Arhiva | 11:54 am

Îi va lua locul lui Klaus Iohannis? Ea va fi noul preşedinte al României: M-aș bucura

10 sept.

Îi va lua locul lui Klaus Iohannis? Ea va fi noul preşedinte al României: M-aș bucura

Mai sunt doi ani până la alegerile prezidenţiale din 2024, atunci când românii vor fi chemaţi la urne pentru a-şi alege un nou preşedinte în locul lui Klaus Iohannis. Tot în acelaşi an însă, vor avea loc şi alegeri locale. Ce dilemă are PSD din acest motiv?

Partidul Social Democrat începe deja să îşi facă planuri pentru alegerile prezidenţiale din 2024.

Gabriela Firea, noul preşedinte al României, din partea PSD?

Printre numele vehiculate pe lista posibililor candidaţi din partea PSD se numără şi cel al Gabrielei Firea, iar preşedintele social-democraţilor, Marcel Ciolacu, afirmă că s-ar bucura ca noul preşedinte al României să fie o femeie.

Totuşi, Gabriela Firea ar trebui să se decidă unde va dori să candideze, la Președinție sau la Primăria Capitalei, a subliniat Marcel Ciolacu. Liderul PSD a atras atenţia că la alegerile din 2024 „e clar că va fi candidatul și locul”.

„Și eu m-aș bucura că viitorul președinte al României să fie o doamnă. Era o discuție, un discurs al domnului secretar general PSD (Paul Stănescu – n.r.) în față doamnelor. Presupun că a dorit să fie mai binevoitor ca de obicei.

Dacă doamna Gabriela Firea dorește să candideze întâi în interiorul partidului pentru a accede la această (funcție, de președinte al României – n.r.), eu nu am decât să mă bucur”, a declarat, marţi, Marcel Ciolacu, potrivit Mediafax.

Marcel Ciolacu: Eu personal și colegii o susținem pe doamna Gabriela Firea pentru un nou mandat la Primăria Generală

Liderul PSD a precizat că, din discuţiile avute anterior, ştie că Gabriela Firea şi-ar dori un nou mandat la Primaria Generală a Capitalei. Totuşi, dacă se va decide ca ea să intre în cursa pentru prezidenţiale, atunci va trebui desemnat alt candidat al PSD pentru pentru funcția de primar general al Capitalei, având în vedere că toate alegerile vor avea loc în acelaşi an, 2024.

„Singura problema că va trebui și noi, cu colegii și cu dânsa, pentru că e președinta organizației București, să găsim un candidat pentru București.

Încă nu au fost discuții clare cine…. Toate alegerile sunt în același an, 2024, deci e clar că va fi candidatul și locul.

Discuțiile mele cu doamna Firea au fost că dorește un nou mandat și eu personal și colegii o susținem pe doamna Gabriela Firea pentru un nou mandat la Primăria Generală”, a mai declarat Marcel Ciolacu.

Alianţă PNL-PSD pentru alegerile locale din Bucureşti în 2024?

Cu o lună de zile în urmă, Gabriela Firea lăsa de înţeles că ar exista discuţii incipiente între PSD şi PNL pentru o susţinere comună a sa la Primăria Capitalei, afirmând că ar putea să-i reprezinte „cu cinste” pe liberali dacă se va ajunge la o înţelegere.

„Discuţiile în coaliţie aş putea să afirm că sunt incipiente, s-a vorbit la nivel teoretic. Nu aş vrea să angajez acum mai multe aspecte. Din punct de vedere politic se vorbea despre o posibilă alianţă în 2024 la nivel de Bucureşti pentru alegerile locale, dar nu ştiu cât de mult să mă bazez.

Este decizia domniilor lor, dacă vor veni cu un candidat redutabil pentru Primăria Capitalei sau vor dori să să avem o alianţă politică şi să îi reprezint şi pe ei, cu cinste aş spune eu”, spunea Gabriela Firea într-un interviu acordat Antena 3.

Europa Liberă i-a contactat pe reprezentanţii PNL, care au declarat atunci că nu ştiu despre astfel de discuţii, la nivelul partidului sau al coaliţiei de guvernare.

https://www.capital.ro/

Publicitate

Stupizenii politice de vacanță

10 sept.

  1. Antena 3 TV se chinuie să-l întreacă pe Victor Ciutacu, sărind calul cu stupizenii mai mari decît lansează acesta. Bunăoară, marți după-amiaza, Cătălina Porumbel, promovată profet de serviciu al postului, s-a dat de ceasul morții să afle răspunsul la o întrebare bombă: „Dacă Donald Trump, audiat de procurorul federal, poate fi arestat sau nu?“

Conform legilor americane, orice funcționar federal care ascunde, sustrage sau distruge documente strict secrete poate fi arestat și condamnat. Asta afla Porumbița fără să piardă multă vreme. Sigur, pe vorbăreața de serviciu de la Antena 3 nu o interesa situația lui Trump, ci să bage cît mai mulți telespectatori în trepidație. Într-o intervenție telefonică, un coleg de redacție a formulat îndoiala că anteniștii nici nu știu dacă în acel moment Trump era anchetat pentru fapte fiscale sau pentru sustragerea de documente de la Casa Albă.

Unii știu că Antena 3 are o colaborare strînsă cu CNN, dar n-a izbutit să afle de la așa-zișii parteneri. Mai tîrziu, așa-zisa CNN News Hour avea să se deschidă cu crima de la Pitești și să continue cu alte crime „locale”.

  1. Zeci de minute, vorbăreața de la Antena 3 s-a făcut că vrea să afle un răspuns în legătură cu arestarea lui Trump deși la ora respectivă, nici oracolul din Delphi, nici șeful FBI nu puteau da un răspuns precis, invocat cu atîta stupizenie de Antena 3. Dacă putea sau nu să fie arestat, era mult mai simplu să citească un paragraf din Secţiunea 2071 a Codului Penal al Statelor Unite. Aceasta prevede că orice persoană care are în custodie documentele guvernamentale şi care „ascunde, îndepărtează, mutilează, şterge sau distruge în mod intenţionat şi ilegal… orice fel înregistrare, procedură, hartă, carte, hârtie, document sau orice altceva, depus sau stocat… în orice birou public poate fi arestat și condamnat”.

Și dacă s-ar fi străduit nițel ar fi aflat că este vorba despre o audiere în dosarul afacerilor lui Donald Trump, nu în cea pe seama documentelor secrete pentru care a fost percheziționată locuința sa din Mar-a-Lago.

  1. Ca să recupereze ceva din pierderile enorme suferite în competiția cu Mincinoșii de la România TV, aceeași vorbăreață Porumbel a umplut emisiunea cu o altă întrebare de profet fără răspunsuri. Se desfășura ședința Coaliției și ea deja muncea din greu la o îndoială, după mintea ei, nucleară: „Se rupe sau nu guvernarea?“
  1. Ca să realizați ce criză de materie cenușie bîntuie în această vacanță, aflați că ședința Coaliției aflate la putere s-a desfășurat fără președintele UDMR aflat în vacanță și fără un reprezentant UDMR care să-i țină locul. Geaba a cerut Klaus Iohannis un răspuns (cam inutil!), geaba au sărit jurnaliștii să afle cu cine țin și pe cine aplaudă. UDMR-ul rămîne bine mufat la două țîțe. Una românească și alta ungurească, ambele guvernamentale.
  2. Ca să păstrăm echilibrul, trebuie să vă avertizăm că (Realitatea) Plus TV, după ce a devenit organul confesiunilor interlopului PSD Cristian Rizea (refugiat în Moldova), încearcă să nu se scufunde și se bazează acum pe contribuția lui George Pădure, ex-primar Sector 1, ex-proprietar al aventurii economice Gepa, super-șifonat și prăfuit personaj cu care Anca Alexandrescu își protezează emisiunile.

CORNEL NISTORESCU

Criza despre care se vorbește mai puțin

10 sept.

Europa de Est se confruntă cu o multitudine de penurii, unele generale şi de moment, apărute odată cu actuala criză, altele specifice, cum ar fi cea de forţă de muncă bine pregătită, dată de colapsul demografic, scrie Business Magazin.

Una deosebită, cu efecte negative pe termen lung şi cu implicaţii politice largi, este penuria de profesori şi educatori. Criza viitorului începe în sala de clasă.

Actualul guvern al Ungariei, când a venit la conducere în urmă cu mai bine de un deceniu, a promis crearea a un milion de locuri de muncă. Rata şomajului era atunci de aproape 12%. Între timp, Ungaria a trecut printr-unul dintre cele mai ample procese de reindustrializare din Europa. Guvernul şi-a respectat promisiunea şi a făcut chiar mai mult decât atât. Rata şomajului este acum la cel mai scăzut nivel din istorie, de 3%.

Însă există un loc unde numărul de angajaţi nu a crescut deloc – în şcoli. Aceeaşi este situaţia şi în Polonia. Spre exemplu, datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că între 2013 şi 2020 ponderea profesorilor din educaţia primară şi secundară în populaţie a scăzut în Ungaria de la 2,8% la 2,5%. În Polonia, indicatorul a coborât de la 2,9% la 2,7%.

În cazul României, ponderea s-a redus de la 2% la 1,9%. Contrar tendinţei, în Bulgaria, ţara cu cea mai rapidă depopulare din UE, procentul a crescut de la 1,6% la 1,9%. Media la nivelul UE este de 2,2%. În interpretarea cifrelor trebuie ţinut cont de faptul că ponderea tinerilor în totalul populaţiei variază, uneori mult, de la o ţară la alta. Este o problemă care ţine de demografie, de îmbătrânirea societăţii şi de migraţia forţei de muncă. În general, Europa de Est stă mai bine la capitolul tineri decât unele populaţii îmbătrânite din Vest.

Dar şi în ceea ce priveşte numărul de profesori la ţările est-europene se observă o tendinţă îngrijorătoare. Spre exemplu, în Polonia numărul de învăţători de şcoală primară s-a prăbuşit între 2013 şi 2020 de la 211.240 la 135.360. În Ungaria, a stagnat. România s-a remarcat prin scădere, în timp ce Bulgaria surprinde, iar, prin creştere – de la 14.400 la 22.340 de învăţători.

Acum, profesorii polonezi şi maghiari deopotrivă avertizează că sistemul de învăţământ de stat se apropie de colaps deoarece deficitul de personal se agravează şi vorbesc despre greve chiar când pregătirile pentru începutul noului an şcolar sunt în toi. Poate nu este o coincidenţă că guvernele celor două state sunt considerate ca având tendinţe autoritare.

Dariusz Martynowicz este profesor de liceu, are 39 de ani, locuieşte în oraşul polonez Cracovia şi a primit premiul naţional de „Profesorul anului” în 2021, scrie Balkan Insight. Titlul recunoaşte, printre altele, abordarea inedită a lui Martynowicz, care a inclus o atitudine neautoritară faţă de studenţi, metode inovatoare, cum ar fi folosirea matematicii sau codificarea pentru a preda literatura, şi realizarea de activităţi extracurriculare cu elevii pentru a stimula implicarea socială.

Cu toate acestea, un an mai târziu, Martynowicz a renunţat la sistemul de învăţământ de stat pentru a lucra la două şcoli private – una în Cracovia şi alta în Varşovia. „Starea proastă a sistemului de învăţământ polonez este efectul acţiunilor tuturor guvernelor aflate la putere din 1989”, a explicat Martynowicz. „Dar decizia mea de a părăsi sistemul de stat este cauzată în mare măsură de ceea ce s-a întâmplat în cei şapte ani de când PiS (Lege şi Justiţie) este putere”, spune el. Mai precis, profesorul Martynowicz enumeră trei măsuri luate de actualul guvern de dreapta despre care susţine că vor face imposibilă respectarea standardelor pe care le urmăreşte.

În primul rând, el acuză dezmembrarea sistemului de licee pregătitoare de către fostul ministru al educaţiei de la PiS, Anna Zalewska. Aceste gimnazii, spune Martynowicz, au funcţionat bine şi au contribuit la egalizarea şanselor pentru elevi; distrugerea lor a provocat haos în sistemul de învăţământ. În al doilea rând, guvernul PiS şi-a făcut o ocupaţie din demonizarea profesorilor de când sindicatele din domeniul educaţiei au declanşat o grevă majoră în 2019. E-mailurile dintre membrii guvernului, ajunse în presă, arată faptul că o parte din ura online îndreptată împotriva profesorilor în acea perioadă a fost de fapt instigată de oficiali PiS la nivel înalt.

În cele din urmă, un nou set de reforme propuse de actualul ministru al educaţiei, Przemyslaw Czarnek, numit „Lex Czarnek”, ar reduce autonomia profesorilor şi directorilor de şcoli în detrimentul şefilor regionali de şcoli numiţi politic. Apoi, desigur, sunt banii. În Polonia, un profesor aflat la început de profesie se poate aştepta să ducă acasă doar aproximativ 2.600 de zloţi (550 de euro) pe lună, ceea ce este egal cu costul închirierii unui apartament cu două camere într-un oraş mare. Un profesor cu 15 ani de experienţă şi cu toate calificările, aşa cum este Martynowicz, câştigă aproximativ 4.000 de zloţi (1.000 de euro) pe lună. După cum subliniază el însuşi, în Polonia un casier de supermarket câştigă la fel de mult. Situaţia este asemănătoare în Ungaria. Zsuzsa Berkesi, o profesoară cu 30 de ani de experienţă care predă limba franceză într-un liceu respectat din Budapesta şi a fost coautor la mai multe manuale şcolare, câştigă doar 300.000 de forinţi pe lună (800 de euro).

„Încă îmi place să predau şi mă bucură fiecare curs, dar nu mi-aş fi putut permite o astfel de meserie dacă soţul meu nu ar câştiga un salariu decent”, spune ea. Berkesi recunoaşte că şi-a descurajat fiica să devină profesor deoarece perspectivele în această profesie sunt prea înguste. Profesorii tineri au un salariu de pornire net ruşinos, de sub 200.000 de forinţi (500 de euro), cel mai mic din UE şi chiar mai mic decât în Serbia vecină, o ţară considerată mai săracă. Veniturile lor sunt atât de mici încât băncile tind să refuze cererile profesorilor debutanţi pentru un credit ipotecar.

Chiar şi la sfârşitul carierei, salariul maxim la care profesorii maghiari se pot aştepta este în jur de 400.000 de forinţi net (1.000 de euro) – practic, cât câştigă un şofer de autobuz din Budapesta sau un casier cu experienţă la Aldi.

Combinaţia dintre salarii slabe şi politici prost gândite ori orientate ideologic i-au determinat pe oameni precum Martynowicz şi pe mulţi alţi profesori fie să părăsească, fie să se pregătească să plece din sistemele şcolare de stat din Ungaria şi Polonia. Sindicatul Profesorilor (PSZ) din Ungaria se aşteaptă ca 22.000 de profesori să părăsească sistemul de învăţământ de stat în următorii cinci ani dacă nimic nu se îmbunătăţeşte. Şi cu peste 40% dintre profesori cu vârste de peste 50 de ani şi cu doar 7% sub 30 de ani, una dintre cele mai scăzute rate din Europa, situaţia se va agrava chiar şi fără demisii. În Polonia, ultimele cifre de la sindicatul profesorilor Zwiazek Nauczycielstwa Polskiego (ZNP) arată că 10.000 de profesori au părăsit profesia în 2020. La fel ca în Ungaria, sectorul educaţional polonez este prea dependent de o forţă de muncă îmbătrânită, cu 45.000 de pensionari angajaţi în ultimul an universitar pentru a umple golurile. În Varşovia, 5.000 din 30.000 de profesori sunt pensionari sau pe cale să se pensioneze. Sistemul este tensionat acum până peste limite de fluxul masiv de copii ucraineni refugiaţi. Astfel, se dezvoltă o criză de încredere în profunzimile sistemelor din Ungaria şi Polonia şi nu sunt de niciun ajutor eforturile guvernelor naţionalist-populiste de a folosi educaţia în războaiele culturale pe care le duc contra celor care nu le respectă interesele. După cum a explicat profesorul Marynowicz: „Energia profesorilor a fost anihilată” deoarece ei se simt ignoraţi şi nerespectaţi de un guvern care ia decizii cu privire la educaţie fără a-i consulta. În ultimul an, ministrul educaţiei, Czarnek, a promovat modificări controversate ale curriculumului şcolar fără a obţine mai întâi acceptarea largă din partea profesorilor, părinţilor şi elevilor. O măsură nouă este introducerea cursurilor de tras cu arma la ţintă pentru elevii mai mari, ceea ce ar face parte din „educaţia de securitate” adăugată programului şcolar obligatoriu în contextul războiului din Ucraina vecină.

O alta este introducerea unui subiect nou, „Istorie şi timpuri contemporane”, un manual despre care se presupune că descrie evenimentele din secolele XX şi XXI în termeni naţionalişti, eurosceptici şi care conţine numeroase exemple de limbaj homofob, rasist şi misogin. Profesori şi studenţi deopotrivă duc în prezent o luptă dificilă pentru a avea manuale alternative la acesta, intitulat „Istorie şi prezent”, permise pentru noua materie. Acest tip de ideologizare brutală a curriculumului şcolar combinată cu scăderea autonomiei profesorilor şi directorilor de şcoală se dovedeşte demoralizantă pentru mulţi profesori. „Este o perioadă foarte dificilă pentru educaţia poloneză”, rezumă Martynowicz. „Mă tem că în curând vom asista la înmormântarea sistemului public de învăţământ”.

Centralizarea şi politizarea curriculumului are o istorie lungă şi în Ungaria. În 2013, guvernul Fidesz a centralizat administrarea tuturor şcolilor publice, care anterior erau administrate de municipalităţi. Mulţi au salutat mişcarea, deoarece primăriile din zonele mai sărace şi rurale nu puteau face faţă facturilor şi plata salariilor profesorilor întârzia uneori cu câteva luni. Dar centralizarea a însemnat, de asemenea, un control mai strict din partea guvernului central, o autonomie redusă şi un nou curriculum naţional în 2020, care a introdus autori de dreapta şi a pus un accent exagerat pe patriotism, deşi a făcut prea puţin pentru a-i pregăti pe studenţi pentru provocările secolului XXI. Ultimele teste PISA au arătat că studenţii maghiari au avut performanţe cu mult sub media UE sau a colegilor polonezi sau cehi la competenţe cheie precum citirea, matematica sau ştiinţe şi chiar cu mult sub realizările lor în 2009. Laszlo Miklosi, liderul Asociaţiei Profesorilor de Istorie, a descris programa din 2020 ca fiind cea mai ideologizată de la tranziţia de la comunism la democraţie, insistând asupra bătăliilor de succes ale Ungariei şi omiţând înfrângerile sau înfăţişându-i pe maghiari ca fiind doar eroi. În ceea ce priveşte literatura, renumitul romancier György Dragomán a comentat ironic încă din 2020: „Se pare că pentru acest guvern un scriitor bun este doar un scriitor mort”. În timp ce ambele ţări intră într-un nou an universitar, mulţi dintre cei implicaţi în sistemele de învăţământ public se întreabă „unde sunt profesorii?”

În Ungaria, Tamas Totyik, vicepreşedintele Uniunii Profesorilor, spune că sistemul de învăţământ are un deficit de aproximativ 17.000 de profesori la nivel naţional, ceea ce înseamnă 15% din totalul necesar. Deosebit de acută este lipsa de profesori de matematică, fizică, chimie şi IT. Este penurie de cadre didactice chiar şi în cartierele mai bogate din oraşele mari. „Profesorii îmbătrânesc şi se pensionează şi nu există nimeni care să umple golul lăsat de aceştia”, spune Totyik, care a predat matematică şi geografie în şcoli de la sat timp de peste 30 de ani. În Polonia, deficitul de personal, în special în oraşele mari, este, de asemenea, îngrijorător de mare. La Varşovia, de exemplu, sunt peste 1.800 de posturi vacante, potrivit sindicatului ZNP, iar la Cracovia circa 1.000. La o conferinţă de presă din august, ministrul educaţiei, Czarnek, a luat în glumă îngrijorările, spunând că lipsa de la muncă este „ocupaţia normală a personalului în această perioadă a anului” şi că cifrele la nivel naţional echivalează cu o situaţie în care o şcoală cu 50 de profesori are o lipsă de un profesor. Cu toate acestea, o numărătoare a locurilor de muncă vacante anunţate de autorităţile educaţionale regionale, sistematizată de profesorul de engleză Robert Gorniak şi publicată pe pagina de Facebook, Dealerzy Wiedzy, arată că în iulie era nevoie de cel puţin încă 20.000 de profesori în toată ţara, oraşele mai mari fiind afectate în mod disproporţionat. „Ca să ne reamintim, penuria se cifra în august anul trecut la 15.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă o creştere de 50%”, a comentat Gorniak.

Acelaşi tip de mesaj echivoc din partea autorităţilor poloneze poate fi observat atunci când vine vorba de creşterea salariilor profesorilor, care au cerut acest lucru fără oprire ani de zile, inclusiv în timpul grevei din 2019.

Czarnek spune că sindicatul ZNP a respins o ofertă de creştere a salariilor pentru profesori de aproximativ 36% (o afirmaţie pe care ZNP o neagă vehement), în timp ce Sejm, camera inferioară a parlamentului controlat de PiS, a respins o creştere de 20%. În Ungaria, experţii susţin că ar fi necesară o creştere imediată a salariilor cu cel puţin 30-50% pentru a reţine şi a atrage noi profesori suficient de mulţi pentru ca deficitul să se îngusteze simţitor. După 10 ani de neglijare, guvernul de dreapta recunoaşte acum că există probleme în sistemul public de învăţământ şi că profesorii sunt oarecum prea slab plătiţi. Acum promite să ridice salariile acestora la 80% din salariul mediu al ţării până în 2029. Banii pentru finanţarea creşterilor salariale, în jur de 1 miliard de euro, ar trebui să provină din fondurile structurale şi de coeziune ale UE, dar pentru a avea acces la ele guvernul trebuie să ofere garanţii credibile că face eforturi pentru combaterea corupţiei. Scepticismul persistă. Profesoara Zsuzsa Berkesi consideră că acestea sunt promisiuni goale din partea guvernului: „Când vor veni noile facturi la utilităţi în această toamnă, profesorii va trebui să aleagă dacă plătesc sau mănâncă. La propriu, mulţi ar face foamea. Avem nevoie de o soluţie imediată.”

Şi mulţi se întreabă dacă guvernul este pregătit ideologic să schimbe cursul şi să înceapă să investească în educaţie. Totyik, liderul sindical, susţine că executivul a deturnat în mod sistematic resurse din sistemul educaţional: în 2008, 5,8% din PIB-ul Ungariei a fost cheltuit pentru educaţia publică în timp ce în 2020 această cifră a scăzut la 3,8% din PIB. „Se alocă mai mulţi bani sportului decât şcolilor elementare – este greu să nu vezi alegerea ca pe un fel de ideologie sau de prioritizare”, spune el. Despre premierul Viktor Orban se spune că nu ştie să folosească un computer, dar este un fan înfocat al fotbalului, dovadă fiind construirea multelor arene forbalistice de când a venit la putere. Una enormă a fost construită chiar în faţa casei săteşti unde a copilărit.

Totyik crede că partidul de guvernare urmează o strategie conştientă de deconstrucţie a educaţiei publice pentru a preveni mobilitatea socială. „Constituţia noastră promite acces egal la educaţie pentru toată lumea: acest lucru, evident, nu se întâmplă”, spune el. Între timp, copiii din elita de la guvernare frecventează în mare parte şcolile private sau pe cele conduse de biserică. Drepturile profesorilor maghiari de a face greve au fost serios îngrădite de-a lungul timpului. Studenţii nu pot fi lăsaţi nesupravegheaţi sau trimişi acasă, iar o activitate minimă trebuie menţinută. Zilele de grevă sunt deduse din salarii şi mulţi profesori trebuie să se gândească de două ori dacă îşi pot permite să-şi piardă chiar şi o fracţiune din venit. „Profesorii sunt împărţiţi şi mulţi se tem”, spune Zsuzsa Berkesi. Un nou semn al direcţiei spre care o ia guvernul Fidesz este predarea educaţiei în controlul ministerului de interne. În Polonia, noul an universitar vine cu problema integrării zecilor de mii de copii ai refugiaţilor ucraineni. Ministrul educaţiei asigură că şcolile poloneze sunt pregătite să primească între 200.000 şi 300.000 de elevi ucraineni. Dar şeful ZNP, Slawomir Broniarz, avertizează că guvernul a făcut prea puţin pentru a se pregăti pentru acest aflux.

„Chiar şi primirea a 100.000 de elevi noi ar necesita construirea a 1.000 de şcoli suplimentare”, a spus Broniarz într-un interviu acordat portalului online Krytyka Polityczna. „La urma urmei, cursurile noastre nu sunt făcute din plastilină. Ar trebui să fim deschişi la nevoile ucrainenilor, ar trebui să-i ajutăm, dar de unde poate veni acest ajutor?” „Reacţia la aroganţa ministrului educaţiei ar putea fi o rebeliune uriaşă a profesorilor”, a scris Dariusz Chetkowski, profesor din Lodz, pe blogul său de educaţie găzduit de săptămânalul Polityka. Prin aroganţă şi îndepărtarea de nevoile cetăţenilor a pierdut puterea partidul fostului premier proeuropean Donald Tusk

Cotidianul RO

”Țara arde” și lui Iohannis îi arde de schimbările climatice

10 sept.

Preşedintele Klaus Iohannis este implicat activ în eforturile naţionale şi internaţionale de combatere a schimbărilor climatice şi de consolidare a politicilor publice care să facă posibilă tranziţia climatică, a transmis Administraţia Prezidenţială. Astfel, Raportul „Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România” va fi lansat în dezbatere publică, joi în cadrul unui eveniment care va fi găzduit la Palatul Cotroceni.

În decursul acestui an, şeful statului a decis înfiinţarea unui grup de lucru care şi-a desfăşurat activitatea pe această problematică, în decursul anului 2022, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, sub coordonarea Departamentului Climă şi Sustenabilitate.

„Format din experţi români din ţară şi din străinătate, grupul de lucru a identificat o serie de provocări la adresa României în contextul schimbărilor climatice, precum şi un set de măsuri pentru a răspunde eficient acestora, toate reunite în Raportul «Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România»”, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.

Conform sursei citate, studiile ştiinţifice şi fenomenele meteo atipice care se manifestă din ce în ce mai des – valuri de căldură extremă, secetă istorică şi incendii de vegetaţie în perioada recentă – indică accelerarea încălzirii globale cu implicaţii negative tangibile şi incontestabile asupra ţării noastre.

Abordarea adecvată a tranziţiei climatice are ca efecte atât asigurarea unui mediu sănătos şi prevenirea unor fenomene meteo extreme şi a unor dezastre naturale asociate, cât şi accesul extins la energie nepoluantă, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică verde.

Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziţiei climatice, este necesară o abordare holistică, cu politici publice bazate pe date şi ştiinţă, ca răspuns la evoluţiile internaţionale şi la Pachetul „Fit for 55”. Prin Raportul elaborat, grupul de lucru înfiinţat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale contribuie la definirea unei abordări integrate la nivel naţional.

„Lansarea în dezbatere publică a Raportului pentru o perioadă de o lună de zile presupune centralizarea punctelor de vedere transmise în scris la adresa de e-mail clima@presidency.ro, precum şi o serie de întâlniri cu entităţi interesate de domeniul schimbărilor climatice, reprezentanţi ai mediului academic şi de cercetare, ai mediului de business şi ai organizaţiilor neguvernamentale. Opiniile şi contribuţiile constructive ale celor care îşi doresc să se angajeze în dezbatere vor genera îmbunătăţirea măsurilor propuse în Raportul «Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România»”

https://60m.ro/

Ion Cristoiu: Şi pe vremea lui Carol I, Marile Puteri ne tratau ca pe nişte slugi

10 sept.

Memoriile lui Carol I şochează prin constanta, obsesiva preocupare a regimului faţă de atitudinea marilor puteri europene. Principatele Române, abia închegate într-un Regat, depind decisiv de jocurile din exterior. E uimitor să constaţi azi, după un secol şi ceva de istorie, că nimic nu s-a schimbat. Ca şi acum, pe vremuri trebuia să fim atenţi la cea mai neînsemnată strîmbătură din nas a unei mari puteri. Franţa, Turcia, Prusia, Austria, Rusia îşi permit să ne trateze ca pe nişte slugi.

Franţa, mai ales, întrece marginile bunului simţ. Micul Napoleon ne face cu degetul cînd i se năzare. În hărţuiala dintre marile puteri România se vede trasă într-o parte şi în alta ca pe o foaie de plăcintă. Fiecare o vrea pentru ea. Fiecare veghează ca nu cumva duşmanul s-o ia în braţe. Bietul Prinţ se vede obligat la un slalom printr-un hăţiş de capricii şi interese, de vorbe dulci şi priviri chiorîşe. Nici nu mai ştie ce să facă pentru a ţine dreaptă cumpăna politicii externe a ţării. Dacă se depărtează de Turcia, marile puteri sar imediat, acuzîndu-l că vrea să tulbure pacea orientală. Dacă se supune prea mult Turciei, e bănuit că vrea să se rupă de Europa!

Dacă se sprijină pe Rusia supără Turcia! Dacă-şi ia aliat Turcia, trezeşte nemulţumirea Rusiei. Marile puteri nu dovedesc nici măcar insolenţă. Ele sînt mai degrabă băgăreţe, ca nişte cumetre de mahala. Ion Brătianu nu le place. Prinţul se vede obligat să-l schimbe. Cea mai mică agitaţie în chestiunea evreiască provoacă scandal pe piaţa europeană. Stupefiată nu e intervenţia, ci tutelarea măruntă, în stare să exaspereze prin sîcîială.

Ca şi azi, un rol negativ îl au gazetele. Presa străină întreţine în jurul României un climat de confuzie şi ostilitate. Se lansează zvonuri dintre cele mai aberante, sînt puse în circulaţie ştirile cele mai fanteziste. Imaginea acestei campanii e surprinsă exact de Prinţul Carol Anton într-o scrisoare către fiul său, Carol I, din noiembrie 1868:

„«Sînt femeie a căror reputaţie nu se poate atinge, dar pe care unii le fac obiectul discuţiilor publice, tocmai ca să le strice bunul nume. Aşa se întîmplă cu România, ai cărei duşmani şi-au propus să-i împiedice dezvoltarea prosperă pe toate terenurile, prin răspîndirea a tot felul de ştiri false.

După cum, în cele din urmă, cineva poate reuşi printr-o ponegrire sistematică să calomnieze chiar pe o femeie virtuoasă, tot aşa e şi cu România; eşti tentat să crezi ceea ce nu este de crezut! Această părere neplăcută şi nesigură asupra României se oglindeşte în toate ziarele europene, şi chiar în cabinetele cele mai binevoitoare a prins rădăcini un fel de vagă neîncredere»”.

Şi cu toate acestea, România se descurcă. Privită îndeaproape, politica lui Carol I, prinţ de Hohenzollern, e de un balcanism perfect. Ţara joacă din plin comedia supuşeniei. Judecată pripit, politica României e de o slugărnicie debordantă. Prinţul tresare şi se nelinişteşte la orice grimasă ivită pe obrazul marilor puteri. El pare dispus, în orice moment, să răspundă oricărui capriciu. Ia hotărîri, dă explicaţii lungi şi amănunţite, se plînge că-i înţeles greşit.

Se joacă aici o întreagă comedie balcanică. Pentru că, în realitate, România îşi urmează drumul ei cu încăpăţînare. Politica externă e cea a faptului împlinit. Prinţul spune ca ei şi face ca el. Cînd marile puteri se prind şi-o pun de-un tărăboi, el se lansează în mii de scuze şi făgăduieli că va îndrepta lucrurile. Fireşte că, în practică, nu întreprinde nimic. Marile puteri se resemnează. Genială e şi fofilarea printre giganţii europeni.

Prinţul ştie că Turcia, Prusia, Rusia, Franţa, Austria nu se înţeleg între ele. Că fiecare îşi vrea România sa. De aceea el practică o năucitoare dinamică a alianţelor. România e cînd cu Turcia, cînd cu Rusia, cînd cu Franţa. E cu toţi şi cu nimeni în acelaşi timp. Văzînd supărarea unei mari puteri, Prinţul se îndreaptă spre adversara ei. Fără nici o problemă. Fără nici un complex. Un exemplu de politică şerpuitoare, vicleană, balcanică pe care ar trebui s-o urmeze şi politicienii noştri de azi. Nu de alta, dar vine de la un neamţ.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro

Președintele Ungariei îl ironizează pe Iohannis de la Belgrad: Nu e pro-familie!

10 sept.

Preşedintele Ungariei, Katalin Novak, a anunţat, vineri, crearea unei reţele de preşedinţi de stat pro-familie, la o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, la Belgrad.

Aceasta va fi o reţea care va reuni preşedinţii care sunt orientaţi spre familii şi acordă sprijin pentru acestea, a subliniat şeful de stat maghiar, invitându-l apoi pe preşedintele Serbiei să se alăture primul acestei reţele.

Katalin Nowaj a ajuns la Belgrad de la București, unde nu i-a făcut omologului său român Klaus Iohannis invitația de a face parte din „rețeaua” de președinți de stat pro familie.

Katalin Novák a explicat că şeful de stat sârb a dovedit, atât personal, cât şi ca preşedinte, cât de importante sunt familiile pentru el. Este în interesul său şi chiar are de gând să facă tot posibilul pentru ca şi tinerii din Serbia să primească sprijin atunci când doresc să îşi întemeieze o familie.

https://60m.ro

România Educată sucombează pas cu pas: bursa socială pentru elevii care învață în alte localități a fost eliminată pe furiș

10 sept.

Elevii săraci care merge la școală în altă localitate au fost lăsați fără sprijin financiar de guvern. Bursa socială destinată celor care se încadrează în această categorie a fost eliminată, anunță Marius Pașcan.

„Ce ticăloșie!

Aflu cu stupefacție că, printr-un Ordin al Ministrului Educației (nr. 5.379 din 7 septembrie 2022, obținut de Edupedu.ro.), Bursa socială pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate, a fost eliminată pe furiș și nebăgare de seamă. După ce reprezentanții acestui minister s-au tot lăudat în spațiul public în legătură cu majorarea bugetului de burse și suplimentarea beneficiarilor, iaca, „noaptea, ca hoții”, ministrul tocmai a tăiat respectivele burse de tot.

Așadar, liceenii din mediul rural care sunt școlarizați într-o altă localitate, întrucât nu au posibilitatea să studieze într-o unitate de învățământ din localitatea de domiciliu, nu mai beneficiază de burse. Era vorba de doar 200 de lei/lună/elev.

Ce ticăloșie a celor care clamează demagogic că sunt preocupați de reforme fundamentale în educație și învățământ, corelative pomposului, așa-zisului proiect național „România Educată”.

Cei din Ministerul Educației susțin că nu există bani pentru respectivele burse. Le indic eu guvernanților o sursă cât se poate de serioasă. Să mai taie din salariile clientelei de partid instalată parazitar la conducerea diverselor instituții ale statului susținute din bugetul de stat.

În urma unui studiu realizat de jurnaliști ai publicației HotNews.ro, aflăm ce salarii au unii potentați politic de prin instituțiile publice.

Iată: Avocatul Poporului – Renate Weber – 6000 euro/ lună, adjuncții săi 3800 euro/lună; Consiliul Legislativ – Florin Iordache „altă întrebare”- 2.500 euro / Mariana Moț -7.500 euro/ Toni Greblă -7.400 euro (în prezent suspendat din funcție fiind numit prefectul Bucureștiului); Curtea de Conturi – președinte Mihai Busuioc 5 600 de euro/lună, președinte al Autorității de Audit, Dan Lucian Vlădescu, este avocat de profesie și fost membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom din partea statului român, potrivit declarației de avere, Vlădescu, în 2021, a câștigat 11.000 euro/lună, Vicepreședintele Autorității de Audit, Florin Tunaru – 5.300 euro/lună. Vicepreședinte Autorității de Audit, fostul lider PSD Giurgiu, Niculae Bădălău, fost senator PSD – 5300 euro/lună, consilier de conturi Claudia Boghicevici și Ion Călin cu venituri lunare de peste 6.000 de euro/lună, Ion Călin, consilier de conturi, 6.700 euro/lună; Autoritatea de Supraveghere Financiară salarii între 12.000-14.000 de euro și averi pe măsură – președinte Nicu Marcu, 12.472 euro/lună, Elena Dascălu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară – 14.000 euro/lună, vicepreședinte Ştefan Daniel Armeanu – 13.300 euro/lună, vicepreședinte Gabriel Grădinescu – 11.000 euro, vicepreședinte Cristian Roșu 10.900 euro/lună, Birtalan Josef, membru neexecutiv, 6.000 de euro, Ovidiu Răzvan Wlassopol, membru neexecutiv, 6.000 euro/lună. Și putem continua cu toată cohorta celor 23 de instituții publice aflate în subordinea sau sub control parlamentar. Unii judecători ai CCR, de pildă, ajung, cumulând salariul cu pensia specială, și la venituri de 700.000 lei pe an, adică peste 11.000 de euro/lună.

Să mai spunem că majoritatea acestora primesc, pe lângă salariu, tot felul de bonusuri, de asemenea sunt sau vor fi beneficiari de pensii speciale, fără nicio legătură cu contributivitatea. Trist, revoltător!

Sărăcesc românii, fac foamea, le sunt tăiate bursele elevilor, iar guvernanții supun poporul la consecvente și suplimentare biruri fiscale, pentru a le putea plăti acestor privilegiați lefurile nesimțite, sfidătoare. Ce ticăloșie!

Vă solicit să anulați respectivul Ordin al ministrului Educației și să le (re)alocați bursele elevilor îndreptățiți!”, scrie Pașcan pe Facebook.

https://60m.ro/

Ungaria nu susţine plafonarea preţului gazelor naturale în Europa

10 sept.

Ungaria nu susţine sub nicio formă plafonarea preţului gazelor naturale în Uniunea Europeană, deoarece aceasta ar fi o măsură de sancţiune camuflată, care va duce la creşterea preţurilor la energie şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării, a declarat vineri, la Bruxelles, ministrul ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, conform MTI. El a argumentat că introducerea unui plafon de preţ ar fi o decizie politică. ”Nu există niciun motiv politic pentru care i-am pune pe maghiari în situaţia nedemnă de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă”, a subliniat ministrul.

Conform unui comunicat remis de minister, în cadrul conferinţei de presă susţinută după reuniunea extraordinară a Consiliului pentru Energie al UE, ministrul a calificat drept complet absurdă propunerea Bruxelles-ului, despre care a spus că are ca scop eliminarea gazului rusesc.

După cum a spus, comisarul european de resort a şi recunoscut că măsura este una politică, menită pur şi simplu să reducă veniturile statului rus şi nu poate avea ca rezultat o reducere a preţurilor, se arată în comunicat.

“Prin urmare, această dispoziţie nu este altceva decât o sancţiune. Ea este deghizată ca o plafonare a preţului gazelor, considerată ca o măsură comercială, poate fi impusă cu o majoritate calificată, în timp ce, dacă ar fi introdusă ca sancţiune, ar trebui adoptată în unanimitate”, a avertizat ministrul.

“Dacă gazul rusesc va fi interzis pe piaţa europeană, securitatea energetică a Ungariei va fi expusă unor riscuri serioase. Modul în care o ţară se aprovizionează cu gaze naturale nu este o chestiune politică, ideologică sau onirică, ci una fizică”, a spus el.

Péter Szijjártó a afirmat că Ungaria nu susţine sub nicio formă plafonarea preţurilor, deoarece ar duce la creşteri de preţuri şi la provocări serioase în privinţa securităţii aprovizionării, dar au existat alte opt state membre care s-au opus şi ele propunerii sau au avut rezerve faţă de ea.

“Întrebarea noastră este clară: până când vrea Bruxelles-ul să continue această politică de sancţiuni care este complet împotriva intereselor Europei? Bineînţeles că nu am primit nici de această dată un răspuns la această întrebare”, a spus el.

“Sancţiunile au eşuat, războiul se agravează tot mai mult, preţurile la energie cresc, iar aprovizionarea noastră cu energie se confruntă cu provocări din ce în ce mai serioase”, a subliniat ministrul.

“Introducerea unui plafon de preţ ar fi o decizie politică. Noi însă nu cunoaştem niciun motiv politic pentru a renunţa la securitatea aprovizionării cu energie a Ungariei. Nu există niciun motiv politic pentru care i-am pune pe maghiari în situaţia nedemnă de a nu avea încălzire, de a nu putea găti sau de a nu avea suficientă apă caldă”, a adăugat ministrul.

În cadrul conferinţei de presă, el a mai precizat că aprovizionarea cu gaze a Ungariei este în prezent sigură, în timp ce nivelul mediu de încărcare a depozitelor de gaze în UE este de 22% din consumul anual, în Ungaria această cifră este de 38%, care este al treilea cel mai ridicat nivel din UE. Obiectivul comunitar este de 35 %, obiectiv pe care doar cinci state membre l-au atins până în prezent.

De asemenea, Szijjártó a evocat faptul că celelalte patru puncte din pachetul de propuneri al Comisiei Europene ar putea fi acceptate cu mici ajustări, însă ele nu pot rezolva problema de bază, ci pot contribui doar la atenuarea simptomelor. Mai mult, unele dintre ele sunt deja aplicate într-o formă sau alta în Ungaria.

Prima este propunerea privind economia de energie electrică, pe care guvernul o va accepta doar ca o măsură benevolă. A doua este limitarea încasărilor producătorilor de energie care nu folosesc gaze naturale, adică separarea preţului energiei electrice de cel al gazelor naturale, care a fost deja parţial implementată pe piaţa maghiară. A treia este contribuţia de solidaritate impusă companiilor de energie fosilă, care există şi ea în Ungaria, iar a patra este îmbunătăţirea situaţiei lichidităţilor de pe pieţele energetice, a precizat Péter Szijjártó.

https://60m.ro/

România a preluat șefia la nivel de UE pentru integrarea refugiaților ucraineni

10 sept.

Consilierul de stat la Cancelaria prim-ministrului, Mădălina Turza, afirmă vineri că statele Uniunii Europene trebuie să lucreze împreună „mai eficient şi mai dinamic” pentru a gestiona integrarea refugiaţilor ucraineni, astfel încât aceştia să devină independenţi şi parte din comunitatea gazdă, potrivit Agerpres.

Ea a prezentat, vineri, la Palatul Victoria, concluziile dezbaterilor prilejuite de „Forumul de la Bucureşti – către o platformă europeană de incluziune a refugiaţilor”, eveniment organizat de Guvern, la Palatul Parlamentului pentru a marca crearea primei platforme europene de dialog la nivel înalt în domeniul integrării refugiaţilor din Ucraina, la iniţiativa României.

Potrivit Mădălinei Turza, la reuniune au participat 23 de state ale Uniunii Europene, reprezentanţi ai Direcţiei Generale DG HOME de la Comisia Europeană, o delegaţie de la DG REFORM, reprezentanţi ai Norvegiei, Marii Britanii şi Republicii Moldova.

„La capătul unui parcurs de şapte luni de gestionare a crizei refugiaţilor în România, gestionare care este percepută ca un model de bună practică la nivelul Uniunii Europene, România a preluat leadership-ul la nivel european şi a invitat statele membre şi nu numai să se ralieze unei platforme de dialog la nivel politic despre integrarea refugiaţilor”, a declarat Turza.

Ea a adăugat că efectele de lungă durată ale războiului din ţara vecină şi fluxul mare de refugiaţi ucraineni – peste 6 milioane de persoane – care trăiesc, atât în România, cât şi în cea mai mare parte a Europei reclamă o astfel de abordare.

„Statele membre trebuie să lucrăm împreună, mai eficient şi mai dinamic, şi, de ce nu, mai transparent, pentru a gestiona integrarea lor şi, ulterior, întoarcerea în Ucraina, atunci când va fi cazul. Am înţeles cu toţii (…) că sprijinul de urgenţă este doar o etapă şi că în acest moment nu mai sunt suficiente măsurile de intervenţie de urgenţă de tip hrană, adăpost la punctele de trecere a frontierei sau minime servicii de sprijin. Este nevoie ca refugiaţii din Ucraina să devină independenţi în România şi în statele Uniunii Europene, să muncească, copiii să poată merge la şcoală şi să devină parte din comunitatea noastră atât timp cât vor decide să rămână în România şi în celelalte state europene”, a precizat Mădălina Turza.

Consilierul de stat a precizat că rolul grupului de dialog iniţiat de România este să informeze şi să convingă guvernele europene să adopte măsuri „rapide şi eficiente”, întrucât urmează o „iarnă dificilă”.

Turza a adăugat că, în urma discuţiilor, au fost identificate o serie de provocări comune legate de această criză umanitară, prima dintre ele fiind cea a locuirii pe termen lung.

„Locuirea în centrele de tranzit, în diferite forme de acomodare şi cazare temporară a refugiaţilor din Ucraina, nu poate fi o soluţie pe termen lung care să dureze un an, doi, trei sau mai mult. O altă provocare comună care a fost identificată a fost bariera pe limbă.(…) Pentru că, aşa cum a reieşit din conversaţie şi ştim şi noi, premisa integrării este cunoaşterea limbii ţării în care te afli”, a explicat consilierul de stat.

De asemenea, au fost ridicate provocări legate de modul în care refugiaţii ucrainieni sunt încurajaţi să îşi găsească locuri de muncă şi să dorească să muncească, precum şi sprijinul de care au nevoie comunităţile locale care găzduiesc aceşti refugiaţi.

Nu în ultimul rând, Turza s-a referit la dezinformare şi la „mesajele care distorsionează realitatea”.

„Circulă o serie întreagă de mesaje care distorsionează realitatea, adevărul, şi care pun problemele complexe pe care le trăim acum ca şi continent, dar şi la nivel global, pe seama refugiaţilor, în ciuda faptului că aceste probleme sociale nu au legătură cu oamenii care au fugit din calea războiului ca să îşi găsească adăpost în ţara noastră”, a susţinut ea.

Ca o concluzie faţă de cele prezentate, consilierul de stat a anunţat că „aproape în unanimitate”, statele membre prezente au susţinut înfiinţarea platformei propuse de România, alături de reprezentanţii Comisiei Europene, OECD, Norvegia şi Republica Moldova, iar activitatea în acest grup de dialog de lucru informal va continua la nivel de secretari de stat sau de miniştri, propuneri de organizare a următoarelor întâlniri venind din partea „Austriei, Maltei şi chiar a OECD”.

https://60m.ro/

Charles al III-lea îi ține în exil pe Harry și Meghan

10 sept.

Regele Charles al III-lea şi-a exprimat vineri, în prima sa alocuţiune televizată ca suveran, „dragostea” pentru fiul său Harry şi soţia Meghan, relatează agenţiile internaţionale de presă, dar nu îi reprimește în familia regală.

„Vreau de asemenea să-mi exprim dragostea pentru Harry şi Meghan în contextul în care ei continuă să-şi construiască viaţa în străinătate”, a spus suveranul, ale cărui relaţii cu fiul său mai mic s-au degradat foarte mult, potrivit presei britanice.

În acelaşi discurs, Charles le-a acordat vineri titlurile de prinţ şi prinţesă de Walles fiului său cel mare William şi nurorii sale Kate, dând mai departe titlurile pe care el şi răposata sa soţie Diana le-au deţinut. În mod normal Harry și Meghan trebuiau să primească celelalte titluri, dar nu le-au primit.

„Cu Catherine alături de el, noii noştri prinţ şi prinţesă de Walles vor continua să inspire şi să conducă conversaţiile naţionale, ajutând la aducerea celor marginali în centru, acolo unde pot primi un ajutor vital”, a spus Charles al III-lea.

Charles, care a devenit prinţ de Walles în 1958, a devenit în mod automat rege la moartea mamei sale, regina Elisabeta a II-a, joi.

https://60m.ro/

Elon Musk este acuzat că a derulat o schemă piramidală pentru a sprijini Dogecoin: Pagubă de 258 de miliarde de dolari

10 sept.

Un proces de 258 de miliarde de dolari, în care Elon Musk este acuzat că a derulat o schemă piramidală pentru a sprijini criptomoneda Dogecoin, s-a extins prin includerea a şapte noi investitori reclamanţi şi şase noi pârâţi, între care compania sa de construcţii de tuneluri Boring, transmite Reuters.

Potrivit unei plângeri modificate depuse marţi seara la tribunalul federal din Manhattan, Musk, compania sa de maşini electrice Tesla, compania sa de turism spaţial SpaceX, Boring şi alţii au crescut în mod intenţionat preţul Dogecoin cu peste 36.000%, pe parcursul a doi ani, şi apoi au lăsat-o să se prăbuşească.

Procedând astfel, inculpaţii ”au profitat de zeci de miliarde de dolari” pe cheltuiala altor investitori Dogecoin, ştiind tot timpul că moneda nu are valoare intrinsecă şi că valoarea ei ”depinde doar de marketing”, se spune în plângere.

Tesla, SpaceX şi Boring nu au răspuns la solicitările de comentarii.

Tesla şi-a desfiinţat departamentul de relaţii cu mass-media în 2020.

Procesul iniţial a fost depus în iunie. La scurt timp după aceea, Musk, cea mai bogată persoană din lume, a postat pe Twitter că ”va susţine în continuare Dogecoin”, iar într-un interviu a spus că ”oamenii care lucrează în jurul fabricii SpaceX sau Tesla” i-au cerut sprijinul, se arată în plângerea modificată.

Alţi inculpaţi noi includ Fundaţia Dogecoin, care se autointitulează o organizaţie nonprofit care oferă guvernanţă şi sprijin pentru Dogecoin. Nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii.

Daunele de 258 de miliarde de dolari reprezintă triplul scăderii estimate a valorii de piaţă a Dogecoin din mai 2021. Asta a fost pe vremea când Musk, jucând un expert financiar fictiv la emisiunea ”Saturday Night Live” de la NBC, a numit Dogecoin ”o agitaţie”.

Dogecoin este tranzacţionată în prezent la circa 6 cenţi pe unitate, în scădere faţă de aproximativ 74 de cenţi în mai 2021.

https://60m.ro/

Klaus Iohannis l-a decorat pe rusofonul Marian Lupu cu Ordinul Național „Steaua României”

10 sept.

Klaus Iohannis l-a decorat pe rusofonul Marian Lupu cu Ordinul Național „Steaua României”

Președintele României, Klaus Iohannis, l-a decorat pe președintele Curții de Conturi a Republicii Moldova și fostul președinte al PDM, Marian Lupu, cu Ordinul Național „Steaua României”.

Șeful statului român a semnat un decret în acest sens, anunțul fiind făcut joi, 8 septembrie, pe site-ul Președinției României.

Pe lângă Marian Lupu, au fost decorați o serie de alți președinți ai unor Instituții Supreme de Audit din state europene.

Aceștia, potrivit Președinției României, au fost decorați „în semn de înaltă apreciere pentru contribuția excepțională adusă la dezvoltarea auditului public în context european, pentru integritatea și profesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea actului de control”.

Amintim că Marian Lupu a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, președinte interimar al R. Moldova, dar și fost președinte al Partidului Democrat, după ce a părăsit rândurile Partidului Comuniștilor. Marian Lupu a fost un opozant al unirii Basarabiei cu România și susținător al politicilor pro Moscova.

https://60m.ro/

Regele-jucător și o întrebare-cheie: cît va rezista Charles pe tron?

10 sept.

Regele-jucător și o întrebare-cheie: cît va rezista Charles pe tron?

Moartea Reginei Elisabeta pune Marea Britanie într-o situație extrem de dificilă, atît din punctul de vedere al organizării interne, cît și la nivel internațional și asta dintr-un motiv foarte simplu: noul rege este tot ce nu a fost mama sa. În sensul rău, din nefericire, iar de aici o întrebare legitimă: cît va rezista Charles pe tron? Sau, mai grav, cît va mai rezista monarhia în ansamblu?

Secretul imensei popularități interne și externe a reginei nu e chiar secret: Elisabeta a II-a a fost un șef de stat complet pasiv, apolitic, fără obiective proprii, în afara menținerii Casei Regale în inimile supușilor și a lăsa cîrmuirea pe seama parlamentului și executivului.

Presa mare americană scrie azi, corect, despre faptul că excelenta relație dintre SUA și Marea Britanie după al doilea război mondial se datorează în mare măsură reginei și a felului fermecător în care aceasta a știut să-i ”împacheteze” pe toți președinții americani de la Truman încoace.
Elisabeta a practicat așa numita diplomație marshmallow (bezea n.n.)– moale, dulce și apolitică, scrie Politico.com. Preocuparea ei era să-i facă pe liderii de la Casa Albă să se simtă cît mai confortabil cînd o vizitau la Londra. Îl plăceau lui Reagan caii? Perfect, se aranja o lungă partidă de călărie. Îi plăcuseră lui Eisenhower clătitele britanice? Nicio problemă, primea imediat rețeta lor.

Sigur, au fost mici probleme cu Bush Jr în 2003, pentru că vizita acestuia a produs daune de mii de lire sterline grădinilor de la Buckingham Palace, și s-a ajuns ca reprezentanţii casei regale să se adreseze companiilor de asigurări şi primului ministru Tony Blair pentru a afla cine va suporta cheltuielile de reparare. Personalul de la Palat nu a mai văzut-o niciodată pe regină atît de furioasă ca în momentul în care a văzut cum au fost distruse peluzele sale perfect îngrijite pentru a fi transformate în terenuri de aterizare pentru elicopterele lui Bush, iar armata de paznici ai lui a călcat în picioare o mulţime de plante rare. Păsările flamingo, care au fost mutate pentru a nu fi accidentate de elicoptere, par să fie traumatizate şi s-ar putea să nu mai vrea să se întoarcă în parcul reginei, scria presa britanică a vremii.

Dincolo de asta, regina a coabitat perfect cu americanii.

Cu Charles se pare că va fi mult diferit. ”Un rege prea politic pentru gustul SUA”, scrie aceeași Politico. Adesea, Charles a fost de părere că ar da dovadă de „neglijență criminală” dacă nu s-ar folosi de poziția sa pentru a ajuta oameni, iar rolul său îi permite să exprime puncte de vedere puternice. În alte situații, o dădea la întors, spunînd că după urcarea pe tron nu va mai fi activ: „Nu sunt prost. Îmi dau seama că este un lucru diferit să fii monarh”.

Charles a fost mereu un activist de forță în multiple dommenii, astfel că în acest moment are două opțiuni mari și late. Fie devine Rege-jucător, primul după o foarte lungă perioadă istorică, fie va merge pe urmele mamei pasive, dar asta i-ar atrage categoric acuzația de ipocrizie.

Charles e considerat, spre exemplu, unul dintre primii mari activiști pe frontul luptei contra încălzirii globale, încă din anii 70. Tot el spunea acum doi ani că e nevoie de o alianţă globală pentru a depăşi obstacolele induse de pandemie. Ori că invazia Ucrainei de către Rusia e ”o agresiune brutală”, conform declarațiilor sale din martie. De fapt, încă din 2014 Charles spusese că invazia Crimeei denotă faptul că Putin e noul Hitler.

Va căpăta regatul britanic un Rege-jucător?

Complicațiile pot fi extrem de mari. Contrar credinței multora, monarhul britanic nu doar că nu e lipsit de puteri executive, dar ele sunt chiar foarte mari, de la dizolvarea parlamentului pînă la numirea arbitrară a unui premier. Suveranul e și comandant suprem al forțelor armate, poate declara război ori semna anexări de teritorii, contrasemnează orice lege, numește judecători, ca și alte funcții în stat, e cap al bisericii și numește episcopi șamd.
Britanicii nu au o constituție propriu zisă, ci doar o colecție de legi, reglementări ori precedente judiciare, de la Magna Charta anului 12015 încoace. Marea Britanie a funcționat după butada „monarhul domneşte, dar nu guvernează”, dar asta s-a făcut strict cu voința monarhilor săi.

Ceea ce nu înseamnă că, la un moment dat, un suveran nu ar putea refuza să respecte cutumele vechi și să se implice mult mai mult în treburile statului. Regatul nu are nici Curte Constituțională, implicit nici control constituțional.

Anumite revendicări ale noului rege privind atribuțiile sale ar putea crea deranj mare în stat; din acest motiv, problema elaborării, în fine, a unei constituții britanice a stat mereu pe agendă în ultima jumătate de secol, dar discuțiile nu s-au concretizat, poate tocmai pentru că domnia Elisabetei a fost atît de relaxată politic încît nu a creat probleme.

Va fi așa și de aici înainte?

Dincolo de activismul politic, Charles are multe alte probleme.
Este un împătimit al luxului, chiar și după standardele curții regale, care nu sunt scăzute.
Cifrele oficiale arată că deplasările lui în străinătate sunt cele mai scumpe din istoria regalității, folosind frecvent avioane private, trenul regal etc. Patru valeţi, doi majordomi, cinci şoferi, nouă grădinari, patru bucătari – stilul de viaţă al prinţului Charles i-ar părea extravagant chiar şi Regelui Soare, dezvăluia The Guardian cu ani în urmă. Publicaţia menționa că prinţul are prea mulţi servitori – 85. Numai pentru a-şi face toaleta prinţul are nevoie de patru valeţi care îi aleg şi îi aşază hainele. Unul dintre valeţi este special însărcinat cu punerea pastei de dinţi pe periuţă, în fiecare dimineaţă.

Altă problemă se numește, simplu, Lady Diana.
Personaj cu o popularitate imensă, cît toată casa regală la un loc, Diana a avut o căsnicie proastă cu Charles, care a înșelat-o cu o femeie mai vîrstnică și sensibil mai puțin fermecătoare și a recunoscut public adulterul.
Divorțul de Diana l-a costat imens pe Charles, în special în ochii americanilor, care o adulau pe prințesă.
Dar a ridicat și alte probleme. Biserica anglicană nu este de acord cu recăsătoria membrilor familiei regale. În august 1997, sondajele relevau că doar 10% dintre britanici acceptau ca iubita lui Charles, Camilla Parker Bowles, să devină regină a Marii Britanii prin căsătoria cu moştenitorul tronului.
La fel considera și Arhiepiscopul de Canterbury, George Carey, liderul spiritual al Bisericii Anglicane, care avertiza, că, dacă prinţul moştenitor se va recăsători, Biserica Anglicană se va confrunta cu o criză majoră. Charles a sfidat poziția bisericii și s-a însurat, iar acum devine însuși capul bisericii.

Moartea violentă a prințesei Diana a zguduit din temelii coroana regală, iar suspiciunile larg răspîndite că a fost ordinul palatului Buckingham a făcut și mai mult rău.

Popularitatea lui Charles nu a fost niciodată prea mare, omul are carisma unui suport de umbrele, dar după moartea Dianei ea a scăzut și a tot scăzut dramatic.

În ianuarie 2018, doar 9% din populaţie îl alegea pe Charles drept membrul preferat din familia regală. Răstimp, Regina Elizabeth şi fiii lui Charles, William şi Harry, erau văzuţi în mod favorabil de peste 80% dintre britanici.
Încă din 2010, majoritatea sondajelor arătau că britanicii vor ca prinţul William să fie rege în locul tatălui său, în pofida refuzului anunțat încă de atunci de către William.
În 2008, venea din Albion vestea că Prinţul Charles intenţionează să promoveze o reformă a funcţiei regale, astfel încât ”cunoştinţele şi experienţa sa să nu se piardă” după ce devine rege.
Honathan Dimbleby, prietenul şi biograful prinţului Charles, declara că anturajul prinţului „face demersuri discrete spre redefinirea rolului viitorului suveran britanic, astfel încât Regelui Charles al III-lea să i se permită să discute despre probleme de importanţă naţională şi internaţională în moduri de neconceput pentru moment”, în condiţiile în care monarhii britanici au urmat întotdeauna un jurământ al tăcerii vizavi de astfel de chestiuni.

„Încălcarea acestei convenţii, chiar şi cu grijă, ar reprezenta o schimbare seismică în rolul suveranului”, mai spunea Dimbleby, care considera că o astfel de mutare „se poate dovedi explozivă din punct de vedere politic şi constituţional”.

În 2018, un documentar-bombă intitulat ”Nebunia prințului Charles” arăta că ”părerile lui Charles asupra religiei contravin unei tradiții îndelungate în Familia Regală, după ce Prințul de Wales a declarat că este apărătorul tuturor credințelor. Încă de atunci se discuta public despre posibilitatea ca membrii altor credințe, cum ar fi musulmanii și hindușii, să participe la încoronarea lui Carol în calitate de Westminster Abbey când acesta va deveni rege. El a lăudat islamul, sikhismul, budismul, biserica ortodoxă greacă și alte credințe noncreștine, mergând împotriva poziției tradiționale adoptate de la domnia lui Henric al VIII-lea încoace.” se mai puncta în material, concluzia fiind că opiniile prințului Charles despre religie l-ar putea forța să renunțe la tron.

Alte controverse au fost produse de banii acceptați de Carles de la persoane dubioase, precum un celebru oligarh putinist ori, mai recent, primiți la pungă de la un şeic arab.

În luna mai, presa engleză scria că prinţul Charles e mai preocupat să facă excursii în România decât să devină succesorul reginei. În schimb, prinţul William, al doilea în linia de succesiune la tron, şi soţia sa Kate, erau cei mai apreciaţi membri ai familiei regale după regină.

În fine, să nu uităm marele scandal de familie produs de prigonirea nurorii Meghan Markle, care a pus-o pe seama rasei sale, scandal soldat cu autoexilarea fiului mai mic al lui Charles în SUA.

De-a lungul anilor s-a spus adesea că Charles nu va accepta tronul, lăsîndu-l prințului William, acum în vîrstă de 39 de ani, apreciat de britanici și cu o soție plină de farmec, în persoana lui Kate Middleton.

Doar că există o mică hibă juridică.
Dacă Charles ar anunța azi, în discursul său, că renunță la tron, succesor nu ar fi William, ci unul dintre frații lui Charles, mai precis Andrew, ori Edward, dacă nici Andrew nu ar vrea, eventual pe motiv de scandaluri sexuale.
Forfaitul lui Charles ar muta, deci, linia succesorală actuală către frații săi și descendenții acestora.

Soluția William obligă la întronizarea lui Charles, urmată de o abdicare ulterioară.

Să fie acesta motivul pentru care Charles nu a dat nici cel mai mărunt semn de ieri pînă azi de rezerve față de întronizare?
Ori, poate, noul suveran abia aștepta să urce, în fine, pe tronul țării, după o lungă așteptare, și să devină Regele-jucător?

Sunt întrebări de al căror răspuns depinde o imensă ecuație geopolitică și cu impact greu de întrevăzut într-un moment cînd, oricum, planeta dă semne că și-a pierdut mințile și caută disperată să și le recupereze. (Bogdan Tiberiu IACOB)

http://inpolitics.ro/

Celebrul Weber a devenit ținta criticilor

10 sept.

Politicieni europeni din mai multe partide îl critică pe Manfred Weber, care este liderul celui mai mare bloc din Parlamentul European, pentru că a vorbit în sprijinul lui Silvio Berlusconi şi al partidului său conservator în alegerile din Italia din această lună, relatează DPA.

Berlusconi, fost premier italian, este cunoscut pentru că în trecut a avut o relaţie prietenoasă cu preşedintele rus, Vladimir Putin.

Partidul său Forza Italia (Înainte Italia) a format o alianţă tripartită cu partidele de dreapta eurosceptice Fratelli d’Italia (Fraţii Italiei) şi Liga pentru a participa la alegerile generale din 25 septembrie. Conform previziunilor, coaliţia pare a fi pe cale să câştige.

Berlusconi însuşi candidează pentru Senat.

Weber face parte din partidul conservator german Uniunea Creştin-Socială (CSU), este membru al Parlamentului European şi conduce cea mai puternică grupare politică transnaţională a Uniunii Europene, Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta.

El a făcut campanie pentru Berlusconi şi Forza Italia în mass-media. Forza Italia este membră a PPE.

Sprijinul vocal al lui Weber pentru Berlusconi, care a fost judecat în instanţele italiene pentru infracţiuni care variază de la fraudă fiscală până la plata unei prostituate minore, a declanşat un val de critici.

Katarina Barley, social-democrată germană care ocupă funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, a declarat pentru DPA că Weber întăreşte forţele antieuropene alăturându-se „antidemocraţilor”.

Purtătorul de cuvânt al Partidului Verzilor din Germania în Parlamentul European, Rasmus Andresen, şi politiciana Nicola Beer, din partea Partidului German al Democraţilor Liberi pro-business, au fost la fel de critici.

”Berlusconi este un politician dubios care a trebuit să răspundă în mai multe rânduri pentru corupţie şi alte probleme”, a notat Andresen, precizând că este deconcertant faptul că Weber îl susţine atât de deschis pe Berlusconi.

Beer, care, la fel ca şi Barley, este vicepreşedinte al PE, a declarat că Berlusconi „nu merită să fie susţinut”.

Cotidianul RO

Topul scumpirilor care ne ustură

10 sept.

Ceapa, uleiul de floarea-soarelui, zahărul alb, untul şi laptele (UHT) sunt produsele care s-au scumpit cel mai mult în acest an, arată o analiză a ZF făcută pe baza datelor de la Consiliul Concurenţei.

Mai exact, între martie 2022 (luna în care a început războiul ruso-ucrainean, iar inflaţia a început să galopeze) şi august 2022, preţurile la aceste articole ce se găsesc aproape mereu în coşul de cumpărături al românilor au crescut cu rate cuprinse între 14,4 şi 22,9%.

Pentru această analiză, au fost studiate preţurile şi evoluţiile la circa 20 de produse alimentare, cele care se găsesc în mod uzual în coşul de consum. Preţurile sunt calculate ca o medie per categoria de produs menţio­nată şi sunt analizate doar preţurile din co­mer­ţul modern, sector ce numără peste 4.000 de supermarketuri, hipermar­keturi, ma­gazine de proximitate modernă şi discount.

„Consiliul Concurenţei monitorizează constant evoluţia preţurilor la produsele alimentare, în special pentru cele de bază, care fac parte din coşul de consum. De la începutul pandemiei de coronavirus, autoritatea a cerut periodic companiilor date pentru diferite produse de bază, pentru a identifica eventualele înţelegeri între firme pentru a creşte artificial preţurile“, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

Un coş de cumpărături ce cuprinde unele dintre principalele alimente consumate în mod constant de români costa, în medie, în august 2022, în marile reţele de supermarketuri, hipermarketuri şi discount, 170 de lei. Preţul este cu 9,2% mai mare decât în martie 2022, prima lună ce a marcat începutul războiului ruso-ucrainean şi totodată galopul preţurilor. Faţă de martie 2020, începutul pandemiei şi perioada considerată de mulţi drept cea cu cele mai mici preţuri, valoarea coşului mediu a crescut cu aproape 20%.

Cotidianul RO

%d blogeri au apreciat: