Arhiva | 11:04 am

Iohannis, la întâlnirea cu românii din SUA: România merge bine. Economia creşte

23 sept.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, la întâlnirea cu membri ai comunităţii româneşti de pe Coasta de Vest a SUA, că românii şi Guvernul României nu stau degeaba, se implică, muncesc şi că România merge bine, iar economia creşte.

”România este într-o situaţie, pe de o parte, extrem de complicată din motive legate de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei,  pe de altă parte, cred că este bine să se ştie că românii şi Guvernul României nu stau degeaba, se implică , muncesc şi, în mod, pentru mulţi surprinzător, pentru mine, natural, România merge bine şi economia românească creşte. Este o veste foarte, foarte pozitivă”, a afirmat preşedintele la întâlnire, unde a fost însoţit de soţia sa, Carmen Iohannis, şi de ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru.

Klaus Iohannis a afirmat că, în ceea ce priveşte crizele cu care ne confruntăm în România suntem într-o situaţie în care nu am fost de mult, ”este criză, peste criză, peste criză” şi totuşi ”ne descurcăm”.

Iohannis a amintit de sprijinul acordat de România refugiaţilor ucraineni, de contribuţia României pentru soluţionarea crizei legate de exportul cerealelor ucrainene, precizând că până acum 60% din cerealele ucrainene au trecut prin România.

Conform preşedintelui, criza energetică este o realitate şi pentru România, precizând că energia nu doar a devenit mai scumpă, ci şi mai greu de obţinut.

”Împreună cu Guvernul am reuşit să ţinem preţurile la un nivel rezonabil. Putem să garantăm românilor din ţară că la iarnă nu vor trebui să stea în frig şi în întuneric, cu toate că situaţia este complicată”, a subliniat preşedintele Iohannis.

”Am vrut să vă descriu aceste lucruri pentru ca să înţelegeţi că avem o situaţie care, pe de-o parte este plină de dificultăţi, pe de altă parte este plină de oportunităţi şi doar ingeniozitatea şi inventivitatea şi hărnicia românilor fac ca în toate aceste crize să avem totuşi, surprinzător, o creştere economică. Şi, în mod nesurprinzător, această inovativitate, ingeniozitate şi hărnicie fac ca şi dumneavoastră să o duceţi bine aici”, le-a spus Klaus Iohannis românilor din SUA.

El a precizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei este cauza crizelor cu care ne confruntăm.

”Am menţionat războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei. Este cauza tuturor crizelor cu care ne confruntăm, şi criza energetică, criza alimentelor şi, într-o oarecare măsură, criza economică cu care ne confruntăm în Europa. Este complet neaşteptat, este tragic că avem iarăşi un război în Europa şi speranţa noastră este că acest război nu va escalada. Aici sunteţi oarecum departe de aceste orori, noi suntem foarte aproape. România are, dintre toţi aliaţii NATO, cea mai lungă graniţă comună cu Ucraina şi noi credem că este corect, este moralmente corect, este etic corect să ajutăm Ucraina, şi o facem în toate planurile”, a subliniat Klaus Iohannis.

Iohannis s-a referit şi la parteneriatul strategic cu SUA, care împlineşte anul acesta 25 de ani, adăugând că  ”şi datorită sprijinului american România este în NATO”.

El a declarat că sunt foarte multe firme din Statele Unite care activează în România, dar sunt încă, din păcate, foarte puţine firme româneşti care activează în Statele Unite, ”dar poate aici mai e loc de dezvoltare”.

”Am încheiat un parteneriat cu Statele Unite ale Americii şi cu alţi parteneri importanţi pentru dezvoltarea unor reactoare nucleare, dar nu dintre cele obişnuite cum le cunoaştem, ci aşa numitele reactoare modulare mici, este o tehnologie nouă, sunt reactoare care pot fi realizate în zone mai mici şi care pot fi folosite foarte flexibil. În România se va realiza primul reactor de acest tip din Europa, nu din Europa de Est – din Europa. Este o mare realizare şi credem că în câţiva ani vom beneficia de această tehnologie într-un mod special, anume acestea vor fi produse în România pentru a fi folosite şi în alte ţări”, a mai punctat preşedintele.

Iohannis a precizat că este o tehnologie de vârf şi arată de fapt încrederea mare pe care instituţiile din Statele Unite o au în România, fiind o realizare notabilă a acestui parteneriat despre care, în opinia sa, încă se vorbeşte prea puţin.

”Şi în încheiere, cea mai bună parte a acestui Parteneriat Strategic sunt oamenii, fără oameni nimic nu este. Comunitatea românească din Statele Unite ale Americii este o punte extraordinar de importantă între România şi Statele Unite ale Americii. Sunteţi dumneavoastră şi vă mulţumesc!”, a conchis preşedintele,

https://60m.ro/

Publicitate

Viktor Orbán: Dacă sancţiunile ar fi ridicate, preţurile s-ar înjumătăţi imediat, la fel şi inflaţia

23 sept.

Războiul între Ucraina şi Rusia nu mai este unul local, sancţiunile l-au transformat într-un război economic global – a declarat Viktor Orbán la o reuniune a grupului parlamentar Fidesz-KDNP la Balatonalmádi, unde le-a cerut membrilor grupului să facă tot posibilul pentru ca Europa să retragă sancţiunile până cel târziu la sfârşitul anului – relatează cotidianul Magyar Nemzet în ediţia sa de miercuri.

Potrivit informaţiilor obţinute de ziar, prim-ministrul a declarat: astăzi deja este clar pentru toată lumea că trebuie să ne aşteptăm la prelungirea conflictului şi că trebuie să ne pregătim pentru continuarea acestui război din vecinătatea noastră atât în acest an, cât şi anul viitor. În opinia sa, acesta este motivul pentru care securitatea şi protecţia suveranităţii economice şi naţionale a Ungariei au devenit mai importante ca niciodată, acesta fiind şi motivul înfiinţării fondului pentru apărare. Soldaţii au fost retraşi de la protecţia frontierelor şi au fost create unităţi de grăniceri – a relatat premierul, subliniind că este nevoie de mai mulţi soldaţi şi că aceştia trebuie să fie pregătiţi pentru apărarea ţării.

Viktor Orbán apreciază că războiul îi îngrijorează pe oameni, ei urmăresc evenimentele sale, dar ceea ce afectează direct familiile în acest moment este inflaţia – scrie ziarul, adăugând: premierul a precizat că guvernul, înainte de alegeri, a considerat condiţiile economice previzibile în ciuda războiului, însă în iunie 2022, la Bruxelles au fost adoptate sancţiuni economice şi comerciale, inclusiv sancţiuni privind transportul petrolului, iar imediat după acestea au fost puse pe masă sancţiunile privind achiziţia gazelor naturale, astfel încât, din iunie 2022, preţul gazelor naturale s-a dublat într-o lună, iar apoi s-a triplat în decurs de încă o lună.

Potrivit relatării ziarului Magyar Nemzet, prim-ministrul a subliniat: dacă sancţiunile ar fi ridicate, preţurile s-ar înjumătăţi imediat, la fel şi inflaţia. Fără sancţiuni, economia Europei şi-ar recăpăta puterea şi ar evita recesiunea ce ne ameninţă. Potrivit preşedintelui partidului, atunci când Bruxelles a impus Europei aceste sancţiuni, la începutul verii, birocraţii din UE nu au promis aşa ceva, ei au spus că sancţiunile vor afecta Rusia, şi nu oamenii din Europa. De atunci, a devenit clar că sancţiunile impuse fac mai mult rău Europei decât Rusiei – a citat cotidianul cuvintele premierului.

Potrivit informaţiilor ziarului, în noiembrie va exista o oportunitate politică semnificativă pentru a revizui sancţiunile, de aceea a făcut apel la membrii grupului parlamentar să facă tot posibilul pentru ca Europa să retragă aceste sancţiuni până cel târziu la sfârşitul anului.

Potrivit evaluării situaţiei de către premier, sancţiunile sunt impuse Europei de birocraţii de la Bruxelles, ele sunt cauza problemelor economice, a crizei energetice şi a inflaţiei. Iar sancţiunile sunt susţinute de stânga din Ungaria – scrie ziarul. Acesta a citat, de asemenea, cuvintele premierului referitoare la opoziţie, afirmând că, aşa cum au subliniat în timpul campaniei electorale, epoca Gyurcsány şi reprezentanţii acesteia vor să se întoarcă la putere, care odată au distrus deja Ungaria. Potrivit ziarului, afirmaţiile premierului au stârnit o reacţie la unison, unii participanţi strigând “niciodată Gyurcsány!”. Odată cu formarea guvernului fantomă Gyurcsány-Dobrev – a continuat premierul -, birocraţii de la Bruxelles şi ONG-urile lui Soros vor să aducă acest guvern din umbră la putere. În opinia sa, acest lucru reiese şi din faptul că îi plătesc, asta au făcut în campania electorală şi asta fac şi acum.

După evaluarea prestaţiei stângii, preşedintele partidului a formulat – conform relatării Magyar Nemzet – sarcinile viitoare ale Fidesz-KDNP: trebuie să asigure aprovizionarea cu energie, să protejeze familiile şi locurile de muncă. Familiile vor fi protejate de preţul redus al cheltuielilor generale, de programele referitoare la lemnele de foc şi la cărbunele brun, în timp ce întreprinderile vor fi ajutate prin trei modalităţi: un program în valoare de peste 200 de miliarde de forinţi (496,1 de milioane de euro) pentru întreprinderile mici şi mijlocii cu un consum de energie ridicat, companiile producătoare vor fi sprijinite prin acoperirea parţială a costurilor energetice şi prin subvenţionarea investiţiilor vizând economisirea energiei, va fi implementat un program de salvare a fabricilor şi un nou plan de acţiune pentru protejarea locurilor de muncă în sectorul serviciilor.

La finalul discursului său, prim-ministrul a precizat: aprovizionarea cu energie a Ungariei este asigurată. Va fi suficient gaz, energie electrică şi petrol. “Sancţiunile provoacă daune grave ţării, dar cu multă muncă avem o şansă pentru ca Ungaria să iasă din această criză ca o ţară capabilă de a depăşi în curbă” – a declarat premierul, citat de Magyar Nemzet.

https://60m.ro/

Virgil Popescu rămâne cu buza umflată: Azerii refuză să livreze gaze României

23 sept.

Azerbaidjanul face tot ce-i stă în putinţă să furnizeze gaze României, însă există cel puţin 10 ţări europene care cer gaze acum statului caspic, a afirmat, joi, Parviz Shahbazov, ministrul Energiei din Azerbaidjan. El a fost prezent la Bucureşti la conferinţa Romanian International Gas Conference, unde a participat la un panel de discuţii alături de omologi ai săi din alte opt ţări din regiune: România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Grecia şi Turcia. Ministrul azer a fost întrebat de jurnaliştii români dacă ţara sa este dispusă să livreze gaze către România în viitorul apropiat, scrie Agerpres.

„Suntem în discuţii cu reprezentanţii din România. Încercăm să facem tot ce ne stă în putinţă, dar e nevoie de timp. Sunt anumite criterii organizatorice legate de tranzitul gazelor, de transport. Suntem în procesul de negociere, avem un parteneriat strategic cu România şi ne dăm silinţa, dar avem cel puţin 10 ţări din Europa care ne cer gaze şi facem tot ce putem”, a spus Shahbazov.

Potrivit acestuia, ţara sa se pregăteşte să crească livrările de gaze către UE. „Anul trecut am furnizat către UE 8,2 miliarde de metri cubi, iar anul acesta am crescut cantitatea cu 40%. Vrem să dublăm în următorii cinci ani cantitatea de gaze naturale azere cu care să aprovizionăm Uniunea Europeană. Scopul nostru este să furnizăm mai multe gaze către partenerii noştri care deja primesc şi să ne extindem livrările către regiuni noi, din sudul Europei, către vestul Balcanilor”, a spus ministrul azer.

Shahbazov a arătat că, deşi este nevoie de decizii rapide, lucrurile nu pot fi făcute peste noapte.

„Aşa ceva nu se poate produce peste noapte, este nevoie de consultări interguvernamentale şi mai trebuie să luăm decizii investiţionale corespunzătoare. Este nevoie de contracte, angajamente pe partea de consum şi producţie. Tot acest pachet trebuie implementat cât mai curând pentru că nu avem prea mult timp la dispoziţie”, a completat el.

De asemenea, trebuie stabilit în ce condiţii se pot face livrările.

„România este pentru noi un partener important pe domeniul petrolier şi produse petroliere. Avem o reţea de 68 de benzinării deţinute de compania de stat (SOCAR – n.r.), în 24 de regiuni ale României. Acum, România va deveni parte a noului proiect de extindere a coridorului sudic al gazelor, nu doar pentru a primi gaze, dar şi ca potenţială rută de tranzit. Cu ajutorul BRUA, România poate deveni un jucător important în regiune”, a completat oficialul din Azerbaidjan.

https://60m.ro/

Copreședintele AfD din Germania: Al Treilea Război Mondial se profilează. Germania nu are nimic de câștigat în războiul din Ucraina, ci totul de pierdut

23 sept.

Tino Chrupalla, copreședinte al partidului de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și purtător de cuvânt, consideră că Germania ar putea pierde totul din cauza evenimentelor actuale din Ucraina și ar putea deveni parte directă la conflict din cauza politicii urmărite de coaliția de guvernământ Svetofor din Germania, formată din Partidul Social Democrat din Germania (SPD), Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP).

„Livrările de arme către Ucraina duc la escaladare și atrag Germania în război. Președintele Putin amenință că va folosi arme nucleare, ministrul Apărării Soigu afirmă că Rusia nu este în război cu Ucraina, ci cu Occidentul colectiv’”, a spus Hrupalla, într-o declarație publicată pe site-ul partidului.

Acum devine realitate ceea ce am avertizat mereu. Al Treilea Război Mondial se profilează, iar Germania ar fi o parte directă în război din cauza strategiei de escaladare. Aceasta poate fi ultima oportunitate pentru negocieri de pace. Guvernul federal trebuie să lucreze în acest sens și să evite o confruntare nucleară. Germania nu are nimic de câștigat în războiul din Ucraina, ci totul de pierdut.”

https://60m.ro/

NATO spune că nu va recunoaște niciodată referendumurile „false” ale Rusiei în Ucraina

23 sept.

NATO a condamnat joi planurile Moscovei de a organiza referendumuri în regiunile ocupate de Rusia din Ucraina și a cerut tuturor statelor să respingă ceea ce a numit „încercările flagrante de cucerire teritorială ale Rusiei”, scrie Reuters.

„Referendumele simulate din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojia și Herson din Ucraina nu au legitimitate și vor reprezenta o încălcare flagrantă a Cartei ONU”, a declarat Consiliul Nord-Atlantic, care reunește statele membre ale alianței, într-un comunicat.

„Aliații NATO nu își vor recunoaște anexarea ilegală și nelegitimă. Aceste pământuri sunt Ucraina”, a adăugat acesta.

Referendumurile privind aderarea la Rusia urmează să aibă loc de vineri până marți în mai multe regiuni controlate în mare parte de ruși din estul și sudul Ucrainei, care cuprind aproximativ 15% din teritoriul țării.

https://60m.ro/

Ursula vor der Leyen respinge încetarea focului: Dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina

23 sept.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a declarat joi împotriva convenirii unui armistiţiu între Rusia şi Ucraina, motivând că singura opţiune pentru ca acest război să se încheie este ca Rusia să pună capăt invaziei, potrivit Agerpres.

Ea a făcut această afirmaţie într-un discurs susţinut la Universitatea Princeton, unde a venit în cadrul programului său stabilit cu ocazia prezenţei în SUA la Adunarea Generală a ONU.

”Ştiu că unii cer o încetare a focului, dar realitatea este că dacă Rusia încetează să lupte, nu va mai fi război în Ucraina. Dar dacă Ucraina încetează să lupte, nu va mai exista Ucraina”, a apreciat Ursula von der Leyen, adăugând că armata ucraineană a făcut ”progrese impresionante, eliberând multe sate şi oraşe”, iar ”aceasta necesită consolidare”.

https://60m.ro/

Baroni la stat pe banii românilor: Un milion de lei ne costă lunar doar miniștrii și parlamentarii

23 sept.

Impactul bugetar creșterii lefurilor demnitarilor va fi mai consistent decât au lăsat politicienii care au votat schimbările legislative, pentru că și grupul țintă care beneficiază de creșteri e destul de mare.

Cea mai mare creștere ar urma să o aibă Klaus Iohannis , de la un brut de 24.960 de lei la 27.600 de lei. A doua cea mai mare creștere ar fi a premierului și a șefilor celor două Camere, Marcel Ciolacu și Alina Gorghiu, de la 23.920 de lei la 26.450 de lei. În topul funcțiilor politice din zona bugetară mai sunt vicepreședinții Camerei, ai Senatului, dar și vicepremierii. În total, nouă persoane, care vor avea o creștere a veniturilor de la 22.256 de lei la 24.610 lei.

Cei 19 miniștri, la fel ca și chestorii și secretarii din Cameră și Senat (16 în total), vor cunoaște o creștere a indemnizațiilor de la 21.840 de lei la 24.150. Grosul senatorilor și deputaților, adică aproape 400 la număr, vor avea creșteri de la 18.720 de lei la 20.700.

Creșteri cât pentru 400 de salarii minime

Practic, efortul în plus la Guvernului, iar aici ne referim doar la premier, vicepremieri și miniștri, ar fi lunar de aproximativ 51.000 de lei. Pe de altă parte, la Parlament efortul lunar ar fi de aproximativ 950.000 de lei lunar. Așadar, lunar doar miniștrii și parlamentarii vor lua din buget în plus un milion de lei, adică aproximativ 400 de salarii minime.

Însă lista celor cărora li se aplică măririle bugetare e mult mai mare: Academia Română (președinte, vicepreședinte și secretar general), Consiliul Legislativ (președinte și președinții de secții), Avocatul Poporului  (Avocatul și adjuncții săi), Curtea de Conturi (președinte, vicepreședinte, președinte Autoritatea de Audit, vicepreședinte Autoritatea de Audit, consilierii de conturi), Administrația Prezidențială (consilieri prezidențiali și consilieri de stat), Secretariatul General al Guvernului (secretarul general, secretarii general adjuncți, consilierii de stat și șeful Cancelariei premierului), Consiliul Concurenței (președintele, vicepreședintele și consilierii de concurență), Consiliul Național al Audiovizualului (președinte și membrii), CNSAS (președinte, vicepreședinte, secretar al Consiliului și membrii), Autoritatea Electorală Permanentă (președinte și vicepreședinte), Agenția Națională de Integritate (președinte și vicepreședinte), prefecții, dar și subprefecții.

Apoi vine o listă lungă, primari, viceprimari, președinți de Consiliu Județean și vicepreședinții de CJ. Iar România are nu mai puțin de 3.228 de unități administrativ-teritoriale, ceea ce duce la un minim de 6.456 de beneficiari, dacă mergem pe varianta de jos, adică la fiecare UAT să fie un primar/președinte de CJ și doar un singur vicepremirar/vicepreședinte de CJ.

Dar mai sunt și conducătorii instituțiilor publice din subordinea Guvernului, precum și adjuncții conducătorilor. Iar aici vorbim de președinți, directori generali, șef de oficii. Iar aplicarea e inclusiv la nivel teritorial, ceea ce înseamnă alte mii de bugetari, pentru că la fiecare instituție cu reprezentare locală sunt câte minim 42 de șefi (agenții județene de forță de muncă, inspectorate teritoriale, direcții de finanțe locale, iar lista poate continua).

Cert este că în cazul demnitarilor s-au putut mări salariile cu 10%, în timp ce tot personalul bugetar a primit o mărire care variază între 150 și 300 de lei, prin OUG-ul aprobat la finalul lunii august.

Alte beneficii legate de creșterea salariilor

În cazul parlamentarilor, pe lângă leafa mărită, aceștia vor beneficia și de o sumă forfetară mai mare, pentru că această reprezintă o indemnizație și jumătate. Mai precis, de la aproximativ 26.000 de lei lunar, la 29.000 de lei. Și diurna le va fi mărită, pentru că aleșii din legislativ primesc pentru fiecare zi petrecută la muncă 2% din indemnizația lunară brută. Ar urma să crească inclusiv valoarea diurnelor pentru deplasările externe, care sunt în raport direct proporțional cu nivelul indemnizațiilor.

https://60m.ro/

Klaus Iohannis, luat peste picior după ce s-a fotografiat cu familia Biden: „Tot un zâmbet sunteți… și România vai de ea…”

23 sept.

Klaus Iohannis, luat peste picior după ce s-a fotografiat cu familia Biden: „Tot un zâmbet sunteți… și România vai de ea…”

Klaus Iohannis a publicat pe Facebook, vineri dimineață, o fotografie în care se află alături de soția sa, de președintele american Joe Biden și de prima doamnă, Jill.

Poza a fost făcută la New York, cu ocazia recepției oferite în onoarea șefilor delegațiilor prezenți la Adunarea Generală a ONU.

Klaus Iohannis publică o fotografie alături de soția sa, Joe Biden și prima doamnă a SUA

„Alături de Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, și Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, cu prilejul recepției oferite, la New York, în onoarea Șefilor de delegații prezenți la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite”, este mesajul postat de Klaus Iohannis.

În doar câteva ore, postarea a strâns mii de reacții și comentarii. Cele mai multe comentarii erau ironii la adresa ipostazei în care s-au prezentat cei din poză.

Val de ironii pe rețelele sociale

Câteva dintre comentarii:

„Ți-au dat accept la viza? Nu pot sa cred”

„Putin câte Putin pentru amândoi!”

„Tot un zâmbet sunteți… și România vai de ea…”

„Președintele nu se scrie cu p mare, nici prima doamnă, nici șefilor, în acest context. Și-nainte de și, în acest text, nu se pune virgulă. Dacă stau să mă gândesc, nici adunarea generală nu se scrie cu majuscule în limba română.”

„Mi-a stat inima, am crezut că e de la praznicul reginei”

„A cerut azil politic în SUA și nu l-au acceptat!”

„Există Madame Tussauds și la New York?”

„Așa arată oamenii care nu au niciun stres!”

„Un magnet de frigider ne aduceți și noua?”

„Ce frumossss! De ce nu rămâneți acolo? Viata este mai frumoasă la ei”

„Mi se pare că Biden a venit și l-a rugat frumos pe Klaus să fie și el în poză, dacă se poate.”

Klaus Iohannis a susţinut un discurs în plenul Adunării Generale a ONU, a participat la Summitul global dedicat securităţii alimentare şi la Transforming Education Summit.

National

Declarații despre mîncarea și căldura noastră, de la New York

23 sept.

Vai ce frumos se vede East River și ce frumos arată siluetele celor doi zgîrie-nori noi, ridicate pe locul tragediei din 9/11 septembrie! Și ce frumos cadru a fost ales să vedem și valurile, și siluetele zvelte! Frumos peisaj, frumos loc, frumos cadru, undeva mai aproape de nori și mai departe de țară.

Suntem în rînd cu lumea și stăm ca boierii la Hotelul Ritz Carlton și facem cu mîna poporului român!

O nouă vizită „istorică” a Faraonului în America

La o privire printre imaginile de promovare a camerelor cunoscutului hotel, am dat peste cadre care seamănă mai mult cu visele celor care vor să ajungă în America decît cu locul în care se dezbat marile peobleme ale planetei.

Oricum, faptul că președintele Iohannis vorbește mai ușor cu New Yorkul pe fundal și cu doamna după dînsul (ea nu se vede în cadru, dar prezența sa binefăcătoare se simte în relaxarea președintelui nostru) este de natură să ne încurajeze și să ne dea speranțe. Avem un viitor frumos și sigur și trebuie să stăm liniștiți acasă pentru că zgomotoasele scandaluri între politicieni nu merită băgate în seamă. De-aia a și zis:

”Dar asta nu este niciun fel de catastrofă și știu că mediatic este senzațional că a zis X despre Y nu știu ce. În realitate, coaliția funcționează, Guvernul funcționează și știți cu toții că lucrurile sunt bine gestionate. Haideți să nu confundăm discursul politic, care de multe ori vine doar să profileze pe un politician și guvernarea, care funcționează chiar foarte bine”

Să nu ne faceți griji! La noi acasă, totul merge bine și frumos. Am scăpat de căldură și de secetă. Omul nostru de la New York este garantul securității noastre, inclusiv alimentare și energetice. Dacă n-ați citit, vă reproduc eu garanțiile sale, cu atît mai solide cu cît au fost rostite de la New York, cu un fundal sănătos, ca o invitație în America. Nu pe Valea Oltului sau de la Păltiniș, ca nu cumva să zicem:

-Lasă, dom’le, că pe astea le știm și le-am mai văzut!

Iohannis, la Londra cu o cursă privată

Nu de pe Valea Oltului sau de la Păltiniș! Si nici de la Londra că era înmormîntare la care trebuia să fie văzut alături de ceilalți șefi de state și nu încurcat de mărunțișurile noastre cotidiene. Direct de la New York, din inima parteneriatului nostru strategic. Așa că mesajul de peste Ocean este mai greu, mai solid, mai sigur, mai americano-german.

Nici n-a aterizat bine, nici n-a apucat să-și desfacă bagajele și a dat fuga la camerele de luat vederi ca să ne transmită:

”Nu cred că în România vom avea o criză alimentară și nu cred că undeva în Europa vom avea o criză alimentară. Vom avea, este posibil, din păcate, o creștere la prețurile unor alimente, dar trebuie să fim foarte conștienți, această criză alimentară va lovi prima dată statele mai sărace și de acolo criza poate să aibă repercursiuni foarte grave și pentru noi. Deci, faptul că ne implicăm pentru a preveni o criză alimentară este un semn de solidaritate cu lumea care încă nu își permite de toate. Este un semn de solidaritate cu cei care încearcă să prevină o nouă criză globală. Însă pentru români nu trebuie să apară așa semne de întrebare. Nu vom avea în România o criză alimentară, nu vom raționaliza alimentele, dar Guvernul va trebui să se străduie foarte mult pentru a ține prețurile la un nivel pe care românii și-l pot permitedintele alături de restul lumii”.

Cum credeți că va fi la iarnă și cum vă veți descurca cu prețurile la energie și la gaz? Mesajul a venit tot de la New York și conține asigurarea că președintele face economii și reduce temperatura cînd pleacă din Bulevardul Primăverii, lucru pe care-l respectă și acasă la Sibiu, inclusiv pe Valea Oltului:

”Cred că a face economie într-o vreme în care criza energetică este evidentă, într-o vreme în care ne dorim tranziția verde, lucrurile sunt, ca să mă exprim, poate, un pic mai colocvial, sunt destul de simple. Trebuie să evităm să risipim energia, când plecăm de acasă putem să permitem ca locuința să fie un pic mai rece dacă plecăm, putem să stingem lumina, dacă nu este nevoie să folosim anumite aparate electrice, ele pot fi fără probleme scoase din priză și așa mai departe. Am mai spus-o și cred că este bine să o repet: nu ne dorim și nu se va întâmpla ca românii să stea în frig, cum nu se va întâmpla să li se stingă lumina, cum se spune, dar este un lucru natural și foarte potrivit, foarte bun, etic corect, un semn de solidaritate, să facem economii rezonabile acolo unde putem, fiecare acasă, și toate aceste lucruri pe care vi le-am enumerat le practic și eu la mine acasă”.

-Ați înțeles?

-Merci că m-ați ales!

CORNEL NISTORESCU/ http://cotidianul.ro/

România lui Iohannis în America: „Merge bine şi economia creşte”

23 sept.

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu membri ai comunităţii româneşti de pe Coasta de Vest a Statelor Unite ale Americii, context în care a afirmat că România este într-o situaţie complicată din cauza războiului din Ucraina, dar că ţara noastră merge bine şi economia este în creştere.

„România este într-o situaţie, pe de o parte, extrem de complicată, din motive legate de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei, (…) pe de altă parte, cred că este bine să se ştie că românii şi Guvernul României nu stau degeaba, se implică, muncesc şi în mod, pentru mulţi, surprinzător, pentru mine, natural, România merge bine şi economia românească creşte. Este o veste foarte, foarte pozitivă. În ce priveşte crizele cu care ne confruntăm în România, cred că suntem într-o situaţie în care nu am fost demult, este criză, peste criză, peste criză şi totuşi ne descurcăm. (…) Am vrut să vă descriu aceste lucruri, pentru ca să înţelegeţi că avem o situaţie care, pe de o parte, este plină de dificultăţi, pe de altă parte, este plină de oportunităţi şi doar ingeniozitatea şi inventivitatea şi dărnicia românilor face ca în toate aceste crize să avem, totuşi, surprinzător, o creştere economică şi, în mod nesurprinzător, această inovativitate, ingeniozitate şi hărnicie face ca şi dumneavoastră să o duceţi bine aici”, a spus Iohannis.

Şeful statului a arătat că România a primit aproape 2 milioane şi jumătate de refugiaţi ucraineni şi a contribuit la exportul de cereale din Ucraina.

„Până acum, 60% din cerealele ucrainene au fost exportate prin România şi în continuare facem eforturi pentru a creşte acest aport”, a declarat Iohannis.

El a vorbit şi despre criza energetică, apreciind că este îmbucurător că Guvernul a reuşit să menţină preţurile la un nivel rezonabil.

„Putem să garantăm românilor din ţară că la iarnă nu vor trebui să stea nici în frig, nici în întuneric, cu toate că situaţia este complicată”, a mai spus preşedintele Iohannis.

Şeful statului a vorbit şi despre Parteneriatul Strategic cu SUA.

„Dacă vrem să vedem ce s-a întâmplat în Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA în 25 de ani, putem să vedem, sigur, în primul rând, zona de securitate. Şi la momentul acesta când vorbim, foarte mulţi militari americani, cu dotări dintre cele mai moderne, se află în bazele din România. Pe de altă parte, şi datorită sprijinului american, România este în NATO. Este cea mai puternică garanţie de securitate de care a beneficiat România vreodată, dar nu este singura zonă. Zona economică din Parteneriatul Strategic s-a dezvoltat foarte mult în ultima vreme. Sunt foarte multe firme din Statele Unite care activează în România. Sunt încă, din păcate, foarte puţine firme româneşti care activează în Statele Unite, dar poate aici mai e loc de dezvoltare”, a mai afirmat Iohannis.

El a apreciat faptul că românii stabiliţi în Statele Unite reprezintă o punte extraordinar de importantă între România şi SUA.

Şeful statului a fost însoţit la eveniment de soţia sa, Carmen Iohannis. Cei doi au făcut fotografii cu participanţii la eveniment.

Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a arătat că sunt mai bine de 17 ani de când un şef al statului român a ajuns la San Francisco, pe Coasta de Vest a SUA.

„Mă bucur că această întâlnire cu românii americani are loc într-un moment special, în anul în care aniversăm 25 de ani de Parteneriat Strategic între România şi Statele Unite. Aşa cum istoria celor 25 de ani a dovedit-o, avem, într-adevăr, ceva demn de sărbătorit: prietenie, securitate, prosperitate, iar în ultimul an, valoarea acestui parteneriat a devenit mai evidentă ca niciodată. Parteneriatul acesta este despre oameni, despre ce am realizat împreună. Când spun împreună, nu mă gândesc doar la instituţiile care au trudit la acest edificiu, ci şi la românii simpli, care au transformat Parteneriatul Strategic din idee în realitate: militari, antreprenori, profesori, studenţi, sportivi şi mulţi alţii, care au însemnat pentru prietenii noştri americani pur şi simplu România. Noi nu am aliat doar armate, ci am aliat şi suflete şi mă gândesc, totodată, la membrii comunităţii româno-americane, care contribuie cu talentul, cu munca, cu energia şi cu dedicaţia lor la ceea ce înseamnă visul american”, a declarat Muraru.

La eveniment au luat parte aproximativ 300 de persoane, fiind invitaţi reprezentanţi ai comunităţii româneşti de pe Coasta de Vest a SUA, precum şi consulii generali şi cei onorifici ai României în SUA.

Comunitatea de români din SUA este a cincea ca număr după cea din Italia, Spania, Marea Britanie, Germania. În 2020, numărul românilor din SUA era estimat la peste 450.000.

Vineri, şeful statului urmează să se întâlnească cu antreprenori români din Silicon Valley.

Preşedintele Klaus Iohannis a condus, marţi şi miercuri, delegaţia României care a participat la Adunarea Generală a ONU. La New York, şeful statului a mai luat parte la Summitul Global Food Security şi a avut o întrevedere cu preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass. De asemenea, el a participat alături de soţia sa, Carmen Iohannis, la recepţia tradiţională oferită de preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, şi Prima Doamnă a SUA, Jill Biden, în onoarea şefilor de delegaţii participanţi la Adunarea Generală a ONU.

Cotidianul RO

Zelenski, mesaj către ruşi: „Protestaţi! Luptaţi! Fugiţi!”

23 sept.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a îndemnat pe ruşi „să „protesteze” împotriva mobilizării pe frontul ucrainean anunţată de Kremlin sau „să se predea” forţelor Kievului, notează AFP.

„În acest război în şase luni, au fost ucişi 55.000 de soldaţi ruşi (…) Vreţi mai mulţi? Nu? Deci protestaţi! Luptaţi! Fugiţi! sau predaţi-vă” armatei ucrainene, a lansat Volodimir Zelenski în rusă în tradiţionalul său mesaj video. „Acestea sunt opţiunile voastre pentru a supravieţui”, a adăugat el.

„Sunteţi deja complici la toate crimele (armatei ruse), crimele şi torturile ale căror victime sunt ucrainenii. Pentru că tăceţi. Pentru că tăceţi mereu”, a acuzat liderul de la Kiev.

El a adăugat că autorităţile ruse se pregătesc să mobilizeze „până la un milion de oameni”. Oficial, Moscova a anunţat cu o zi înainte mobilizarea cu începere de miercuri a 300.000 de rezervişti.

„Este momentul alegerii pentru voi. Pentru bărbaţii din Rusia, este alegerea de a muri sau de a trăi, de a deveni invalizi sau de a-şi păstra sănătatea. Pentru femeile din Rusia, alegerea este să-şi piardă pentru totdeauna soţii, fiii, nepoţii ori să încerce, totuşi, să îi protejeze împotriva morţii, împotriva războiului, împotriva unui singur bărbat”, Vladimir Putin, a continuat preşedintele ucrainean.

Peste 1.300 de persoane au fost arestate miercuri în cursul unor manifestaţii improvizate împotriva mobilizării în întreaga Rusie, potrivit ONG-ului OVD-Info.

Anunţul mobilizării a provocat şi un aflux de ruşi care doresc să părăsească ţara, cu cozi semnalate la frontierele terestre cu mai multe ţări. Nu este disponibilă nicio estimare a numărului acestora, menţionează AFP.

Kremlinul a negat amploarea plecărilor, vorbind de un fenomen „mult exagerat”.

Cotidianul RO

Banii din campanii păstrați la secret

23 sept.

Republicanii din Senatul american au blocat adoptarea unui proiect de lege menit să aducă mai multă transparenţă în sumele astronomice care alimentează campaniile electorale, o reformă susţinută de preşedintele Joe Biden, transmite AFP.

În Statele Unite, este posibil ca grupurile şi asociaţiile de presiune să strângă sume enorme de bani fără a trebui să le dezvăluie originea, pentru a le cheltui apoi în favoarea unui candidat, a unui partid sau a unei idei.

Presa americană a dezvăluit în această vară exemplul unei donaţii gigantice de 1,6 miliarde de dolari făcută unei asociaţii de acest tip, foarte conservatoarea Marble Freedom Trust care mobilizează printre altele împotriva dreptului la avort.

„Există mult prea mulţi bani care circulă în culise pentru a ne influenţa alegerile. Aceştia se numesc +bani ascunşi+”, iar existenţa lor „erodează încrederea” cetăţenilor, a denunţat preşedintele american Joe Biden la începutul acestei săptămâni.

Proiectul de lege Disclose (A dezvălui) prevedea să oblige orice grup de presiune sau asociaţie acţionând astfel să-şi declare donatorii ori de câte ori suma donată depăşeşte 10.000 de dolari în timpul unui ciclu electoral.

Dar toţi senatorii republicani s-a opus acestei reforme, argumentând că guvernul federal ar trebui să rămână în afara reglementărilor privind finanţarea campaniilor electorale.

„Astăzi, republicanii din Senat s-au aliniat alături de mega-donatorii lor şi interesele lor secrete pentru a proteja forţa care corupe cel mai mult politica americană: banul ascuns”, şi-a exprimat regretul senatorul democrat Sheldon Whitehouse, la originea reformei propuse.

Cotidianul RO

Referendum pentru anexare în patru regiuni din Ucraina

23 sept.

Patru zone din Ucraina controlate de Rusia şi de forţele pro-Moscova organizează vineri referendumuri privind aderarea la Rusia, voturi condamnate pe scară largă de Occident ca fiind ilegitime şi un precursor al unei anexări ilegale, relatează Reuters.

Liderii instalaţi de ruşi au anunţat marţi planuri pentru scrutine, o provocare pentru Occident ce ar putea escalada brusc războiul. Rezultatele sunt văzute ca o concluzie în favoarea anexării, iar Ucraina şi aliaţii ei au spus clar că nu vor recunoaşte rezultatele.

Votarea în provinciile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, reprezentând aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să aibă loc de vineri până marţi.

Ucraina a lansat în această lună o contraofensivă recapturând mari părţi din teritoriu, la şapte luni după ce Rusia a invadat-o şi a lansat un război ce a ucis mii de persoane, a strămutat milioane şi a deteriorat economia mondială.

Organizarea referendumurilor a fost discutată de luni de zile de către autorităţile pro-Moscova, dar victoriile recente ale Ucrainei au determinat oficialii să le programeze imediat.

Cu anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin din această săptămâna referitor la înrolarea a 300.000 de soldaţi pentru a lupta în Ucraina, Moscova pare să încerce să recâştige supremaţia în conflict, notează Reuters.

Rusia susţine că este o ocazie pentru populaţia regiunii să-şi exprime viziunea.

„Încă de la începutul operaţiunii (…), am spus că populaţia teritoriilor respective ar trebui să-şi decidă soarta şi întreaga situaţie actuală confirmă că ei vor să fie cei care îşi decid soarta”, a declarat în această săptămână ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Ucraina afirmă că Rusia intenţionează să încadreze rezultatele referendumului ca un semn de sprijin popular şi apoi să le folosească drept pretext pentru anexare, similar cu preluarea Crimeii în 2014, nerecunoscută de comunitatea internaţională.

Prin încorporarea celor patru zone în Rusia, Moscova ar putea justifică escaladarea militară ca necesară pentru a-şi apăra teritoriul. Putin a declarat miercuri că Rusia „va folosi toate mijloacele pe care le are la dispoziţie” pentru a se proteja, o aparentă referire la armele nucleare. „Nu este o cacealma”, a spus el.

„Intruziunea asupra teritoriului rus este o crimă ce permite folosirea tuturor forţelor de autoapărare”, a declarat Dmitri Medvedev, care a ocupat funcţia de preşedinte rus din 2008 până în 2012, într-o postare pe Telegram.

Rezultatele referendumului în favoarea Rusiei sunt inevitabile. Votul din Crimeea în 2014, criticat la nivel internaţional ca aranjat, a avut un rezultat oficial de 97% în favoarea anexării oficiale.

„Dacă totul este declarat teritoriul Rusiei, ei pot declara că acesta este un atac direct asupra Rusiei, astfel încât să poată lupta fără orice rezervă”, a spus guvernatorul regional din Luhansk (Lugansk, în rusă n.r.), Serhi Gaidai, la televiziunea ucraineană.

Referendumurile au fost denunţate de lideri mondiali inclusiv preşedintele SUA Joe Biden, secretarul general al ONU Antonio Guterres şi preşedintele francez Emmanuel Macron, precum şi de NATO, Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

„Referendumul contrafăcut” este „ilegal şi ilegitim”, a declarat joi NATO.

OSCE, care monitorizează desfăşurarea alegerilor, a spus că rezultatele nu vor avea forţă juridică pentru că nu se conformează legii Ucrainei sau standardelor internaţionale şi zonele nu sunt sigure.

Nu vor exista observatori independenţi şi o mare parte din populaţia de dinainte de război a fugit, potrivit Reuters.

Rusia consideră deja Lugansk şi Doneţk, care împreună alcătuiesc regiunea Donbas ocupată parţial de Moscova în 2014, ca state independente.

Ucraina şi Occidentul consideră toate părţile Ucrainei deţinute de forţele ruse ca ocupate ilegal. Rusia nu controlează pe deplin niciuna dintre cele patru regiuni – doar aproximativ 60% din regiunea Doneţk este în mâinile ruşilor.

Ucraina spune că referendumurile sunt un semn că Rusia este speriată de ceea ce s-ar întâmpla. „Orice decizie pe care conducerea rusă ar putea-o lua nu schimbă nimic pentru Ucraina”, a declarat joi preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

„De interes pentru noi sunt strict sarcinile din faţa noastră. Acestea sunt eliberarea ţării noastre, apărarea poporului nostru şi mobilizarea sprijinului mondial pentru a le îndeplini”, a adăugat el.

Putin spune că Rusia efectuează o „operaţiune militară specială” pentru a demilitariza Ucraina, a o scăpa de naţionalişti periculoşi şi a apăra Rusia de NATO.

Kievul şi Occidentul numesc acţiunile Rusiei o încercare neprovocată, imperialistă, de a recuceri o ţară care s-a eliberat de dominaţia rusă odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

Forţele ruse au atacat joi mai multe oraşe, inclusiv Zaporojie, potrivit guvernatorului regional Oleksandr Staruh. Nu au existat rapoarte imediate despre victime.

Biroul procurorului ucrainean a declarat că obuzele de mortieră ruseşti au ucis două persoane şi rănit şase în oraşul Toreţk din regiunea Doneţk.

La rândul său, şeful separatiştilor sprijinit de Rusia în Doneţk a denunţat atacurile ucrainene ca fiind „bombardamente barbare cinice” ce vizează să provoace cât mai multe daune civililor.

„De aceea vrem să acţionăm rapid” pentru desfăşurarea „referendumului”, a declarat Denis Puşilin.

‘Am aşteptat mult timp. Visam la asta. Şi în cele din urmă va avea loc”, a adăugat el.

Reuters nu a putut verifica imediat rapoartele de pe câmpul de luptă.

Cotidianul RO

Şeful OMS: ”E o situaţie care ne îngrijorează profund”

23 sept.

Reducerea la nivel global a monitorizării răspândirii coronavirusului face mai dificilă descoperirea de noi variante, a precizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) joi la Geneva, potrivit DPA.

Virusul circulă încă ”la un nivel incredibil de intens pe plan global”, a spus experta în COVID-19 Maria Van Kerkhove. Ea şi-a exprimat îngrijorarea referitor la modalitatea în care virusul continuă să producă mutaţii.

”E o situaţie care ne îngrijorează profund. Abilitatea noastră de a depista variante şi subvariante la nivel global se diminuează întrucât monitorizarea este în scădere”, a spus Von Kerkhove.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat că, în timp ce sfârşitul pandemiei este la orizont, trebuie menţinute strategiile de combatere a acesteia.

Într-o intervenţie prin videoconferinţă de la New York, unde participă la Adunarea Generală a ONU, Ghebreyesus a spus că omenirea ”abia a început să întrevadă lumina de la capătul tunelului”, dar a adăugat: ”Nu am ajuns încă acolo. Faptul că putem vedea capătul, nu înseamnă că suntem la capăt”, a spus el.

În timp ce numărul săptămânal al deceselor asociate coronavirusului continuă să scadă, bilanţul, de aproape 10.000, este în continuare prea ridicat, a precizat Tedros.

”10.000 de decese pe săptămână înseamnă cu 10.000 prea multe, când majoritatea acestor decese ar putea fi prevenite”, a spus el.

Cotidianul RO

%d blogeri au apreciat: