Arhiva | 12:15 pm

Iohannis, la 5 ani de la tragedia de la Colectiv!,S-au CRIMINALUL SE INTOARCE MEREU LA LOCUL FAPTEI!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/society/20201030/32222545/Iohannis-la-5-ani-de-la-tragedia-de-la-Colectiv.html

În plină Pandemie, Klaus Iohannis a vorbit națiunii despre cum vom cheltui banii de la UE despre care nu se știe cînd vor veni!

30 oct.

Klaus Iohannis

Miercuri,dar si joi, 28,29 octombrie 2020, a avut loc tradiționala conferință de presă de miercuri, a lui Klaus Iohannis.
Mai mult ca la reuniunea anterioară, s-a văzut la această conferință divorțul tot mai mare dintre președinte și jurnaliștii acreditați la Cotroceni. Un divorț care exprimă divorțul dintre preocupările românilor și preocupările președintelui. Cu excepția previzibilă a fătucei de la Realitatea Plus, fără nici o vină, sărmana, pentru că vine cu întrebarea agățată de poșetă de patronul penal Maricel Păcuraru, care a transformat un post tv într-o afacere de familie, toți cei prezenți la întîlnire au pus întrebări corecte, unele chiar incomode. Dacă trimisa Penalului i-a ridicat mingea la plasă președintelui înlesnindu-i un orgasm electoral anti-PSD, alți jurnaliști s-au interesat de ce nu ia măsuri România în genul celor luate de Franța, de Germania, de Polonia, de ce sporește numărul infectărilor și mai ales cine e răspunzător pentru scăparea Pandemiei de sub control. A fost limpede că președintele nu s-a mai simțit ca altădată, relaxat de întrebări masaj, acum absente, drept pentru care a dat-o de multe ori cotită sau i-a trimis pe jurnaliști să întrebe pe alții, gest cam lipsit de bun simț, deoarece el convocase conferința de presă. Mult mai important pentru divorțul dintre preocupările electorale ale președintelui și preocupările dramatice de viață ale românilor l-a întruchipat faptul că nici un jurnalist nu s-a referit la conținutul Declarației de presă, al Statementului.

De ce a convocat președintele conferința de presă?

Ne răspunde, ca de obicei, radiografia Declarației de presă, a textului cu care vine la întîlnire președintele, socotit de el a exprima preocupările opiniei publice.
Klaus Iohannis și-a consacrat întreaga declarație (întreaga!!!) felului admirabil în care România va cheltui cele 80 de miliarde de euro care vor veni de la Uniunea Europeană.
Potrivit președintelui, acești bani nu vor veni mai devreme de vara anului viitor. Nu de alta, dar în declarație președintele a vorbit de un Plan de cheltuire a banilor care va trebui aprobat de Comisia Europeană „cel mai tîrziu pînă în luna aprilie a anului viitor”.

Pînă în aprilie anul viitor mai sînt pe puțin șase luni.

Așadar, în octombrie 2020, avînd înainte șase luni de Pandemie, de iarnă, de Criză Sanitară dublată de Criză Economică, președintele a convocat o conferință de presă pentru a vorbi națiunii de cum va arăta România după ce vor fi cheltuiți veni banii de la UE care n-au venit încă. Între timp așa cum chiar președintele a arătat marți seara, România se pregătește de creșterea spectaculoasă nu numai a numărului de infectări, dar și a numărului de bolnavi de Coronavirus care vor avea nevoie de Terapie intensivă. Oricît de miluită ar fi de regimul Iohannis, presa se află sub presiunea directă a opiniei publice. Doar în cazuri de instituții de presă ținute în viață prin fonduri penale cineva și-ar putea permite să nu întrebe la o conferință de presă cu președintele despre Criza sanitară. Această presiune explică faptul că nici o întrebare nu s-a referit la Mărețul tablou al României ivite din cheltuirea banilor europeni care n-au venit încă și despre care nu se știe precis dacă vor veni vreodată.

În socialismul real se vorbea despre comunism ca viitorul de aur al omenirii, ca o etapă care avea să urmeze etapei socialismului. Dacă la începuturile construcției socialiste se mai făcea caz de teza că adevăratul comunism n-a venit încă, pe măsura înaintării în timp și, teoretic, spre comunism, sloganul viitorului de aur a fost abandonat. Potrivit teoriei marxist-leniniste, în comunism avea să funcționeze regula De la fiecare după posibilități la fiecare după nevoi. Ei bine, imaginați-vă că în ultimii ani ai domniei lui Nicolae Ceaușescu, în plină criză social economică traversată de țară, într-un context de mari lipsuri, de cozi la alimente și de frig în case, fostul secretar general al partidului convoca un congres extraordinar pentru a dezbate măsurile luate de pe acum pentru aplicarea în viață a principiului din comunism de la fiecare după posibilități la fiecare după nevoi. Cam așa poate fi comparată inițiativa președintelui de a ține o conferință de presă dedicată Mărețelor realizări social-economice înfăptuite cu banii despre care nu se știe sigur că vor veni vreodată.

Declarația de presă dă seamă de întîlnirea lui Klaus Iohannis de miercuri, 28 octombrie 2020, cu premierul și membri ai Guvernului „pentru a analiza stadiul pregătirii Planului Național de Redresare și Reziliență”.

Despre ce-i vorba? Ne răspunde Klaus Iohannis tot în conferința de presă:

„După cum știți, în urma unor negocieri foarte dificile, am obținut la reuniunea Consiliului European din iulie circa 80 de miliarde de euro fonduri europene destinate României pentru următorii nouă ani. O parte importantă dintre aceste fonduri, peste 30 de miliarde de euro, o vom folosi pentru a accelera revigorarea economică în perioada post-pandemie în baza Planului Național de Relansare și Reziliență. Acest plan va trebui aprobat de Comisia Europeană cel mai tîrziu pînă luna aprilie a anului viitor și vor exista, bineînțeles, anumite condiționalități în utilizarea acestor fonduri.”

Pentru a obține banii cu pricina Guvernul trebuie să prezinte UE un plan de cheltuire cu folos a sumelor alocate. Miercuri, 22 iulie 2020, după reuniunea Consiliului în care s-a aprobat în principiu suma de bani pe care nu se știe dacă o vom primi, Klaus Iohannis anunța într-o conferință de presă că a convocat imediat după ce s-a întors în țară o echipă guvernamentală care s-a angajat că va lucra la Planul de cheltuire a banilor.

Reuniunea de la Bruxelles a avut loc pe 21 iulie 2020. Despre Planul de cheltuire a banilor de la UE Klaus Iohannis a discutat cu premierul și alți miniștri chiar din 3 iunie 2020. Planul de cheltuire a banilor e abordat pe larg în cuvîntarea din 1 iulie 2020, din cadrul sindrofiei de la Clubul Diplomatic. Sub conducerea înțeleaptă a lui Klaus Iohannis Guvernul a început să lucreze la Plan încă din 3 iunie 2020. Pe 29 iulie 2020, Klaus Iohannis declara într-o conferință de presă:

„Am avut astăzi o nouă întîlnire cu Prim-ministrul şi cu mai mulţi miniştri cu atribuţii în domeniul gestionării fondurilor europene.
Am discutat despre modalitățile prin care România să poată accesa și valorifica cele 80 de miliarde de euro, bani pe care i-am obținut prin negocierile de la Bruxelles.”

Au trecut de atunci trei luni. Și dacă ar fi lucrat dormind, Guvernul tot ar fi terminat Planul de cheltuire a banilor. Miercuri, 28 octombrie 2020, președintele ne anunță c-a avut o nouă întîlnire cu cei care lucrează la Plan. Nu rezultă din Declarația președintelui că Planul e gata. Se mai lucrează la el. Cît timp? Pînă la alegeri, pentru a-i da posibilitate lui Klaus Iohannis să mai țină încă multe alte conferințe de presă în care să ne spună cum va arăta România după ce banii vor fi cheltuiți conform Planului întocmit de Guvern. Bani care nu se știe dacă vor veni vreodată. Ca și comunismul, visul de aur al omenirii!

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: cristoiublog.ro

Klaus Iohannis, înaintea video-reuniunii membrilor Consiliului European despre gestionarea pandemiei: Vaccinul anti-COVID-19, odată ce va deveni disponibil, va fi furnizat către toate statele membre. Este nevoie de creșterea finanțării disponibile!

30 oct.

Președintele republicii, Klaus Iohannis, a susținut joi o declarație de presă înainte de a participa, prin videoconferință, la reuniunea membrilor Consiliului European pe tema gestionării pandemiei.
„Peste câteva minute voi participa la reuniunea membrilor Consiliului European, în format videoconferință, dedicată aspectelor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19.
Vom avea periodic astfel de reuniuni pentru a analiza evoluția răspunsului Uniunii Europene la pandemie, cu scopul de a consolida cooperarea dintre statele membre, în vederea limitării răspândirii virusului și contracarării efectelor acestuia.
Ne aflăm, din păcate, într-un veritabil val doi al pandemiei, iar dacă ne uităm la cifrele raportate zilnic observăm că se înregistrează recorduri negative la nivelul tuturor indicatorilor în majoritatea țărilor europene.
La nivel european, efortul de a reduce curba infecțiilor trebuie să fie unul colectiv, pentru că până când nu vom fi cu toții în siguranță, nimeni nu va fi cu adevărat ferit de pericolul contaminării.
Solidaritatea este cuvântul de ordine și, cred eu, cheia care ne va permite să depășim această teribilă încercare.
Schimbul de informații și bune practici între statele membre trebuie accelerat și este nevoie, în continuare, de o coordonare sporită în multe domenii, precum și de măsuri urgente pentru a răspunde adecvat la noul val al pandemiei.
În această seară vom aborda elemente relevante din perspectiva gestionării coordonate a pandemiei de COVID-19, cu accent pe stadiul achiziționării de medicamente necesare tratamentului, procesul de achiziție de vaccinuri, strategiile de testare, recunoașterea reciprocă a testelor, abordarea privind carantina și urmărirea contactelor transfrontaliere.
Eu mi-am propus să subliniez, în fața partenerilor europeni, importanța asigurării unei bune funcționări a Pieței Unice și a liberei circulații în cadrul Uniunii Europene.
Totodată, vom discuta despre necesitatea asigurării de rezerve adecvate și suficiente de medicamente și echipamente medicale în toate statele membre.
Avem experiența primului val, când achiziționarea acestora a fost extrem de dificilă și, până la urmă, foarte costisitoare, și acum trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a evita o situație similară. Soluții sunt, și le voi reaminti și în cadrul reuniunii, mă refer la rezervele de stocare RescEU, cum se numesc, și achizițiile comune, care s-au dovedit deosebit de utile.
Un alt subiect important al videoconferinței din această seară îl reprezintă măsurile specifice legate de testare, izolare și carantină, precum și de strategia vaccinurilor la nivelul statelor membre.
Este absolut necesară o abordare unitară la nivelul tuturor țărilor din Uniunea Europeană, prin convenirea unor criterii și instrumente comune în ceea ce privește recunoașterea reciprocă a rezultatelor testelor.
Cu privire la vaccinul anti-COVID-19, odată ce va deveni disponibil, sperăm cât mai repede, el va fi furnizat către toate statele membre. Este însă nevoie – și voi sublinia acest lucru – de creșterea finanțării disponibile în cadrul Instrumentului pentru Sprijin de Urgență, pentru a permite sporirea surselor de aprovizionare cu vaccinuri”, a transmis Klaus Iohannis joi, 29 octombrie 2020, potrivit Administrației Prezidențiale.
Reamintim în context că Nelu Tătaru anunțase pe 8 august că Ministerul Sănătății a solicitat Uniunii Europene ca 10 milioane de doze de vaccin ani-COVID-19 să fie livrate României în momentul în care un asemenea vaccin va fi disponibil, dorind să se asigure că măcar 50% din populație va fi imunizată prin vaccin.

Patriarhul României și Președintele Academiei, țintele neo-securiștilor de pripas. CNSAS se dezice de membrul GDS care i-a acuzat și șantajat public pe cei doi lideri. Reacții exclusive de la conducerea CNSAS și Ioan Aurel Pop. RAPORT: Hodor a furat!

30 oct.

În urma tentativelor de șantaj și amenințare întreprinse de un membru al GDS angajat CNSAS, emise ca urmare a declarației Patriarhului României cu privirea la căderea regimurilor care îl batjocoresc pe Dumnezeu, acuzații publice în care este reluată și macularea Președintelui Academiei Române, ne-am adresat conducerii Colegiului CNSAS și academicianului Ioan Aurel Pop (care, din milă probabil, nu l-a dat în judecată până acum pe ipochimenul Mădălin Hodor de la organul GDS, „22”). Am obținut declarații și de la președintele Academiei și de la conducerea CNSAS iar între timp a reacționat și purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. Adăugăm și un Raport intern al Colegiului CNSAS, în facsimil, în care este dezvăluită frauda angajatului CNSAS.

Dar mai întâi se reluăm declarația din predica Patriarhului care i-a scos din minți pe posedații din presa de limbă cetepistă, cu acționariat unguresc sau rusesc:

”În toamna anului 1989, cu ocazia hramului Sfântului Dimitrie cel Nou, autoritățile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaște motivând că în aceeași zi, în clădirea de alături, unde era sediul Marii Adunări Naționale, ar avea loc o ședință importantă.

Astfel, patriarhul Teoctist a fost obligat să transfere racla de pe Dealul Mitropoliei, de la Catedrală, dar nu a dus-o prea departe, ci la biserica Sf. Nicolae din apropiere.

Această umilire a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou a fost răsplătită în sensul că peste câteva luni regimul comunist a căzut.

Iar în clădirea de alături, care a devenit Palatul Patriarhiei, în 2007, chiar de Sf. Dimitrie, a fost înființat centru de presă Basilica al Patriarhiei, care transmite slujbele spre bucuria oamenilor din țară și din diaspora” – a spus Patriarhul Daniel, spre încurajarea românilor.

 

Iată ce am scris instituției de care se folosește personajul numit, acuzat într-un Raport intern – pe care îl prezentăm integral mai jos – de furt din Arhiva CNSAS:

Scrisoarea noastră către CNSAS

Către Președintele Colegiului CNSAS
Colegiul CNSAS
Stimate Domnule Președinte,
Stimați membri ai Colegiului CNSAS,
Un angajat al CNSAS, recte Mădălin Hodor, îl amenință și șantajează voalat pe Patriarhul României, printr-o publicație, cu scoaterea Dosarului. De ce? Pentru că acesta a făcut o declarație care a deranjat pe altcineva.
În același timp, în aceeași publicație, Hodor reia negru pe alb minciuna penibilă și descalificantă pentru orice cercetător cu Lista celor „200 de colaboratori ai Securității” – „agenți de influență ai regimului comunist”.
Dar Hodor nu este numai un cercetator și comentator/manipulator răspândac de știri false pe bandă, ci este angajatul Dvs și pentru orice cititor neavizat părerile lui neavenite apar ca fiind girate de instituția unde lucreaza, respectiv CNSAS.
Concret, în public se vehiculează acum faptul că CNSAS – INSTITUȚIA – îl amenință și șantajează pe Patriarhul României.

Vă rugăm să ne oferiți astăzi un răspuns privind calitatea în care se exprimă, modul în care este afectată imaginea CNSAS (cum considerați Dvs – este sau nu afectată?) și să lămuriți opinia publică cu privire la acea listă. Este datoria Dvs.
Vă mulțumesc,
Victor Roncea
Redactor șef ActiveNews
La solicitarea noastră, Conducerea CNSAS, a emis următorul punct de vedere:
„În legătură cu pozițiile personale exprimate în spațiul public de salariatul CNSAS Mădălin Hodor, CNSAS face următoarele precizări
  1. Pe numele lui Ciobotea Dan-Ilie, Patriarhul Bisericii Ortodxoe Române, s-au eliberat următoarele decizii

I. anul 2002 – nu a fost agent sau colaborator al Securității, ca poliție politică.

II. anul 2007 – nu a fost agent sau colaborator al poliției politice comuniste.

Punctele de vedere exprimate de dl. Mădălin Hodor se situează în afara cadrului instituțional al CNSAS.”

Turnătorul Listei lui Hodor s-a dovedit a fi chiar Lucian Boia, ascuns inițial prin palmarea filei din Dosar

Reamintim că scandalul Listei celor 200, la care face referire disperată Mădălin Hodor, a fost construit pentru intimidarea actualului președinte al Academiei Române, în perioada premergătoare alegerilor de la Academie și dat publicității în revista Grupului pentru Dialog Social (GDS) cu acuze false de colaborare a acestuia cu Securitatea. Motivul era clar și s-a dovedit real de atunci și până acum: Ioan Aurel Pop este un patriot. Din circăraia revistei „22” a GDS a reieșit, în urma unei anchete a Evenimentului Istoric și a unei recunoașteri forțate publicate de EVZ, că singurul turnător notabil și agent de influență al Securității și regimului comunist era tocmai autorul de ficțiune al Humanitas, Lucian Boia, turnător care fusese ascuns de pe Listă prin eliminarea unei file din Dosarul de la CNSAS. A relua acum istoria, în ciuda demontării falsității aserțiunilor individului răspândac de știri false denotă că învățăturile compartimentului de dezinformare al KGB au fost bine asimilate și la GDS.

 

Iată ce ne-a răspuns profesorul Ioan Aurel Pop:

Stimate Domnule Roncea,

Nu mai am puterea să mă confrunt cu asemenea situații, pe care le inventează din când în când persoane fără niciun fel de reper etic. Mi s-a facut lehamite! Recent, am fost acuzat că am fost membru al UTC (Uniunea  Tineretului Comunist) și membru de partid, alături de alți 4 milioane de români.

Nu am ascuns niciodată aceste lucruri. Dar nu am cum să inventez lucruri pe care nu le-am făcut! În curând, voi fi, poate, condamnat că m-am născut în vremea regimului comunist sau că nu am fugit din iadul comunist într-o țară liberă.

Oricum, dacă dupa 30 de ani, acestea sunt preocuparile fundamentale ale unor tineri cercetători, dați-mi voie sa fiu dezamăgit și amărat. Mă tem, însă, că nu sunt tocmai preocuparile lor, ci ale altora care-i manipulează, îi incită și îi stimulează material.

Dar nu ma mai ating aceste răutăți…

Cu aleasă prețuire,

Ioan-Aurel Pop

În urmă cu un an, AncheteOnline și EVZ demontau frauda lui Mădălin Hodor prin publicarea unui Raport intern pe care îl reproducem integral în facsimil mai jos, așa cum ne-a parvenit de la colegii noștri de presă.

ACTUALIZARE: Reacția lui Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române

„Buna ziua tuturor! În urma deversării în spațiul mediatic a unor atacuri suburbane la adresa Bisericii si a Părintelui Patriarh, va rog sa primiti aceasta reactie a mea in calitate de purtator de cuvant al Patriarhiei.

Cum să comentezi altfel decât în dificila cheie a compătimirii creștine, colcăiala cripto-socialistă din câteva nuclee mediatice infestate de cristofobie anti-ortodoxă și din care se ițesc capetele pleșuve și deloc limpezi, analfabete cultural și religios ale unor pseudo-jurnaliști trăitori în bula lor de fiere, nu în realitatea obiectivă și imediată care îi contrazice constant?

Atacurile furibunde și imunde la adresa Bisericii, numită obsesiv-compulsiv „goldporație”, la adresa unei personalități ca cea a Patriarhului, numit în mod agramat „Înalt Preafericitul”, zvârcolirea unor inși desfigurați de grimase de ură incontrolabile care nu au nici cea mai vagă idee despre istoria reală, frecvent însângerată a României creștine, a creștinismului și a Bisericii Ortodoxe, ipocrizia convenabil camuflată cameleonic, dar constant monstruoasă a acestor oameni mici și veninoși care în anul de răscruce morală a României, 1990, îi demonizau și răstigneau public de pe pozițiile gazetărești ale „adevărului” pe protestarii reali și curați din Piața Universității, unde comunismul travestit pervers în democrație era denunțat lucid, toate acestea, dar și multe altele (ne)păstrate în memoria noastră comună, spun tot ce e cu adevărat important despre acești oameni împuținați moral, doldora de sine, săraci cultural și pustii sufletește, care fac din invectivă, ironie obraznică, ridicolă paradă etică și schimonosire a realității instrumente de analiză „jurnalistică”, a sfirmat Vasile Bănescu, Purtător de cuvânt al Patriarhiei Române.

„Oameni foarte sărmani caracterial care au nevoie de rugăciunea noastră”

„Să ne rugăm, firește, și pentru ei, pentru acești jalnici campioni ai fentării adevărului și ai grosolanei înjurăturii publice mascate nătâng în critică semidoctă a unor lucruri pe care, orbiți de furie anticreștină, sunt incapabili să le înțeleagă!

Acești oameni foarte sărmani caracterial au mai multă nevoie de rugăciunea noastră a tuturor și a Bisericii spre care scuipă în sus decât pot ei crede.

Credința în Adevăr (nearticulat), credința în Hristos mărturisit de Biserica vie, reală, neidealizată, dar nici strâmb imaginată de simplii gazetari eșuați în vedetism, această credință ne va dărui claritatea și frumusețea morală ce ne vor salva și ne vor înălța dincolo de „bâlciul deșertăciunilor” în care diavolul cu chip de om cumsecade, cap limpede, omniscient și neobosit justițiar ne invită permanent să trăim.

Pe unii chiar cu un suspect și, desigur, vremelnic success”, a scris Vasile Bănescu pe Facebook, citat de EvZ.

Iată materialul de presă edificator prin care este demonstrată frauda lui Hodor:

Demontarea unei diversiuni. Mădălin Hodor acuzat că a scos prin fraudă documente din arhiva CNSAS

Mădălin Hodor a fost sancționat de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în urma raport al Alexandrei Toder, membru al Colegiului, doar cu avertisment și diminuarea salariului pe o perioadă de trei luni.

În primăvara lui 2018 izbucnea un scandal legat de unul din angajații CNSAS, Mădălin Hodor. Acesta a publicat lista „Brigadierilor Securității” în Revista „22”. Era un atac țintit la Ion Cristoiu, dar și la istoricul Ioan-Aurel Pop, sociologul Dorel Abraham, dirijorul Horia Andreescu, alături de alte 200 de persoane care apăreau în acest document al Securității.

Era vorba despre „Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legătura unității noastre”, respectiv ai UM 0225, unitatea „antiemigrație”, care a fost întocmit la data de 13.05.1985 și, după cum susținea Mădălin Hodor, a fost descoperit întâmplător în Arhiva CNSAS cu puțin timp înainte de alegerile de la Academia Română.

„Evenimentul Zilei” a susținut că Mădălin Hodor a falsificat întreaga construcție pentru a-l ataca în special pe Ioan-Aurel Pop, aflat în pline alegeri la Academia Română, dar și pe cei care nu se încadrau ideologic în curentul neo-marxist promovat de Revista „22”, cum era cazul jurnalistului Ion Cristoiu.

Mai mult, EVZ a arătat în articolele publicate că întreaga campanie de presă a fost orchestrată, fiind căutat momentul publicării documentului. Dosarul fusese citit de Mădălin Hodor încă din 2015, când îl inventariase, fusese copiat cu încălcarea legii în 2018, prin complicitatea unor angajați ai CNSAS, cu alte cuvinte nimic nu era întâmplător.

Un document oficial al CNSAS dă dreptate EvZ. Tată demontarea diversiunii:

 

CNSAS, chemat să răspundă în instanță pentru faptele lui HodorAcum, un raport intern din CNSAS, realizat de Alexandra Toader, membru al Colegiului Consiliului din partea Președinției, scoate la iveală modul ilegal în care cercetătorul Mădălin Hodor a scos pe piață informații, fără să țină cont de procedurile de funcționare a acestei instituții, scrie Ancheteonline.ro care a intrat în posesia raportului Alexandrei Toader.

Membrul Colegiului CNSAS, Alexandra Toader, pune în discuție modalitatea în care Hodor a avut acces la documente considerate a fi supuse legii de funcționare a acestei instituții, constatând încălcarea normelor interne ale Consiliului:

”Aceste informații sunt cu atât mai relevante cu cât CNSAS este chemat să răspundă, în instanță la ce țin de calitatea domnului Hodor de funcționar public. Îmi manifest speranța că membrii Colegiului vor analiza în mod obiectiv documentele pe care le prezint/analizez. Unele dintre acestea nu au fost semnalate până în prezent, altele au fost prezentate eronat, altele au fost scoase din contextul în care domnul Hodor a avut acces la dosare, de contextul în care a primit fotocopii după materiale și apoi au fost date publicității. De aceea, rog membrii Colegiului CNSAS să evalueze această situație raportându-se la cadrul juridic în baza căruia funcționează instituția, precum și a regulamentelor interne ce se impun a fi respectate de către toți angajații CNSAS, precum și de toți cercetătorii cărora Colegiul le-a aprobat acreditare pentru o anumită temă”.

Un fel de „Mama Omida”Între tema pentru care Hodor a primit acreditare de cercetător extern din partea Colegiului CNSAS și documentele la care a avut acces, publicate în Revista „22”, este o mare diferență.
”Vă aduc în atenție însemnătatea momentului 13 martie 2018 la care domul Hodor nu a făcut referire în Nota adresată membrilor Colegiului CNSAS. Concret, pe data de 13 martie domnul Mădălin Hodor a primit înștiințarea oficială că acreditarea sa pe tema istoriei spionajului românesc de la al doilea război mondial până la Revoluția de la 1989 a fost aprobată de membrii Colegiului CNSAS, document semnat de președintele Dragoș Petrescu.

Mai mult, pentru programarea sa la sala de studiu, i se recomanda contactarea doamnei A.I. și, în lipsa acesteia, a domnului S.M. Așadar, domnul Mădălin Hodor a luat la cunoștință faptul că a fost acreditat pe data de 13 martie , dovadă înscrisul de pe acest document: ”Am primit un exemplar, 13.03.2018, Mădălin Hodor”, se mai arată în raportul citat de ancheteonline.ro.

”În schimb, domnul Hodor depusese deja prima cerere pe data de 7 martie 2018, document în care solicită eliberarea de fotocopii necesare documentării temei istoriei spionajului românesc. Așadar, cererea a fost depusă cu o săptămână înainte de a fi înștiițat cu privire la situația acreditării sale pe această temă.

Potrivit articolului 5 din Regulamentul privind consultarea documentelor din arhiva CNSAS, cercetătorii acreditați programați la sala de studiu primesc din partea Serviciului Cercetare- Editare o înștiițare scrisă privitoare la dosarele care pot fi cercetate, ca urmare a aprobării venite din partea Colegiului CNSAS. Înștiințarea va cuprinde în mod obligatoriu cota de arhivare a a dosarelor din arhiva CNSAS, numărul volumelor la care au acces și va fi trimisă de consilierii abilitați prin email sau personal în prima zi a programării la sala de studiu”.

Însă, ”domnul Hodor nu așteptat să intre în posesia înștiințării, așa cum nu a așteptat nici înștiințarea oficială că a fost acreditat, fără de care niciun cercetător nu poate depune cerere de fotocopiere. Mai mult decât atât, nu s-a programat la sală, așa cum i se recomandase, în înștiințarea din 13 martie”.

„Cercetătorilor acreditați nu li se permite accesul la inventarul Fodului SIE, în afara unor dosare problemă”, dar, Hodor solicită în cererea de fotocopiere ”copii, cu exactitate, numărul de pagini din fiecare dosar, cotele dosarelor SIE, fără ca Direcția de Cercetare-Editare să-l fi îndrumat în privința dosarelor pe care să le studieze în vederea întregirii documentației pe tema spionajului românesc”, mai punctează Alexandra Toader.

”Acest aspect ridică o întrebare justificare: cum poate să intre un cercetător acreditat în posesia cotelor unor dosare SIE și mai mult să cunoască numărul filelor respectivelor dosare atâta timp, cât, în calitate de cercetător acreditat, nu le-a văzut niciodată și în plus, Direcția Cercetare nu i-a comunicat niciodată aceste date”, se întreabă autorul raportului. Răspunsul vine rapid, tot din raport: ”Verificând lista de consultare a tuturor celor patru dosare solicitate, observăm că  în noiembrie 2015, funcționarul Hodor s-s-a ocupat de inventarierea acestor dosare, în calitate de angajat a Direcției de Investigare din cadrul CNSAS”. Drept consecință, ”el cunoștea aceste cote, precum și conținutul dosarelor , în calitatea sa de angajat al Direcției de Investigare”.

Și angajat și cercetător extern”Rezumând, domnul Hodor a solicitat fotocopii înainte de a fi programat la sala de studii, respectiv înainte de a i se aduce la cunoștință că a fost acreditat. Așadar a solicitat fotocopii în calitate de angajat , a se citi în afara normelor legale. Cum cererea este alcătuită de Hodor angajatul, documentele au fost fotografiate de același Hodor angajatul, semnatarul cererii. Cum i-au parvenit, atunci, copii după acele documente, cercetătorului Hodor?

Bunăoară s-ar putea justifica, in extremis, conținutul articolului publicat în revista „22”, prin calitatea lui de cercetător. Publicarea facsimilului, nicidecum! În primul rând pentru că cercetătorul Hodor a primit documentul de la angajatul Hodor, care, la rândul său îl obținuse nerespectând formele legale”, se mai spune în raport. ”Funcționarul Fodor, a obținut și de asemenea a scos din instituție, în mod problematic, copiile, iar la rândul lui, cercetătorul Hodor, a intrat în posesia lui și le-a publicat, plasându-se, în acest context, în afara cadrului juridic”, concluzionează Alexandra Toader.

”Un alt aspect asupra căruia membrii Colegiului trebuie edificați este măsura în care s-au făcut presiuni , la nivelul Direcției Arhivă Centrală, în vederea eliberării copiilor”, mai scrie Alexandra Toder.

Conform surselor noastre din CNSAS, presiunile au fost realizate de Germina Nagâț, premiata GDS și reprezentanta USR, „mama omida adoptivă” a lui Mădălin Hodor.

Iată Documentul:

1

2

3

4

5

https://www.activenews.ro/

HOȚII strigă hoții sau activiștii Noii Ere Socialiste Covidiene. ONG-ul Eurocomunicare patronat de Paul Dobrescu, un fost șef de secție de la revista CC al PCR Era Socialistă, denigrează în stil securistic ActiveNews. SNSPA, fabrica de neomarxiști!

30 oct.

Site-ul ce poartă numele luat de la Radio Europa Liberă, aflat la vârfulețul lui în concubinaj factual cu masoni ridicoli din România și editura Humanitas ( o nouă exclusivitate viitoare ActiveNews), prezintă în mod denigrator și lipsit de deontologie profesională un așa zis „studiu” despre Fake News, publicat sub titlul „Marile dezinformări Covid-19 din România și agenții lor: de la Piperea la dacofilul Roxin”, reprodus de pe un site care se numește chiar AntiFake. Într-un amestec de informații reale cu aserțiuni false (dezinformare gri, în limbaj de specialitate), se întocmesc liste negre cu publicații din România și, pe lângă lideri de opinie cunoscuți, se lansează agenți dubli anti-sistem sub masca punerii lor la zid. Îi încurajăm pe toți cei puși pe lista neagră ca propagatori de „Fake-News” anti-Covidian, de la patriotul Mihai Târnoveanu și Pompiliu Diplan la Iulian Capsali și avocatul Gheorghe Piperea, să acționeze în Justiție denigratorii de duzină. Autoarea analizei de pripas este o ONG, cu nume sforăitor – Eurocomunicare – în care tot felul de figuri cu aere savante și ture prin străinătate pe banii statului nostru și ai altor state dau lecții de, chipurile, „fake-news”. Dar nimic nu poate bate filosofia populara. Toata polologhia lor fițoasă se reduce la zicala străbună Hoții strigă hoții. Dar cine sunt Hoții de Adevăr, Fake-Anti-Fake-știi noștri?

Dacă ne uităm la CV-ul fondatorului Eurocomunicare, pe lângă care se agită ca niște muște bete niște figurante cu ifose, ai zice că s-a născut ieri. Mai precis pe 1 ianuarie 1990. Paul Dobrescu este numele lui, cu oarece vechime (și nu numai) pe umeri, iar sub el stă (sau deasupra, dacă ne luam după amplasarea de pe site) ca o veritabilă euro-matroană o oarecare Alina Bârgăoanu, decană pe la SNSPA, cu un CV-ul care parcă-i scos la indigo din rezervele lăsate în „chiloței” de plastic sub preșurile din Pădure. Dar… am spus SNSPA și am spus tot. S-o lăsăm așadar pe doamnă și să ne uităm la distinsul bebeluș cu păr alb la tâmple. Sau mai bine să-i spunem direct tovarăș.

 

Cu un CV falsificat ordinar prin banala minciună prin omisiune, Paul Dobrescu ne zice pe undeva că a fost fondator și chiar rector al SNSPA. Iarăși, pentru cunoscători, n-ar mai trebui să spunem nimic. Dar, pentru necunoscători, o să explicăm în baza acestui text și ce este SNSPA, sau noua „academie” de partid „Ștefan Gheorghiu”, fabrica de activiști soroșiști ai Noii Ere Socialiste, așa cum sunt cei doi euro-comuniști din imagine, Paul Dobrescu și Alina Bârgăoanu (fotografiile nu sunt trucate – Nota Red):

Am spus Era Socialistă? O-la-la! Mai știe cineva ceva de ea? Era doar revistei de doctrină și teorie comunistă de sub CC al PCR. Conform Wikipedia,  Ștefan Voicu (Aurel Rotenberg), cel care a condus revista bolșevică „Lupta de clasă” a participat la schimbarea acesteia în 1972 cu Era Socialistă, care constituia, alături de organul Partidului Comunist Român, „Scînteia”, principalul mijloc de transmitere în mase a ideologiei regimului comunist, condamnat ca ilegal și criminal de un președinte al României.

O pagină din ea arăta cam așa:

Ce-o fi cu Era asta Socialistă? Păi ce să fie – e doar locul de muncă al tovarășului Paul Dobrescu „rebrănduit” după 1990 în Eurocomunicator. Rublocomunicator nu suna mai bine? Tovarășul „expert în globalizare” și „anti-fake-news” a fost așadar, conform surselor, șef de secție la „Revistă teoretică și social-politică a Comitetului Central al Partidului Comunist Român”, activist ideologic plătit, ulterior consilier al lui Ion Iliescu, neocomunistul anchetat pentru crimele din 1989 – 1990.

În perioada guvernării Ponta, Dobrescu a fost numit președinte al Consiliului Național de Etică, poziție din care a decis apoi că plagiatorul Victor Ponta nu a plagiat prea mult.

Acest falsificator de duzină ne judecă pe noi, azi, de Fake-News. Cât de sinistru poate să fie? Dar știți ce e și mai ridicol decât masca lor albastră pe dinafară, roșie pe dinauntru? Că în studiul lor cu pretenții au catalogat drept „Fake-News” un foarte rar Comunicat al Comunității de Informații a Statelor Unite, care reunește toate serviciile de informații americane. Bună, nu? Haideți să vedem și minciunile lor acum, după cum le-am și scris azi, în încercarea de a le da o șansă de îndreptare.

 

Către: Coordonatoarea și autorii analizei „Infodemia Covid-19 în România”
Stimate Doamne,
Am avut neplăcuta surpriză să regăsesc printre exemplele Dvs de „fake-news” din analiza „Infodemia Covid-19 în România” și portalul de știri și opinii la care lucrez de puțin timp. Fără a-mi putea asuma vreo posibilă aberație din trecutul publicației am purces cu încredere la cititirea materialului Dvs cu gândul de a-i mustra părintește pe autorii articolelor.
Am găsit în analiza Dvs două mențiuni ale site-ului corelate cu răspândirea de „fake-news”.
1.  „Serviciile de informații americane susțin că virusul Covid-19 nu este făcut de om, dar admit că ar fi putut scăpa din laboratorul din Wuhan” (1.05.2020 – https://www.activenews.ro/ externe/Serviciile-de- informatii-americane-sustin- ca-virusul-Covid-19-nu-este- facut-de-om-dar-admit-ca-ar- fi-putut-scapa-din- laboratorul-din-Wuhan-161295)
Nu este absolut deloc clar din prezentare Dvs de ce această știre ar intra în această categorie.
Ea afirmă că virusul NU este făcut de om și se bazează pe un Comunicat Oficial al Comunității de Informații a Statelor Unite ale Americii (Comunicat atașat) vizibil aici:
 
De altfel, absolut aceeași informație a fost publicată și de HotNews care, sunt surprins, nu apare în analiza Dvs (https://www.hotnews.ro/stiri- coronavirus-23957616- coronavirus-modificat-genetic- teoriile-conspiratiei- servicii-secrete.htm).
Sugerați prin această catalogare precară a noastră că Serviciile de Informații americane sunt autoare de „fake-news”? Dacă da, puneți-le și pe ele pe lista Dvs neagră.
2.”Dr. Richard Cheng, medic din Shanghai, despre tratamentul intravenos cu doze mari de vitamina C efectuat în spital pentru cazurile severe și critice de pacienți infectați cu coronavirus (traducere din limba engleză)” (21.03.2020 – https://www.activenews.ro/ externe/Dr.-Richard-Cheng- medic-din-Shanghai-despre- tratamentul-intravenos-cu- doze-mari-de-vitamina-C- efectuat-in-spital-pentru- cazurile-severe-si-critice-de- pacienti-infectati-cu- coronavirus-traducere-din- limba-engleza-160639)
Articolul prezintă o traducere a unei opinii științifice privind îmbunătățirea / ameliorarea stării bolnavilor infectați cu Covid-19, în urma administrării Vitaminei C.
Vă semnalăm, pentru analiștii Dvs, că în aceeași perioadă (11.03.2020) și site-ul HotNews a prezentat o opinie similară a unui alt om de știință chinez (https://science.hotnews.ro/ stiri-stiintele_vietii- 23714318-coronavirus- preventie-tratament-este- eficienta-vitamina.htm).
Nu l-am regăsit, nici în acest caz, pe lista Dvs.
Pentru a trece, totuși, Oceanul, menționăm că Tratamentul cu Vitamina C este recomandat și de Eastern Virginia Medical School ( UPDATED 22.10.2020 – https://www.evms.edu/media/ evms_public/departments/ internal_medicine/Marik-Covid- Protocol-Summary.pdf)
Între timp, de atunci, însuși Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, s-a vindecat în circa trei zile de Covid-19 în baza unui tratament care a conținut și administrarea Vitaminei C.
V-am rămâne îndatorați dacă n-ați prezenta cine din echipa Dvs are capacitatea științifică de a contrazice aceste opinii științifice catalogate „fake-news” cu atâta avânt revoluționar, de mândri pionieri ai Noii Ere Socialiste.
O întrebare de final: Nu credeți că datoria deontologică a oricărui analist este să contacteze și partea acuzată de ceva înainte publicării unui „studiu” care o privește?
Vă solicităm: Eliminarea deîndată a menționării ActiveNews din studiul Dvs și notificarea tuturor surselor care au preluat dezinformarea Dvs.crasă pentru a-și revizui răspândirea acestor falsuri propagate de Dvs.
În caz contrar ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile legale de coerciție.
Vă mulțumim.
PS: În spiritul euro-transparenței, vă rugăm să ne remiteți astăzi CV-ul patronului Dvs, Paul Dobrescu, care pare născut în 1990 dacă ne luăm după FAKE-CV-ul lui actual.

Adăugăm la acest PS și faptul că, în spiritul transparenței mult-trâmbițate, ar fi util să vedem pe site-ul ONG-ului în cauză și Sursele de Finanțare și Raportele Anuale.

Dar nu ne așteptăm la un răspuns de la Hoții scapați din fabrica de activiști cu ștampila de „fake-news” în gură.

V-am promis că vă spunem ce e cu fabrica de activiști ideologici SNSPA, lansată pe piața în clădirea din Povernei luată prin transfer direct de la SRI-ul lui Virgil Măgureanu? Fișați și arhivați documentarea de mai jos, realizată de doi veritabili profesioniști: profesorul univ. dr. Vasile Astărăstoae și condeierul Adrian Gavrilescu.

”Jeana nu e moartă, Jeana se transformă” sau de la Academia Ștefan Gheorghiu la SNSPA

de Vasile Astărăstoae

Într-o postare prilejuită de acordarea titlului de Doctor Honorius Causa lui Frans Timmermans de către SNSPA, Dragos Pieptu menționează că ”SNSPA este un vlăstar al Academiei Ștefan Gheorgiu”. Am observat cu uimire că majoritatea cititorilor nu știau mai nimic despre Academia Ștefan Gheorghiu și despre istoria SNSPA-ului. Pentru aceștia scriu un mic remember.

Academia „Ștefan Gheorghiu” a fost înființată la 21 martie 1945 de Partidul Comunist Român, la inițiativa Anei Pauker, sub denumirea de Universitatea Muncitorească a PCR. În 1946, s-a adăugat numele de ”Ștefan Gheorghiu”. În 1968, a primit denumirea de Academia de științe social politice Ștefan Gheorghiu de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român. În același timp, s-a hotărât ca absolvenții să beneficieze de drepturile conferite absolvenților cu diplomă ai instituțiilor de învățământ superior de stat (cu examene de diferență). Leonte Răutu a fost rectorul cu cel mai lung mandat al Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1972-1981). Domeniul de activitate consta în „pregătirea cadrelor de conducere a activității de partid, social-politice, economice și administrației de stat”. Examenul de admitere era pe baza unui dosar emis de organizația PCR. Cu alte cuvinte, era o școală de activiști, care beneficiau de echivalarea studiilor universitare (uneori nu aveau nici liceul terminat). Profesorii academiei erau activiști verificați de către conducerea PCR și securitate. Academia Ștefan Gheorghiu a fost desființată, în ianuarie 1990 (Hotărâre nr.55 din 19 ianuarie 1990). Dar nu oricum. Ministrul Învățământului din acea perioadă (întâmplător era Mihai Șora, fost referent al Anei Pauker.) a avut grijă de ”studenții” anului IV ai academiei. Aceștia au fost transferați fără examen de admitere la universități de stat, în funcție de profil. Profesorii au fost și ei transferați la diferite universități. Apoi, în august 1993, Ministrul Ștefan, a hotărât echivalarea studiilor politice a activiștilor absolvenți ai Academiei „Ștefan Gheorghiu” cu cele universitare, fără examene de diferență – pentru protecția socială a acestora (Hotărâre nr.413 din 16 august 1993).
Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a aparut în 1991, ca instituție de învățământ superior de stat, cu programe postuniversitare (masterate). A fost susținută de așa-zisul Grup de la Trocadero transformat ulterior în Grupul Un Viitor pentru România. Din aceste Grupuri făceau parte: Vladimir Pasti, Vasile Secăreș, Ioan Mircea Pascu, Marian Enache, Adrian Severin, Victor Babiuc, Adrian Năstase, Mugur Isărescu, Eugen Dijmarescu, Cornel Codiță etc.
Vasile Secăreș este Rectorul fondator al SNSPA. A fost cercetător științific la Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară din București (1970-1978) cu grad de căpitan, apoi profesor la Academia „Ștefan Gheorghiu” și secretar al Comitetului de partid (funcție deținută până la 22 decembrie 1989). La data de 1 iulie 1990, Vasile Secăreș a fost numit în funcția de consilier prezidențial, cu rang de ministru.
Un alt artizan poate fi considerat Cornel Codiță [poreclit Japița de Sorin Ovidiu Vântu, pe când era pe statul lui de plată – Nota Red ]. Acesta își începe cariera la Centrul de Studii și Cercetări de Istorie și Teorie Militară în 1978, cu gradul de locotenent major; a lucrat aici până la sfârșitul anului 1989, promovând la gradul de maior. A fost unul dintre co-autorii diverselor documente programatice ale CFSN și ulterior CPUN. A activat în echipa din preajma Președintelui Iliescu, începând cu februarie 1990. A participat, în anul 1992, la înființarea Grupului „Un viitor pentru România” (GUVR). A ocupat funcția de Consilier de Stat pentru Politică externă și de securitate al Președintelui României, în perioada primului mandat constituțional al lui Ion Iliescu (1992-1996). Ulterior a trecut la PNL și PER. La SNSPA, a fost Lector, apoi Conferențiar Universitar până în Septembrie 2007.
În 1995, SNSPA inaugurează ciclul universitar de licență cu programul de științe politice. Decanul Facultății de Științe Politice era Ovidiu Trasnea, fost membru al Academiei de Științe Sociale și Politice a RSR. În timpul Rectoratului lui Vasile Secăreș se reunesc foști combatanți de la „Ștefan Gheorghiu”, din categoria Damian Hurezeanu, dar și personaje, care nu fuseseră implicate în niciun fel în învățământul politic antedecembrist, precum Mihaela Miroiu sau Cristian Pârvulescu. Găsim printre cadrele didactice pe Paul Dobrescu, Remus Pricopie, Bogdan Teodorescu, Alfred Bulai, Adrian Miroiu, Adrian Niculescu, Vladimir Pasti, Marius Pieleanu, Andrei Țăranu, Daniel Dăianu, Victor Negrescu, Ioan Mircea Pașcu etc.Personaje foarte active în viața publică și prezente pe sticla televizorului. Numai că, paradoxal, corpul academic de la această universitate nu are o prezență semnificativă și în bazele de date internaționale. Dacă aveți curiozitatea și consultați baza ISI-Thomson veți constata că, raportat la numărul de cadre didactice, producția științifică este insignifiantă. De aceea SNSPA, cu toate presiunile politice făcute, în ierarhizarea universităților realizată în timpul ministeriatului Funeriu nu a accedat în prima categorie a universităților românești. Fac o paranteză: poate să ne placă sau nu, persoana publică Daniel P. Funeriu, dar dacă suntem onești, trebuie să recunoaștem că pentru învățământul superior legea lui Funeriu a fost o lege bună. Cu câteva mici excese, care puteau fi corectate ușor. Acesta este motivul pentru care, în momentul în care Daniel Funeriu a fost dat în judecată, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T. Popa” Iași a intervenit în favoarea Ministerului. Și a rămas intervenient până la capăt, adică până la câștigarea procesului.
Cu o asemenea istorie este normal ca SNSPA să se revendice la curentul neo marxismului cultural. Majoritatea studenților și a cadrelor didactice promovează un ”progresism” isteric. SNSPA a devenit locul în care se formează noii activiști. Ideile susținute de aceștia sunt internaționalismul, relativismul, secularismul, ateismul, anticlericalismul, revoluția sexuală, feminismul absurd, scienticismul etc. Ei pun la îndoială însăși democrația, afirmând că o minoritate poate să-și impună voință în afara votului majoritar. De exemplu, Cristian Pârvulescu ne tot intoxică cu iliberalismul și are afirmații ilare de genul „Părintele iliberalismului este Benjamin Netanyahu, cel de la care au învățat politică Erdogan și Putin”. Nu este nicio mirare că ei susțin deschis toate mișcările # și încearcă să justifice programatic expresiile grobiene și violențele de limbaj.
În concluzie, SNSPA nu este un vlăstar al Academiei Ștefen Gheorghiu, este chiar Academia Ștefen Gheorghiu rebranduită. Să nu plângem: Academia Ștefan Gheorghiu nu e moartă, Academia Ștefan Gheorghiu se transformă – în SNSPA.
P.S. Nu fac greșeala de a generaliza și de a spune că toate cadrele didactice și toți absolvenții sunt militanți în așa-zisul curent progresist. Există excepții notabile, dar curentul majoritar este neomarxist.
Noii precupeți. Intelectualii publici în România de după 1989
de Adrian Gavrilescu

Cohorte de politologi, securisti, sinecuristi, comunisti, atei si feministi/e

„În 1995, Școala Națională de Studii Politice și Administrative își inaugurează ciclul universitar, după patru ani în care oferise doar posibilitatea absolvirii de studii postuniversitare. Decanul Facultății de Științe Politice era Ovidiu Trăsnea, fost membru al Academiei de Științe Sociale și Politice a RSR, achiziționat de Vasile Secăreș în amintirea epocii în care cei doi se gratulau reciproc pentru producțiile editoriale din vremea comunismului. Rectoratul lui Vasile Secăreș reunește foști combatanți de la «Ștefan Gheorghiu», din categoria Damian Hurezeanu, și personaje care nu fuseseră implicate în nici un fel în învățămîntul politic antedecembrist, precum Mihaela Miroiu sau Cristian Pîrvulescu. Dezideratul SNSPA rămîne consecvent principiilor declarate în 1990, la fondarea Școlii de Înalte Studii Politice: „susținerea reformelor politice, economice, administrative și instituționale din România, prin intermediul cursurilor consacrate unei pregătiri de elită în domeniul științelor politice, administrației publice și relațiilor internaționale”. Versiunea actualizată a menirii SNSPA comentează cu intonații dramatice începuturile școlii: „Școala Națională de Studii Politice și Administrative a apărut din această obsesie. Obsesia creării unor noi elite intelectuale, politice și profesionale capabile „să vadă și să audă”, să înțeleagă cu un ceas mai devreme coordonatele reale ale schimbărilor care începeau să modeleze o nouă arhitectură politică și de securitate la nivel european și global”. Dincolo de mesajul propagandistic se găsea o programă universitară racordată la cerințele domeniului, așa cum erau ele formulate în școlile occidentale de știință politică.

Cu mici excepții, curricula de la SNSPA se suprapunea celei introduse la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității București (FSPA). Rivalitatea celor două instituții nu s-a definit, așadar, niciodată prin tematica de la cursuri și seminarii organizate pentru studenți, ci prin natura corpului profesoral – studenții optau în funcție de aderarea lor la o doctrină politică sau la alta. Miza confruntării era vizibilitatea publică, aproprierea statutului de colectiv respectabil de universitari/analiști politici și atragerea cît mai multor studenți. În cazul SNSPA, stigmatul pus de FSPA s-a formulat în două feluri: un segment academic venea după o indubitabilă experiență în serviciul totalitarismului, manifestată oral sau în scris, ceea ce ar fi prejudiciat procesul de educație; escapada fesenistă a lui Secăreș a alimentat supoziția că SNSPA ar fi fost o pepinieră de cadre a partidului condus de Ion Iliescu, pe modelul Academiei „Ștefan Gheorghiu”.
Polemica dusă de SNSPA și FSPA, rareori prin intermediul presei, s-a mutat și pe terenul Asociației Române de Științe Politice (ARSP), organism inactiv tocmai din pricina conflictelor dintre trupeții celor două tabere. Cazul ARSP, înregistrată legal în 1994, este destul de neclar.
La momentul înființării, în rîndul asociaților se găseau Vladimir Tismăneanu, Stelian Tănase (vicepreședinte), Cristian Pîrvulescu, Dan Pavel, Călin Anastasiu (vicepreședinte), dar și persoane fără o conexiune reală cu fenomenul științei politice, precum Crin Antonescu sau Ralu Filip, sau autori de texte omagiale în perioada totalitară, cum este Victor Duculescu. Doar două surse străine mai oferă informații minimale despre ARSP: la Political Studies Association din Marea Britanie (http://www.psa.ac.uk/, 12 februarie 2005), referirea la ARSP trimite la o pagină de Internet – desființată: „a Civic Education Project Romania” –, în timp ce pe site-ul Asociației Americane de Științe Politice (www.apsanet.org/content_9457.cfm, 23 mai 2006), ARSP este menționată doar prin președintele ei, Ovidiu Trăsnea.
Cele două instituții educaționale din domeniul științelor politice au însă viziuni comune în ceea ce privește planul de școlarizare. La Universitate, față de promoțiile anilor de început ai FSPA, care numărau cca 30 de absolvenți, cifrele arată în prezent creșteri semnificative, pînă la 140 de locuri finanțate de la buget și 210 locuri cu taxă 27. La începutul ciclului universitar, în 1995, SNSPA oferea doar 25 de locuri la zi la Facultatea de Științe Politice. Viziunea asupra calității serviciilor educative furnizate se schimbă fundamental odată cu suma colectată din taxele de școlarizare. Astfel, la SNSPA, numărul locurilor subvenționate de la buget a crescut la 70, cel al locurilor cu taxă a ajuns la 200, iar cifra locurilor de Învățămînt la Distanță (IDD) a atins, începînd cu anul școlar 2000-2001, cota 400. La cîțiva ani, SNSPA și FSPA scot pe piața muncii aproape 1 100 de absolvenți ai unei specializări de tip Științe politice, Sociologie sau Relații internaționale. În spatele strategiei de marketing a celor două instituții stă un calcul străin de morală: odată încasați banii din taxe, este prea puțin important dacă l icențiații pot obține posturi în raport cu pregătirea lor științifică. Totuși, la terminarea studiilor, absolvenților li se vîntură prin fața ochilor perspectiva funcțiilor în sectorul parlamentar sau guvernamental, în domeniul politicii externe, al cer cetării, al mass-media și administrației28. Realitățile de pe piața muncii sînt mult mai severe decît promisiunile făcute de FSPA și SNSPA, însă faptul nu-i afectează pe cei care, avînd deja posturi sigure în sistemul administrativ central sau local, își doresc o diplomă de dragul de a colecționa „calificări”. Din toată povestea rezultă și un avantaj: pe spatele sutelor de studenți, modestia materială a cadrelor didactice din sfera științelor politice a fost eradicată.

Mormanul de poșete

După retragerea lui Ovidiu Trăsnea de la conducerea Facultății de Științe Politice, funcția sa a fost preluată de Mihaela Miroiu, al cărei mandat a fost purtătorul a două tendințe: feminizarea echipei profesorale și începutul influenței de familie la SNSPA. În 1995, cînd s-a trecut la „organizarea pregătirii de nivel universitar”, în departamentul de științe politice se găsea o singură femeie: chiar Mihaela Miroiu, titulara unui curs de Introducere în filosofie.

Decanatul Mihaelei Miroiu în cadrul Școlii a însemnat cooptarea cît mai multor doamne dedicate studierii problemei feministe, direcție de cercetare oferită în programele de masterat și doctorat. Așa a apărut Liliana Popescu, titulara unui doctorat obținut în Marea Britanie. Au urmat Mihaela Vlăsceanu, Doina Ștefănescu (care a predat la început „pedagogie”, iar apoi a ajuns să coordoneze departamentul de pregătire a cadrelor didactice), Alina Mungiu-Pippidi, Daniela Rovența Frumușani (care a părăsit între timp colectivul de la SNSPA), Brîndușa Palade, Ana Mihăilescu, Laura Grünberg, Anca Ghiauș etc. În momentul de față, 22 de femei activează la secția de științe politice: 7 profesori titulari, 14 profesori colaboratori și 1 doctorandă. Morbul feminist a atins și componenta masculină a facultății: pot fi menționate cazurile lui Ștefan Stănciugelu, autorul unor delicioase comentarii feministe și recenzii în aceeași cheie, și Andrei Țăranu, galant cronicar al cărților Mihaelei Miroiu.
Sfîrșitul erei Secăreș a marcat debutul domniei familiei Miroiu. După o experiență ministerială la Educație, Adrian Miroiu, soțul Mihaelei Miroiu, a devenit decanul Facultății de Științe Politice, unde a condus doctorate și a predat patru cursuri. O retragere oportună din funcție a survenit la sfîrșitul lui 2005, în urma unor anchete ale Curții de Conturi și ministerului Educației și Cercetării, cînd postul de decan a fost cîștigat prin alegeri de Cristian Pîrvulescu. Unicul fiu al familiei Miroiu, Andrei, a ajuns lector universitar la SNSPA, unde preda Re lații internaționale și Studii strategice. Tot în mediul matern de la SNSPA și-a susținut teza de doctorat, „Sistemul internațional și politica puterilor minore. Cazul României, 1913-1989”. Lucrarea a fost publicată în 2005, sub titlul Balanță și hegemonie, la Editura Tritonic, condusă de Mireille Rădoi, și ea cadru didactic la SNSPA și prietenă a familiei Miroiu.

Imediat după publicarea lucrării, Andrei Miroiu a devenit lector universitar. Pentru a fi scutit de contestări, motivate de influența familiei sale în SNSPA, Andrei Miroiu s-a autoexilat cu doctoratul la departamentul de Relații internaționale, apoi a abandonat SNSPA pentru Universitatea „Nicolae Titulescu”. Pasiunea pentru politica externă nu l-a împiedicat să facă o mică escală în fem inism, favorizată chiar de mama sa.
Familia Vlăsceanu (Lazăr și Mihaela) s-a alăturat cuplului Miroiu în structura didactică a Școlii. Mihaela Vlăsceanu, care s-a consacrat pe vremuri «activității de formare a conștiinței socialiste» , a fost fidelă ariei de studii cultural-educative . În 2004 devine rector al SNSPA – al treilea rector-femeie din România, succes notabil al emancipării feministe din țara noastră. În consonanță, soțul Mihaelei Vlăsceanu, Lazăr, organizează un seminar de cercetare la instituția condusă de consoarta sa. Marius Pieleanu, ginerele familiei Vlăsceanu, predă și el la SNSPA. Cristina Cărtărescu, fosta soție a lui Mircea Cărtărescu, și Laura Grünberg, colaboratoarele Mihaelei Miroiu la SNSPA pe probleme de gen, sînt redactor, respectiv redactor-șef la publicația AnaLize, editată de Societatea de Studii Feministe „Ana”, unde Mihaela Miroiu ocupă un loc central.
Imaginea SNSPA este chiar cea a unei mari familii alcătuite din cîteva cupluri academice: unul ar fi cel format de Vintilă Mihăilescu (șef de catedră și de puțin timp director al Muzeului Țăranului Român) și Ana Mihăilescu (care predă sociologie și antropologie). Irina Stănciugelu, loială crezului științific al fostului ei soț, conferențiar și coleg al Mihaelei M iroiu, publică o carte despre feminism chiar la SNSPA împreună cu Ana Bulai, sociolog, soția lui Alfred Bulai, conferențiar și prodecan al Facultății de Științe Politice din Școala Națională de Studii Politice și Administrative, dar și președinte al Agenției pentru Strategii Guvernamentale. Rețelele matriarhatului de la SNSPA sînt tulburate din cînd în cînd de bărbați discreți. Paradoxul face ca tocmai Mihaela Miroiu să deplîngă deteriorarea spațiului universitar din pricina „favoritismului”, a „spiritului de clan” și a „clicilor”, și să se îndoiască de tentația membrilor „clanurilor academice» de a se căi pentru propriile păcate.”

Extrase din „Noii precupeți. Intelectualii publici în România de după 1989„, de Adrian Gavrilescu, Editura Compania, București, 2006

https://www.activenews.ro/

Semnal de alarmă al președintelui Iohannis. „E nevoie de rezerve de medicamente”!

30 oct.

Joi seară are loc o ședință de criză în sistem de videoconferință, la care vor participa liderii Uniunii Europene.

Cu această ocazie se vor discuta măsurile necesare pentru gestionarea pandemiei COVID-19.

Înainte de videoconferință, președintele Klaus Iohannis, care va participa la această reuniune virtuală, a atras atenția că „avem un veritabil val doi al pandemiei” și că „e nevoie de rezerve de medicamente”.

Menționăm că Franța, Germania și Spania au reintrodus carantina la nivel național, din cauza valului uriaș de infectări cu coronavirus. În România, autoritățile susțin că, cel puțin deocamdată, nu se va lua o astfel de măsură.

Declarația președintelui Klaus Iohannis

„Va fi o intalnirea despre gestionarea crizei COVID 19. Vom avea mai des astfel de reuniuni. Solidaritatea e cuvântul de ordine şi cheia de a depăşi teribila întâmplare.

Ne aflăm din păcate într-un veritabil val doi al pandemiei. Se înregistrează recorduri negative în majoritatea țărilor europene.

Efortul de a reduce curba infecțiilor trebuie să fie unui colectiv. Schimbul de informații între statele membre trebuie accelerat și e nevoie de o colaborare sporită în multe domenii. Vom aborda elemente relevante din perspectiva gestionării coordonate a pandemiei, cu accent pe achiziția de medicamente, vaccinuri, strategii de testare, recunoașterea reciprocă a testelor. Voi sublinia importanța asigurării unei bune funcționări a pieței unice și a liberei circulații. Vom discuta despre asigurarea de rezerve adecvate și suficiente de echipamente medicale și medicamente. În primul val achiziționarea lor a fost foarte dificilă și extrem de costisitoare. Un alt subiect îl reprezintă măsurile de testare, izolare și carantină și strategia vaccinurilor la nivelul statelor membre. E absolut necesară o abordare unitară, cu criterii și instrumente comune. Cu privire la vaccin, odată ce va deveni disponibil el va fi furnizat către toate statele membre”, spune Klaus Iohannis.

Declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis vine după ce Grupul de Comunicare Strategică a anunţat joi 6.481 de noi cazuri de infectare cu SARS-COV-2 în 24 de ore. Potrivit GCS, 83 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit. La Terapie Intensivă sunt internate în prezent 868 de persoane infectate cu SARS-COV2.

Ciolacu, stil Trump: provocare pentru Orban, față în față!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201029/32217143/Ciolacu-stil-Trump-provocare-pentru-Orban-fata-in-fata.html

CUCU DE LE COTROCENI,CRIMINALUL NAZI,Iohannis, declarația serii după recordul COVID!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201029/32217212/Iohannis-declaratia-serii-dupa-recordul-COVID.html

Politolog: ”Poporul acesta merită oricum 4 ani cu executare”!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201029/32215928/Politolog-Poporul-acesta-merita-oricum-4-ani-cu-executare.html

Gafă majoră a lui Florin Cîțu, Eugen Teodorovici îl face de rușine!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20200909/31603315/Gafa-majora-a-lui-Florin-Citu-Eugen-Teodorovici-il-face-de-rusine.html

Teodorovici, NUCLEARĂ spre Bruxelles: obligație sau interes?

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201029/32214656/Teodorovici-NUCLEARA-spre-Bruxelles-obligatie-sau-interes.html

Sondaj: Ar trebui condamnat CTP pentru insultarea Bisericii?

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/vote/20201030/32219522/Sondaj-Ar-trebui-condamnat-CTP-pentru-insultarea-Bisericii.html

Severin: ”CTP s-a născut în imposibilitatea de a fi castrat”!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/analytics/20201030/32219685/Severin-CTP-s-a-nscut-n-imposibilitatea-de-a-fi-castrat.html

Orban, prins în flagrant de Floriana Jucan! Imagini clare!

30 oct.

Read more: https://ro.sputnik.md/politics/20201029/32212334/Orban-prins-n-flagrant-de-Floriana-Jucan-Imagini-clare.html

Epidemia fără sfârșit: Strategia lui Macron pentru a evita acuzația și procesul pentru înaltă trădare

30 oct.

Invictus

De Alexandre Gerbi

Alexandre Gerbi ne amintește în mod util că este întreaga clasă politică (precum și mass-media, desigur), inclusiv notabili precum Le Pen și Melenchon, care sunt complici la această trădătoare înșelăciune a poporului.

„Epidemia care nu se termină niciodată”: acesta este scenariul delirant, „povestirea” suprarealistă pe care Macron, guvernul său și intermediarii lor mass-media ne servesc neobosit de luni de zile.

Când se vor trezi oamenii?

Și ca iepurii în farurile unei mașini care este gata să-i strivească, o bună parte din francezi înghit încă toate aceste minciuni o dată și încă o dată. Unele minți, crezându-se agere, șoptesc că președintele Republicii este un incompetent, că se află sub jugul administrației sale, că și-a pierdut direcția, inclusiv c-a înnebunit. Explicații naive. Pentru că, în spatele „la ce este” aparent foarte mare, în spatele acestei politici adevărate-false a lui Gribouille, se țese o gigantică cortină de fum pentru…

Vezi articolul original 3.132 de cuvinte mai mult

<span>%d</span> blogeri au apreciat: