statul având 82.5% capital:

Spitalul județean Brăila – 1.500.000 RON

Spitalul județean Gorj – 1.500.000 RON

Spitalul județean de urgență Constanța – 300.000 RON

 

Și, în fine Romgaz – cu statul având 80% capital:

Spitalul județean SIBIU 1.500.000 RON

Întrebări: fiind, în mare parte, banii statului – de ce nu au intervenit politicienii – mai ales liberalii – pentru o rectificare bugetară în ajutorul spitalelor? De ce s-au făcut publice donații ale unor asemenea companii deținute majoritar de stat  (cu excepția Electrica) prin intermediul unor politicieni – care, evident, și-au arogat merite?

Repet, felicit companiile pentru gestul și solidaritatea lor – și nu afirm că au avut vreo legătură cu folosirea politică a demersului umanitar și patriotic. Dar… cred că e unul dintre scandalurile care se întrevăd dincolo de ”orizontul” pandemiei.

, Dragoș Dumitriu

https://ro.sputnik.md/

În ce bagă banii MApN. Și ce devine?

14 mai

Pregătește MApN o descindere masivă în România?

Militari români

Suntem, totuși, pe timp de pace, iar monitorizarea presei cu asemenea sisteme și pregătirea de reacții rapide sună mai curând a stare de război! Sau de pregătire a unei campanii. A unei ”descinderi” în România.

 O știre a ridicat multe semne de întrebare – Ministerul Apărării va aloca o sumă importantă pentru furnizarea de echipamente IT ”pentru realizare sistem informatic necesar monitorizării și procesării informațiilor media pentru a reacționa la știrile false referitoare la MApN”.

Reacțiile din presă au fost de tipul ”MApN bagă presa sub monitorizare strictă” – ”Cotidianul”, titlu preluat și de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, ”Armata Română se luptă cu fake-news-urile. În ce bagă banii din bugetul pe 2020”, scrie ”Capital”, Euractiv titrează ”MApN achiziționează un sistem cu inteligență artificială pentru combaterea fake news”, ”Libertatea” scrie că ”Ministerul Apărării va cumpăra un sistem informatic de monitorizare a presei pentru a depista știrile false despre Armată”, iar Hotnews scrie un articol documentat – ”Ministerul Apărării cumpără un sistem informatic de monitorizare media pentru a reacționa la știrile false despre Armată”.

Sigur, e foarte bine ca MApN să reacționeze prompt la ”știrile false”, dar pentru asta e oare nevoie de un ”sistem cu inteligență artificială pentru combaterea fake news”? Atât de bombardat a fost MApN cu știri false? Nu cred!

De fapt, domeniul militar a fost sursa unor de știri ridicole – cu titluri panicarde, conținând informații false –  precum ”amenințările rusești”, sau cu ”avion rusesc interceptat” – când de fapt nu era vorba decât de zboruri și exerciții în spațiul internațional. Adică sperăm că MAPN nu-l va monitoriza și pe Radu Tudor – și mai ales reacțiile cititorilor săi, care îl fac praf la fiecare gulgută de acest gen.

Sau poate vor observa articolele diverselor publicații cu pretenții ”militare”, pline de ”pericole”, dar mai ales de cuvinte grele – chiar insulte – și concluzii care, dacă ar fi luate în serios, chiar ar produce panică. Apropo – oare MApN finanțează asemenea publicații? Sau ONG-uri ”partenere”?…

O investiție… oare cât de necesară?

Lăsând ”gluma” la o parte să precizăm, citând din caietul sarcini al licitației (sursa Hotnews ), că obiectivul general al achiziției este ”informare în timp util a decidenților și personalului MApN privind informații din mass-media referitoare la armată sau de interes pentru respectivul personal”.

Fără a nega importanța MApN, să amintim că suntem, totuși, pe timp de pace, iar monitorizarea presei (mai ales din România) cu asemenea sisteme și pregătirea de reacții rapide sună mai curând a stare de război! Sau de pregătire a unei campanii. A unei ”descinderi” în România.

Ne întrebăm și noi dacă această achiziție este o prioritate firească pentru MApN, mai ales în condițiile actuale. Sigur, MApN are de unde – doar s-a făcut ”pactul” pentru 2%. Minim 2%, cu tendințe de creștere.

Asta în timp ce NU ne-a lovit nicio ”amenințare” militară – în schimb ne-a lovit pandemia, în subfinanțata Sănătate, dar și infracționalitatea, printre care și traficul de droguri – practicat printr-un circuit de state… NATO sau controlate de NATO!

Între parteneri – mereu câștigă cineva!

Dar să revenim la cheltuieli, cu un fapt divers: în ianuarie, MApN anunța cumpărarea de ”servicii de închiriere de circuite prin satelit în valoare de până la 46,3 milioane euro, pentru ”asigurarea fluxurilor satelitare şi a serviciilor de comunicaţii prin satelit necesare structurilor Armatei României dislocate în ”teatrele de operaţii”, pentru asigurarea nevoilor de comunicaţii în locaţii greu accesibile de pe teritoriul, în situaţii de urgenţă, dezastre, pentru instruire sau pentru executarea unor activităţi de testare a capabilităţilor noi de comunicaţii satelitare”.

Măi, să fie!… 50 de milioane de dolari pentru comunicațiile din „teatre”? Așa, ca un exercițiu la paralele inegale, în ”teatrul de operații” al pandemiei, NATO și SUA nu știu dacă ne-au pus pe masă măcar 1 milion!

OK, să trecem peste asta – în fond, așa e mereu între parteneri – unul câștigă mereu, altul mereu deloc. Pornind de la acest principiu, să amintim că ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, şi secretarul american al Apărării, Mark T. Esper, au avut miercuri o convorbire telefonică.

Cei doi au evaluat situaţia internațională – cu accent pe cea din regiunea Mării Negre, în contextul pandemiei și, ce credeți – conform MApN, au fost discutate, de asemenea, au analizat aspecte legate de ”acţiunile de dezinformare desfăşurate de Rusia şi China în această perioadă”. Rezbel hibrid, nu?

Ce devine MApN?

Tot zilele acestea, ministrul Ciucă a participat la o videoconferinţă prezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borell, invitați fiind  secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi subsecretarul general al ONU pentru operaţii de menţinere a păcii, Jean-Pierre Lacroix.

Din informările pentru presă a rezultat, printre altele, că Nicolae Ciucă a ”reiterat importanţa adoptării unor măsuri de combatere a dezinformării”. Și ne întrebăm…

…De fapt, ce devine MApN? Un centru ce monitorizare a presei și internetului  – și de promovare a unor replici la ceea ce se va consideră că sunt ”știri false”?! Sau un sistem de propagandă NATO? Și al intereselor celor care susțin blocul politic-militar?

Da, problema e că nu este vorba (doar) de MApN, ci și de NATO. Da, MApN are ”scheleții” din propriul dulap – achiziții și contracte dubioase, dispariția mijloacelor fixe în perioada dinaintea aderării, cazuri care au ajuns sau nu în instanță și care au vizat capi ai Armatei etc; dar astea sunt NIMIC față de ceea ce există în ”dulapul” NATO.

Oare vor susține minciunile agresorilor din Irak sau fosta Iugoslavie? Sau vor prelua nebunia care se petrece în Orientul apropiat sau Mali? Sau poate vor răspunde când presa va scrie despre incidente cu cei staționați prin România?

Apropo… O întrebare: nu cumva este vorba de o pregătire a unei descinderi masive a trupelor SUA în România? Baze militare, zone de exerciții, poligoane? 

Iată o altă parte a discuției dintre Ciucă și secretarul Apărării SUA, Esper:

”Au fost analizate perspectivele de consolidare a prezenţei forţelor SUA pe teritoriul României şi oportunităţile oferite de proiectele demarate de ţara noastră pentru modernizarea infrastructurii şi dezvoltarea unor facilităţi militare”.

Hai să vedem ce vor răspunde cei de la MApN. Vom reveni.

Dragoș Dumitriu.

https://ro.sputnik.md/

Dezastru istoric în SUA: Trump și serviciile au dat LISTA care compromite personaje URIAȘE!

14 mai

Президент Дональд Трамп в Овальном кабинете в Белом доме (13 ноября 2019). Вашингтон

Situația devine unică în istorie prin amploare – și prin implicarea unor figuri majore din SUA, sunt vizate și publicații de top .

De fapt, se pune întrebarea dacă e un ”dezastru” – sau o adevărată revoluție? În această noapte ( conform fusului orar al României), administrația de la Casa Albă a transmis Congresului o listă de zeci de oficiali ai administrației Obama, care au solicitat documente care au dus compromiterea informativă a  fostului consilier de securitate națională Michael Flynn.

Această acțiune a oficialilor democrați ar fi avut loc, atenție – imediat după alegere lui Trump și până la instalarea acestuia la Casa Albă.

În lista obținută de cunoscutele publicații ”The Hill” și ”Politico” apar nume extrem de grele, precum vicepreședintele Joe Biden, fostul șef de personal al Casei Albe Denis McDonough, fostul director al FBI James Comey și fostul director al CIA John Brennan.

Informațiile și lista au fost declasificate și trimise de directorul interimar al informațiilor naționale (DNI – comunitatea de informații a SUA), Richard Grenell, senatorilor Ron Johnson și Chuck Grassley.

”Oferim o listă revizuită de identități a oricărui funcționar care a depus cereri la Agenția de Securitate Națională (NSA) între 8 noiembrie 2016 și 31 ianuarie 2017 pentru a demasca identitatea fostului consilier în securitate națională, general lt. Michael T. Flynn”, se arată în documentul lui Grenell.

Într-un comentariu, ”The Hill” amintește că președintele Trump a susținut frecvent că oficialii adeministrației Obama au vrut să-l lovească politic prin scurgeri selective de informații către mass-media. ”Demascarea oficialilor menționați rapoartele de informații este o dovadă a atacurilor”, arată sursa citată.

Dintre celelalte personalități de top care apar în liste remarcăm pe fostul şef al informațiilor naționale (DNI), James Clapper, fostul ambasador SUA la ONU, Samantha Power, fostul ambasador al SUA în Italia şi San Marino, John Phillips, fostul director Oficiului pentru Informații și Analiză din DNI (OIA), Patrick Canion, foştii adjuncţi şi asistenţi ai Trezoreriei SUA, fostul consilier al Ambasadorului la NATO, Robert Bell, fostul reprezentant al SUA la Comitatul Militar al NATO, Vandam Christenson, fosți oficiali SUA pe Siria, Rusia, NATO, Emergie, oameni de informații din CIA și FBI etc.

Cunoscuta jurnalistă de investigații Sorina Matei, care a urmărit și a studiat atent cazul Flynn, atrage pe bună dreptate atenția că este un adevărat ”Obamagate” – și că documente apărute scot la iveală că ”fostul preşedinte al SUA, Barack Obama, fusese informat de cazul Flynn înainte ca acesta să fie audiat ilegal de FBI”.

Cu alte cuvinte, fostul președinte știa de tentativele și demersurile unor înalte personaje din aparatul său și din servicii pentru a-l compromite pe generalul Flynn și, prin el, pe Donald Trump.

Cazul Flynn este ”mai mare decât Watergate, zguduie din temelii de câteva săptămâni toată Justiţia din SUA, după ce o serie de documente eliberate de Departamentul de Justiţie au arătat că generalul Flynn a fost ţinta unei capcane judiciare şi a unor falsificări în serie de documente pusă la cale de agenţi FBI şi nu numai”, scrie Sorina Matei pe blogul său, ”Presa curată”.

Situația poate deveni unică în istorie prin amploare  – și prin implicarea unor figuri majore din SUA. Și probabil, din alte state. De asemenea, sunt vizate publicații de top americane – care au participat la presiunile făcute asupra lui Flynn, prin preluarea unor informații de la personaje din ”Deep state”.

Aici puteți citi lista personalităților implicate, așa cum a fost ea dată publicității de senatorii americani.

Pagini din documentația trimisă de servicii Senatului SUA
Pagini din documentația trimisă de servicii Senatului SUA
Pagini din documentația trimisă de servicii Senatului SUA
Pagini din documentația trimisă de servicii Senatului SUA

Dragoș Dumitriu.

https://ro.sputnik.md/

APEL PENTRU VICTORIA FINALA!

14 mai

Este posibil ca imaginea să conţină: unul sau mai mulţi oameni, oameni în picioare şi în aer liber

Mulți vor ieși din case după ora 24.00 a zilei de mâine! Mare greșeală! Pericolul nu a trecut! Dușmanul necunoscut și perfid pândește pretutindeni! Nu ieșiți din case! Protejați-vă pe dumneavoastră și pe cei dragi! Lăsați autoritățile să lucreze pentru binele poporului până la victoria finală! Totul va fi bine!

Stați închiși în case și informați-vă doar din surse autorizate! Trebuie să știți că, de mâine, pe toate străzile din România, vor fi agenți ruși care vor strănuta și se vor beși către dumneavoastră ca să vă inoculeze virusul! Nu le faceți jocurile! Un cetățean responsabil, în aceste vremuri de mare cumpănă, nu poate fi decât în casă! Dacă vedeți, cumva, de la fereastră, oameni pe stradă, să știți că toți ăia sunt agenți ruși bolnavi de covid, înfiltrați ca să distrugă cuceririle democratice ale României!

Nu ieșiți din case, nu vă lăsați influențați de propaganda dușmănoasă! Nimeni nu vă poate obliga să ieșiți din case, ar fi neconstituțional! Dreptul la proprietate e garantat de Constituție! Demonstrați de la balcon pentru dreptul de a sta acasă!

Stați închiși în case! Desenați curcubee pe pereți! Gîndiți-vă la lucruri frumoase: inimioare, pisicuțe, valuri, oi etc. Uitați-vă la filme porno! Nu, asta nu! Mai bine descoperiți-vă sinele interior! Spiritualizați-vă și desprindeți-vă de preocupările lumești! Nu cumva să faceți sex! Fiți fideli până la capăt autorităților de partid și de stat, numai ele au voie să v-o tragă în perioada asta!

Să nu vă îmbolnăviți, că vă ia dracul! Nu strănutați! Patrioții adevărați nu se îmbolnăvesc, numai dușmanii poporului fac așa ceva în vremuri de pandemie! În spitale, nu sunt decât dușmanii poporului care nu au respectat indicațiile prețioase ale autorităților!

Dar cel mai important e să luați exemplul autorităților și să vă spălați pe mâini des și de tot!

Adrian Suciu

Avertisment de ultimă oră: ”Moțiune de cenzură urgent, dacă Orban nu își dă demisia!”

14 mai

Ludovic Orban

”Ar fi cât mai bine pentru România ca imediat după ce ieșim din starea de urgență, cât mai repede, săptămâna viitoare, luna viitoare, să avem un guvern de uniune națională, un guvern de criză”.

 Atitudine foarte hotărâtă a celui mai apreciat lider politic al ultimelor luni (conform sondajelor care arată creșterea în preferințe), fostul premier Victor Ponta. Astfel, președintele Pro România a susținut, în emisiunea Sinteza zilei, e nevoie urgent de un guvern de uniune națională, alternativa fiind adâncirea crizei.

”Cred că ar fi cât mai bine pentru România ca imediat după ce ieșim din starea de urgență, cât mai repede, săptămâna viitoare, luna viitoare, să avem un guvern de uniune națională, un guvern de criză” a spus Ponta.

Ori, aceasta s-ar putea realiza doar prin căderea Guvernului Orban – fie prin demitere, fie prin demisie.

”Asta ar însemna o moțiune de cenzură, dacă nu își dă demisia”, a declarat sec Victor Ponta, subliniind ferm – ”am votat în februarie și aș vota din nou, pentru că eu cred că ne îndreptăm către o direcție greșită care ne va costa foarte mult”/

Victor Ponta a răspuns și provocării de a da o notă  Guvernului Orban pentru felul în care a gestionat situația în criza pandemiei.

”Din punct de vedere al modului în care s-a raportat statul român la proprii cetățeni în aceste 60 de zile nota mea este 4, de netrecere”, a spus Ponta, care a menționat însă că ”din punct de vedere medical, nu mă pricep, nu pot să dau note, dar pot să spun doar că mi-aș fi dorit ca specialiștii să fie ascultați mai din timp”.

Fostul premier a subliniat și că probleme concrete ale cetățenilor și ale firmelor NU au fost rezolvate de guvern, în ciuda promisiunilor.

”Oamenii au avut următoarea problemă – ce facem cu ratele la bănci cât stăm în casă și respectăm regulile? Ce facem cu utilitățile, pentru că foarte mulți oameni s-au întrebat dacă își vor da toată pensia pentru utilități. Nu s-a făcut nimic din punctul acesta de vedere”, a spus Ponta, completând ”firmele românești, cele care au cea mai mare nevoie de capital, nu au primit un sprijin în această perioadă”.

La Antena 3, fostul premier a atras atenția că în Europa firmele au primit ajutor de propriul stat – aici fiind o nereușită majoră a guvernului PNL.

Ori, aici Victor Ponta îl învinovățește și pe Iohannis: ”Aș vrea să îmbrace haina președintelui României, nu haina președintelui PNL. Mie mi se pare că și azi domnul Iohannis e mulțumit că este președintele PNL.

”Faptul că președintele țării, zi de zi, atacă PSD-ul mi se pare nedrept – mi se pare neproductiv – trebuie să fii președintele tuturor”, a spus Victor Ponta.

Dragoș Dumitriu.

https://ro.sputnik.md/

Adio, declarații scrise! CCR: OUG privind starea de alertă este constituțională „în măsura în care nu restrânge drepturi și libertăți”!

14 mai

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, miercuri, că Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 21/2004, care reglementează starea de alertă, este constituțională „în măsura în care nu restrânge din drepturi și libertăți”.

Astfel, restricțiile sau interdicțiile cu privire la drepturile și libertățile cetățenilor pote fi adoptate numai prin lege, în Parlament, și nu de Guvern.

Este vorba despre prevederile articolului 4 din OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, care  sunt constituţionale în măsura în care nu se restrâng drepturile şi libertăţile cetăţenilor, care pot fi limitate doar prin lege.

În aceste condiții, restricțiile stabilite de Guvernul Orban, luni, în proiectul de lege transmis Parlamentului spre adoptare, nu vor putea fi puse în aplicare.

Aceasta, în condițiile în care Senatul a eliminat, marți, din proiect, întregul set – inclusiv interzicerea sau restrângerea circulației în afara localității (permisă doar cu declarație scrisă), instituirea carantinei, închiderea temporară a frontierei -, set introdus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, care a și fost felicitat pentru această ispravă de premierul Ludovic Orban -, iar Camera Deputaților va da votul final, miercuri.

Senat: Parlamentul va încuviința starea de alertă, la fel ca la starea de urgență

Sesizarea împotriva OUG 21/2004 a fost depusă la Curte de Avocatul Poporului.

Comunicatul oficial al CCR:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 lit.f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă sunt constituționale în măsura în care acțiunile și măsurile dispuse pe durata stării de alertă nu vizează restrângerea exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți fundamentale.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea, în mod similar considerentelor pe care s-a întemeiat Decizia nr.152 din 6 mai 2020 privind starea de urgență, a statuat că actul normativ care restrânge/afectează drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor sau instituții fundamentale ale statului cade în sfera interdicției prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituție, astfel că, respectând cadrul constituțional rezultat ca urmare a revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, o reglementare cu un atare obiect nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului.

https://www.secundatv.ro/

%d blogeri au apreciat: