Arhiva | 12:20 pm

Lui Iohannis îi pute tot ce este românesc! România este condusă de alogeni!

6 iun.

                               Noi, pigmeii Legea privind privind […] 

                             Noi, pigmeii

Legea privind privind declararea zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon a fost atacată de către Plăvan la Curtea Constituțională. De ce? Pentru a nu intra în vigoare. Se pare că pe Plăvan a ajuns să-l cam jeneze tot ce are legătură cu noțiunea de român. Și probabil îl mai jenează și că nemții lui și-au cam luat-o pe coajă atunci, așezați fiind – cu atâta amar de sacrificiu – acolo unde le era locul. Ironia amară a istoriei face ca, la o sută de ani de la sacrificiile de-atunci, urmașii degenerați ai eroilor de-atunci să aducă în fruntea țării un asemenea exemplar care, nu doar că-i retardat sever, dar mai e și ticălos cât cuprinde.

Iar regimul instaurat de acest neputincios e unul al coșmarului. Tocmai ce-a ieșit la iveală scandalul de la Ministerul Finanțelor. Întrucât Ministerul se află în proces cu tatăl lui Cîțu, contestându-i acestuia o retrocedare, odrasla ce face? Decimează Direcția Juridică a Ministerului. Mai mult, într-o sfidare supremă, Cîțu ăl bătrân, adresându-se Ministerului printr-o adresă, solicită ca răspunsul să-i fie transmis fiului său care este Ministrul Finanțelor. Mai ceva ca asta nici c-ai mai putea vedea. E un conflict de interese limpede ca lumina zilei. Dar cine să-l vadă?

Adormitul ăla pe care Klaus îl întronizase la Ministerul Sănătății nu era într-un conflict strigător la cer de interese? Nu i s-a clintit un fir de păr din cap. Cine să-l deranjeze? Lucovid? Păi ăla-i ocupat până peste cap cu analiza chimică a conținutului paharului, astfel încât n-are timp de nimicuri de-acestea mizere. Astfel încât nu m-ar mira ca deviantul de Finanțe să continue la fel de halucinant ca până acum. Deh, ei sunt oamenii Gauleiterului.

Mă uitam la imaginea aia scăpată cu petrecerea de la Guvern. Efectiv ai imaginea unei șlehte de coate-goale cocoțați în funcții la care n-ar fi visat niciodată. Văzându-l pe Aurescu fumând trabuc cu mănuși de latex, pe Lucovid lăfăindu-se pe-un scaun pe care n-ar fi meritat nici măcar să-l șteargă de praf, cu înunericitul ăla de la Economie sau cu Turcanca – fata cu fața de transplant – te-apucă instantaneu greața. Realizați totuși ce nulități a putut aduce retardatul ăsta de Plăvan?

Biata țară, suferă în tăcere sub dictatura proștilor. Sunt mult prea mulți degenerați în biata țărișoară, mult prea mulți prostovani, nătângi, neghiobi. Văzându-i cum răsar de peste tot realizezi că prostia e una dintre cele mai contagioase boli ale lumii acesteia. Dac-ar fi dreptate pe pământ, ar trebui carantinat tot prostu’ care-acum umblă mult prea liber răspândind molima asta nenorocită.

Au trecut doar o sută de ani de când tributul de sânge al eroilor acestui neam a făcut ca românii să se pună la o singură masă, într-o țară a lor. Nu-mi dau seama ce s-a întâmplat ca, după doar câteva generații, să ne prostim într-un asemenea hal încât să cărțărăm în fruntea noastră doar cozi de topor care put a prostie de la o poștă. Nu mai vorbesc că, dacă-i iei la bani mărunți, unu nu-i român pur. Vai de capul nostru de pigmei ai istoriei!

                                                                                                  Dan DIACONU, Trenduri economice

TRIANON,PROSTITUTIA LIBERALA SI RENEGAREA ISTORIEI!

6 iun.

NOTĂ 1:
Aflu cu stupoare că președintele României a atacat la Curtea Constituțională legea care declară ziua de 4 Iunie “Ziua Tratatului de la Trianon”! Acum, dacă Iohannis mai este sănătos, eu sunt papa de la Roman!

NOTĂ 2:
Stupoarea crește de la o informație la alta. Din ordinul nu se știe cui, ediția filatelică dedicată Centenarului TRIANON a fost retrasă de pe piață și dată la topit. Acest act de CENZURĂ vine să adâncească starea de confuzie care domină la nivelul conduderii României anului 2020!
La finalul textului, puteți observa imaginile ediției filatelice supuse cenzurii în epoca Iohanni!

De dragul unui lider bolnav de sine, Partidul Național Liberal a ajuns să ignore și să trateze cu dispreț Istoria României, istorie care în bună parte se confundă cu liberalismul Bratienilor, implicați direct în Conferinta de Pace de la Paris.
Dacă Trianonul nu este pe placul lui Iohannis, liberalii mănâncă rahat istoric pe pâine, își calcă încă odată pe suflet, pe mândrie și demnitate, mestecând o nouă umilință.
În foto, bornă de frontieră pusă la 1922 între România și Ungaria.

Evenimentul istoric din urmă cu 100 de ani este tratat de PNL-ul de azi cu sfidare, de președintele Iohannis cu silă, iar de partidele parlamentare cu … grijă, să nu-l supere pe noul dictator de la București. Dictator care refuză să promulge o lege emisă de Parlamentul României, tocmai pentru a bloca aniversarea așa cum se cuvine a celor 100 de ani de la închegarea României Mari!

Cui folosește această mișcare mizerabilă făcută de Iohannis, președintele României? În niciun caz României și românilor.

Dacă în urmă cu câteva săptămâni repeta fără noimă „Ionopot kivanoc, PSD”, devenind cianotic în timp ce apăra țara de PSD-ul care dorea să vândă Ardealul ungurilor, acum, când este vorba despre aceeași istorie a românilor … Iohannis tace! La fel și liberalii! Brusc, Iohannis nu mai face spume și nu mai este interesat de Ardeal, de România, de România Mare.

Fără agendă, lipsit de orice preocupare în folosul țării, Iohannis nu are timp să pună o semnătură pe o lege care vorbește despre Onoarea și Demnitatea românilor.

Iohannis nu se afla la prima abatere gravă în fața istoriei românilor! Iohannis este un mizerabil și tolerat recidivist al erorilor inacceptabile într-o țară normală.

Iohannis a călcat cu neghiobie si peste memoria lui Avram Iancu.

Propunerea legislativă a milogului liberal Crin Antonescu, adoptată de Parlament și devenită lege, a fost de asemenea târâtă în mizerie de Iohannis. Atunci se afla în primele luni ale primului mandat de președinte. Era martie 2015.

Da, cu IANCU, ce-ai avut sasule!

Acum, suntem în primele luni ale celui de-al doilea mandat și iată că Iohannis recidivează, arătând, dacă mai era nevoie, lipsa de respect pentru România și înaintași.

Dacă la 1920, la Trianon, erau recunoscute granițele României Mari, în 2020, un președinte și o guvernare liberală pur și simplu se șterg la fund cu memoria noastră!
Dacă la data de 13 Mai 2020, proiectul de lege a fost votat de 235 de deputați, este de înțeles că acolo au fost și majoritatea liberalilor. Dar, din 13 iunie, până la 4 Iunie, președintele Iohannis nu a avut vreme să promulge, adică să semneze legea care declară ziua de 4 Iunie, Zi de Sărbătoare Națională.

Sfidarea, provocarea, accentuarea acestui tip de comportament politic, toate se înscriu în testul pe care românii îl dau zi de zi. Un test despre conștiința de sine și conștiința națională, tot mai șterse, estompate și anulate de șleahta de bandiți vânduți intereselor străine care conduc România.

Dacă la evenimentul de la Buzău, organizat ieri, au fost o doar mână de PSD-iști, asta nu este decât o altă dovadă a faptului că trădarea este cvasipartinică. Aici fie prostia se amestecă cu teama, fie ordinul din exterior primit liderii politici români de azi este unul clar: uitați cine sunteți!

Rușinea asta nu poate fi spălată decât cu o schimbare totală a clasei politice, de la vânzătorul de țară PNL, la trădătorul de țară PSD, de la inconștientul USR, la mizerabilele și scrâboasele PRO-RO, ALDE, PMP. Cât despre UDMR și FDGR … aici avem absolutismul medieval promovat în secolul XXI!

http://dantomozei.ro/

Adrian Năstase analizează gestul lui Klaus Iohannis de a nu promulga Legea Zilei Trianonului, după ce tocmai acuzase PSD de înțelegeri secrete cu ungurii. Oare va primi președintele decorația „Ordinul de Merit” al Ungariei pentru asta?

6 iun.

Adrian Năstase a sugerat pe site-ul său joi, 4 iunie, în ziua împlinirii Centenarului Tratatului de la Trianon, că actualul președinte al republicii nu a promulgat Legea adoptată de Parlament pentru marcarea solemnă a acestei zile, și că, probabil, tot el ar fi comandat transmiterea de instrucțiuni prin MAE și ICR pentru blocarea în străinătate a tuturor manifestărilor consacrate evenimentului. Fostul lider social-democrat se întreabă, retoric, dacă, pentru aceste lucruri, Klaus Iohannis ar merita decorația „Ordinul de merit” al Ungariei.
„Astăzi, 4 iunie, se implinesc 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la Trianon, cu Ungaria, elaborat pe baza unei noi ideologii a relațiilor internaționale, definită de președintele american Wilson. Între altele, era vorba de principiul autodeterminării popoarelor.
Ca atare, „România mare a fost rezultatul luptei seculare a Europei națiunilor împotriva Europei imperiilor”.
Această bornă a istoriei românești – Centenarul semnării Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, de către dr. I.Cantacuzino și de Nicolae Titulescu, în numele României, trebuia marcată astăzi pe baza Legii inițiate de Titus Corlățean și Șerban Nicolae. Legea, aprobată de Parlament, nu a fost încă promulgată de Klaus Iohannis, cel care îl acuza pe Ciolacu că vrea să vândă Ardealul ungurilor.
Mai mult, prin MAE si ICR s-au transmis instrucțiuni (verbale?) pentru blocarea în străinătate a tuturor manifestărilor consacrate Zilei Trianonului.
În plus, Romfilatelia urma să introducă în circulație o emisiune de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri. Pe timbrul emisiunii, care avea valoarea nominală de 8,5 lei, urma să fie ilustrat Nicolae Titulescu, prim delegat al României la Conferința de Pace de la Paris, având pe fundal Palatul Marele Trianon. Colița emisiunii descria o compoziție dedicată Centenarului Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie. Lansarea acestor timbre omagiale a fost însă anulată.
Sunt două întrebări care apar:
1. Cine are, în România, autoritatea necesară pentru a bloca acastă mare sărbătoare a românilor și
2. Credeți că pentru aceste lucruri Klaus Werner Iohannis merită decorația „Ordinul de merit” al Ungariei, la fel ca Lasklo Tokes și Lucian Boia?”, a scris Adrian Năstase, joi, pe site-ul personal.
Președintele României nu numai că nu a marcat în nici un fel împlinirea joi a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, dar a și trimis vineri Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, unul din motivele din sesizare fiind că din actul normativ „nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.

TRADAREA LUI KLAUSS ADOLF JOHANNIS.După ce a transmis mesaje de Ziua maghiarilor de pretutindeni, dar a boicotat Centenarul Trianonului, Iohannis a atacat la CCR Legea privind „Ziua Tratatului de la Trianon”: „Nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”!

6 iun.

 

După ce nu a ieșit cu nicun mesaj, joi, 4 iunie, la împlinierea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, președintele Klaus Werner Iohannis a trimis vineri CCR o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, unul din motivele din sesizare fiind că din lege „nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”.
Acuzat că nu a promulgat legea adoptată luna trecută de Parlament, care instituia 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon, președintele României, cel care a trasmis mesaje de Ziua maghiarilor de pretututindeni, la 15 martie, sau recent, de Ziua Copilului, ne spune și de ce nu a promulgat actul normativ. Iohannis consideră că legea are un „caracter pur enunțiativ, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar”, iar în acest sens nu este nevoie de o lege, ci de „o simplă declarație” din partea Parlamentului.
Șeful statului mai transmite CCR că legea nu arată clar ce activități pot fi organizate în această zi, la nivel național sau local, iar asta înseamnă că scopul legii nu este „unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat”. Mai mult, Klaus Iohannis atrage atenția că „legea este echivocă și nu prezintă claritate în privința conținutului reglementării”.
Potrivit președintelui, instrumentul juridic prin care e realizat actul de declarare a zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat.
Redăm mai jos, integral, sesizarea făcută de președintele României la Curtea Constituțională.
Domnului VALER DORNEANU
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea
SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE asupra Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon
În data de 19 mai 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (PL-x nr. 521/2019).
Considerăm că această lege contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principului separației puterilor în stat și ale art. 1 alin. (5) în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», ale dispozițiilor constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu cele ale art. 31 alin. (5), precum și celor ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale, pentru argumentele pe care le vom prezenta în cele ce urmează.
1. Nerespectarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4), ale dispozițiilor art. 61 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4)
Așa cum rezultă din titlu, precum și din dispozițiile art. 1 ale legii deduse controlului de constituționalitate, obiectul de reglementare îl constituie declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Apreciem că stabilirea acestui conținut, de o asemenea manieră, denotă caracterul pur enunțiativ al reglementărilor, fără ca obiectul legii să fie determinat în mod clar.
Potrivit jurisprudenței constituționale, legea este definită ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. De asemenea, potrivit Curții Constituționale, legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu personae a reglementării, aceasta are caracter individual, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz, prestabilit fără echivoc (Decizia nr. 600/2005, Decizia nr. 970/2007, Decizia nr. 494/2013 și Decizia nr. 574/2014).
În jurisprudența Curții Constituționale s-a mai reținut că: „Domeniul de incidență a reglementării este determinat de legiuitor, ea fiind concepută pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcție de încadrarea lor în ipoteza normelor edictate. În caz contrar, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, având în vedere rațiuni intuitu personae, legea are caracter individual, fiind aplicabilă unui singur caz prestabilit fără echivoc, și, implicit, își pierde legitimitatea constituțională, încălcând principiul egalității în drepturi a cetățenilor și principiul separației puterilor în stat” (Decizia nr. 249/2018).
Așadar, potrivit jurisprudenței constituționale, o lege trebuie să fie elaborată în conformitate cu Constituția, să reprezinte actul juridic al Parlamentului, să exprime și să reglementeze relații sociale generale. Caracterul normativ al legii impune stabilirea unor dispoziții exprese referitoare la drepturi și obligații ce trebuie stabilite în sarcina destinatarilor normei juridice, dar și a consecințelor nerespectării acestor obligații, prin instituirea de sancțiuni.
În cazul legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa că dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Or, de esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice. În acest sens, a statuat și Curtea Constituțională: „Chiar în absența unei prevederi prohibitive exprese, este de principiu că legea are, de regulă, caracter normativ, natura primară a reglementărilor pe care le conține fiind dificil de conciliat cu aplicarea acestora la un caz sau la cazuri individuale” (Decizia nr.600/2005).
Însă, în cazul de față, caracterul pur declarativ al legii deduse controlului de constituționalitate, așa cum acesta se poate deduce atât din titlul legii criticate, cât și din dispozițiile de la art. 1, fără a putea constitui în mod efectiv drepturi și obligații, este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce. De aceea, apreciem că o asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații[1] a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ.
Din dispozițiile art. 2 al legii criticate rezultă că scopul reglementării îl reprezintă marcarea zilei Tratatului de la Trianon prin organizarea, la nivel național și local, de manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Astfel, scopul legii criticate nu este unul individualizat, precis determinat, întrucât nu rezultă cu claritate care este interesul social general vizat. Or, legea, prin esența și finalitatea sa constituțională, trebuie să fie un act cu aplicabilitate generală și să vizeze un interes general al societății. Însă, în cazul de față, legea supusă controlului de constituționalitate are o arie de aplicabilitate circumstanțiată asupra declarării zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon. Sfera de incidență a reglementării, calificată astfel prin scopul său și determinată în acest mod de legiuitor, dispune într-un domeniu ce intră, de fapt, în competența de reglementare a autorităților administrative publice centrale, iar nu în cea a Parlamentului, care nu poate să legifereze „în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon” și să prevadă desfășurarea unor manifestări organizate la nivel național și local, „consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon”.
Ținând cont de toate aceste aspecte, considerăm că instrumentul juridic prin intermediul căruia este realizat acest act de declarare a zilei de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon este unul eronat, întrucât această declarație per se nu poate fi impusă și/sau realizată printr-o lege, ca act juridic al Parlamentului, ci se poate realiza doar printr-un act de nivel secundar, executiv/administrativ ori poate îmbrăca, eventual, forma unei declarații cu caracter politic.
Prin urmare, regimul juridic privind declararea unor asemenea zile nu se încadrează în ipoteza reglementării de ordin primar, astfel încât acesta nu se poate impune printr-o lege.
De aceea, învederăm faptul că Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniul sus-menționat, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenței autorității administrației publice centrale.
În acest sens, este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia acceptarea ideii ca Parlamentul să își poată exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități consacrate de art. 61 alin. (1) din Constituție și transformarea acesteia în autoritate publică executivă. În plus, instanța constituțională consideră că o astfel de interpretare este contrară celor statuate în jurisprudența sa și, prin urmare, în contradicție cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale” (Decizia nr. 777/2017).
Așadar, apreciem că Parlamentul, în acest mod, a acționat contrar dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separației puterilor în stat și ale dispozițiilor art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție, conform cărora «Parlamentul este […] unica autoritate legiuitoare a țării», precum și prevederilor constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la obligativitatea erga omnes a deciziilor Curții Constituționale.
2. Nerespectarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și ale dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție
Cu privire la obiectul reglementării, învederăm faptul că prin modul de redactare a titlului, precum și a articolelor sale, legea criticată este echivocă și nu prezintă claritate în privința conținutului reglementării.
Importanța stabilirii obiectului unei reglementări în economia actului normativ a stabilit-o însăși Curtea Constituțională prin jurisprudența sa, din care rezultă că o lege trebuie să prevadă sfera sa de reglementare. Astfel, potrivit instanței constituționale, obiectul legii nu poate fi ambiguu, însă acesta se poate deduce chiar din titlul său, care, potrivit art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, trebuie să cuprindă denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa juridică și de autoritatea emitentă, precum și obiectul reglementării exprimat sintetic. De aceea, Curtea apreciază că, în lipsa unor dispoziții generale ale legii care să orienteze reglementarea, obiectul acesteia este dat chiar prin titlu. (Decizia nr. 1/2014, Decizia nr. 1/2015 și Decizia nr. 61/2017).
Astfel, constatăm faptul că din denumirea titlului și conținutul legii supuse controlului de constituționalitate nu se poate determina cu precizie care sunt relațiile sociale reglementate, obiectul legii criticate nefiind unul determinat, fixat în mod clar și neechivoc. Legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară și cu privire la destinatarii săi și la conduita acestora, aceștia neputând fi precizați sau identificați prin intermediul dispozițiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon.
Prin urmare, apreciem că sub aceste aspecte legea dedusă controlului Curții Constituționale încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, atât în componenta sa referitoare la stabilitatea raporturilor juridice, cât și în cea referitoare la calitatea legii, prin raportare la art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 52 alin. (1) din Legea nr. 24/2000.
Așa cum rezultă din expunerea de motive, intenția inițiatorilor prevede că propunerea legislativă urmărește reglementarea măsurilor adecvate pentru marcarea corespunzătoare a acestei zile la nivel național și local, făcând totodată referire la importanța deosebită pentru națiunea română a documentului politic și juridic materializat prin Tratatul de la Trianon.
Așadar, din analiza motivelor care au stat la baza elaborării propunerii legislative, precum și a reglementărilor instituite prin art. 2 al legii supuse controlului de constituționalitate, reiese că scopul legii este acela de a scoate în evidență importanța respectivului Tratat prin organizarea unor manifestări cultural-educative și științifice. Considerăm că, în acest mod, scopul reglementării, imprecis determinat, riscă să rămână neatins întrucât organizarea respectivelor manifestări poate fi de natură să dea naștere unor evenimente contrare celor urmărite de legiuitor. Or, prin aceasta, apreciem că norma este precar construită, realizată într-o manieră neclară și imprevizibilă.
De asemenea, art. 2 alin. (2) din legea criticată prevede că autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute la alin. (1). Totodată, potrivit alin. (3) al aceluiași articol, instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale. Așadar, deși se intenționează stabilirea cadrului normativ în care autoritățile și instituțiile publice pot acționa, textul de lege instituie doar o posibilitate, lăsând la alegerea autorităților și instituțiilor publice respective dacă să sprijine sau nu, din punct de vedere material și logistic, organizarea și desfășurarea manifestărilor respective. Astfel, apreciem că, prin aceste dispoziții, legea conține prevederi cu caracter de recomandare, fiind, prin acest mod, lipsită de efecte în aplicare.
De aceea, considerăm că această reglementare este lipsită de previzibilitate, întrucât nu rezultă cu claritate care este criteriul obiectiv ce poate orienta conduita acestor autorități, ceea ce este de natură să dea naștere unui subiectivism în aplicare cu privire la alocarea de sume din bugetele proprii dedicate respectivelor manifestări publice, instituțiile publice putând acționa discreționar în aplicarea acestor norme.
Prin urmare, având în vedere cele de mai sus și, îndeosebi, lipsa instituirii unor norme care să prevadă obligații clare și certe pentru finanțarea acestor manifestări publice, considerăm că legea dedusă controlului de constituționalitate este lipsită de claritate și previzibilitate, ceea ce poate determina incoerență și instabilitate în viitoarea sa aplicare.
Prin raportare la jurisprudența constituțională în materie, potrivit căreia soluțiile preconizate de un act normativ nu pot fi aplicate în mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească condiții, modalități și criterii clare și obiective de aplicare, și având în vedere motivele mai-sus precizate, apreciem că legea conține, la art. 1 și 2, dispoziții care creează un cadru legislativ contrar principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, fapt ce este de natură să afecteze exigențele de calitate a legii, așa cum acestea își găsesc expresia în art. 1 alin. (5) din Constituție, raportat la Legea nr. 24/2000, după cum rezultă din interpretarea dată de instanța constituțională (Decizia nr. 1/2012, Decizia nr.681/2012 și Decizia 447/2013).
Mai mult de atât, stabilind o posibilitate și nu o obligație în sarcina autorităților/instituțiilor publice referitoare la finanțarea manifestărilor prevăzute prin legea criticată, legiuitorul instituie o normă ce nu se justifică obiectiv și rațional. Lăsând la latitudinea autorităților publice centrale și locale distribuirea fondurilor necesare sprijinirii respectivelor manifestări publice, se poate da naștere unor comportamente discriminatorii ale autorităților publice menționate, contrare principiului constituțional al art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor. Aceste prevederi pot fi de natură să stabilească un privilegiu pentru anumite autorități de la nivel local, în funcție de apartenența politică a acestora, creându-le posibilitatea de a aborda și manifesta un comportament diferențiat, subiectiv, în distribuirea respectivelor fonduri.
Art. 3 alin. (1) al legii deduse controlului de constituționalitate prevede că Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare.
Art. 3 din Legea nr. 75/1994 enumeră exhaustiv condițiile în care se poate arbora temporar drapelul României astfel: cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară; cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee; în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare; cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare.
Din analiza comparativă a celor două articole de lege enunțate mai sus reiese faptul că obligația instituită în sarcina Guvernului și a autorităților administrației publice centrale și locale de a lua măsurile necesare pentru ca în ziua de 4 iunie, Ziua Tratatului de la Trianon, să fie arborat drapelul României nu se încadrează în niciuna din ipotezele normei prevăzute expres și limitativ la art. 3 din Legea nr. 75/1994. De aceea, considerăm că norma instituită la art. 3 alin. (1) din legea supusă controlului de constituționalitate nu este corelată cu dispozițiile acelor norme la care face trimitere, respectiv cu cele prevăzute la art. 3 din Legea nr. 75/1994, ceea ce este de natură să creeze neclarități și, prin aceasta, dificultăți în aplicare, aspect ce nesocotește cerințele de claritate și previzibilitate ale legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența constituțională cu privire la cerințele de calitate a legii, așa cum acestea își găsesc expresia în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție.
3. Nerespectarea dispozițiilor constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. t) prin raportare la art. 31 alin. (5)
Potrivit art. 3 alin. (2) din legea supusă controlului de constituționalitate, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile. Apreciem că această reglementare reprezintă o modificare implicită a dispozițiilor Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, lege cu caracter organic și, prin urmare, această intervenție legislativă ar fi trebuit să se realizeze, de asemenea, printr-o lege cu caracter organic.
Astfel, în conformitate cu art. 31 alin. (5) din Constituție, organizarea serviciilor publice de radio și televiziune se reglementează prin lege organică, legea adoptată în acest sens de Parlamentul României fiind Legea nr. 41/1994. Potrivit art. 1 din același act normativ, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune sunt înființate ca servicii publice autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.
Prin legea dedusă controlului de constituționalitate, prevederile Legii nr. 41/1994 referitoare la obiectul de activitate al celor două servicii publice sunt modificate implicit, stabilind în sarcina acestora și includerea în programele lor a emisiunilor ori a altor aspecte de la manifestările dedicate Zilei Tratatului de la Trianon. Având însă în vedere că această lege are caracter organic, orice modificare a sa, expresă sau implicită, care privește dispozițiile sale cu caracter organic și prin care se introduce o nouă obligație în sarcina acestor servicii și, implicit, o extindere a domeniilor de activitate trebuie să urmeze același regim.
În cazul de față, această cerință este una obligatorie, întrucât, din punct de vedere al criteriului material, normele privind obiectul de activitate al celor două societăți publice sunt esențiale și în legătură directă cu înființarea și organizarea serviciilor publice respective, aspecte ce le garantează acestora autonomia din punct de vedere organizațional și le conferă independența editorială.
În acest sens, Curtea Constituțională a stabilit că dacă textul Constituției dispune că înființarea, organizarea și funcționarea unei autorități se realizează prin lege organică, toate aspectele ce privesc autoritatea respectivă se realizează prin acea categorie de lege (Decizia nr. 52/2018).
De asemenea, în jurisprudența sa, instanța constituțională a subliniat că o derogare poate fi stabilită numai printr-o lege de aceeași natură cu aceea a legii de la care se derogă. Rezultă, pe cale de consecință, că printr-o lege ordinară nu se poate deroga de la o prevedere de natura legii organice, deoarece ar însemna ca, printr-o asemenea derogare, legea ordinară să reglementeze în domenii rezervate de Constituție legii organice (Decizia nr. 6/1992 și Decizia nr. 88/1998).
Așadar, întrucât organizarea serviciilor publice de radio și de televiziune sunt rezervate, prin Constituție, domeniului legii organice, modificările legislative asupra acesteia pot opera numai printr-o normă de aceeași natură.
În concluzie, legea, prin modul în care a fost adoptată, încalcă dispozițiile constituționale referitoare la domeniile rezervate legilor organice stabilite de art. 73 alin. (3) lit. t) coroborate cu art. 31 alin. (5), cu consecința neconstituționalității legii în ansamblul său.
În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este neconstituțională în ansamblu”.
Propunerea legislativă care marchează Ziua Tratatului de la Trianon, inițiată de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut.Luna trecută, după atacul lansat de Klaus Iohannis la adresa lui Marcel Ciolacu și a PSD privind „vânzarea Ardealului către unguri”, proiectul a fost introdus rapid pe ordinea de zi a Camerei Deputaților și adoptat de majoritatea PSD.

 

 

 

https://www.activenews.ro/

 

O NOUA TRADARE A ROMANIEI!

6 iun.

 Cineva a ordonat Romfilatelia să anuleze emisiunea filatelică dedicată Aniversării Centenarului Trianonului

O nouă trădare a României: Cineva a ordonat Romfilatelia să anuleze emisiunea filatelică dedicată Aniversării Centenarului Trianonului

Romfilatelia urma să introducă în circulație o emisiune de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, pentru a aniversa 100 de ani de la recunoașterea internațională a Marii Uniri.

Pe timbrul emisiunii, care avea valoarea nominală de 8,5 lei, urma să fie ilustrat Nicolae Titulescu, prim delegat al României la Conferința de Pace de la Paris, alături de Palatul Marele Trianon.

Colița emisiunii descria o compoziție dedicată Centenarului Tratatului de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920.

„Pe timbrul coliței dantelate, cu valoarea nominală de 29 de lei, sunt ilustrați Regele Ferdinand I și Regina Maria, ambii privind spre stema de stat a României Mari. Seria personalităților de pe coliță este continuată cu Ion I.C. Brătianu, șeful delegației României la Conferința de Pace de la Paris, alături de dr. Ion Cantacuzino și Nicolae Titulescu, ambii semnatari ai Tratatului din partea României. Colița mai conține reproducerea paginii întâi a publicației pariziene Le Petit Journal, suplimentul ilustrat, din data de 28 martie 1929, care a publicat harta României cu granițele stabilite de Conferința de Pace, alături de un desen de epocă al Palatului Marele Trianon”, preciza Romfilatelia.

Din păcate însă, totul s-a terminat cu acel comunicat. După cum a scris istoricul George Damian pe siteul său: „ A dispărut din planul editorial de pe site, a dispărut de pe site și pagina dedicată acestei emisiuni filatelice”.

Azi a apărut un comunicat scurt în  care se anunță: „Emisiunea de mărci poștale „Centenarul Tratatului de la Trianon”, programată pentru data de 4 iunie 2020, nu va fi introdusă în circulație. Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare.”

Până și știrea de pe agenția de presă Agerpres, a statului român, care anunța evenimentul, a dispărut.

„Cineva a luat decizia că nu trebuie să existe în România o emisiune filatelică dedicată Tratatului de la Trianon. Nu știm cine este acel cineva, se șterg toate urmele din spațiul public despre aceste timbre periculoase. Bănuiesc că nici pe cale administrativă nu se poate reconstitui traseul poruncii, a sunat ”cineva de sus” și toată lumea s-a executat fără să crâcnească. Timbrele sun tipărite, dar rămân la secret. Cel mai probabil vor fi trimise la topit, cu cât mai repede, cu atât mai bine.

Între timp ceea ce se numește mass-media ne învață cum să facem rezervare la restaurant și dezbatem problemele hangiilor și cârciumarilor de parcă ar fi vorba de Judecata de Apoi. Un act de cenzură care șterge memoria istorică a românilor nu deranjează pe nimeni. Cine a dat porunca să fie distrusă o emisiune filatelică? Ar fi interesant să îi știm cu nume și prenume pe cei care se rușinează cu istoria românilor.
Nu mi se pare deloc jignitor acest timbru. Nu văd de ce s-ar simți cineva lezat. Dar clasa politică aflată la conducerea României se rușinează cu istoria țării și vrea s-o șteargă din memoria publică. Nu au chip și voce acești oameni, dar din când în când faptele lor ies la iveală, precum în acest caz de cenzură. Nu mai are rost să discutăm despre legi și alte chestii.

În sfârșit: mâine la Budapesta va avea loc o ședință festivă a Parlamentului unde va fi votată o declarație privind protecția identității naționale a ungurilor. Bravo lor și să fie sănătoși. Despre Ungaria lui Viktor Orban se spun tot felul de lucruri: că s-a dat cu Rusia, că s-a certat cu toți vecinii, că este anti-UE etc. Dar cel puțin clasa politică din Ungaria nu este împotriva ungurilor. Nu ne mai rămâne decât să ne fie rușine că suntem români și avem o țară”, a notat George Damian.

https://www.activenews.ro/

Iulian Capsali: ”LOVITURĂ DE STAT GLOBALISTĂ”!

6 iun.

În SUA asistăm la un puci al Deep State (cu implicarea inclusiv a CIA), împotriva puterii executive condusă de un președinte conservator ales democratic.

Orice asemenare cu 10 august 2018 este nu numai evidentă, dar chiar lipsită de orice echivoc. În spate sunt aceleași forțe corporatocrate, globaliste, care folosesc masele de manevră (infiltrate de #rezist & Antifa), cu trădătorii cumpărați din servicii și presa mainstream complet abjectă, plină de acoperiți, plus “elitele” aferente.

Mă uit la câțiva intelectuali americani și observ că fenomenul “Dilema/22” este prezent și acolo, diabolizarea lui Trump (la noi îl aveau pe “Dracnea” ca pol al urii) funcționează ca motor revoluționar. Sigur, diferența este că la americani Președintele conservator conduce guvernul, pentru că pe plan local, spre deosebire de Washington, traficantul de copii și de case Johannis este o marionetă a Statului Subteran.

După ce au manipulat toată lumea cu falsa pandemie Covid-19, elitele globaliste (care s-au îmbogățit enorm în timpul acestui lockdown ce premerge pandemia de foame) vor să destructureze puterea SUA prin forță.

Doamne, nu-i lăsa!

Imaginea realizată de Petry sintetizează tot ce am scris aici: un Pământ care e sufocat de cinicii alienați mesianici.

Autor: Iulian Capsali

Iulian Capsali Facebook

MAFIA MASONICA,SIE,SRI DIN SPATELE LUI CALIN GEORGESCU ?

6 iun.

Cind sunt promovati mereu oameni la TV cu bani multi ginditi va ca cei(SRI,SIE,loje masonice) care baga milioane euro jn ei urmaresc un scop, ca odata ajunsi in funtii cheie acestia vor intoarce servicile mafiei ce i a propulsat pe bani multi !De ce oare masoneria,SRI,SIE se chinuie cu bani multi sa l promoveze la toate televiziunile pe Calin Georgescu ca prim ministru deja(cum faceau securistii,CIA, si masoneria cu Ion Iliescu la Europa Libera inainte de 89)cel care iata a facut deja parte din 3 guverne si atunci nu a facut nimic impotriva mafiei ce a distrus tara, ba a fost complice cu ea atit la Ministerul Mediului unde a fost , unde era protejata mafia lemnului si dispareau padurile si la Ministerul de Externe unde nu le pasa cum sunt tratati romanii ca sclavi in UE?Ginditi ca nu doare!

Metin Cerchez

https://libertateadeopinie.ro/

De la George Floyd la George Soros, o făcătură marca ”Deep State”

6 iun.

Invictus

George Floyd, un negru, un personaj cel puțin bizar, actor de filme porno, fost pușcăriaș, autorul unui jaf armat, consumator de droguri, care încerca să plaseze bani falși, pare să fi fost ucis de un grup de polițiști din Minneapolis, Minnesota, ceea ce ar fi stîrnit populația „sătulă de abuzurile rasiste” ale albilor. Asta e povestea oficială.

https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2020/06/George-Floyd-581x350.jpeg

La o privire mai atentă, lucrurile par a fi legate, totuși, în primul rînd de campania electorală. Iar în SUA, campaniile electorale nu doar că sînt jegoase de tot, dar lasă și cadavre în urma lor! Victimele colaterale nu au contat niciodată. Autopsia preliminară susține că nu există urme de asfixie mecanică ori de strangulare, dar că, George Floyd avea probleme coronariene și hipertensiune. Anchetatorii lasă de înțeles că raportul toxicologic ar fi, de asemenea, relevant. Deci, pe scurt, faptul că genunchiul polițistului pe gîtul victimei ar fi provocat moartea acestuia, iese…

Vezi articolul original 1.911 cuvinte mai mult

Primăvara americană

6 iun.

Invictus

Cine chiar crede că evenimentele din SUA se întâmplă așa, de capul lor, să-și ia berea și să se mute la altă masă. Asta, ca să fiu elegant.

SUA primesc o porție zdravănă din propriul medicament pe care l-au recomandat și băgat pe gât lumii întregi. Conform a ceea ce ni s-a tot zis de-a lungul anilor, demonstrațiile sunt un lucru bun, trebuie suportate, sunt expresia democrației și nicidecum nu trebuie înăbușite. Numai dictatorii care se tem de popor scot armata pe străzi împotriva protestatarilor pașnici, nu-i așa?!

https://www.justitiarul.ro/wp-content/uploads/2020/06/SUA-2.jpg

Ce dacă demonstranții din Hong Kong îi bat pe cei care nu-s de acord cu ei, incendiază, se luptă corp la corp cu forțele de ordine? Trebuie lăsați să protesteze, așa spunea America. Aceeași țară care acum scoate Armata pe străzi pentru a potoli demonstranții, jafurile, incendierile, împușcarea polițiștilor.

Unii au avut răbdare și au scotocit prin declarațiile diferiților politicieni sau alte…

Vezi articolul original 271 de cuvinte mai mult

Violența și jafurile au ajuns în Europa

6 iun.

Invictus

Un atac asupra civilizației occidentale este în curs de desfășurare la nivel global, desfășurat de populații afro-islamice dezrădăcinate și sprijinit de o minoritate de extremiști de stânga și de bunii invadatori.

Acest lucru s-a întâmplat târziu pe Downing Street:

Antifà este o organizație teroristă. Evident. Și vrem să vorbim despre țipete asemănătoare maimuțelor sau este rasism?

#London#downingstreet

Tulburările și jafurile se răspândesc și în Spania:

Dacă într-un experiment științific două elemente din două experimente diferite se comportă la fel în timp și spațiu, înseamnă că cele două elemente sunt aceleași. Aici avem mii de cazuri în care africanii jefuiesc magazine în întreaga lume sub pretextul morții lui George Floyd. Inclusiv dacă se omoară reciproc de parcă n-ar exista ziua de mâine. Cu toate acestea, există încă…

Vezi articolul original 40 de cuvinte mai mult

Cum cumpară George Soros națiunile Europei

6 iun.

Invictus

Atacurile financiare ale magnatului evreu-american George Soros sunt din ce în ce mai lungi și mai greu de urmărit. Cu toate acestea, un investigator francez a reușit să demonstreze cum o mare parte din judecătorii care formează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, European Court of Human Rights, cunoscută și sub numele de Curtea de la Strasbourg, au lucrat pentru Soros.

SorosECHR

Potrivit datelor dezvăluite de Valeurs Actuelles, jurnalistul Bastien Lejeune, aproape toți magistrații acestei înalte instanțe europene au fost finanțați de Open Society Foundations (OSF), una dintre ONG-urile magnatului, care a injectat deja peste 18.000 de milioane de euro. Acest raport se referă, de asemenea, la lucrările și considerațiile lui Grégor Puppinck, CEO al Centrului European pentru Drept și Justiție.

9e31bd7acaa22e670e4ab79572e6964746b5dced

Grégor Puppinck, directorul Centrului European pentru Drept și Justiție, spune că mulți dintre judecătorii CEDO sunt legați direct de Fundația Open Society a lui Soros.

Concluziile anchetei sunt clare…

Vezi articolul original 648 de cuvinte mai mult

Iohannis a înaintat-o în grad pe soţia făcătorului de sondaje al PSD/PNL/PDL, Marius Pieleanu!

6 iun.

manueal pieleanu

Președintele Klaus Iohannis a semnat astăzi decretul privind acordarea gradului profesional de chestor de penitenciare comisarului șef de penitenciare Ileana-Manuela Pieleanu.

Manuela Ileana Pieleanu, comisar-şef la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, este soţia sociologului Marius Pieleanu, care lucrează tradiţional pentru PSD. Soţia sa a fost şef al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, dar, la propunerea PC, a fost şi consilier de conturi la Curtea de Conturi, pe o funcţie numită politic, deşi experienţa sa profesională nu avea legătură cu domeniu de activitate al Curţii.

Potrivit declaraţiei de avere, Monica Pieleanu şi soţul sociolog au o casă şi două apartamente în Bucureşti şi un apartament în Sinaia, iar în conturi au 235 000 de euro.

http://bn24.ro

MARINA KAYE – FREEZE YOU OUT!

6 iun.

NARA NOIAN – JE SAIS!

6 iun.

DJ GEORGE ft. D.E.P. – NO TE RINDAS!

6 iun.

%d blogeri au apreciat: