Arhiva | 12:06 pm

Planul Merkel: 400 de mii de migranți pe an. Migranţii stabiliţi în Germania sunt germani chiar dacă nu se numesc Klaus sau Erika!

1 sept.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat marţi că migranţii care se stabilesc în Germania sunt germani chiar dacă au nume străine, făcând o referire subtilă la obiceiul germanilor albi de a-i întreba pe turcii născuţi în Germania de unde provin, transmite Reuters.

“Integrarea nu poate fi un efort de şapte generaţii care nu se termină niciodată doar pentru că o persoană nu se numeşte Klaus sau Erika”, a spus Merkel zâmbind, în timpul unei ceremonii care a marcat 60 de ani de când Germania a semnat un tratat cu Turcia pentru a aduce sute de mii de bărbaţi turci pentru a acoperi lipsa forţei de muncă în anii 1960.

“Întrebarea este cât timp trebuie să se integreze o persoană care nu are un nume clar german înainte de a fi integrată? Cred că toată lumea ar trebui să aibă şansa, cel târziu când a obţinut cetăţenia germană, să fie văzută ca parte a acestui pământ, iar numele nu trebuie să joace niciun rol “, a adăugat ea.

Merkel, care conduce Germania de 16 ani, intenţionează să demisioneze după alegerile din 26 septembrie, în care blocul ei conservator riscă să piardă puterea, fiind în urma social democraţilor de centru-stânga (SPD) în sondajele de opinie.

Creştin democraţii (CDU) şi partidul asociat Uniunea Social Creştină Bavareză (CSU) şi-au văzut popularitatea scăzând treptat de la decizia lor din 2015 de a primi aproape un milion de solicitanţi de azil, în principal din Siria şi Irak.

Decizia lui Merkel a fost apreciată la nivel internaţional, dar a atras critici acasă, conservatorii coborând în sondaje, în timp ce extrema dreaptă a câştigat locuri în Parlamentul naţional pentru prima dată după epoca nazistă din 1933-45.

În ultimul timp, retragerea haotică a trupelor NATO din Afganistan a adus imigraţia în fruntea agendei electorale, în timp ce Germania a primit mii de afgani care fug din talibani, apărând teama unei repetări a crizei migranţilor în Europa din 2015.

Agenţia Federală a Muncii din Germania estimează că cea mai mare economie din Europa ar trebui să absoarbă în jur de 400.000 de migranţi pe an pentru a rezolva lipsa forţei de muncă.

Germania a investit miliarde de euro în cursuri de limbă şi formare pentru a ajuta solicitanţii de azil să intre pe piaţa muncii, învăţând din greşelile pe care le-a făcut cu muncitorii turci care nu au primit niciun ajutor pentru a învăţa limba şi a-şi actualiza abilităţile.

https://60m.ro/

România, dependentă de Germania: Schimburile comerciale au crescut cu 20,5% în prima jumătate a anului!

1 sept.

Conform celor mai recente date comunicate de Biroul Federal de Statistică din Germania (Destatis), volumul schimburilor comerciale dintre Germania și România s-a redresat semnificativ în prima jumătate a anului 2021, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, anunță Camera de Comerț româno- germană.

Exporturile către România s-au ridicat la 9 mld. EUR, în creștere cu peste 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce importurile au crescut la 7,4 mld. EUR (+17,2%). Cu un volum al schimburilor comerciale de 16,4 mld. EUR (+20,5%) în primele șase luni ale anului, România ocupă locul 20 în topul partenerilor comerciali ai Germaniei în perioada menționată.

„Acesta este un semn clar de redresare, având în vedere că cifrele semestriale au atins nivelul de dinaintea crizei. Dacă ne uităm la dinamica comerțului bilateral și la atmosfera pozitivă privind afacerile din cadrul companiilor germane din România, ne așteptăm ca până la sfârșitul anului 2021 cifrele să crească chiar peste nivelul celor din 2019 (cca. 32 mld. EUR)”, declară Sebastian Metz, Director general și membru în Consiliul Director al AHK România.

https://60m.ro/

România, groapa de gunoi a Germaniei: Tir cu deșeuri, oprită în Vama Borș!

1 sept.

Un TIR încărcat cu deşeuri textile care venea din Germania a fost oprit la intrarea în ţară prin Borş, autorităţile constatând că şoferul nu avea documente legale pentru a introduce în România a deşeurilor.

Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră (ITPF) Oradea a informat, miercuri, că în TIR-ul verificat în Punctul de Trecere a Frontierei Borş se aflau 16,3 tone de deşeuri.

Şoferul, un român de 37 de ani, avea documente de însoţire a mărfii în care scria că transportă îmbrăcăminte uzată.

“Existând suspiciuni cu privire la legalitatea transportului, poliţiştii de frontieră au solicitat sprijin autorizat reprezentanţilor Comisariatului Judeţean Bihor din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu. În urma verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că automarfarul era încărcat cu deşeuri de îmbrăcăminte uzate, pentru care şoferul nu a prezentat documentaţia necesară prevăzută de lege pentru importul de deşeuri”, a transmis ITPF Oradea.

În acest caz, autorităţile de control au dispus nepermiterea intrării pe teritoriul României a mărfurilor transportate.

https://60m.ro/

1 septembrie: Invadarea Poloniei de către Germania. În mai puțin de o lună, naziștii și sovieticii sărbătoreau împreună ocuparea Poloniei. Începutul celui de-al doilea război mondial!

1 sept.

1 septembrie 1939: Invadarea Poloniei în culori (Galerie FOTO) ⋆  Redescoperă Istoria
La 1 septembrie 1939, la ora 4:45 dimineața, bombardiere Heinkel He-111 precum și bombardierele de picaj Dornier și Junkers Ju-87 (Stuka) au început să distrugă drumurile, aerodromurile, nodurile de cale ferată, depozitele de muniții, centrele de mobilizare și orașele, inclusiv Varșovia. Nava școală Schleswig Holstein din portul Danzig a început să bombardeze granița poloneză. Astfel începea cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cu o zi înainte, pe 31 august, soldați germani îmbrăcați în polonezi au efectuat un atac împotriva stației radio germane Sender Gleiwitz din Silezia superioară, o provincie germană (din 1945: Gliwice, Polonia), oferind un „casus beli” pentru Adolf Hitler.
O bună parte a Forțelor Aeriene Poloneze a fost distrusă la sol, apărarea antiaeriană era aproape inexistentă, iar avioanele care au putut să decoleze au fost pradă ușoară pentru Messerschmitt-urile Me-109 ale Luftwaffe.
Pe 17 septembrie, Uniunea Sovietică a invadat Estul Poloniei, în conformitate cu articolul II al protocolului adițional al pactului de neagresiune dintre Germania și URSS, mai cunoscut sub numele de „Ribbentrop-Molotov”, după cei doi miniștri de externe care au parafat documentul.
Cea mai bună ilustrare a înțelegerii germano-sovietice asupra evenimentelor o reprezintă cazul de la Brest-Litovsk. Orașul fusese ocupat de către  Corpul 19 Panzer comandat de generalul Heinz Guderian, dar la apropierea Brigăzii 29 Tancuri Sovietică, cele două forțe au negociat pașnic schimbarea „proprietarului” citadelei. Mai mult, comandanții sovietici și germani au organizat o paradă comună a victoriei (VIDEO mai jos), înainte ca forțele germane să se retragă în spatele liniei de demarcație convenite.
Confruntată cu un al doilea front, rezistența poloneză s-a prăbușit definitiv pe 6 octombrie, după Bătălia de la Kock. Toate trupele disponibile ale Poloniei, aproape 120.000 de oameni, au fost evacuate în România, țară neutră în acel moment.
Polonia nu a semnat niciodată un act de capitulare în fața celor două puteri.

De ce s-a PRĂBUȘIT America: Radiografia unei CATASTROFE care schimbă fața lumii!

1 sept.

Ce se petrece în acest moment în Statele Unite poate schimba echilibrul strategic și ordinea planetară. De aceea, este important să înțelegem ce se întâmplă.
Un editorial lămuritor al lui Tucker Carlson difuzat în seara de 30 august la Fox News și pe care l-am tradus integral pentru cititorii ActiveNews.
Cel mai lung război al Americii s-a terminat azi. După aproape douăzeci de ani, ultima aeronavă a armatei Statelor Unite a decolat din Afganistan. Generalul Kenneth McKenzie, din cadrul US Marine Corps, a supervizat războiul.
Iată anunțul făcut de el:
General Kenneth McKenzie Jr., luni: Mă aflu aici pentru a anunța încheierea retragerii noastre din Afganistan și sfârșitul misiunii militare de evacuare a cetățenilor americani, a cetățenilor din terțe țări și a afganilor vulnerabili. Ultimul (avion) C-17 a decolat de pe Aeroportul Internațional Hamid Karzai pe 30 august, în această după amiază, la ora 3.29 PM, ora Coastei de Est. El se află acum în afara spațiului aerian afgan.
Așadar, am evacuat toată lumea și s-a terminat. Un moment emoționant. Peste 4.000 de americani au murit în Afganistan în douăzeci de ani, inclusiv, săptămâna trecută, mai mulți pușcași marini care nu erau decât niște sugari când primele trupe americane au ajuns aici.
În sfârșit, după decenii, totul s-a încheiat. Dar s-a încheiat cu adevărat?
La numai câteva momente după ce a anunțat că am părăsit Afganistanul definitiv, generalul McKenzie a recunoscut că, de fapt, nu toți ai noștri au plecat. De fapt, încă se mai află americani captivi în Afganistan. Armata americană ne-a lăsat oamenii în urmă.
Generalul Kenneth McKenzie Jr., luni: Nici un cetățean american nu a apărut la ceea ce a fost ultima misiune tactică comună, ultimele cinci avioane care au decolat. Ne-am menținut capacitatea de a-i recupera până în ultimul minut înainte de plecare, însă nu am mai putut scoate nici un american.  Această activitate s-a încheiat cu aproximativ 12 ore înainte de evacuarea noastră. Cu toate acestea, ne-am menținut capacitatea și am continuat să fim pregătiți să îi aducem până în ultima clipă, însă nici unul nu a reușit să ajungă la aeroport și nu a putut fi suit la bord.
„Nici unul a reușit să ajungă la aeroport.” Acesta este un răspuns la multe întrebări.
Săptămâna trecută, v-ați mirat poate de numărul mare, dar neprecizat, de americani despre care tot citiți că sunt captivi în Afganistan din diverse motive. Cine sunt acești oameni? De ce mai sunt încă acolo?
„Poate că nu au vrut să plece”, ați putea crede. „Poate că nu le datorăm nimic.” Ar fi drăguț dacă am putea crede asta, însă acum nu mai putem să o facem. Tocmai am aflat de la comandantul trupelor Statelor Unite din regiune că cel puțin unii dintre acești oameni – compatrioți de-ai noștri, frații noștri americani – sunt cu adevărat captivi într-o țară controlată de talibani. Au încercat să fugă, însă haosul și pericolele au fost prea mari.
După cum ne-a spus generalul McKenzie, nu au reușit să ajungă la aeroport la timp. Așa că armata americană a plecat pur și simplu. Tare. Sunați-ne dacă ajungeți pe la Tampa.
Este aproape incredibil că generalul Kenneth McKenzie a recunoscut așa ceva public. Reporterii din încăperea unde a avut loc briefingul au părut să considere că totul este perfect normal – încă un briefing al Pentagonului.
Dar nu este normal. Cel puțin, nu în această țară. Este înspăimântător din toate punctele de vedere. Este definiția lipsei de onoare.
La ce bun să mai ai o armată care nu se ostenește să își salveze propriii cetățeni? Iată o întrebare foarte gravă.
De ce avem o armată – toate tunurile, elicopterele și sistemele de rachete? Nu este ăsta scopul suprem: să îi protejăm pe americani?
Se pare însă că mai există și un alt scop, sau cel puțin aceasta este viziunea tipului care conduce comandamentul militar central. Acei americani captivi nu sunt problema noastră, a explicat generalul McKenzie. Să se ocupe de ei Departamentul de Stat.
Și în această situație, bronzat și relaxat, întors din vacanța sa în Hamptons, muzician amator și secretar de stat cu jumătate de normă, Tony Blinken a ieșit în față.
Da, Blinken a confirmat că peste o sută de americani au fost abandonați în Afganistan și sunt disperați să fugă de acolo. Nu, nu avem acum nici un mijloc de a le garanta plecarea în siguranță, după ce armata a plecat.
Însă nu e nici o problemă. Teocrația medievală care conduce acum țara are totul sub control. Talibanii și-au dat cuvântul că cetățenii americani vor fi bine.
Și cu asta Tony Blinken a ieșit din scenă. Nu a acceptat întrebări.
Nici Joe Biden nu a apărut, atunci sau în orice alt moment, să explice  ce se întâmplă cu acei americani. Sau ce se întâmplă în general în Afganistan. Președintele Statelor Unite a dispărut din nou.
E clar, ne aflăm într-un moment de cotitură din istoria noastră. Cea mai evidentă pagubă de război – în afara celor 13 militari de săptămâna trecută – o reprezintă puterea și prestigiul Americii. În doar câteva zile, ambele s-au deteriorat grav.
Consecințele acestui moment, atât pe termen scurt cât și peste generații, vor fi uriașe.
Însă deocamdată se cuvine să ne întrebăm: cine își asumă responsabilitatea pentru asta? Cine plătește pentru acest dezastru?
Nu cu mult timp în urmă, răspunsul era ușor de dat: liderii noștri. Până de curând, conducătorii înțelegeau că funcția vine la pachet și cu obligații, nu doar cu privilegii. Dacă iei decizii majore, trebuie să fii pregătit să suferi consecințele, în cazul în care lucrurile ies prost.
În primăvara lui 1912, Edward Smith a intrat cu vasul său într-un aisberg din Atlanticul de Nord. Când vasul s-a scufundat, Smith nu a dat vina pe schimbarea climatică. A rămas cu stoicism la timonă, scufundându-se cu Titanicul pe fundul oceanului, iar oamenii l-au elogiat. Nimeni nu s-a gândit că este un gest ciudat. Era de așteptat. El era comandatul. Nu și-a părăsit postul până la sfârșit.
Cine este responsabil pentru asta și – mai important – cine plătește?
De-a lungul timpului, o întreagă clasă de experți în politică externă și de lideri politici a privit vreme de 20 de ani cum Afganistanul s-a transformat într-o belea lipsită de sens în care americanii mureau și am suferit pierderi ireparabile.
Când se întâmplau toate astea, nu au scos o vorbă. De fapt, au mințit în mod repetat. Cine sunt ei? Îmi vine în minte numele Liz Cheney. Însă ca ea sunt mulți.
Și mai sunt și cei responsabili pentru ce s-a petrecut în ultimele săptămâni. O retragere care nu putea avea loc într-un mod mai inept nici într-un scenariu de film: Joe Biden și numeroșii săi adjuncți, cu toții o adunătură de incompetenți, dacă nu de bolnavi la cap.
Care este pedeapsa pentru ei? Câți dintre ei au fost demiși sau au demisionat? Sau măcar au prezentat scuze?
Din câte știm, nici unul. De fapt, singurul ofițer care a pățit ceva până acum de pe urma acestui dezastru este locotenent colonelul de Marină numit Stu Scheller.
Scheller nu a fost de acord cu abandonarea bazei aeriene Bagram. Mâinile nu i-au fost mânjite de sângele celor 13 militari care au murit săptămâna trecută. Vina lui a fost o postare video pe rețelele sociale:
Stuart Scheller, joi: Dacă un comandant de batalion are cea mai mică plângere față de un ordin, bum, este concediat. Dar îl avem pe secretarul pentru Apărare care a depus mărturie în Congres, în luna mai, că forțele de securitate afgane pot rezista înaintării afgane. Avem un prezidiu al statelor majore reunite, al cărui șef ar trebui să dea sfaturi în privința politicii militare. Avem un comandant combatant al Pușcașilor Marini. Toți acești oameni trebuie să dea sfaturi. Și nu spun că trebuie să rămânem pentru totdeauna în Afganistan. Însă spun: și-a aruncat vreunul dintre voi gradele pe masă și să zică: e o idee proastă să evacuăm aeroportul Bagram, o bază aeriană strategică, înainte de a evacua pe toată lumea?
Este un dezastru, e limpede. Acest dezastru este rezultatul unei serii de decizii proaste luate de niște oameni ale căror nume le cunoaștem.  Au fost acești oameni pedepsiți, au oferit explicații sau au prezentat scuze? Aceasta este întrebarea pusă de Stu Scheller.
Și pentru că a pus această întrebare, Pentagonul l-a eliberat din funcția de comandă.
Duminică, Stu Scheller a anunțat că demisionează din corpul Pușcașilor Marini, cu doar trei ani înainte de pensia care i se cuvenea.
Însă a demisionat și iată de ce:
Stuart Scheller, duminică: Tot ce am cerut a fost răspundere din partea comandanților mei. Au fost făcute greșeli mari, evidente. Nu spun că timpul poate fi dat înapoi. Tot ce am cerut a fost răspundere din partea oamenilor pe care i-am pomenit. Să spună: „Da, s-au făcut unele greșeli”. Cred că asumarea acestei responsabilități ar fi fost mai importantă pentru militarii activi și pentru cei care se luptă cu sindromul post-traumatic sau cu alte sechele psihice. Mult mai importantă decât orice articol sau mesaj. Dar nu am primit-o.
Mii de americani au murit în Afganistan. Zeci de mii, sute de mii au rămas cu sechele permanente după perioada pe care au petrecut-o aici în ultimii douăzeci de ani.
Această evacuare catastrofală slăbește țara noastră pentru totdeauna. Cine sunt cei care au luat deciziile și de ce nu au prezentat scuze?
Este o întrebare foarte simplă, iar pentru faptul că a pus-o Scheller a fost demis din funcție.
În loc să își asume cea mai mică responsabilitate pentru dezastrul pe care l-au provocat, membrii administrației Biden fac, într-un mod deconcertant, exact contrariul, lăudându-se cu treaba excelentă pe care au făcut-o.
Purtătorul de cuvânt al lui Biden a anunțat că Casa Albă nu intenționează să sancționeze pe nimeni de la Pentagon sau din serviciile de informații pentru spectacolul la care asistăm acum. Pe nimeni:
Casa Albă, Briefing de presă. Reporter: Consideră el (Biden) că a fost sfătuit prost? Și intenționează să solicite demisia generalilor săi, dat fiind costul uriaș în vieți de americani și de afgani?
Jen Psaki: „Nu” la ambele întrebări.
Poziția administrației Biden a fost mereu aceeași, în ciuda tuturor dovezilor pe care le vedem la televizor. Îți spun că au făcut tot ce s-a putut mai bine.
Joe Biden a declarat prima oară asta pe 19 august, înaintea atacului cu bombe din Kabul.
Însă, nu mai departe de astăzi, a repetat-o principalul purtător de cuvânt al Pentagonului. Unsurosul John Kirby a explicat că nu exista nici un mijloc pentru a prezice că președintele afgan, Ashraf Ghani, va abandona brusc țara în mâinile talibanilor.
John Kirby, luni: Ne așteptam ca guvernul Ghani să rămână pe loc. Nimeni nu și-ar fi putut imagina cu ce viteză se va destrăma literalmente guvernul, aproape de pe o zi pe alta. Nu a existat pur și simplu nici un mijloc pentru a prezice asta.
Am putea dedica restul emisiunii, al săptămânii, al anului, pentru a examina fiecare minciună pe care ne-o spun și a o demonta, pentru că sunt minciuni dintre cele mai fragile.
Să o privim cu mai multă atenție pe aceasta: nu exista pur și simplu nici un mijloc de a prezice că președintele Afganistanului va fugi. Pentru a înțelege cât este de ridicolă această afirmație, cât de mincinoasă, gândiți-vă ce știa guvernul nostru despre Ashraf Ghani.
Potrivit Washington Post, Pentagonul nu știa nici măcar că Ghani fugise din Afganistan până când nu a aflat de la televiziune. Nu avea nici o idee.
Citez:
„Responsabilii americani au fost la fel de surprinși ca toată lumea. Americanii se așteptau ca Ghani să rămână în funcție pentru o tranziție ordonată spre o autoritate interimară… Însă el nu a informat majoritatea membrilor guvernului său, inclusiv pe cei doi vicepreședinți, despre intenția sa de a pleca. Ghani nu a contactat nici guvernul american, care a fost obligat să reconstituie plecarea liderului absent din zvonuri și reportajele de presă.”
Agențiile noastre de informații au primit un total de 85 de miliarde de dolari numai anul trecut, din taxele federale. Mai mulți bani decât bugetele militare ale Rusiei, Germaniei și Marii Britanii.
În ciuda acestor bani, generalii și spionii noștri erau convinși că Ashraf Ghani va rămâne pentru o „tranziție ordonată”. Ei spun că nu exista nici o modalitate de a prezice că lucrurile vor sta altfel.
Între timp, nimeni – nici Pentagonul, nici CIA, nici Departamentul de Stat – nu poate spune unde se află Ashraf Ghani. N-au nici o idee.
Autoritățile noastre nu au nici o problemă să găsească, să zicem, o femeie între două vârste care a comis infracțiunea de a flutura un steag pe Capitoliu în ianuarie. Însă nu și pe președintele Afganistanului.
Asta nu înseamnă că eram complet în beznă. Ceea ce liderii noștri au remarcat, TOTUȘI, este că, înainte de căderea Kabulului, devenise evident că Ghani nu mai avea grijă să își facă treaba și nici nu mai era capabil să o facă. Acesta este tipul pe care l-am instalat noi.
Când talibanii au început să cucerească teritorii cheie, în această vară, de pildă, Ghani nu era preocupat de ce se petrece în Afganistan, ci de un nou sistem de plată a salariilor guvernului care trebuia implementat curând.
Potrivit Washington Post:
„Chiar în timpul căderii în serie a unor capitale de provincii… președintele (Ghani) părea distras.”
Conform unui oficial, care a vorbit cu reporterii ziarului, „Ghani dorea să discute despre digitalizarea economiei. Nu își făcea nici o grijă în legătură cu teribila amenințare.”
Rețineți – Ghani nu avea nici o pregătire în vreun domeniu important. Tipul era un profesor de colegiu care lucrase la Johns Hopkins. Am ales o unealtă incompetentă din lumea universitară americană, în locul unui afgan care să poată conduce țara.
Tony Blinken îl plăcea, iar oamenilor le-a plăcut ce îi plăcea lui Tony Blinken.
Altfel, comportamentul bizar al președintelui afgan ar fi provocat îngrijorarea unor oficial americani, inclusiv generalului McKenzie, șeful Comandamentului Central.
Washington Post scrie că McKenzie a fost, citez, „mut de uimire” de comportamentul lui Ghani. A făcut cineva din Pentagon ceva în legătură cu asta? Sigur că nu. Pur și simplu s-au prefăcut că totul este în regulă pentru că sunt proști.
În timp ce talibanii ocupau Afganistanul, Departamentul de Stat nu l-a contactat pe Ashraf Ghani pentru a ști unde se află și ce face. În loc de asta, Tony Blinken și adjuncții săi erau preocupați ca alte țări să semneze o declarație pe care să le-o trimită talibanilor, îndemnându-i să îi lase pe americani să plece din țară.
Declarația finală a fost semnată de puteri militare precum Haiti, Papua – Noua Guinee și Republica Democratică Congo.
Asta a considerat secretarul de stat important să facă: să pună Haiti, Papua – Noua Guinee și Republica Democratică Congo să semneze un document stupid, care nu spune nimic. Minte de copii.
Și totuși nici unul dintre liderii noștri nu a prezentat scuze pentru asta – nici măcar nu realizează că au dat-o în bară grav. Nu au o clipă de meditație pentru a reflecta de ce se aflau la telefon cu Haiti în timp ce cetățeni americani erau captivi în Afganistanul condus de noii noștri prieteni, talibanii.
Nici măcar nu le trece prin cap să ofere explicații de ce au lăsat siguranța a mii de cetățeni americani în mâinile unui președinte care nu se sinchisește suficient pentru a rămâne în funcție.
Și, bineînțeles, nici Ashraf Ghani nu își cere iertare. La urma urmei, a fost pregătit de Statele Unite – a fost educat la Columbia. Și-a luat milioanele de dolari pe care i le-am dat și a fugit, susținând că este un erou care și-a părăsit țara pentru a evita mai multă vărsare de sânge, în loc să recunoască că e un laș.
Între timp, copiii lui – care sunt americani și locuiesc în case de milioane de dolari, la Washington DC și Brooklyn – cer țării noastre să primească cât de mulți refugiați afgani posibil.
Fiul său, apropo, a lucrat în echipa de campanie electorală prezidențială a lui Pete Buttigieg. Asta spune totul. Deci, pentru a alege un președinte al Afganistanului, clasa noastră politică oarbă a ales unul de teapa ei. Logic.
Brusc, multe din cele pe care le-am văzut în ultimii 20 de ani în Afganistan, și în special în ultimele patru luni, capătă sens.
„Experții” Departamentului de Stat și CIA au folosit mii de miliarde de dolari pentru a instala în Afganistan tipi la fel de stupizi ca ei.
Amintiți-vă că în iunie serviciile de informații ale SUA preziceau că guvernul lui Ashraf Ghani va rămâne neclintit timp de șase luni.
Nu mai departe de luna aceasta, Mark Milley (șeful statelor majore reunite) declara că nu a avut nici o informație că talibanii vor cuceri Afganistanul atât de rapid.
Gen. Mark Milley, 18 august: Nu a fost nici o informație pe care eu sau altcineva să o fi văzut care să indice o prăbușire a acestei armate și a guvernului în 11 zile.
De fapt, au crezut asta din cauză că incompetenții din jurul lor nu au încetat să o tot repete, ca și cum ar fi fost adevărat, iar ei au pus botul.
Acesta este unul din motivele pentru care Pentagonul a abandonat aerodromul Bagram – un loc mult mai ușor de securizat decât aeroportul comercial din Kabul. Nu se gândeau că au nevoie de el. Aveau încredere în Ashraf Ghani, tipul obsedat de noua versiune afgană a PayPal.
Din același motiv, administrația Biden a refuzat oferta talibanilor de a ceda întregul Kabul armatei americane. Credeau că au mult mai mult timp la dispoziție decât în realitate.
Jack Sullivan, consilier prezidențial pentru securitate, duminică: În privința deciziei tactice legate de care dintre aeroporturi este mai potrivit pentru o evacuare, evident, orice președinte responsabil ar acorda greutatea cuvenită sfaturilor comandanților din teritoriu. Iar sfatul lor a fost să închidem Bagram și să ne concentrăm pe Kabul.
„Să închidem Bagram și să ne concentrăm pe Kabul.” Am făcut asta și acum o mulțime de oameni au murit și alții sunt captivi acolo. Și, încă o dată, nimeni nu a prezentat scuze.
Dacă unul din copiii noștri face ceva greșit, nu am avea stare până nu și-ar cere iertare. Căința este unul din mijloacele de a rezolva o problemă. Importantă, nu din punct de vedere practic, ci moral.
Ei nu recunosc că au greșit pentru că nu se sinchisesc de ceea ce gândim noi. Așa că, pentru moment, singura persoană care a fost sancționată pentru aceste greșeli teribile este un ofițer care a criticat respectivele decizii.
Lucrurile nu pot continua astfel. Când liderii refuză să își asume responsabilitatea, oamenii se revoltă. Trebuie să schimbăm direcția imediat și să ne recunoaștem erorile. Responsabilii trebuie să-și recunoască erorile.
Altminteri, lucrurile vor lua o turnură îngrozitoare.

Ministrul Oros distruge cercetarea în Agricultură!

1 sept.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării rurale (MADR) a cerut Stațiunilor de Cercetare să-și minimizeze în acest an cheltuielile cu pregătirea personalului, dar și să taie din alte costuri ce țin de activitatea de cercetare. Conform unui document care a intrat în posesia Agrointeligența, în 2021, MADR a ales să ceară institutelor și stațiunilor de cercetare agricolă să taie din bugetul de cheltuieli al capitolului cu cel mai mare potențial de multiplicare a banilor cheltuiți: ”pregătirea cercetătorilor”.

Stațiunile și Institutele de Cercetare în Agricultură au avut după ‘89 un magnetism aparte în a atrage asupra lor tot felul de năpaste nemeritate. Primele guverne le-au tăiat robinetul de finanțare, lăsând cercetătorii să se zbată ca peștii pe uscat. Apoi guvernanții și conectații la clasa politică au fost ademeniți de glasul pământului și le-au furat peștilor și uscatul. De obicei s-a urmat regula sfântă a spolierii de teren a entităților de cercetare din marile centre urbane sau din proximitatea imediată a acestora, acolo unde tentația imobiliară era cea mai mare. Apoi au început să se mulțumească și cu terenuri agricole din patrimoniul stațiunilor și institutelor. În cazuri punctuale, s-a scurs către terți inclusiv material genetic neprețuit din patrimoniul național.

S-a cerut limitarea cheltuielilor ”cu pregătirea profesională a personalului”

A părut că ultimii ani au adus o mai bună înțelegere a nevoii de modernizare a cercetării în agricultură. Însă Agrointeligența a intrat în posesia unui document redactat de MADR și remis tuturor instituțiilor de cercetare pe care le are indirect în subordine, în care le cere, printre altele, să diminueze cheltuielile cu deplasările interne și externe (imaginați-vă cum ar fi ca reprezentanților unei companii de semințe, de exemplu, să i se ceară așa ceva) și, mai ales, să își limiteze cheltuielile cu pregătirea personalului.

Cităm: ”…vă rugăm să întreprindeți demersurile necesare în vederea limitărilor tuturor cheltuielilor ce nu sunt de strictă necesitate pentru desfășurarea activităților specifice ale instituției dumneavoastră și comunicarea acestor măsuri în același termen prevăzut la alineatul precedent. În acest sens vă indicăm ca fiind necesar și oportun a fi limitate cheltuielile cu pregătirea profesională a personalului…” .

Această din urmă componentă a solicitării oficiale a MADR aruncă în aer orice aparență anterioară privind grija pe care MADR o are, ca bun păstor, de cercetarea al cărei patron este. Dacă ar exista o ordine de priorități, în anii cu buget sărac, când ne referim la cercetare există 3 categorii care ar trebui să fie ultimele atinse de impactul tăierilor. Acestea sunt menținerea nucleului de cercetare, care include componenta de remunerare și cea de pregătire a lor, menținerea în viață a experimentelor științifice, în special a celor multianuale, precum și investițiile în echipamente și instrumente care multiplică exponențial expertiza echipei de cercetare. Urmează în ordinea importanței comunicarea către exterior a rezultatelor cercetării, ceea ce implică bugete de deplasare pentru promovarea roadelor comerciale ale cercetării (de obicei soiuri, hibrizi, rase) în vederea generării de venituri, sau pentru schimburi de experiență între nuclee de cercetare.

S-au cerut tăieri și la cheltuielile cu carburantul ”sub limita maximă a consumurilor normate”

Circulara de la MADR include și o referire despre gestionarea carburantului, solicitându-se reduceri ”a cheltuielilor cu carburantul sub limita maximă a consumurilor normate prevăzute în actele normative ce reglementează aceste aspecte pentru instituția dumneavoastră„.

Documentul MADR include și o solicitare de bun-simț, aceea a ”utilizării autoturismelor aflate în dotarea instituțiilor coordonate numai în scopuri strict legate de activitatea instituției”.

Finanțele au cerut să se facă economii, MADR a decis să se taie la cercetare

Documentul în posesia căruia a intrat Agrointeligența poartă antetul Ministerului Agriculturii- Direcția Buget, Finanțe și Fonduri Europene și are nr. de înregistrare 165094/28.04.2021. Acesta a fost emis de către MADR urmare a unei solicitări primite de instituție cu 9 zile mai devreme din partea Ministrului Finanțelor de la acea vreme, Alexandru Nazare, care cerea o tăiere de încă 10% din bugetele instituțiilor. Nu însă deținătorul portofoliului finanțelor e cel care a indicat la ce capitole bugetare să se efectueze tăieri, ci Ministerul Agriculturii. Se naște întrebarea firească: ce fel de expertiză a utilizat echipa de conducere a MADR, în clipa în care a decis ca în 2021 cercetării în agricultură să i se ceară să își taie fondurile de perfecționare.

România e o aglomerare de (multe) sole, populate cu plante, animale și oameni, amplasată de destin într-o parte a continentului Europa, care e o bucată de pământ ceva mai mare de pe planeta Terra. Pe Planeta asta de culoare preponderent albastră, există 195 de state, câteva zeci dintre ele fiind adevărate powerhouse-uri în materie de cercetare de orice tip, inclusiv agricolă. Ele știu că cea mai mare valoare adăugată este adusă de ”research”, care nu se poate face fără specialiști excelent pregătiți în domeniile lor.

Cum poate o țară membră UE, unul din cei 3 poli ai puterii economice mondiale, alături de SUA și China, să își propună ca act aspirațional în 2021 să ceară stațiunilor și institutelor din domeniul agricol, să își facă kamikaze, tăindu-le propriilor cercetători din cheltuielile cu pregătirea profesională? Practic e ca și cum informația relevantă generată în 2021 pe restul Planetei Terra ar sta în loc pentru acei specialiști români care (din motive doar de ei știute) au rămas, sau au intrat în cercetarea agricolă românească. Însă nu e doar atât, fiindcă pregătirea profesională nu înseamnă doar acces la cele mai noi tehnologii și informații din domeniu, ci și aprofundarea tezaurului de cunoștințe deja existent. Privind partea plină a paharului, așa cum solul are nevoie ca o dată la câțiva ani să își tragă sufletul, ca apoi să rodească mai abitir, cercetătorii români vor începe anul 2022 cu minți odihnite, ceea ce le va da un avantaj competitiv în fața omologilor lor, dintre care unii probabil că vor da semne de burn-out.

Nu avem la acest moment informații dacă există și ce eventuale tăieri fost propuse de către MADR la nivelul altor instituții din subordine.
Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Sursa: agrointel.ro

https://60m.ro/

DOI REPETENTI.Dezastru la BAC: Rata de promovare 30,3%, înaintea contestaţiilor!

1 sept.

Ministerul Educaţiei a publicat, marţi, primele rezultate ale sesiunii august-septembrie a examenului de bacalaureat. Rata de promovare este 30,3%, înaintea contestaţiilor şi nu s-a înregistrat nicio medie de 10.

”Rata de promovare înregistrată în sesiunea august – septembrie a examenului naţional de bacalaureat 2021 este 30,3%. În aceeaşi sesiune a anului trecut, înainte de soluţionarea contestaţiilor, procentul candidaţilor promovaţi a fost 31,5%”, a anunţat, marţi, Ministerul Educaţiei.

Sursa citată a precizat că, din totalul candidaţilor promovaţi (9.703), 6.816 candidaţi provin din promoţia curentă, iar 2.887 de candidaţi provin din promoţiile anterioare. Rata de succes pentru promoţia 2020 – 2021 este 32,3%. Pentru promoţiile anterioare, rata de succes a candidaţilor este 26,3%.

La probele scrise s-au prezentat 32.043 de candidaţi din cei 38.949 de candidaţi înscrişi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 77 de candidaţi, care nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni).

La această sesiune a examenului nu s-a înregistrat nicio medie de 10, cea mai mare medie fiind 9,76 şi a fost obţinută de către un even din Bucureşti, care a terminat şcoala în promoţiile anterioare. În total, au fost 23 de medii cuprinse între 9.00 şi 9,76.

Contestaţiile pot fi depuse marţi, în intervalul orar 12:00 – 18:00, atât în format fizic, cât şi electronic. În acest sens, candidaţii completează, semnează şi depun/transmit electronic inclusiv o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. Pentru candidaţii minori, declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.

Rezultatele finale, după soluţionarea contestaţiilor (1 – 3 septembrie), vor fi comunicate vineri, 3 septembrie.

Media minimă de promovare a examenului este 6 (şase), iar nota minimă pentru fiecare probă scrisă este 5 (cinci).

https://60m.ro/

Cîmpeanu și Mihăilă au decis: Se închid creșele, gradiniţele şi şcolile, după ce depășim 6 la mie!

1 sept.

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat miercuri că până la 6 la mie rată de infectare, toate creşele, gradiniţele şi şcolile funcţionează cu prezenţă fizică, iat după depăşirea acestui prag, rămân deschise doar creşele şi grădiniţele şi toţi elevii trec în online, cu excepţia învăţământului specia. Ministrul a anunţat că a fost elaborat ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii privind măsurile pentru începerea şcolii, dar va fi semnat după avizul CNSU.

https://60m.ro/

Turcan: Majorările de preţuri n-ar fi trebuit să îi surprindă pe români!

1 sept.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat, marţi seară, vorbind despre creşterea preţurilor la energie, că “majorările de preţuri n-ar fi trebuit să surprindă aşa de tare opinia publică informată” şi a susţinut, totodată, că ANRE “putea să facă mai mult pentru consumatorul final”. “Se estimează o creştere a preţurilor, însă nu disproporţionată… Nu cred că este oportun acum să încep să dau cifre pentru că mă uit şi eu la diverse analize economice, n-am o lampă a lui Aladdin în care să privesc şi să vă spun cum vor creşte preţurile”, a declarat Turcan, întrebată despre scumpirile care vor urma.

Raluca Turcan a afirmat, marţi seară, la Digi 24, că factura la electricitate primită de ea a fost mai mare decât se aştepta.

“Eram obişnuită cu un anumit cost al facturii la energie electrică, a venit mai mare, inclusiv pe perioada verii. Însă, pe fond, dacă trecem la responsabilităţile pe care le avem ca guvernanţi, majorările de preţuri n-ar fi trebuit să surprindă aşa de tare opinia publică informată, pentru că am asistat în decursul timpului la o liberalizare a preţurilor, în acelaşi timp la creşteri de preţuri la nivel internaţional, cum avem preţul la gaz care este la un nivel record în momentul de faţă la nivel internaţional şi tocmai de aceea un proiect de lege despre care s-a tot vorbit în decursul timpului, şi anume de protecţie a consumatorului vulnerabil la consumul de energie a fost primul proiect pe care mi l-am asumat ca ministru al Muncii”, a explicat Turcan.

Ea a susţinut că nimeni nu a “îndrăznit” să se apuce temeinic de acest proiect, în condiţiile în care erau anticipate creşteri de preţuri.

“Pentru prima dată, dincolo de emoţia din spaţiul public legată de această avalanşă de creştere de preţuri, avem un proiect aprobat de Guvern, transmis în Parlament pentru a fi votat în procedură de urgenţă şi care oferă o plasă de siguranţă pentru toţi cei care sunt în risc de sărăcie energetică”, a adăugat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

Turcan a susţinut că a avut “bătălii dure” în Parlament, pentru ca “poziţia unei instituţii care reglementează situaţia pieţei energetice din România să fie una care să privească spre consumator”.

“Din nefericire, (…) pot să vă spun că s-a uitat foarte mult la furnizor, la distribuitori şi mult mai puţin la consumatorii finali, fie că sunt casnici sau non-casnici. (…) Altfel, nu văd de ce există nişte proceduri clare de reglementare a abuzurilor faţă de consumatori, fie că sunt casnici, fie că sunt non-casnici, de multe ori riscăm să ne uităm numai spre consumatorul casnic pentru că pare mult mai expus şi vulnerabil, pentru că e privit sub lupa nivelului veniturilor, dar avem şi consumatori non-casnici – intreprinderi mici şi mijlocii, care sunt pur si simpu acum sufocate de aceste majorări de costuri şi abuzuri în calculul facturilor”, a afirmat Turcan.

MInistrul Muncii a adăugat că a cerut explicaţii privind procedeul prin care facturarea pentru consumul de energie se face la un consum estimat şi nu la consumul realizat, ceea ce înseamnă “o creditare” din partea consumatorului către furnizor, Turcan arătând că nu vede “de ce trebuie să facem lucrul acesta”.

“Eu mi-aş dori să se întâmple lucrul acesta (renunţarea la consumul estimat – n.r.), nu ţine de Ministerul Muncii, am solicitat răspunsuri foarte clare şi sper să primesc”, a susţinut ea.

Turcan a arătat că în urma discuţiilor de marţi s-a stabilit ca legea consumatorului vulnerabil să fie votată în Parlament până la finalul lunii septembrie, iar în caz contrar Guvernul va căuta o altă soluţie oentru ca ea să devină aplicabilă de la 1 ianuarie, iar Ministerul Energiei să vină cu o variantă de compensare pentru actualul sezon rece, care nu ar fi acoperit de această lege.

Turcan a declarat, referindu-se la ANRE, că “putea să facă mai mult pentru consumatorul final”.

“Am urmărit evoluţia activităţii acestei instituţii şi din perspectiva drepturilor consumatorilor finali am impresia că atenţia nu a fost la fel de focusată ca spre furnizori sau distribuitori”, a afirmat Turcan, menţionând că liberalizarea preţurilor trebuia însoţită de o informare a consumatorilor asupra schimbărilor pe care aceasta le aduce.

Referitor la creşterea preţurilor, ministrul a afirmat: “Se estimează o creştere a preţurilor, însă nu disproporţionată… Nu cred că este oportun acum să încep să dau cifre pentru că mă uit şi eu la diverse analize economice, n-am o lampă a lui Aladdin în care să privesc şi să vă spun cum vor creşte preţurile. (…) De unde mai vin aceste creşteri de preţuri? De la angajatorii care, de exemplu, nu-şi pot susţine forţa de muncă şi atunci transferă costurile cu forţa de muncă în preţuri (…)”.

 

https://60m.ro/

Pufanul Cîțu și Generalul Iarnă!

1 sept.

A venit toamna, dar în România de azi nu mai cere nimeni să i se acopere inima cu ceva, cum cerea poetul pe vremuri, ci cel mult să i se acopere descoperirea de card, cu vreo primă, ceva, după un concediu petrecut pe Litoral. Toată vara, guvernanții n-au făcut decât să-și țârâie, mai abitir ca greierele din fabulă, performanțele economice. Practic, n-a trecut săptămână să nu-l vedem pe premierul Cîțu umflându-se în pene ca un papagal de peste Ocean și lăudându-se că situația e wow, că a crescut economia, că saltă procentele la productivitate ca lămâile la jocuri mecanice, că-i dă pe cetățeni prosperitatea afară din casă și ei, fraierii, nici nu-și dau seama cât de bogați au ajuns de când e el prim-ministru. În realitate, lucrurile nu stau însă așa grozav. Românii sunt deja cu valul patru până la gât, se anunță o iarnă geroasă, iar prețurile la gaze, electricitate, materiale de construcții cresc pe zi ce trece. Deocamdată, prețul sicrielor stă pe loc, dar la ce cerere se anunță, n-ar fi de mirare s-o ia și el razna în curând.

Cîțu și „guvernul lui” (al lui Iohannis, se-nțelege, că de unde să aibă Cîțu guvern?) ar fi putut foarte bine ca toată vara să facă lucruri utile pentru țară. De pildă, să achiziționeze module spitalicești și paturi de ATI, să construiască școli și grădinițe sau măcar să cumpere niște containere, să ajute cumva sectorul HORECA și alte domenii lovite grav de pandemie. Dar când să mai aibă guvernanți timp de construit, când ei de trei luni se tot bălăcăresc prin ziare și pe la televizor, își schimbă yalele la sedii, își pun poalele-n cap și o dau în bapeamătii toți de-a valma – USR-ul cu UDMR-ul, PNL-ul cu USR-ul, #TeamBarna cu #echipacâștigătoare etc, etc? Preocupați mai mult de propriile alegeri de partid decât de soarta românului de rând, Câțu, Orban, Cioloș, Barna și ceilalți „salvatori” nu au făcut și nici nu au de gând să facă ceva și pentru țară. Ei nu au habar cât costă pâinea, fiindcă-și umplu burta cu bere, nu știu cât e salariul minim, fiindcă au salariu maxim, ba chiar spun că „nu am văzut creșteri de prețuri foarte mari la energie” – cum l-am auzit chiar azi pe ministrul Energiei susținând. Domnule ministru, v-ați gândit că nu vedeți prețurile foarte mari fiindcă aveți poate dioptriile prea mici la ochelari și trebuie să mai mergeți pe la vreun oftalmolog?

În aceste condiții, pare justificată dorința Opoziției de a depune o moțiune de cenzură pentru căderea unui guvern care nu mai guvernează pentru toți românii, ci doar pentru cei cu carnet de partid din PNL, USRPLUS, UDMR, cu rubedeniile și amantele lor. Dar este această dorință și cea mai bună alegere? Sau mai curând ea va fi un nesperat și nemeritat balon de oxigen tocmai pentru premierul atât de hulit, Florin Cîțu? Fiindcă este clar că, la ce expertiză în șantaj a dobândit de când e prim-ministru, Cîțu îi va momi pe parlamentarii PNL să nu plece de la măcelăria guvernului până nu se-mpart ciozvârtele. Și, dacă Opoziția nu găsește cel puțin 30 de parlamentari din arcul puterii să dea vot de blam guvernului, din toată această poveste cu moțiunea de cenzură cel mai întărit iese tot premierul. Un Cîțu aureolat de căderea moțiunii va câștiga fluierând alegerile pentru șefia PNL și nici măcar fidelii lui Orban nu vor ieși din partid, sperând ca învingătorul să fie mărinimos și să le ofere și lor un os de ros, așa, de consolare.

Dacă mai sunt oameni isteți în Opoziție – și sunt sigur că încă mai sunt – ei nu se vor bate acum cu un Cîțu aflat pe steroizii puterii, ci îl vor lăsa în seama unui adversar mult mai tare: Generalul Iarnă. Abia după câteva luni de tremurat prin case, de scumpiri și păpică pe sponci, bașca și vreo carantină, ca să fie tacâmul complet, o să-l vedem pe pufanul Cîțu pe unde scoate cămașa Armani. Și abia atunci, când românii vor ajunge să iasă iarăși pe ger în stradă, însă nu că a furat Dragnea Belina, ci că le-a scumpit Cîțu găina, ar trebui Opoziția să introducă moțiunea de cenzură. Abia atunci o asemenea inițiativă ar putea avea succes, căci va da prilejul aripii Orban să se răzbune, în sfârșit, punând umărul la căderea guvernului. Și Cîțu chiar va fi nevoit atunci să plece. Nu de alta, dar prea i s-a urcat la cap beția puterii, iar beat poți conduce cel mult o oră o mașină, dar nu patru ani o țară.

 

https://60m.ro/

Justiția română a intrat în FALIMENT: Parchetul General, doar 28 de rechizitorii!

1 sept.

Parchetul General care este condus de Gabriela Scutea a reușit să facă, în primele opt luni ale acestui an, doar 28 de rechizitorii, în timp ce alte peste 860 de dosare au fost clasate. Cel mai vechi dosar nesoluționat datează din 2012 iar la Secția parchetelor militare, una dintre cele trei secții operative, zac dosarele Mineriadei și Revoluției.

Situația celor trei secții operative ale Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt:

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

  • În cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, în perioada 01.01.2021 -24.08.2021, au fost înregistrate 281 de dosare.
  • În aceeași perioadă, 118 dosare au fost soluționate prin netrimitere în judecată și 32 de dosare au fost soluționate prin trimitere în judecată (27 rechizitorii și 5 acorduri de recunoaștere a vinovăției).
  • La data de 24 august 2021 erau în lucru 271 de dosare, cel mai vechi fiind înregistrat în anul 2012.

Secția specială

  • În cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în perioada 01.01.2021 – 23.08.2021, au fost înregistrate 1290 de dosare. În aceeași perioadă, 736 de dosare au fost soluționate prin netrimitere în judecată și 1 dosar a fost soluționat prin trimitere în judecată (rechizitoriu).
  • La data de 23 august 2021 erau în lucru 6465 de dosare dintre care 71 mai vechi de 5 ani. SIIJ a fost înființată în anul 2018.

Secția parchetelor militare

  • În cadrul Secției parchetelor militare, în perioada 01.01.2021 – 26.08.2021, au fost înregistrate 17 dosare penale.
  • În aceeași perioadă au fost dispuse 9 soluții de clasare și nu au fost finalizate dosare cu soluții de trimitere în judecată.
  • La data de 26.08.2021 erau în lucru 26 de dosare cel mai vechi fiind înregistrat în anul 2014, dosar ce privește mineriada din 13-15 iunie 1990.

Amintim că la Secția Parchetelor Militare se află dosarele Revoluției și Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

https://60m.ro/

În urma miliardelor din PNRR, inflația a explodat în zona euro!

1 sept.

Inflaţia din zona euro a accelerat în august la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani, fiind probabil ca această tendinţă să continue, punând sub semnul întrebării opinia pozitivă a Băncii Centrale Europene (BCE) faţă de creşterea preţurilor, pe care o consideră temporară, transmite Reuters.

Preţurile de consum din zona euro au urcat cu 3% în august, de la 2,2% în iunie, avansul fiind cu mult peste ritmul de 2,7% anticipat de analişti şi de ţinta BCE de 2%.

Creşterea a fost alimentată de costuile energiei, dar şi de preţurile alimentelor. De asemenea, a avut loc o creştere mare, neobişnuită, a preţurilor produselor industriale, potrivit datelor biroului european de Statisticp, Eurostat.

Datele sunt dificile pentru BCE. Instituţia şi-a majorat de mai multe ori estimările referitoare la inflaţie în acest an, dar inflaţia din august i-a depăşit aşteptările, iar creşterea preţurilor ar putea atinge nivelul maxim abia în noiembrie.

În condiţiile în care inflaţia din Germania, cea mai mare economia din zona euro şi cel mai mare critic al BCE, ar urma să se apropie de 5% în următoarele luni, banca centrală va fi supusă unor presiuni publice tot mai mari să corecteze evoluţia ascendentă a preţurilor.

BCE susţine că o serie de factori excepţionali, între care blocajele de producţie legate de redeschiderea economiilor după pandemia de Covid-19, ar avea cea mai mare contribuţie la accelerarea inflaţiei şi că  creşterea preţurilor se va tempera rapid la începutul anului viitor.

”Efectele redeschiderii şi problemele de aprovizionare s-ar putea intensifica în următoarele câteva luni. Dar anticipăm că acestea vor începe să se atenueze vanul viitor, odată ce consumul global şi modelele comerciale vor reveni la normele anterioare pandemiei”, arată o notă a Capital Economics.

”Considerăm că inflaţia va încetini la circa 2% în ianuarie şi va încetini pe parcursul anului 2022, urmând să ajungă la circa 1% la sfârşitul anului viitor”, potrivit notei respective.

Şi aşteptările pe termen lung referitoare la inflaţie se situaează mult sub nivelul de 2%, chiar dacă au crescut constant în acest an.

Reprezentanţii BCE anticipează la rândul lor că inflaţia se va menţine cu mult sub ţinta băncii centrale timp de ani de zile şi şi-au reiterat luna trecută angajamentul de a menţine politica monetară deosebit de relaxată, pentru a genera presiuni ale preţurilor.

Şi inflaţia core, care exclude preţurile volatile ale alimentelor şi carburanţilor, a accelerat de la 0,9% la 1,6%.

Conducerea BCE se va reuni pe 9 septembrie pentru a decide ritmul achiziţiilor de obligaţiuni din următorul trimestru.

https://60m.ro/

Pensionar surprins plângând la ușa M. Muncii: Doamnă am muncit 40 de ani și nu îmi ajung banii de medicamente!

1 sept.

Un pensionar în vârstă de 75 de ani a fost surprins plângând la ușa ministerului Muncii, unde a venit să ceară socoteală pentru pensia care este atât de mică încât acesta nu își poate procura medicamentele necesare.

Bărbatul venise de la Timișoara și, cu lacrimi în ochi, a povestit că are o pensie de 1.000 de lei după 40 de ani de muncă, bani care nu îi ajung.

„Am venit aici la… Nimeni nu te bagă în seama. De ce a murit atâta lume, pentru cine? Pentru niște tovarăși care își bat joc de noi după 40 de ani de muncă? Eu am 1095 lei pensie și am lucrat în condiții grele. Aici nu te bagă nimeni în seama…

Am 75 de ani, am muncit de la 14 ani și nu am bani de medicamente. Am Parkinson, diabet și o mulțime de probleme.”, a povestit bătrânul.

Seniorul nu a plecat din fața ministerului până când nu a ieşit din instituţie Raluca Turcan:

„Doamna Ministru, am o rugăminte. Am venit din Banat în audiență la dumneavoastră și nu se poate.”

Raluca Turcan: De ce nu se poate? Cine a zis asta? Când ați venit și când plecați? Invită-l pe domn la mine în birou. Mă așteptați jumătate de ora să mă întorc de la Guvern? Te rog frumos condu-l să mă aștepte. Serviți-l cu apă, va rog frumos.”, a dat indicații ministrul muncii, care a promis că se întoarce să discute cu senioru

https://60m.ro/

Ioana Mihăilă sugerează că românii nu se vaccinează pentru că sunt proști!

1 sept.

Ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a declarat aseară la Digi24 că un posibil factor pentru care românii nu se vaccinează poate fi reprezentat de rezultatele slabe la testărilor PISA: „Acele cifre ale testelor PISA care ne arată că 43% dintre copiii de clasa a VIII-a nu stăpânesc bine științele, de exemplu, sunt lucruri care ne arată că ceva grav se petrece în societate”.

Aceasta a mai completat că „Faptul că a proliferat atât de mult mesajul antivaccinist și că nu am utilizat rapid mesaje anti-dezinformare este un alt aspect. Probabil că este un cumul de factori care a determinat acest rezultat slab al campanie de vaccinare”.

Putem spune că la noi semințele campaniei anti-vaccinare „au mers pe un teren mai fertil decât în alte țări” a spus Mihăilă.

Moderator: De ce credeți că suntem vicecampioni europeni la non vaccinare? Suntem mai proști, suntem mai prost educați, suntem mai reticenți, suntem mai deschiși la dezinformare? De ce?

Ioana Mihăilă: Probabil că este un cumul de factori. Probabil că și acele cifre ale testelor PISA care ne arată că 43% dintre copiii de clasa a VIII-a nu stăpânesc bine științele, de exemplu, sunt lucruri care ne arată că ceva grav se petrece în societate. Faptul că a proliferat atât de mult mesajul antivaccinist și că nu am utilizat rapid mesaje anti-dezinformare este un alt aspect. Probabil că este un cumul de factori care a determinat acest rezultat slab al campanie de vaccinare.

https://60m.ro/

Adio trenuri regionale pentru CFR: Eșec de proporții pentru Drulă!

1 sept.

Eșec de proporții la Ministerul Transporturilor. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a anulat licitația pentru 40 de trenuri regionale, argumentând că ofertele nu pot fi comparate, scrie economica.net. Amintim că în cursa pentru acest contract au intrat Alstom, Siemens și chinezii de la CRRC Qingdao Sifang.

„Nu a fost depusa nicio ofertă sau au fost depuse oferte care, deși pot fi luate în considerare, nu pot fi comparate datorită modului neuniform de abordare a soluțiilor tehnice și/sau financiare”, se arată în anunțul privind anularea licitației, publicat pe 24 august 2021 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Reprezentanții ARF susțin că nu se poate face evaluarea ofertelor cu luarea în considerare a consumului de energie stabilit fără a li se permite ofertanților să-și modifice ofertele, potrivit procesului verbal de anulare a procedurii (foto jos), încheiat pe data de 20 august 2021.

Pe 26 august 2021, Alstom Ferroviaria Spa a depus contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), cel mai probabil împotriva deciziei ARF de anulare a acestei licitații.

Licitația pentru cele 40 de rame nu este însă la prima anulare. Amintim că în iunie anul trecut, Tribunalul București a dispus aceeași măsură, în urma contestațiilor iscate după ce au fost declarați câștigători chinezii. Decizia a fost însă atacată la Curtea de Apel București iar licitația a fost continuată.

ARF a lansat pe 3 aprilie 2019 licitaţia pentru achiziţia trenurilor de călători. Licitaţia viza iniţial 40 de trenuri electrice regionale RE-R, cu posibilitatea suplimentării cu încă 40 de rame electrice.

Valoarea estimată se regăsește în intervalul:

– 1.707.125.000 lei, fără TVA, contravaloarea a 40 rame cu 15 ani mentenanță,

– 4.557.130.000 lei, fără TVA lei pentru 80 trenuri cu 30 ani mentenanță.

Articolul integral AICI.

https://60m.ro/

%d blogeri au apreciat: