Arhiva | 12:42 pm

Un căprar care nu poate fi oprit!

15 oct.

Mai ieri am rămas agățat de răbufnirile unui fugar. Promitea mari dezvăluiri și o cucoană care se dă acum o nevinovată îi ținea hangul cu „mari dezvăluiri care aruncă România în aer”.
Aruncă pe dracu’!
Nu așa începe revoluția. Nu așa începe curățenia. Nici măcar un măturat infracțional de ocazie!
Și, în timp ce scriam despre bombele parfumate ale fugarului Cristian Mihai Rizea, apare știrea cu numărul mare de contaminați și cu procentul care sare de 3%. Alarmă! Urmează stare de urgență și carantină totală!
Urmează pe dracu’ !
La loc comanda!
Incidența cumulată pe ultimele 14 zile nu mai este de 3,11 la 1.000 de locuitori. INS a recalculat procentul și este numai de 2,65%.
Mai notez două nume și trei afaceri spuse de Rizea și apare comunicatul Grupului de Comunicare Strategică. Grupul lui Pește, înființat pentru a distribui comunicate cu cifre de la STS-ul condus, din cîte știu, de un general de la Sibiu. Pe cine să cred? Pe nelicențiatul Manciu, cu al său grup de diversiune, bun de plasat cifre și decizii? Cineva l-a pus în circulație pe net cu figura sa chelioasă lîngă cea a lui Beria! Orice nebunie ar gîndi Iohannis.

Mai stau să ascult dezvăluirile lui Cristian Rizea care, în loc să-l scoată din rahat și să-l mai albească, îl îngroapă și mai rău și amîn decizia de a schimba subiectul pînă se mai lămuresc cu procentul de contaminați.
Niște netoți nemernici ai neamului nostru ne năimesc cu nerozii! Nelicențiatul ne nerozește! Are ordine!
Să se scoată doar ei și să le iasă planurile lor! Îmi cam pute strategia lor de a duce populația de nas pînă a alegerile din decembrie. Cu orice preț, alegeri și iar alegeri. Indiferent cîți mor și cîți mai merg să voteze!
Dau și peste știrea cu conferința de presă a lui Iohannis! Măi, mă lasați cu spălatul pe mîini și cu distanțarea?
Poate spune ceva nou pentru că nu mai vezi om fără mască și soț-soție ținîndu-se de mînă.

O secundă mi-a sărit țandăra. Ăștia sunt proști sau își bat joc de noi?
Am mai tras două fraze și am auzit că urmează conferința de presă a lui Klaus Iohannis.
Ce mă fac, frate? Scriu despre Rizea sau despre șmecheria cu procentul de contaminați? Și dacă Iohannis zice ceva tare de tot? O scaldă de luni de zile. Poate acum îi sare țandăra și are o biată scînteie! Și așa n-a mai zis nimic cam de mult, în ciuda aparițiilor sale din ce în ce mai dese.

Bietul de el, seamănă cu un patefon cu o singură placă. Cum să sară scînteia într-o baltă? Cum să recunoască faptul că am ajuns la 4.000 de contaminați exact la două săptămîni de la alegerile locale.
Nespălaților, nedistanțaților și nemascaților! Asta înseamnă că două mii sunt cadou de la încăpățînarea lui Iohannis. A doua zi, cifra sare la 6.000.
Două mii de la nepăsare și ignoranța populației, patru mii cadou de la președinte și de la ambiția lui de neclintit. Urmează stare de urgență? Urmează pe dracu’ !!

Klaus Iohannis vrea morțiș alegeri și dacă ajungem la 10.000 pe zi! Sasul este mai încăpățânat decît un catîr.
Alegerile salvează democrația. Nu boala, nu moartea, nu măsurile severe, nu starea de urgență, chiar dacă pe 6 decembrie mai votează doar el, nevasta, Orban și bodiguarzii. Și se vor lăuda că au obținut o victorie cu 80% în favoarea alianței PNL-USR. Spălat pe mîini- drepți – distanță în front – masca pe figură și democrație la ordin!
Nu vă convine? Emigrați? Treceți Dunărea înot!

Și, dacă ajunge la 20.000 pe zi? Pentru Iohannis este tot aia! Alegeri cu orice preț, chiar dacă numărul morților ar crește înfricoșător și cineva s-ar gîndi să-i includă la rubrica de crime!

CORNELNISTORESCU/https://cotidianul.ro

Alogenii care conduc statul interzic accesul românilor din toată țara la marea sărbătoare ortodoxă Sfânta Parascheva!

15 oct.

              Nu dați Cezarului ce este al lui Dumnezeu Pe parcursul existenței sale lumești, Iisus a […] 

            Nu dați Cezarului ce este al lui Dumnezeu

Pe parcursul existenței sale lumești, Iisus a fost ispitit de fariseii care au încercat printr-o întrebare să-L pună în dificultate: „Să dăm sau nu tribut cezarului?”. Răspunsul lui Iisus a fost: „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!“. Un credincios trebuie să respecte, pe lângă regulile credinței sale și regulile statului, normele și reglementările vieții sociale. Cezarul (statul) a înțeles să abuzeze adesea de puterile sale și a încercat să-și însușeasca și ce este a lui Dumnezeu. Pentru a împiedica aceste derapaje și încălcări ale drepturilor cetățenești au fost adoptate o serie de reglementări internaționale la care și România este parte. Conform art. 4(2) și 18(2) din International Covenant on Civil and Political Rights și art. 9 al European Convention on Human Rights dreptul la libertatea de credință nu este derogabil nici măcar pe timpul stării de urgență. Libertatea de religie sau credință este un drept care are mai multe dimensiuni: individual, colectiv, instituțional, educativ etc. În România, acest drept este adesea limitat. România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei.

Trăim o perioadă grea şi urâtă. Guvernul a legiferat în această perioada tot felul de legi croite pe genunchi și a fost sancționat de Curtea Constituțională. Tot felul de comiții și comitete (strategice sau mai puțin strategice) au elaborate măsuri excesive, care au fost anulate de instanțe.

Starea de pandemie nu justifică legiferarea amatoristică, dimpotrivă. Indiferent cât de drastic și rapid vrem să impunem anumite măsuri de protecție a populației împotriva bolilor, nu avem voie să uităm sau să încălcăm Constituția și celelalte angajamente internaționale pe care ni l-am luat.

Recenta decizie de a împiedica creștini din alte localități să participe la pelerinajul anual la Sfânta Parascheva la Iași este ilegală, abuzivă și stigmatizantă. Ea nu respectă nici măcar condițiile pentru izolare redactate de autorități. O adunare de persoane poate fi restricționată în funcție de riscul (potențialul) de răspândire a infecției. Ori, datele din ultimile două luni arată că focarele (clusterele) nu au avut în România punct de plecare slujbele și adunările religioase, dar găsim spitalele, așezământe de bătrâni/copii, instituții publice etc. Nu există nicio biserică sau adunare religioasă identificată. Prin urmare, este greu de înțeles ca în tot orașul Iași accesul este liber mai puțin în curtea Catedralei. Pe ce date științifice se bazează această interdicție?

S-a spus că din cauza timpului petrecut de pelerini în autocare crește riscul de infectare. Atunci de ce deplasarea cu autocarul este permisă pentru alte persoane și interzisă numai pentru pelerini? Să înțelegem că alte persoane au voie să (se) infecteze? Sau în afară de pelerini restul oamenilor au imunitate crescută. Dar la cei care se deplasează cu mașina proprie care este riscul?

S-a spus că o mulțime dezorganizată constitue un pericol pentru sănătatea publică. Este o stigmatizare și o ofensă adusă pelerinilor fără nicio dovadă. Pelerinii sunt mult mai disciplinați decât cei care au fost mobilizați la vot de guvernanți. Atunci nu a fost un pericol pentru sănătatea publică?

S-a spus că și în alte țări pelerinajele au fost interzise și se dă exemplu Arabia Saudită. Fals. Pelerinajul anual de la Mecca s-a desfășurat anul acesta, dar cu doar 10.000 de musulmani.

                                         Ce putem face?

În primul rândcredincioșii pot ataca decizia în instanțăO asemenea acțiune privind limitarea dreptului la libera circulație și împiedicarea accesului pe baza unui criteriu discriminator (locul de reședință) este scutită de taxa de timbru. Câteva mii de astfel de acțiuni poate îi vor trezi la realitate pe cei care iau astfel de decizii. Aș fi deschis și eu o asemenea acțiune, dar din păcate (sau din fericire) am buletin de Iași.

Apoiscrieți parlamentarilor. Găsiți adresele lor de e-mail și scrieți-le. Se apropie alegerile din 6 decembrie și vor fi mai atenți pentru că sunteți votanți.

Dacă nu luăm atitudine, atunci ne vor lua și sărbătoarea Nașterii Domnului Nostru Iisus Hristos.

În concluzie, nu putem să dăm Cezarului ce este a lui Dumnezeu.

                                                                                            Prof. dr. Vasile ASTĂRĂSTOAE

P.S. Pe 14 octombrie, voi fi prezent la slujba de la Catedrala Metropolitană. Sper ca în acest an să nu mă întâlnesc cu acei „creștini” care au luat sau au susținut această decizie. Puțină decență. Deși la gradul de ipocrizie și nesimțire pe care îl au, e posibil să vină. Îi sfătuiesc să mă ocolească, să păstreze distanța socială.

Mein Kampf-ul de la Cotroceni!

15 oct.

  Fraudarea, din nou, a alegerilor din România, ce stă acum sub anchete de obicei fără rezultat,  este îngrijorătoare. Erau […]

 

Fraudarea, din nou, a alegerilor din România, ce stă acum sub anchete de obicei fără rezultat,  este îngrijorătoare. Erau deja indicii de toate felurile că în 2019 s-a fraudat organizat, din vreme. După ce s-a încălcat orice legitimare democratică în formarea guvernului și s-au eliminat din timp candidați, nu s-a discutat nimic, de dezbatere s-a fugit, diabolizându-se prostește, în schimb, oricine și orice se opunea și făcând ce a fost mai urât în istorie. Mărturiile încep, de altfel, să explodeze. Au fost „alegeri”, dar nimic credibil.

Cu alegerile locale din 2020 a devenit doar mai clară „tehnologia” acestor ani prin care rezultatele „oficiale” sunt altceva decât votează cetățenii. Este vorba de „greșeli” la numărarea voturilor, de „neglijențe” în comisii – mulți fiind mai preocupați de remunerație, decât de corectitudine – de softuri și computerizări ce falsifică, de președinți de comisii corupți și, în final, de misiunea sts-ului.

Fapt este că nimeni în România actuală nu garantează corectitudinea alegerilor. Așa cum nu există un act, sub semnătură, că este epidemie care să justifice măsurile – nu sanitare, ce pot fi firești, ci militaro-polițienești luate! De ce nimeni nu garantează și semnează?

În nicio țară europeană nu se practică asemenea fraudări. Ele țin, desigur, de anume înapoiere a unor inși. Dar ele indică și o voință malefică din spatele lor.

Nu este prima oară în România când calamitatea vine de sus. Actualul „președinte” este diletant, cum a consemnat și presa internațională, și fără scrupule de civism. Mai grav, el se ia drept „șef al statului”, împotriva Constituției, și, după ce dandanaua este făcută, aruncă răspunderea pe umerii altora.

În situația favorabilă României, datorată înaintașilor, el nu găsește altceva de făcut nici acum decât să împiedice cât poate dezbaterea publică și să desfigureze democrația, înțelegând Europa ca un fel de târg de lemne. El ia de bună înțelegerea primitivă a politicii, ca delimitare „amic”- „inamic”, și alimentează continuu ura în societate. Nu numai că fructifică ceea ce se numește astăzi „discursul urii (hate speech)”, dar devine caz patologic al acestuia. Cum se observă, el se manifestă aidoma unui politruc, cum se autodefinea, care, neputându-se justifica prin vreo realizare, forțează ce apucă. Forțează, de pildă, numirea de inși la fel de nepregătiți în răspunderi majore, împreună cu instrumentarea instituțiilor de forță. În vreme ce alte țări valorifică cultura, cadrul democratic și inovează, el întărește, cu maxime tacite de genul „voi mă alegeți, eu vă dau funcții și rămânem!”, un regim puțin spus prostocratic, pentru care cetățenii vor plăti scump.

Nicio țară din Europa nu a ajuns la asemenea degradare – a funcției, a politicii, a statului respectiv! Nu miră faptul că România are cea mai mare emigrare de cetățeni în timp de pace, că instituțiile ei s-au pervertit, că au dispărut stimulentele la profesionalizare și cinste, că se citește cel mai puțin, că mai nou fug și elevii de educația din țară. Nu miră că țara a ajuns acum și campioană la decese cu coronavirus-19 în Europa. Toate, ca și multe altele, au contribuția decisivă a „președintelui”.

Pe tot ce a pus mâna „președintele” s-a stricat. „Proiectul de țară” este acum, în practică, devalizarea. România a rămas în afara magistralelor continentale de energie și de transport. Rivalii au pus în mișcare, de bine, de rău, economia; cu aspirațiile sale meschine, „presedintele” o pune pe butuci, iar injecțiile sunt de amatori. Declinul profesiilor se accentuează, iar în societate și-a făcut loc brutalizarea. Țara trăiește din îndatorare peste puteri, încât actualii tineri vor avea de plătit din greu. Sub presiunea „prezidențială” la subordonare, viața publică și justiția sunt harcea-parcea. Confuzia de valori este atât de profundă încât nici o instituție nu-și mai regăsește sensul pentru care a fost creată.

Orice se spune, pandemia nu este, totuși, scuză pentru amatorism. Nu este ușor pe lume, dar suferința cea mare o generează incompetența celor care decid.

Marea „izbândă” este însă securismul și, în prelungire, expansiunea poliției în funcționarea statului. Niciodată acestea nu au înflorit după 1989 ca astăzi. „Vă dau grade, bravilor, și știți ce aveți de făcut!” pare a fi găselnița „președinției africane” a României de azi. Numai că nici în Africa așa ceva nu ține!

Nepriceperea și reaua credință afectează statul ca stat. Bunăoară, „președintele” s-a pus în fruntea liberalismului, dar singura idee a „liberalilor”săi este să împileze oameni și să fraudeze. În preocupările lui, locul dezvoltării l-au luat „alegerile” conform devizei „în România alegerile le cîștigă de fapt serviciile”.„Alegerile prezidențiale” din 2019 i-au adus o treime din voturile electoratului, dar abia după ce au fost eliminați, cu procurorii și noua Securitate, contracandidații cu șanse  mai bune și s-a ales contracandidatul dorit – o doamnă cu care nici nu a avut curajul să se confrunte în dezbatere publică. Nefiind în stare de soluții, „președintele” ignoră prevederea statului de drept democratic din Constituție, în vreme ce parlamentul este controlat din umbră, după ce s-au semnat protocoale de „cooperare” ale serviciilor secrete cu procurorii și judecătorii, unice în Europa actuală.

Corupția a înflorit ca niciodată în ultimii ani. „Lupta cu corupția”, la care, în zilele trecute, „președintele” chema din nou dna-ul, nu rezolvă nimic, căci nici nu se știe despre ce este vorba. Din start, „lupta (der Kampf)” de la Cotroceni-ul de azi este nu pentru rezolvări de probleme in interes public, ci pentru răfuieli. Se și ridică întrebarea: este „președintele” mai puțin corupt? Dacă justiția – nu justiția aservită ce se întreține – și-ar face numai datoria, ar fi surprize.

Se fraudează alegeri pentru a putea frauda apoi orice! „Președintele” și-a pus de două ori „guvernul meu”, în 2016 și 2020, în loc de „guvernul țării”. Guverne, cum s-a spus, securiste și incapabile! Nu mai târziu decât zilele trecute, trimișii săi au profitat din nou de lipsa de informare și apatia de la Bruxelles și au plasat iarăși frazări în rezoluții, pentru a justifica „european” răfuiala sa în țară.

Unii ziariști au consemnat faptul că „președintele” are obsesia eliminării social-democrației. O și declară repetat, chiar dacă este la îndemână o altă întrebare: el ce a făcut în șase ani, căci nu se știe de vreo înfăptuire?

Am vrut să mă conving dacă această  obsesie este, într-adevăr, cum mulți miniștri, parlamentari, cetățeni au semnalat, cea a lui Adolf Hitler. Este disgrațios, dar așa stau lucrurile!

Contemporaneist fiind, am citit cartea Mein Kampf, căci citesc diversele abordări ale lumii. Știu despre ce este vorba și din istoriografia perioadei, datorată lui Martin Broszat, Hans Mommsen, Andreas Hillgruber, Joachim Fest și altor istorici de calibru.

Nu sunt psd-ist, deși cunosc bine doctrina social-democrației. Știu liberalismul mai bine decât „liberalii” de azi! Eu consider că, cel puțin în România, se cer soluții mai integrative decât ale liberalismului și mai coerente decât ale social-democrației. Și social-democrați și liberali m-au invitat în guvern, încât nu am resentimente.

Nu am prejudecăți și nu cred că cineva este urmașul lui Adolf Hitler. Dar, în situația de azi a țării în care trăim, când un „președinte” depășit de funcție și fără vreo realizare, reia în orice chip Mein Kampf-ul, socotesc apărarea pluralismului și a democratizării drept datorie.

Să citim, însă, ce spune Adolf Hitler (Mein Kampf, Zentralverlag NSDAP, München, 1925). Și, desigur, „președintele”.

În paginile pe care le consacră social-democrației, Adolf Hitler se plânge că în anii săi „într-adevăr oamenii nu trăiesc astfel unul cu altul, ci se apasă unul pe altul (die Menschen leben ja so nicht miteinander, sondern drücken aufeinander)” (p.32). El spune că „experiențele vieții zilnice au format stimulentul la studiul mereu nou al celor mai diferite probleme”și că Viena a fost propice pentru a înțelege „problema socială” (p.23). Evaluarea sa este  că social-democrația „a condus lupta pentru vot universal și secret”, încât „această activitate a social-democrației nu mi-a fost nesimpatică” (p.39).

Adolf Hitler își declară insistent nemulțumirea față de poziția social-democrației în problema națională (p.39) și, mai ales, iritarea față de audiența mare de care social-democrația se bucură în populație (p.43). El  susține că, întrucât este condusă de evrei (p.64), social-democrația nu ar ține de poporul german (p.82). De aceea, și consideră social-democrația organizată ca partid  „o armată amenințătoare (bedrohlichen Heere)” (p.43), care exercită „o înșelare a poporului (Volksbetrug)” (p.40), o „terorizare spirituală (geistige Terrorisierung)”(p.44). Ea ar pune piedici formării burgheziei, care nu ar fi „nici moral, nici sufletește matură” încât să se poată consolida singură (p.45). Social-democrația ar fi „ciumă (Pest)” (p.170). Führerul încheia cerând „luptă fără scrupule (der Kampf rucksichtloser aufzunehmen) (p.192) cu social-democrația, după ce pretindea abandonarea „democrației pacifiste (pazifistische Demokratie)” (p.191) – echivalentă cu distrugerea democrației.

Zice „președintele” în anii în curs altceva rău despre social-democrație? Oricine poate compara și avea răspunsul.

Cam la fel de necontrolat și căutând evident să înșele oamenii, „președintele” vorbește de „România captivă”, de „asalturile agresive al psd”, sugerează că acesta vrea să desființeze alegerile și promite că „războiul nu s-a încheiat”, precum și alte bazaconii. Toate acestea „președintele” le debitează iresponsabil despre un partid care, place-nu place, a contribuit la România democratică în care trăim mai mult decât el și adepții săi – a contribuit la o democrație atât de permisivă, încât și nepregătiții ajung unde nu este cazul.

Cine are timp poate întocmi antologia inepțiilor „prezidențiale” privind „scoaterea din țară” a social-democrației și eliminarea „definitivă”. Cel mai nou (28 septembrie 2020), “președintele” ce se pretinde al tuturor românilor declară: „Pentru ca România să se modernizeze, epoca psd trebuie să se încheie definitiv… Victoria de la locale trebuie confirmată la alegerile din decembrie, când majoritatea toxică ce a acaparat Parlamentul va putea fi oprită prin votul cetățenilor să mai producă daune ireparabile”. Câte fraze, atâtea aberații! Teama „președintelui” este aici, evident, ca nu cumva social-democrația să poată aplica legile prin care se măresc alocații, salarii, pensii!

Trec peste faptul că „președintele” nu știe nici măcar cum se elaborează o hotărâre de guvern. A fost grotesc când actualul „guvern al meu” emitea  hotărâri neconstituționale, iar „președintele” ataca social-democrația că nu tace din gură! Nici Emil Bobu, simbol durabil al mărginirii la decizii, nu săvârșea asemenea confuzii!

Trec și peste faptul că „președintele” ignoră, precum în Mein Kampf, că modernizarea se ramifică – este tehnologică, infrastructurală, economică, instituțională, culturală. Printre componentele ei sunt, de pildă, negocierile. În mod exemplar, în Germania este punct cheie în programe, nu doar al social-democraților, ci și al creștin-democraților, de la Adenauer și Erhard încoace, vestitul „drept de codecizie (Mitbestimmungsrecht)”. Se știe demult că o modernizare fracturată are urmări nefaste.

„Președintele” a atacat cooperarea guvernului anterior cu „niște evrei”, în împrejurările recunoașterii Jerusalimului drept capitală a Israelului. Observând Mein Kampf îți dai seama ușor că atacul nu era original.

„Toxic”, „ciuma roșie” și altele din vocabularul calic al „președintelui” sunt ale lui Goebbels. „Președintele” se ține și el de inducerea în eroare unor oameni plini de grija zilei de mâine agitând fantome. Este drept, s-au cîștigat cu ani în urmă alegeri agitând „pericolul comunismului” – când acesta era mort demult. „Președintele” și ai săi îi dau acum cu „ciuma”. Curând vine la rând „pericolul asiatic”, căci pe Führer îl obsedau și „slavii”. Dar, peste toate, ce este mai „toxic” decât nepriceperea și reaua credință?

Pe lume nu este acum confort. Numai că pentru un politruc care are în cap doar demagogie ieftină se plătește din greu. De când cu această demagogie, România nu numai că înaintează cu piedici, dar a fost împinsă la coada Europei și stă acolo. Nimeni nu spune să nu te ferești de trecutul clasat, dar fă-o cu cap și nu te plasa de la început printre ignoranți!

La începutul pandemiei, Giorgio Agamben anticipa că regimuri decrepite vor abuza de stări excepționale. Apelul Vigano, în frunte cu cardinalul Christian Müller, a semnalat deteriorarea democrației în unele țări cu astfel de stări. Azi, România este și aici campioană.  S-a proclamat starea de urgență (convertind vizibil urgența sanitară într-una militaro-polițienească!) și s-a continuat cu stări de alertă, de fapt pentru a salva un guvern demis ca incapabil. Adolf Hitler a guvernat cvasipermanent cu stări de necesitate o țară extraordinară. Cum se vede, ideea are adepți!

Oare românii pot fi guvernați doar cu Mein Kampf? Îmi asum că democrația, care a dus la dezvoltare rapidă societăți întregi, este și pentru ei.  „Democrația cu conducător (Führer)” nu a dus, însă, decât la tragedii. O concluzie din micul tratat al lui Carlo M. Cipola (Le leggi fondamentali della stupidita umana, Il Mulino, Bologna, 2015) se impune: un prost nu este aproape niciodată doar prost! El poate fi pericol public.

Pe de altă parte, un președinte veritabil apără cetățenii, indiferent de opțiunea lor politică. „Președintele” declara în afara țării că nici decidenții acestor locuri nu ar fi capabili. El insistă că mai înainte românii trebuie educați. Noroc cu parlamentari francezi, maghiari și polonezi, care au atras atenția unor carpatici că au luat-o prin bălării.

Eu cred că România ar trebui acomodată nu cu Mein Kampf, ci cu Montesquieu, Jefferson, Brandeis, cu Helmut Schmidt, Delors și Prodi, cu Gyeremek, Havel și democrații Europei Centrale, cu democrații și juriștii ei. De ce nici un intelectual de calitate nu este în trena „președintelui”?

Socotesc că orice persoană are libertăți și drepturi și nimeni nu are dreptul să o închidă în etnicitatea ei. Etnicismul este doar un narcotic otrăvitor. Dar susțin că România nu are nevoie de dărâmarea pluralismului, ci de consolidarea lui. Că țara s-a procopsit deocamdată, urmare a unor tertipuri jalnice,cu un „președinte” mai degrabă rudimentar, se va recunoaște  într-o bună zi. Adevărul nu se lasă ascuns la nesfârșit.

De obicei, în România, la necazuri, se sare direct în speculații despre ce fac serviciile secrete ale altor țări. Nu cunosc vreo probă. Țin seama, însă, de un senator prestigios, care spunea  că nu înțelege cum cetățenii și-au dat votul unui ins care nu a realizat nimic și nu a promis ceva. Și de ceea ce declara distant liderul unui partid apropiat de arcul guvernării actuale, anume că „România nu are acum președinte normal”. Așadar, înainte de vedea ce fac unii sau alții, nu ar fi cazul să se vadă ce votează cetățenii României și cine fraudează alegerile?

Să admitem că un ins ajunge întâmplător la opiniile lui Adolf Hitler. Dar atunci se pune întrebarea: nu era responsabil să-și fi adunat o minimă informare pentru a nu păși pe cărări compromise? Întrebarea merge și mai adânc: atâta dispreț ai pentru cetățenii cărora le ceri voturi încât îi faci să înghită mizeriile istoriei? Și le mai și ceri să se „educe”? Și să fie „normali”? Cine este needucat? Cine este de fapt anormal?

                                                                                                                    Andrei MARGA

(Fragment din volumul „Statul actual” de Andrei Marga, în curs de publicare)

https://www.justitiarul.ro/

BREAKING CCR: ”Alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor” / HG prin care a fost stabilită data alegerilor pentru 6 decembrie își încetează efectele după intrarea în vigoare a legii prin care Parlamentul și-a arogat competența de a stabili ziua scrutinului !

15 oct.

Curtea Constituțională (CCR) a stabilit, în motivarea deciziei prin care a dat undă verde legii prin care Legislativul și-a arogat competența de a stabili data alegerilor parlamentare, că hotărârea de guvern prin care a fost deja stabilită această dată pentru ziua de 6 decembrie își va înceta efectele odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Mai mult, CCR precizează că ”alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”. Judecătorul Daniel Morar a făcut opinie separată la decizia CCR.

Mandatul actualului Parlament expiră pe 20 decembrie.

Legea declarată constituțională de CCR nu este încă în vigoare, ea nefiind încă promulgată de președintele Klaus Iohannis. Șeful statului are la dispoziție zece zile să decidă dacă o promulgă sau o trimite Parlamentului la reexaminare.

Potrivit acestei legi, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

Principalele puncte din motivarea deciziei CCR (citește aici integral):

  • Totuşi, având în vedere succesiunea derulării procedurilor constituţionale [termen de depunere a legii pentru exercitarea dreptului la sesizare a Curţii Constituţionale/ termen de promulgare şi sesizarea la limita termenului a Curţii Constituţionale/ procedura în faţa Curţii Constituţionale etc.], dacă intrarea în vigoare a legii analizate nu s-a produs cu un interval de timp suficient înainte de momentul la care Guvernul este ţinut potrivit legii-cadru să emită hotărârea de stabilire a datei alegerilor, această hotărâre emisă fiind îşi încetează de drept efectele de la momentul intrării în vigoare legii care îi retrage, temporar [în privinţa alegerilor organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016], competenţa de a stabili data alegerilor. Prin urmare, Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate
  • Cu privire la competenţa Guvernului de a stabili data alegerilor, Curtea constată că aceasta este de nivel legal şi poate fi oricând eliminată prin lege sau, astfel cum s-a întâmplat în cazul de faţă, să se reglementeze o derogare de la aceasta tot prin lege. Nu este o cerinţă constituţională ca Guvernul să fie cel care stabileşte data alegerilor, ci doar o opţiune politică a Parlamentului.
  • Curtea constată că stabilirea datei alegerilor după expirarea mandatului Parlamentului se face prin lege organică, iar înainte de expirarea mandatului Parlamentului, prin lege ordinară. Astfel, dacă Parlamentul opta ca data stabilirii alegerilor parlamentare să fie hotărâtă prin lege ordinară, aceasta însemna că data antereferită trebuia să se plaseze în interiorul duratei de 4 ani a mandatului Camerelor, însă, prin art.1 alin.(1) din legea criticată, Parlamentul a optat pentru adoptarea unei legi organice de stabilire a datei alegerilor, ceea ce înseamnă că alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani a Camerelor

Pe 29 septembrie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, sesizarea președintelui Iohannis și a decis că Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.

Potrivit acestora, decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” respingerea sesizării și 4 voturi ”împotrivă”.

Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga și Mona Pivniceru, iar împotriva respingerii s-au pronunțat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache și Daniel Morar.

Legea care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabilește Parlamentul, și nu guvernul așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, a fost inițiată de PSD, ALDE și UDMR și a fost adoptată în aceeași zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât și de Camera Deputaților.

Pe 3 septembrie însă Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că data alegerilor parlamentare din acest an va fi 6 decembrie.

Home

România: Hotărâre – prelungirea Stării de Alertă din 15 octombrie!

15 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201015/32038329/Romania-Hotarare–prelungirea-Satrii-de-Alerta-din-15-octombrie.html

Anisie: Riscul ca toate școlile să intre în Scenariul Roșu!

15 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/education/20201015/32042216/Anisie-Riscul-ca-toate-colile-s-intre-n-Scenariul-Rosu.html

NUCLEARA: Chitic, Oana Lovin, Iosefina – monitorizați secret!

15 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201014/32031427/NUCLEARA-Chitic-Oana-Lovin-Iosefina-monitorizai-secret.html

Surpriza lui Pleșoianu: iată la ce a lucrat cât a lipsit!

15 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201013/32009634/Surpriza-lui-Pleoianu-iat-la-ce-a-lucrat-ct-a-lipsit.html

Pleșoianu, scos din listele PSD. Reacția fermă a deputatului!

15 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201014/32036160/Plesoianu-scos-listele-PSD-Reactia-ferm-deputatului.html

Tăriceanu: Numai pelerinajele la vot sunt permise!

15 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/religion/20201014/32028715/Triceanu-Numai-pelerinajele-vot-sunt-permise.html

Este mai târziu decât credeți! Nu vă lăsați copiii să devină sclavii noii ordini mondiale!

15 oct.

Invictus

  „Este mai târziu decât credeți! Grăbiți-vă deci ca să faceți lucrarea lui Dumnezeu.” (Ieromonah Serafim Rose). Când elevii s-au […]

„Este mai târziu decât credeți! Grăbiți-vă deci ca să faceți lucrarea lui Dumnezeu.” (Ieromonah Serafim Rose).

Când elevii s-au întors în clase, în această toamnă, s-au găsit izolați unul de celălalt și au purtat măști. Aceasta nu este biosecuritate – este un teatru pandemic. Oare de ce nu înţeleg oamenii că această epidemie gripală cu corona virusul ucigaş provenit din ţările îndepărtate ale lumii de la un liliac, dintr-un laborator, sau cine ştie de unde, care a lovit cu precizie de laser, omenirea aflată în plină rătăcire morală şi apostazie, urmăreste să distrugă lumea, nu prin moarte, ci prin răpirea bunului cel mai de preţ: copiii!

Suntem conştienţi că indivizi asemănători în concepţii şi decizii, se găsesc instalaţi la butoanele conducerii statelor, care urmăresc să construiască, la ordinele iniţiaţilor masoni ai mafiei globaliste, cu mici excepţii, acelaşi tip de societate umană.

Un lagăr, o colonie penitenciară de dimensiuni statale, în…

Vezi articolul original 1.478 de cuvinte mai mult

Fost ofițer CIA, interviu cutremurător despre pedofilie, copii dispăruți, uciși și „Deep State”

15 oct.

Invictus

  Există un cult satanic răspândit în centrele puterii. Pedofilia e modul prin care „statul profund” atrage personaje cheie și […]

Există un cult satanic răspândit în centrele puterii. Pedofilia e modul prin care „statul profund” atrage personaje cheie și își menține puterea

„Mii de copii sunt răpiți, abuzați, uciși și jertfiți diavolului din motive care au legătură cu puterea. O spun victimele și dovezile. Am colectat mărturii care vorbesc despre legătura dintre pedofilie și satanism, iar fenomenul este dincolo de controlul poliției. Războiul dintre bine și rău se joacă cu victime inocente.”

Sunt doar câteva dintre afirmațiile zguduitoare făcute de Robert David Steele, fost ofițer CIA, ex ofițer în corpul pușcașilor marini, actualmente consilier șef al Comisiei judiciare de anchetă privind traficul de persoane și abuzuri sexuale asupra copiilor.

La Nuova Bussola Quotidiana - Quotidiano cattolico di opinione online

Într-un interviu pentru site-ul italian Nuova Bussola Quotidiana, Steele dezvăluie detalii cutremurătoare despre un întreg mecanism diabolic, în urma relatărilor persoanelor implicate în abuzuri sau ale victimelor, după ce abuzatorii lor sexuali au fost acuzați de pedofilie și au…

Vezi articolul original 1.719 cuvinte mai mult

Un tribunal slovac a condamnat luni un deputat de “extremă dreaptă”

15 oct.

Invictus

Un tribunal slovac a condamnat luni un deputat de "extremă dreaptă"

Un tribunal slovac a condamnat luni un deputat de “extremă dreaptă” la patru ani și patru luni de închisoare pentru promovarea unei mișcări extremiste, acuzându-l că se folosește de un simbol neo-nazist (?)

Marian Kotleba, șeful partidului de extremă dreapta, Partidul Popular – Slovacia noastră (LSNS), ales în Parlament, a fost acuzat că a promovat o „mișcare de suprimare a drepturilor și libertăților fundamentale”, potrivit parchetului.

Kotleba face campanii împotriva crimei organizate a țiganilor, împotriva puterii sioniste, influenței americane și Uniunii Europene. Aceștia au combinat acest lucru cu o platformă economică socialistă pro-familie, care va reafirma suveranitatea slovacă, va învinge finanțele înalte și va pune economia din nou în mâinile poporului slovac care se luptă cu greutătile. Grupul este cunoscut pentru proiectele sale de voluntariat și nivelurile ridicate de implicare civică. Citește în Naționaliștii sunt în creștere în Slovacia

În timpul unui eveniment caritabil organizat în 2017 de LSNS…

Vezi articolul original 377 de cuvinte mai mult

UE – noul URSS condus de RDG

15 oct.

Invictus

  Pentru a cunoaște mai bine ce se întâmplă cu Uniunea Europeană și mai ales cine a pus mâna pe […]

Pentru a cunoaște mai bine ce se întâmplă cu Uniunea Europeană și mai ales cine a pus mâna pe UE, trebuie să ne uităm un pic în urmă la RDG.

Ăștia mai mici nu știu ce este RDG-ul? Ei bine, a fost Republica Democrată Germană, sau Germania Comunistă, aia din partea zidului cu vedere la sovietici și capitală la Berlin. Homelandul șefei actuale a UE, al Merkeliței-Diavoliței.

Clar până aici, hai să ne distrăm de acum încolo, bine?

Sistemul RDG-ist a fost mult mai dur față de ce-am avut noi. Nici nu se compară! Partea cu Ceaușescu a fost pistol cu apa, prin comparație cu Nemția Comunistă.

Păi Securitatea noastră de pe vremea lui Ceaușescu se purta cu opozanții cu mânuși de puf (întrebați-i pe lichelele de Pleșu și Liiceanu, dizidenții pedepsiți cu exilatul la conacul de la Păltiniș despre asta, dar nu vor recunoaște nimic din viața de belferi…

Vezi articolul original 290 de cuvinte mai mult

Primul primar purtătoare de hijab din Marea Britanie renunță la Partidul Laburist motivând islamofobia

15 oct.

Invictus

LONDON, ENGLAND - NOVEMBER 11: Britain's Labour Party leader Jeremy Corbyn (C) stands with Islington Mayor Rakhia Ismail (L) as they attend the Armistice Day Commemoration at Islington Town Hall to mark Armistice Day on November 11, 2019 in London, England. (Photo by Leon Neal/Getty Images)

Prima femeie din Marea Britanie care a funcționat ca primar în timp ce purta hijab a demisionat din Partidul Laburist de stânga, susținând că există elemente islamofobe și rasiste încorporate în rândurile partidului.

Jul 2017 - my london diary - photographs of protests and events in London  by Peter Marshall

Rakhia Ismail, o refugiată născută în Somalia, care a venit în Regatul Unit în anii 1980, și-a dat demisia de la rolul său ceremonial de primar al districtului londonez Islington luna trecută. Fostul primar a anunțat acum că părăsește complet Partidul Laburist, spunând că a experimentat islamofobia și că s-a simțit marginalizată ca femeie de culoare de către colegii săi de sex masculin.

„Mă întristează profund faptul că partidul pe care l-am crezut că este pentru dreptate și corectitudine și„ pentru mulți ”este opusul, din experiența mea personală”, a declarat Ismail pentru ziarul britanic de stânga The Guardian.

„Prin urmare, îmi este greu să-l reprezint pe Holloway Ward în funcția de consilier…

Vezi articolul original 378 de cuvinte mai mult

%d blogeri au apreciat: