Adrian Onciu: „Legea pandemiei, promulgată prin fake-news, șantaj, linșaj mediadic și blat PSD-PNL-Iohannis”!

9 aug.

  Preşedintele Iohannis şi guvernul Orban şi-au dorit cu ardoare un instrument puternic care să înlocuiască starea de urgenţă, dar […] 

Preşedintele Iohannis şi guvernul Orban şi-au dorit cu ardoare un instrument puternic care să înlocuiască starea de urgenţă, dar să sune mult mai plăcut în urechile cetăţeanului simplu, nesofisticat. Legea carantinei ar fi trecut prin Parlament ca prin brânză, cu viteza luminii, dacă o anumită aripă din PSD nu s-ar fi sesizat după votul ruşinos de superficial din Camera Deputaţilor.

Ca să împace și capră și varză (adică și pe Iohannis, și pe liderii PSD care l-au tras de mâneca), Marcel Ciolacu s-a scuturat rapid (după ce Arafat l-a făcut preș în Cameră Deputaților) și a clamat, de ochii electoratului, că se va opune cu vehemență tăvălugului prezidențial bine propulsat de mașinăria de propagandă mass-media.

Ca atare, l-a sunat pe Iohannis să-și ceară scuze că va trebui să intervină puțin pe proiectul de lege, astfel încât să reiasă că și PSD a pus umărul (alături de PNL) cu scopul de a-i salva pe românii amenințați de Apocalipsă. În final, cu destule modificări menite să dea impresia unei griji exagerate pentru apărarea drepturilor omului, senatorii au votat proiectul cu largă majoritate. Nici nu se putea altfel, din moment ce omul cu coasa și alegerile locale ne pândesc la cotitura.

După declanșarea pandemiei, spiritul critic al jurnaliștilor la adresa Puterii s-a atrofiat la maxim o dată cu pomana lui Orban de 40 de milioane de euro. Tocirea subită a condeielor s-a produs inclusiv din pricina puternicului curent anti-PSD sesizabil în redacțiile presei mainstream și la nivelul sutelor de ONG-uri dirijate de tovarășii cu simpatii sorosiste.

Chiar și în condițiile astea, pentru a evita surprizele, ordinul pe unitate a fost clar: ridiculizați orice manifestații împotriva legii, legați-le de interesele rusești în zonă, vânați-i pe liderii de opinie care se raliază mișcării, omorâți din fașă fiecare încercare de compromitere a proiectului guvernamental. Cazul Garcea-Piața Victoriei a fost un exemplu elocvent de linșare mediatică, dar nici pe departe singurul.

În final Raed Arafat nu și-a ascuns satisfacția atingerii obiectivului, chiar cu prețul unor amenințări cu moartea. Victimizarea ieftină face parte din arsenalul propagandistic binecunoscut.

Ceea ce a stârnit proteste din partea unei părți a populației a fost, printre altele, prevederea legată de internarea forțată a asimptomaticilor timp de 48 de ore, cu posibilitatea prelungirii termenului de spitalizare. La audierile din cadrul Comisiei Juridice ministrul Nelu Tătaru s-a bâlbâit când senatorul Cazanciuc l-a întrebat despre cum procedează alte țări din UE: „Nu știu exact. Trebuie să mă interesez”. Nu la fel de evaziv a fost Raed Arafat, în cadrul aceleiași comisii: „Studiul Universității Yale din New York arată că peste 50% din infecțiile cu COVID sunt transmise de asimptomatici”.

 Aiurea, un fake-news cât casă! Dar cine să-l contrazică pe secretarul de stat? ONG-urile lui Soros specializate doar în luptă anticorupție și promovarea LGBT? Presa cumpărată? Senatorii cu probleme de analfabetism funcțional? În realitate, studiul Universității Yale spune negru pe alb că 48% din infecțiile cu Covid sunt transmise de presimptomatici (cei aflați în perioadă dintre contactul infecțios și debutul simptomelor) și doar 3,4% de asimptomatici (cei care nu dezvoltă absolut nici un simptom). Găsiți aici rezultatele studiului în original: https://www.pnas.org/content/117/30/17513

Așadar, o minciună sfruntată și o serie de bâlbâieli specifice elevilor repetenți au fost argumente arhisuficiente pentru ca senatorii să accepte varianta guvernamentală legată de asimptomatici, nemaiîntâlnita în UE și care lasă loc suficient unor grave abuzuri. Și apropo de abuzuri, legea „limitează temporar” următoarele drepturi fundamentale pe perioadă izolării pacientului:

– comunicarea cu orice autoritate, cu aparținători, cu reprezentantul legal ori cu avocatul;

– accesul la corespondența personală și utilizarea telefonului sau a altor dispozitive electronice de comunicare;

– dreptul la vot, dacă nu se află într-o situație de restrângere a drepturilor cetățenești;

– exercitarea liberă a credinței religioase.

Dacă nici aceste prevederi ale legii nu reprezintă niște abuzuri, înseamnă că ori Pământul este plat, ori Klaus Iohannis a cântat manele în Biserica Sfântă Treime din Sibiu, cu prilejul slujbei de Înviere.

Cert este că Ludovic Orban a simplificat lucrurile, i-a împărțit pe români în buni și răi. Pe primii îi cunoașteți. Aprobă aprioric orice inițiativă guvernamentală, oricât de absurdă și abuzivă ar părea, cât timp Orban nu-i lovește direct la buzunar. Pe ultimii i-ați aflat din presă: conspiraționiști, negaționisti, pro-ruși, simpatizanți PSD, turnători la Securitate – în orice caz, scursuri ale societății. Între cele două categorii Iohannis și Orban vor să ne facă să credem că s-a creat un vid. Că nu mai există cetățeni responsabili, cu capul pe umeri și spirit critic, atenți la derapajele Puterii.

Dacă-i întrebi pe liberali de ce mulți români și-au pierdut încrederea în capacitatea guvernului de a lupta cu pandemia or să ridice din umeri. O să arate spre categoria cetățenilor „răi”. O să uite subit de șirul de gafe impardonabile care au condus la contestarea vehementă a găștii aflate la Putere: afacerea sparanghelul, petrecerea de la Palatul Victoria, bairamul lui Rareș Bogdan, ședința fără masca a liberalilor ieșeni, fake-news-urile lui Iohannis și Arafat, cenzurarea și manipularea informațiilor trimise de Grupul de Comunicare Strategică, impunerea prin orice mijloace a unei legi cu grave lacune în ce privește protejarea drepturilor omului, cumpărarea mass-media și folosirea ei ca bâtă în lupta cu adversarii incomozi ș.a.m.d.

Polarizarea societății este fără precedent. Lupta anti-corupție s-a transformat peste noapte în luptă cu infractorii care contesta măsurile guvernamentale. Puterea a găsit dușmanul responsabil de eșecul previzibil în războiul cu pandemia.

Întorcându-ne la legea carantinei, un ultim cuvânt l-ar putea avea Curtea Constituțională. Cu condiția ca mult-hulitul Avocat al Poporului să ignore amenințările de orice fel și să țină locul ONG-urilor la fel de tăcute ca președintele Iohannis la negocierile despre împărțirea banilor europeni.

                                                                                                                 Adrian ONCIU

Surse: Mediafax via Monitorul Justiției

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: