Arhiva | 11:58 am

Klaus Iohannis nu figurează nici măcar pe lista extinsă pentru șefia NATO

7 nov.

Klaus Iohannis nu figurează nici măcar pe lista extinsă pentru șefia NATO

Candidatura lui Klaus Iohannis pentru șefia NATO ar fi, de fapt, o informație falsă. Oficialul de la Palatul Cotroceni nu figurează nici măcar pe lista extinsă a numelor vehiculate, arată presa din SUA.

Mandatul norvegianului Jens Stoltenberg în fruntea NATO se va încheia în septembrie anul viitor. Astfel, sunt vehiculate diverse nume de posibili înlocuitori. Potrivit oficialilor americani, citați într-un articol semnat de The New York Times, principalul favorit pentru funcția de secretar general este Chrysia Freeland, în vârstă de 54 de ani, vicepremier și ministru de Finanțe al Canadei.

Dacă SUA și-ar dori să o numească pe Freeland, UE are mai multe nume, din Estonia, Slovacia și Croația. Astfel, Bruxellesul i-ar dori montați pe funcția supremă de la NATO pe Kaja Kallas (45 de ani), premer al Estoniei, pe președintele Slovaciie, Zuzana Caputova (49 de ani) sau pe președintele Croației din perioada 2015-2020, Kolinda Grabar Kitarovic (54 de ani).

Până acum, patru femei propuse pentru NATO. Marea Britanie, care a părăsit UE, dar nu și NATO, își dorește în funcție un britanic, pe ministrul Apărării, Ben Wallace (52 de ani).

Klaus Iohannis ar putea merge la Bruxelles, după finalizarea mandatului de președinte

Astfel, informația transmisă de Deutsche Welle, la începutul anului, despre candidatura lui Klaus Iohannis la NATO, ar fi, de fapt, o informație falsă.

La începutul anului în curs, respectiv anul trecut, încrederea românilor în oficialul de la Cotroceni se prăbușise, potrivit sondajelor. Astfel, Iohannis era creditat cu aproximativ 11% din populație.

Din presa din Germania au circulat în ultimul an mai multe articole intens dezbătute în România. Printre ele, materiale elogioase la adresa procurorului Laura Codruța Koveși.

Dacă Iohannis nu va merge la NATO, acesta ar putea primi o funcție la Bruxelles sau Strasbourg, a scris de-a lungul timpului presa internațională.

https://60m.ro/

Publicitate

Egipt: A început COP27. Faraonul de la Sibiu e prezent

7 nov.

Egipt: A început COP27. Faraonul de la Sibiu e prezent

Cea de-a 27-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (COP27), care are drept obiectiv să ofere un nou suflu luptei împotriva încălzirii globale, s-a deschis duminică la Sharm el-Sheikh, în Egipt, relatează AFP.

Summitul COP27 va reuni timp de două săptămâni reprezentanţi din circa 200 de ţări în încercarea de a se lua măsuri urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, în condiţiile în care impactul încălzirii globale – inundaţii, secete prelungite, incendii – afectează tot mai mult o planetă politic divizată şi preocupată de alte urgenţe, precum războiul din Ucraina, crizele energetice şi alimentare.

„Egiptul va depune toate eforturile”, a dat asigurări în deschiderea conferinţei ministrul de externe egiptean Sameh Shoukry, care prezidează COP27.

„Trebuie să fim clari, oricât de dificil este momentul actual, inacţiunea echivalează cu miopie şi nu poate decât să întârzie catastrofa climatică”, a declarat fostul preşedinte al conferinţei pentru climă COP26 de la Glasgow, Alok Sharma.

Lupta pentru climă este „o problemă de viaţă şi de moarte, pentru securitatea noastră în prezent şi pentru supravieţuirea noastră în viitor”, a declarat recent secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

Summitul COP27 „trebuie să pună bazele unei acţiuni mai rapide şi mai curajoase în domeniul climei, acum şi în acest deceniu care va decide dacă lupta pentru climă este câştigată sau pierdută”, a avertizat el.

Emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui să scadă cu 45% până în 2030 pentru a avea şansa de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius faţă de epoca preindustrială, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris.

https://60m.ro/

Ursula von der Leyen anunță o vizită la Chișinău

7 nov.

Ursula von der Leyen anunță o vizită la Chișinău

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pe Twitter că va merge într-o vizită oficială la Chișinău, la mijlocul acestei săptămâni.

Ursula von der Leyen a mai transmis că a discutat la telefon cu președinta Maia Sandu despre „situația energetică îngrozitoare din Republica Moldova” și că lucrează la „un sprijin suplimentar”:

„O conversație bună cu președintele Maia Sandu. Am discutat despre situația energetică îngrozitoare din Moldova. Lucrăm la un sprijin suplimentar pentru a ajuta Moldova cu nevoile imediate de gaz și electricitate. Aștept cu nerăbdare să mă întâlnesc cu Maia Sandu, când voi vizita Moldova la jumătatea săptămânii”, a scris șefa Comisiei Europene pe Twitter.

VIDEO Protest uriaș la Chișinău: Ciocniri între protestatari și polițişti

7 nov.

VIDEO Protest uriaș la Chișinău: Ciocniri între protestatari și polițişti

O serie de ciocniri între protestatari și polițiști au avut loc, duminică, la Chișinău, când unei coloane de manifestanți nu i s-a permis intrarea în Piața din fața clădirii Guvernului republicii, a anunţat corespondentul TASS de la fața locului, potrivit Rador.

Protestatarii s-au deplasat pe bulevardul principal din Chișinău și au încercat să intre în Piața unde organizatorii acţiunii, intenţionau să organizeze un miting, dar au fost blocați de cordoane întărite ale forțelor speciale de poliție cu scuturi și bastoane. Intrarea în piață a fost blocată de autobuze. Polițiștii au început să-i rețină pe cei mai activi participanți la acțiune pentru a-i duce la secții. Ca răspuns la aceasta, femeile care protestau au început să împartă flori polițiștilor.

Câteva mii de oameni participă, duminică, la un protest la Chișinău, solicitând alegeri parlamentare anticipate. Cetățenii își exprimă nemulțumirea față de prețurile mari la energie și scăderea nivelului de trai, cerând demisia președintelui Maia Sandu și a Guvernului. Coloana de protestatari este condusă de deputați ai partidului „Şor” și ai Partidului Comuniștilor din Republica Moldova.

Duminica trecută, protestul s-a încheiat cu ciocniri cu forţele de poliție, deoarece acestea nu au permis participanților accesul în Piața Marii Adunări Naționale. Duminica aceasta, oamenii legii au izolat din nou străzile centrale ale orașului și efectuează controale selective asupra oamenilor. Cu o zi înainte, poliția a anunţat că nu vor permite manifestanților să blocheze străzile.

https://60m.ro/

Zelenski a sunat-o pe Ursula von der Leyen: Președintele Ucrainei i-a cerut bani

7 nov.

Zelenski a sunat-o pe Ursula von der Leyen: Președintele Ucrainei i-a cerut bani

Președintele Volodimir Zelenski a discutat duminică cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre ajutorul macrofinanciar pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Iranului, anunță Reuters, potrivit Rador.

„Am remarcat importanța continuării inițiativei de cereale pentru securitatea alimentară mondială. Am discutat despre suplimentarea sancțiunilor în condițiile acțiunilor opuse ale Iranului, care sprijină agresiunea”, a scris Zelenski pe Twitter.

https://60m.ro/

Surpriza post-alegeri? Un ziar apropiat democraților invocă posibilitatea ca Biden să fie înlăturat din cauza sănătății mintale precare

7 nov.

Surpriza post-alegeri? Un ziar apropiat democraților invocă posibilitatea ca Biden să fie înlăturat din cauza sănătății mintale precare

Starea precară a sănătății mintale a președintelui Joe Biden ar putea fi invocată pentru revocarea din funcție a acestuia, susține o publicație  apropiată democraților din Statele Unite, într-un comentariu surpriză publicat cu doar câteva zile înainte de alegerile intermediare din Statele Unite. Îndepărtarea liderului democrat de la Casa Albă s-ar putea face cu ajutorul celui de-al 25-lea Amendament la Constituția Americii.

Într-un material neașteptat publicat de ziarul online care este apropiat Partidului Democrat, The Hill a scris că poate veni momentul în care americanii vor trebui să aibă „o conversație serioasă despre un subiect foarte incomod: sănătatea mintală a președintelui Biden.”

Publicația precizează că aceasta „este o conversație pe care stânga și mass-media au impus-o publicului” în timpul fostului președinte, republicanul Donald Trump. Acuzațiile potrivit cărora președintele Trump „nu era apt din punct de vedere mintal pentru această slujbă și trebuia să fie revocat din funcție au început cu seriozitate imediat după învestirea sa” în funcția de lider la Casa Albă, în ianuarie 2017.

După un an, în ianuarie 2018, întrebările despre „aptitudinea mintală a lui Trump pentru sarcinile grele ale președinției” l-au determinat pe acesta să ceară medicului său oficial să-i administreze un test cognitiv.

De asemenea, membrii Congresului au solicitat Congressional Research Service – un institut nepartizan de cercetare în domeniul politicilor publice al Congresului care funcționează în cadrul Bibliotecii legislativului de la Washington – să ofere o imagine de ansamblu asupra istoriei și scopului celui de-al 25-lea Amendament la Constituția SUA, precum și în legătură cu procesul privind demiterea unui președinte.

În decembrie 2019, 350 de psihiatri și alți profesioniști din domeniul sănătății mintale au semnat o petiție în care susțineau că sănătatea mintală a lui Trump se deteriora rapid.  Documentul a apărut în plină dramă politico-legală a eforturilor de demitere a președintelui republican, acuzat că a condiționat acordarea unui ajutor militar Ucrainei de anchetarea pentru corupție a fostului vicepreședinte democrat în Administrația Obama, Joe Biden.

Democrații, majoritari în acel moment în Camera Reprezentanților, au susținut că liderul de la Casa Albă a exercitat presiuni asupra Ucrainei pentru a-l compromite pe fostul vicepreședinte democrat și pe fiul acestuia, Hunter Biden, care era plătit de compania ucraineană Burisma, activă în domeniul energetic, deși nu avea nicio pregătire în domeniu. În cele din urmă, procedura de impeachment împotriva lui Trump a eșuat în Senatul republican.

Democrații chiar au încercat atunci să înființeze un „organism de evaluare a dizabilităților prezidențiale,” pentru a ajuta la procesul de înlăturare. Eforturile lor însă nu au reușit.

Acuzațiile privind sănătatea mintală a lui Trump au căpătat o urgență reînnoită imediat după alegerile din 2020 și revolta din dealul Capitoliului, din 6 ianuarie 2021. După aceste incidente, Trump a fost pus din nou pus sub acuzare de democrații din Congres, fiind acuzat de incitare la insurecție a mulțimii care a atacat Congresul la 6 ianuarie. Și acest efort de înlăturare din funcție a fost respins din cauză că democrații nu au reușit să strângă suficiente voturi in Senat.

„Toate aceste eforturi nu au dus nicăieri,” a scris The Hill. „Da, Trump poate fi imprevizibil, capricios, temperamental, indisciplinat și uneori de-a dreptul nepoliticos, potrivit celor care au servit sub el. Dar cunosc mai multe persoane care pretind caracteristici similare despre șefii lor.”

Cazul lui Biden

Problemele lui Biden sunt substanțial diferite, afirmă publicația, care dă mai multe exemple ce ridică semne de întrebare privind capacitățile mintale ale liderului de la Casa Albă. „Îl vedem frecvent, după ce a ținut un discurs, plecând de parcă nu știe unde este sau unde ar trebui să meargă. Cineva se grăbește și îl ia de braț și îl îndreaptă în direcția corectă. Uneori este lucid și în control, dar alteori pare derutat și confuz. Nu este neobișnuit să vezi acest comportament la persoanele în vârstă, iar Biden împlinește 80 de ani luna aceasta.”

În timp ce multe persoane în vârstă de peste 80 de ani sunt încă viguroase din punct de vedere intelectual, Biden nu este „bătrânul tău obișnuit. El este președintele Statelor Unite cu încă doi ani în funcție și dă de înțeles că mai vrea încă patru ani după aceea.”

Publicația scrie că, dacă aceste semne ale confuziei și precarității lui Biden „sunt într-adevăr un declin mintal pe care îl vedem, probabil că (acesta) se va înrăutăți.”

În acest context, trebuie precizat că democrații și mass-media de peste Ocean, favorabile stângii politice americane, au ignorat constant momentele de confuzie ale președintelui. Acestea nu au scăpat însă republicanilor, care l-au criticat mereu pe liderul de la Casa Albă. De asemenea, rețelele de socializare, forumurile online și presa conservatoare l-au ridiculizat pe Biden pentru erorile sale cognitive.

Unul dintre cele mai mediatizate incidente a avut loc la sfârșitul lunii septembrie, când președintele american a participat la un summit privind alimentația. El a întrebat în repetate rânduri unde se află Jackie Walorski, o membră republicană a Camerei Reprezentanților care murise într-un accident de mașină în august. La momentul respectiv, Casa Albă a emis o declarație în care Joe Biden a spus că el și soția sa Jill au fost „șocați și întristați” de vestea morții acesteia.

Cu toate acestea, Biden a mulțumit organizatorilor conferinței înainte de a întreba: „Jackie, ești acolo? Unde este Jackie?”

„Aceasta este cu adevărat o gafă îngrozitoare și rușinoasă,” a scris pe Twitter Vicky Hartzler, membră republicană a Congresului din Missouri.

Amendamentul 25

În acest context, The Hill vorbit despre cel de-al 25-lea Amendament din Constituția americană, care se referă la dizabilitatea președintelui și succesiunea la Casa Albă.

Amendamentul a fost propus de Congres în 1965 și ratificat de state în 1967. În timp ce articolul II, secțiunea I, clauza 6 din Constituția SUA spune că vicepreședintele își va asuma „puterile și îndatoririle” președinției în cazul „incapacității” liderului de la Casa Albă de a servi, documentul nu definește ce înseamnă incapacitatea. Președintele Eisenhower a avut o serie de probleme de sănătate, așa că el și vicepreședintele de atunci, Richard Nixon, au elaborat un aranjament pentru momentul în care Nixon ar fi fost nevoit să preia conducerea țării.

După asasinarea președintelui John F. Kennedy în 1963, Congresul a adăugat mai multă specificitate condițiilor Constituției și procesului de transfer al puterii, de aici rezultând al 25-lea Amendament.

Amendamentul are patru secțiuni. Prima reafirmă că vicepreședintele devine președinte la decesul sau demisia președintelui. A doua prevede înlocuirea vicepreședintelui în cazul în care funcția respectivă devine vacantă. A treia secțiune prezintă modul în care președintele poate transfera voluntar puterea vicepreședintelui, cum ar fi dacă președintele este foarte bolnav sau este supus unei proceduri medicale.

A patra secțiune este singura care nu a fost niciodată implementată. Acesta prevede înlocuirea involuntară a președintelui atunci când „vicepreședintele și majoritatea fie ai ofițerilor principali ai departamentelor executive (adică, Cabinetul) sau a oricărui alt organism pe care Congresul îl poate prevedea prin lege” stabilește că „președintele este incapabil să-și îndeplinească atribuțiile și îndatoririle funcției sale.”

Publicația se îndoiește că vicepreședinta Kamala Harris ar face vreodată un astfel de pas. Mai degrabă, scriu jurnaliștii, liderii democrați vor încerca să-l convingă pe Biden să nu mai candideze pentru încă un mandat la Casa Albă. „Cât de reușit ar avea acel efort este incert. Persoanele aflate în declin mental sunt adesea ultimii care recunosc asta… Partidele politice nu au puterea de a opri pe cineva să candideze, în special un președinte în exercițiu. Deci, dacă liderii democrați consideră că Biden nu poate candida din nou, ar putea folosi prevederea Amendamentului al 25-lea ca pârghie pentru a-l determina să fie de acord” să nu mai intre în cursa pentru Casa Albă în 2024.

The Hill consideră că „nimeni, republican sau democrat, nu speră să se ajungă la asta. Dar trăim într-o perioadă foarte periculoasă, cu lideri autocrați agresivi care încearcă să-și extindă influența și puterea, mai ales dacă percep un președinte al SUA slăbit. Democrații au petrecut patru ani fluturând steagul Amendamentului al 25-lea în fața lui Donald Trump, mai ales pentru că nu le-a plăcut nici de el, nici de politicile sale. A fost un exercițiu inutil  care a înfuriat și a divizat și mai mult țara. Dar s-ar putea să vină ziua când țara va trebui să apeleze la Secțiunea 4 a celui de-al 25-lea Amendament pentru binele națiunii.”

Concluzia. Materialul publicat de The Hill este unul surprinzător, mai ales că vine de la un ziar favorabil democraților. În plus, articolul care pune la îndoială capacitățile cognitive ale președintelui Statelor Unite și liderul lumii libere vine la câteva zile înainte de alegerile intermediare, un scrutin în care se joacă nu doar controlul Congresului, ci și soarta agendei președintelui Biden pentru următorii doi ai mandatului său, dar și viitorul său politic în Biroul Oval. Aceasta în condițiile în care republicanii au lăsat să se înțeleagă că, dacă vor prelua controlul Camerei Reprezentanților din Congresul de la Washington, vor bloca inițiativele legislative ale actualei administrații democrate și chiar vor demara procedura de înlăturare din funcție a liderului de la Casa Albă.

Analiștii americani prognozează că rezultatul scrutinului din această toamnă va remodela drastic ceea ce se va întâmpla în următorii doi ani cu agenda politico-economică a lui Biden înainte ca democratul să candideze sau nu pentru realegerea în funcția de președinte în 2024. Cu Congresul sub control democrat, el ar putea avea o altă șansă să treacă prioritățile liberale majore pe care nu a reușit să le bifeze în prima parte a mandatului său. Sub control divizat sau total republican, administrația sa ar putea petrece următorii doi ani apărându-se de investigații – și poate chiar de demitere, după ce republicanii, în special cei fideli filozofiei MAGA a lui Donald Trump, au anunțat că sunt pregătiți să-l demită.

Cu o cotă de dezaprobare ce a stat constant peste 50% și arătat cu degetul pentru starea dificilă a economiei americane, Biden a devenit o vulnerabilitate pentru democrați în acest ciclu electoral. Dacă republicanii îi vor zdrobi pe democrații în scrutinul de la 8 noiembrie, Biden va fi unul dintre principalii vinovați. De aceea nu este exclus ca discuțiile din presa liberală despre starea sa mintală precară să facă parte dintr-un scenariu menit să pregătească terenul pentru o eventuală îndepărtare din funcție a liderului democrat. Ar fi o soluție imorală, dar necesară pentru democrați și America, și ar fi un semnal puternic că vechea gardă este trimisă la naftalină. De aceea este foarte posibil ca articolul din The Hill sa nu fie decat inceputul unei campanii bine orchestrate care va continua, si chiar se va intensifica, dupa alegeri.

America ne-a oferit numeroase momente inedite în ultimii ani, cu drame, proceduri de demitere, violențe și un climat plin de tensiune care a divizat profund țara. De ce n-ar fi invocarea celui de-al 25-lea Amendament împotriva lui Biden parte a aceluiași spectacol politic care pare să nu se oprească foarte curând? Surse: The Hill, CNN, USA Today, Business Insider, Daily Mail

https://60m.ro/

Washington Post: SUA cer în privat Ucrainei să fie deschisă la negocierile cu Rusia

7 nov.

Washington Post: SUA cer în privat Ucrainei să fie deschisă la negocierile cu Rusia

Administraţia americană a preşedintelui democrat Joe Biden cere în privat Ucrainei să se arate în mod public deschisă la negocierile cu Rusia şi să renunţe la refuzul său de a dialoga cu această ţară până când preşedintele rus Vladimir Putin nu pleacă de la putere, a informat sâmbătă cotidianul american The Washington Post, citat de Reuters şi EFE.

Potrivit ziarului american, care citează surse la curent cu discuţiile interne, această solicitare a Washingtonului nu are ca scop să oblige Kievul să se aşeze la masa negocierilor. Mai degrabă decât o formă de presiune asupra Ucrainei, această strategie caută să se asigure că executivul ucrainean îşi păstrează sprijinul de care are nevoie din partea altor naţiuni, care au de suferit din cauza războiului din Ucraina, prin inflaţie şi preţuri la energie în continuă creştere, potrivit The Washington Post.

Oficiali americani şi ucraineni au recunoscut că interdicţia preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a negocia cu Putin a generat preocupare în unele părţi din Europa, Africa şi America Latină, unde efectele războiului asupra costurilor la alimente şi combustibil se resimt cel mai acut, scrie ziarul citat.

„Oboseala privind Ucraina este un aspect real pentru unii dintre partenerii noştri”, a declarat un oficial american sub protecţia anonimatului.

La 4 octombrie, Zelenski a semnat un decret prin care declara oficial drept „imposibilă” perspectiva oricărui tip de negocieri între Ucraina şi Putin, dar lăsa uşa deschisă discuţiilor cu Federaţia Rusă.

Consiliul Naţional al Securităţii al Casei Albe nu a avut imediat un comentariu cu privire la acurateţea relatării, notează Reuters.

„Am mai spus-o şi o spunem şi acum: Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Dacă Rusia este pregătită de negocieri, ar trebui să-şi oprească bombele şi rachetele şi să-şi retragă forţele din Ucraina. Kremlinul continuă să escaladeze acest război. Kremlinul a demonstrat că nu este dispus să se angajeze serios în negocieri chiar înainte de lansarea invaziei sale la scară largă în Ucraina”, a răspuns pentru Reuters un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

Oficialul american a adus în discuţie şi remarcile făcute vineri de Zelenski, care a spus: „Suntem pregătiţi pentru pace, pentru o pace dreaptă şi justă, o formulă despre care am vorbit de multe ori”.

În discursul său nocturn adresat vineri poporului ucrainean, Zelenski a adăugat: „Lumea ştie care este poziţia noastră. Aceasta este respectarea Cartei ONU, respectarea integrităţii noastre teritoriale, respectarea poporului nostru”.

Întrebată de EFE, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a refuzat să comenteze informaţia publicată de The Washington Post.

Totuşi, vineri, consilierul pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, aflat în vizită la Kiev, a declarat că toate ţările puternic industrializate din G7 (SUA, Germania, Canada, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) „vor pace”, după cum se desprinde de altfel şi din ultima lor declaraţie comună.

„Din perspectiva noastră, conversaţia pe care trebuie să o avem în interiorul comunităţii internaţionale şi în privinţa sprijinului pentru Ucraina este care sunt termenii pentru o pace durabilă şi justă”, a declarat Sullivan pentru presă, potrivit unei transcrieri trimise sâmbătă EFE.

Sullivan a reiterat totodată că SUA nu vor accepta ca Rusia să rămână cu teritoriile pe care le-a smuls de la Ucraina prin forţă sau prin intermediul unor aşa-zise referendumuri care au fost puse sub semnul întrebării de comunitatea internaţională. (Sursa: Agerpres)

https://60m.ro/

Serbia refuză propunerile Franței și Germaniei: Nici o negociere care implică Kosovo independent

7 nov.

Serbia refuză propunerile Franței și Germaniei: Nici o negociere care implică Kosovo independent

Guvernul sârb a respins sâmbătă drept „inacceptabilă” o propunere a Germaniei şi Franţei de normalizare a relaţiilor cu Kosovo care includea recunoaşterea de către Serbia a independenţei fostei sale provincii, transmite EFE.

„Nu ne oferă posibilitatea de a dialoga, deoarece baza de la care se porneşte (că Kosovo este independent) este inacceptabilă pentru noi”, a explicat ministrul de externe sârb Ivica Dacic, potrivit postului de radio B-92.

Consiliul Securităţii Naţionale „a concluzionat în unanimitate că această propunere este inacceptabilă”, a anunţat Dacic, care a adăugat că ţara sa îşi menţine poziţia de a nu participa la sancţiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei.

„Nu pot să ne ceară: unu, adoptaţi sancţiuni împotriva Rusiei. Doi, permiteţi admiterea Kosovo în ONU şi în Consiliul Europei. Cine ar accepta aşa ceva?”, a subliniat el. „Nu există oferte politice, ei cred că o pot rezolva financiar, dar nici în această privinţă nu sunt generoşi, cum nu sunt nici în ceea ce priveşte intrarea (Serbiei – n.r.) în Uniunea Europeană”, a spus ministrul.

Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi-a exprimat vineri convingerea că propunerea Franţei şi Germaniei presupune un „progres şi un salt înainte în procesul” de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, care şi-a declarat unilateral independenţa în 2008.

Şeful diplomaţiei europene a adăugat că, în zilele următoare, vor fi analizate răspunsurile celor două părţi la acest plan şi a reamintit că normalizarea relaţiilor lor este „foarte importantă” pentru aspiraţiile celor două ţări de a deveni într-o zi membre ale Uniunii Europene.

Deşi detaliile propunerii franco-germane nu au fost făcute publice, mass-media regională a indicat că aceasta ar presupune ca Serbia să accepte independenţa Kosovo şi intrarea fostei sale provincii ca ţară suverană în Organizaţia Naţiunilor Unite. În schimb, Serbia ar primi ajutor financiar şi posibilitatea unui proces mai rapid de intrare în UE.

Biroul lui Borrell a avertizat sâmbătă că tensiunea reînnoită între Serbia şi Kosovo pune în pericol munca de mediere desfăşurată în ultimii ani şi „îngreunează situaţia de securitate din regiune”.

Reprezentanţii sârbilor din nordul Kosovo au decis sâmbătă să părăsească instituţiile de stat din această entitate pentru a protesta împotriva punerii în aplicare a unei decizii a autorităţilor centrale cu privire la plăcuţele de înmatriculare ale vehiculelor deţinute de sârbi.

UE a avertizat că această măsură ar putea creşte tensiunea şi a insistat ca Kosovo să prelungească termenul limită pentru schimbarea plăcuţelor de înmatriculare după 21 noiembrie.

https://60m.ro/

Meta, compania mamă a Facebook, ar putea începe miercuri concedieri pe scară largă

7 nov.

Meta, compania mamă a Facebook, ar putea începe miercuri concedieri pe scară largă

Meta, compania mamă a Facebook, ar putea începe miercuri concedieri pe scară largă, potrivit unui articol publicat de Wall Street Journal, citat de CNBC, transmite News.ro.

Disponibilizările ar putea afecta mii de angajaţi, se arată în articol, iar restructurarea forţei de muncă ar marca prima reducere majoră a numărului de angajaţi din istoria Meta.

La sfârşitul lunii septembrie, compania a raportat că are peste 87.000 de angajaţi.

Un purtător de cuvânt al Meta a refuzat să comenteze şi a făcut referire la comentariile lui Zuckerberg cu privire la venituri, de luna trecută.

”În 2023, ne vom concentra investiţiile pe un număr mic de zone de creştere prioritare. Asta înseamnă că unele echipe vor creşte semnificativ, dar majoritatea celorlalte echipe vor rămâne neschimbate sau se vor micşora în anul următor. În total, ne aşteptăm să încheiem anul 2023 fie cu aproximativ aceeaşi dimensiune, fie ca o organizaţie puţin mai mică decât suntem astăzi”, a spus Zuckerberg la acea vreme.

Acţiunile Meta au scăzut cu 73% în acest an, la cel mai redus nivel atins de la începutul anului 2016, iar gigantul reţelelor sociale a înregistrat în 2022 cea mai slabă performanţă în cadrul indicelui S&P 500.

https://60m.ro/

Preşedintele Germaniei a propus un an de muncă neplătită, în folosul statului

7 nov.

Preşedintele Germaniei a propus un an de muncă neplătită, în folosul statului

Acest lucru se aplică şi persoanelor în vârstă, a spus preşedintele Frank-Walter Steinmeier, adăugând că este deschis la sugestii alternative.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier s-a declarat duminică în continuare în favoarea ideii unui an obligatoriu de muncă în folosul comunităţii, în pofida criticilor pe care propunerea sa le-a generat, informează dpa.

„Avem nevoie de noi modele în care să putem aduce tineri şi bătrâni în dialog şi să exersăm convingerea că trebuie să fim prezenţi şi pentru ceilalţi”, a declarat Steinmeier pentru postul de stat ARD.

Propunerea a fost determinată de îngrijorarea sa că societatea are nevoie de un sentiment reînnoit al coeziunii, a explicat preşedintele german.”Rămân la convingerea mea: va fi dificil dacă nu ne creăm oportunităţi de a practica simţul comunităţii”.

În această vară preşedintele Steinmeier a iniţiat o dezbatere despre un an obligatoriu de serviciu în folosul comunităţii, propunere care a stârnit multe critici. Tinerii, în special, resping caracterul său obligatoriu. De la început i-a fost clar că „aceasta nu este o idee care se va lansa de la sine”, a recunoscut preşedintele german.

Steinmeier: „Nu vor munci doar tinerii”

În ceea ce priveşte criticile din partea tinerilor, el a subliniat:”În mod deliberat nu am propus-o doar tinerilor”. În opinia lui Steinmeier, nu este obligatoriu nici ca perioada de serviciu să fie de un an. Singurul lucru care este important ca „toţi să facă o dată în viaţă lor ceva pentru alţi oameni care le sunt străini”.

Acest lucru se aplică şi persoanelor în vârstă, a spus preşedintele, adăugând că este deschis la sugestii alternative.”Dacă există idei mai bune decât cele ale perioadei obligatorii, sunt bucuros să le discut. Singurul lucru pe care nu îl vreau este ca această dezbatere să se încheie din nou fără să se întâmple nimic”.

Steinmeier: „Trebuie să apărăm democrația”

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a cerut săptămâna trecută, poporului german, să lupte pentru valorile democratice, informează dpa.

„Trebuie să ne protejăm şi să ne apărăm democraţia, trebuie să ne protejăm mai bine, atât pe plan extern, cât şi pe plan intern. Nu trebuie să permitem ca democraţia noastră şi instituţiile sale să fie slăbite şi subminate de duşmanii democraţiei!” a declarat preşedintele Steinmeier la o ceremonie organizată la Munchen pentru a marca aniversarea vârstei de 90 de ani a Charlottei Knobloch, relatează Agerpres.

https://60m.ro/

România, sacrificată. Hidroelectrica și Nuclearelectrica rezervă producția pentru Republica Moldova

7 nov.

România, sacrificată. Hidroelectrica și Nuclearelectrica rezervă producția pentru Republica Moldova

Populația și mediul economic din România au fost sacrificați de dragul Maiei Sandu. Hidroelectrica și Nuclearelectrica nu mai vând energie în piață, nici măcar pentru anul viitor, acestea primind ordine de la Guvern să rezerve întreaga cantitate pentru Republica Moldova. În acest context, președintele Maia Sandu i-a și îndemnat pe români să facă economie de energie pentru ca aceasta să ajungă în Republica Moldova.

Spunea cineva că, la câte miliarde de lei a primit Republica Moldova de la noi, nici măcar un mulțumesc nu s-a auzit de la oficialitățile de peste Prut. Mai mult, președintele Maia Sandu a venit în România nu să mulțumească pentru ajutor, ci să ceară mai multă energie și, mai ales, să ne ia la rost ca să facem economie de energie, ca să avem să le dăm moldovenilor. Că doar este obligația noastră. Cert este că vizita și-a atins scopul. Și iată că energia a dispărut subit de pe piață, iar companiile de stat au primit ordin să o rezerve pentru țara vecină.

”Se constată că pe piața angro, practic, nu au mai fost tranzacții. Furnizorii au făcut cereri de cumpărare cu prețul maxim de 1.300 de lei pe MWh, cel prevăzut în Ordonanța 119, dar nu le-a răspuns nimeni dintre producători. Producătorii în general nu mai vând, mai ales acum, după ce a apărut și chestiunea asta cu Republica Moldova, sunt și mai reticenți la vânzări. Și asta pentru că nu se știe ce se va întâmpla, că acum se exportă destul de mult în Moldova și, dacă li se taie toate posibilitățile din Ucraina, va fi nevoie de un export și mai mare. Și atunci producătorii, care sunt companii de stat, așteaptă, să nu cumva să fie obligați de Guvern să dea Republicii Moldova și să nu aibă de unde”, ne-a declarat Ion Lungu, directorul executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).

Blocaj total

Furnizorii s-au plâns că nu mai au de unde să cumpere energie pentru anul viitor, mai ales că au nevoie să acopere solicitările din economie. Conducerea AFEER ne spune că nici măcar traderii nu mai fac tranzacții pe piață, din cauza supraimpozitării de 98%, care, practic, le-ar provoca pierderi. ”La traderi, se aplică supraimpozitarea de 98% la diferența dintre prețul la care ei vând și prețul la care au cumpărat. Iar marja de 2% nu le acoperă costurile, pentru că sunt costuri de refinanțare relativ mari. Ei când cumpără energie se împrumută de la bănci. În general, traderii cumpără și vând relativ repede, mai și țin ceva pentru anul viitor, dar cea de anul acesta sunt obligați să o vândă repede, pentru că altfel riscă să intre pe piața de echilibrare, unde prețul este mult mai mic. Iar dacă traderii au cumpărat energie pentru 2023 o păstrează, pentru că, dacă o vând acum, îi supraimpozitează și așteaptă, probabil, să se mai schimbe ceva. Vedeți cum sunt actele normative, este a cincea ordonanță care apare într-un an de zile”, ne-a precizat directorul executiv al AFEER, Ion Lungu.

Prețul reglementat, în aer

În ce privește prețul reglementat de 1,3 lei, vehiculat de coaliție, reprezentanții furnizorilor consideră că acesta depinde foarte mult de ceea ce este contractat, pentru că nu pot obliga companiile să vândă cu 1,3 lei, când au cumpărat-o cu 1,5 lei.

”Ei trebuie să se asigure că furnizorii au energie pe care să o poată vinde cu 1,3 lei, iar asta înseamnă să existe energie nevândută încă la Hidroelectrica și Nuclearelectrica, care este mai ieftină”, ne mai spune Ion Lungu, directorul executiv al AFEER. Acesta arată că energia eoliană și cea fotovoltaică nu sunt ieftine, pentru că se produc absolut imprevizibil și firmele trebuie să și vândă, dar să și cumpere în același timp, pentru a asigura energia în bandă, și atunci cumpără de pe PZU, unde este foarte scumpă. Și asta pentru că nu se pot face contracte decât pe energie în bandă, adică trebuie să furnizeze continuu energie, ori eoliana și fotovoltaicele nu produc continuu într-o zi. Iar energia pe gaze este cea mai scumpă din piață, chiar mai scumpă decât cea produsă pe cărbune, de aceea se cere la nivel european decuplarea energiei de prețul gazelor. Prețul marginal, adică prețul cel mai mare, impus de UE, este al energiei produsă pe gaze, de aceea toate prețurile au explodat.

National

Alertă! Comisia Națională de Prognoză anunță o creștere majoră a importurilor în energie

7 nov.

Alertă! Comisia Națională de Prognoză anunță o creștere majoră a importurilor în energie

Investițiile în sectorul energetic vor lipsi cu desăvârșire, cel puțin până în 2025. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a estimat o creștere abruptă a importurilor de energie în următorii trei ani, fapt care va crea o presiune în plus pe piața energetică și, mai ales, pe prețuri. Culmea este că, în același timp, consumul populației este preconizat să scadă, iar cel din industrie și agricultură să stagneze la nivelul acestui an.

Consumul final energetic, elaborat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, a fost revizuit în minus, față de cel emis anul trecut. Astfel, pe 2022, consumul populației va fi de 31,8%, față de 31% prognozat anterior, iar în economie consumul va fi cu aproape un procent mai puțin. Cea mai mare reducere a consumului a fost estimată în industrie, cu o scădere de 1%. În ce privește resursele energetice, se preconizează că importurile de energie vor crește accelerat în următorii ani.

Astfel, acestea se vor majora de la 15.515 mii tep (tone echivalent petrol) în 2022, la 17.095 mii tep în 2025. Comparativ, în 2017, România a importat o cantitate de energie de 13.597 mii tep. Creșterea importurilor, coroborată cu o creștere insignifiantă a producției până în 2025 arată că investițiile în sectorul energetic vor fi aproape inexistente în următorii trei ani, fapt care va pune în pericol funcționarea Sistemului Energetic Național. Dependența de import, semnalată și de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, într-un context geopolitic extrem de riscant și o piață energetică volatilă, va provoca mari probleme României. Defalcat, în funcție de modalitatea de producere a energiei, cărbunele, în mod curios, este prognozat să crească de la 3.325 mii tep în 2022, la 3.595 mii tep în 2023 și la 3.790 mii tep în 2025, în condițiile în care sunt programate închideri ale grupurilor de producție. Energia din gaze naturale va înregistra doar mici creșteri, de la 7.450 mii tep în 2022, la 7.610 mii tep în 2023 și 7.990 mii tep în 2025. Cele mai multe importuri sunt preconizate pentru țiței, de la 7.830 mii tep în 2022, la 8.800 mii tep în 2025, la produse petroliere, care vor crește în următorii trei ani cu 220 mii tep, și la energie electrică, importurile crescând de la 400 mii tep în 2022, la 700 mii tep în 2025.

Situația reală, mai gravă decât prognoza

Potrivit prognozei de echilibru energetic al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), consumul de energie în economie ar urma să crească de anul viitor până în 2025. Astfel, dacă în 2022 consumul estimat va fi de la 16.925 mii tep, acesta va ajunge la 18.705 mii tep în 2025. Procentual, consumul de energie în economie va crește de la 67,6% în 2022, la 69,5% în 2025. În industrie însă, consumul va stagna, fiind aproximativ egal în următorii 3 ani, semn că economia nu va progresa în niciun fel. Consumuri constante pe următorii ani se vor înregistra și în construcții, agricultură, silvicultură și pescuit, singurele creșteri înregistrându-se în transporturi și comunicații, unde consumul de energie se va majora de la 28,8% în 2022, la 30,9% în 2025. În celelalte sectoare ale economiei, consumul va scădea de la 8,6% anul acesta, la 8,5% în 2024 și 2025, în condițiile în care consumul la această categorie a fost de 9,3% între 2017 și 2019. Prognoza a fost însă realizată în martie 2022, între timp, din cauza lipsei de soluții reale la criza energetică, foarte multe societăți au intrat în faliment, iar marii consumatori de energie, cu un rol important în creșterea PIB, și-au oprit activitatea.

Prognoza de toamnă anunță dezastrul

Prognoza de toamnă a CNSP privind proiecția principalilor indicatori macroeconomici anunță un adevărat dezastru pentru anul 2023. Astfel, dacă în 2022 este așteptată o creștere a PIB de 4,6% față de anul precedent, anul viitor aceasta va fi de doar 2,8%. În ce privește contribuția reală la PIB, după o scădere a industriei cu 0,3% în 2022, urmează o creștere infimă de 0,1% în 2023. În agricultură, silvicultură și pescuit, după o scădere anul acesta de 0,6%, este preconizată o creștere de 0,4%. La total servicii, care au crescut în 2022 cu 4,5%, majorarea anul viitor va fi de doar 1,7%, iar impozitele nete pe produs vor scădea de la 0,5% în 2022, la 0,3% în 2023. Totodată, deficitul balanței comerciale va crește catastrofal, astfel că, de la un deficit de 35,2 de miliarde de euro în 2022, la 52 miliarde de euro în 2026.

National

Măcelul de la Svatovo: Mercenari români se bat între ei în Ucraina!

7 nov.

Măcelul de la Svatovo: Mercenari români se bat între ei în Ucraina!

Autoritățile de la București se cufundă pe zi ce trece în ”politica struțului” adoptată față de ajutorul militar acordat rezistenței ucrainene. Unul care cu siguranță că există! Numai că ”mironosițele” politice din fruntea statului român continuă să facă pe misterioasele… ”Bărbații de stat” ținând-o ”langa” cu ”nici nu confirmăm, nici nu infirmăm”… De fiecare dată când vine vorba despre orice nouă variantă de lucru apărută cu privire informațiile că ajutorul acordat de țara noastră nu este doar unul umanitar, logistic sau economico – financiar.

BLACK WOLF și KRENAK au luptat contra WAGNER la Svatovo

Fiind astfel totuși greu de explicat de ce, mai ales având în spate parteneriatul strategic cu SUA, Guvernul generalului Ciucă nu afirmă cu tărie, la fel ca Polonia, ”da, furnizăm și ajutor militar Ucrainei”. Sau, dacă tot ”strâmbă din nas” atunci cînd se aduc noi acuze în acest sens din partea Federației Ruse, să adopte atunci poziția la fel de tranșantă a Ungariei, care refuză să acorde ajutor militar Ucrainei. Numai că, la fel ca de atâtea alte ori în istorie, conducătorii României par a încerca să își așeze ”fundurile” în ambele bărci… Adoptând o poziție greu de gestionat, mai ales că devine deja inevitabilă prezentarea primelor dovezi palpabile ale ”dualismului” adoptat de români. Fie ei demnitari pe funcții ai statului român sau simpli cetățeni români, rezerviști ai trupelor speciale care participă acum la noi ”misiuni internaționale”…

80 de morți!

”Aproximativ 80 de mercenari români din renumitul Black Wolf PMC au murit în timpul atacului asupra Svatovo”! Informația furnizată de ”avia” a creat ”valuri” neașteptat de mari, în ultimele zile, pe cam toate ”grupurile” unde sunt prezenți inclusiv luptătorii aflați pe diverse teatre fierbinți de operațiuni ale lumii. Și care, așa cum este de altfel de așteptat din partea unor camarazi ale căror vieți au depins unii de alții au rămas în contact chiar și acum, când drumurile carierei i-au despărțit.

Afganii luptă între ei în Ucraina! Dar românii…?

Acum, desigur că la ce isterie totală a ajuns să învăluie războiul hibrid purtat în jurul invaziei ruse din Ucraina este aproape imposibil să te mai orientezi între propaganda operativă și ”brumele” de informații reale parvenite cu adevărat din ”linai întâi” a frontului… Acolo unde se pierd vieți… Numai că parcă deja ”se strânge” prea mult ”lațul” dezvăluirilor cu privire la existența unor mercenari români pe frontul ucrainean. Iar ”Marea Tăcere” cu care toate autoritățile române trataează această delicată problemă nu face decât să se rostogolească și mai mult ”legendarea” unor astfel de incidente armate și chiar tragedii, precum atacul trupelor speciale ”internaționale” ale Ucrainei asupra zonei strategice Svatovo. Cea aflată sub controlul autoproclamatei pe atunci Republici Populare Independente Luhansk. Pentru că deja se știe oficial că la Svatovo blindatele armatei regulate ucrainene au fost sprijinite de trupe paramilitare formate din mercenari străini și care au acționat sub stindardul temutei ”divizii a morții KRAKEN”. În timp ce trupele regulate ale forțelor pro – ruse din Luhansk au fost întărite cu la fel de temutele trupe ”private” paramilitare ale Grupului ”Wagner”…

Mercenari români, albanezi și polonezi

Trăim vremuri în care o reputată agenție internațională de presă a titrat că ”100.000 de italieni au ieșit în stradă la Roma ÎN SPRIJINUL TOTAL al Ucrainei”! În timp ce o altă agenție de aceeași talie internațională a concluzionat că ”100.000 de italieni au ieșit în stradă la Roma pentru a cere SĂ NU SE MAI DEA ARME Ucrainei”…

Asta a mai rămas din fontul de la Svatovo – Luhansk

Așa că și declarația, fie ea și oficială a ministrului adjunct al Afacerilor Interne din tocmai ”încorporata” regiune Luhansk, Vitaly Kiselev terbuie privită cu reticența aferentă…

”O grupare din Legiunea Străină ucraineană și din formațiunea Kraken a atacat puternic în zona Svatovo. Trupele unității naționaliste Kraken întărite cu mercenari din România, Albania și Polonia au încercat să pătrundă adânc în pozițiile armatei ruse în trei direcții diferite, în zona Svatovo”. După care, acum, se anunță moartea la Svatovo a zeci de mercenari români care ar fi ajuns pe frontul ucrainean ”în solda” uneia dintre cele mai importante ”Companii Militare Private” americane, PMC Black Wolf. Companie în care, după cum bine cunosc toți inițiații sistemului și foști membri ai trupelor speciale din diversele structuri specializate ale Armatei sau serviciilor noastre secrete, este prezent, de mulți ani, și un remarcabil ”contingent”de luptători români.

După KRAKNER, WAGNER

Ce este drept, cel puțin în ultimele zile, capul de afiș al ”jurnalului de război” a fost ținut de declarațiile fostului șef al Armatei afgane. Cel care a recunoscut public că în Ucraina luptă tot mai multe comandouri formate din militari care au făcut parte din ”Forțele Speciale” ale Afganistanului democrat, instruite de US Army contra unui decont internațional de nu mai puțin de 88 miliarde de dolari. Iar acum militarii afgani aua juns să lupte unii împotriva altora… Unii în Divizia KRAKNER de partea ucraineană… Ceilalți în Grupul WAGNER, de partea rușilor… Iar în ciuda tăcerii de mormânt a mai –marilor de la București, ”scenariul afgan” pare a fi completat și cu cel român… Totul după ce că deja ”plouă” cu acuze ale GRU-ului rusesc cu privire la recrutarea în Divizia ucraineană KRAKNER a mercenarilor români provenind din rândurile unor ”Companii Militare Private” americane… Iată însă că acum, după cum reiese din informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră, și GUR-ul ucrainean a început să preseze ofițerii de legătură ai DGIA cu privire la verificarea informațiilor privind recrutarea a foști militari români de către Grupul rusesc WAGNER!

Atât armata ucraineană, cât și cea rusă se bazează tot mai mult pe mercenarii din ”Companiile Militare Private”

Și cu toate că la această oră cel puțin este greu de băgat mâna în foc dacă mercenarii români s-au bătut între ei la Svatovo și unii chiar au murit, cert este însă că, ghinion, nu există structură contrainformativă din cadrul serviciilor secrete românești care să nu fi informat ”beneficiarii legali” cu privire la existența unor astfel de contacte în vederea recrutării. Venite atât pentru a lupta de partea KRAKNER, cât și, în ultima vreme, a WAGNER… Așa că, până ce primele ”dovezi” vor fi făcute publice – indiferent de care parte! -și vor pune România într-o postură diplomatică internațională cel puțin jenantă, poate că MAE, MApN sau chiar Guvernul ar trebui să ”se spele pe mâini” încă de acum. Și să lămurească odată pentru totdeauna acest ”măcel fratricid” din Luhansk, fie și prin banala precizare diplomatică despre ” prezența strict individuală a unor posibili militari români pe frontul ucrainean”…

National

George Simion: Acesta este un plan al globaliștilor

7 nov.

Liderul AUR, George Simion, a tunat și fulgerat la  România TV, acuzând băncile străine din România și instituțiile de stat de cartelizare.

„Consiliul Concurenței a spus acest lucru. Avem companii străine aici, care nici măcar nu au sediu în țara asta, care  doar își desfășoară activitatea aici. E cazul ING Bank, a dublat ratele românilor. Toți acești bani plătiți de români merg afară.

Trebuie să vă conformați altfel sunteți executat, așa a dictat Parlamentul. Avem multe instituții de control care nu îndrăznesc să intervină  (…)

BNR are o dobândă de referință, după care băncile ar trebui să se ia (n. r. – pentru ROBOR). Ar trebui să fie un prag suportabil pentru populație. Dacă nu-ți convine un operator bancar, te muți la altul, pentru că ești în capitalism. Dar dacă s-au înțeles toți între ei, devii sclavul lor. Statul trebuie să intervină! „, a declarat George Simion, la postul TV.

Acuzațiile lui Simion au venit în contextul verificărilor dispuse de Consiliul Concurenței la mai multe bănci  în legătură cu ROBOR.

În plus, liderul AUR a denunțat noua tendință din Occident, de reducere a tranzacțiilor cu numerar.

„E un plan al globaliștilor, de a ne controla și a introduce o monedă digitală. Parlamentari de la PSD, precum Ștefan Radu Oprea și Tuță, de la PNL, au un proiect care va trece repede prin Parlament, spun ei. Fiecărui român i se va aloca un cont bancar. Se va limita numărul tranzacțiilor cu numerar. Până acum, în Italia era 1.000 euro. Noul guvern conservator, al Giorgiei Meloni, va interveni. Va fi ridicată limita la 5.000 – 10.000 de euro.

Noi facem conturi bancare pentru bănci antiromânești, care exportă banii românilor munciți din greu”, a mai comentat Simion.

Cotidianul RO

Analiză – Marea miză a alegerilor din SUA

7 nov.

Va reuşi Joe Biden să-şi păstreze majorităţile fragile din Congres? Sau va preda controlul Senatului şi Camerei Reprezentanţilor republicanilor, care vor încerca să obstrucţioneze politicile preşedintelui american? Răspunsul va sosi pe 8 noiembrie, la alegerile de la mijlocul, sau de la jumătatea mandatului, notează AFP, preluată de Agerpres.

La acest scrutin, alegătorii îi vor desemna pe congresmenii din legislativul de la Washington şi practic din toate legislativele locale, precum şi guvernatorii a 36 din cele 50 de state.

Organizate la doi ani după alegerile prezidenţiale, aceste alegeri de la jumătatea mandatului, „midterms”, sunt de fapt transformate într-un referendum asupra ocupantului Casei Albe. În mai bine de 160 de ani, partidul preşedintelui a scăpat rar de un vot-sancţiune.

Ce sunt chemaţi să aleagă americanii

Preşedintele SUA nu se va afla pe buletinele de vot în această toamnă.

Aşa cum este cazul la fiecare doi ani, toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor a SUA sunt puse în joc.

În Senat, care are 100 de membri aleşi, mandatele durează şase ani. Mai mult de o treime vor fi reînnoite pe 8 noiembrie: 35 de locuri.

Noii aleşi îşi vor începe mandatul pe 3 ianuarie 2023.

De asemenea, americanii vor alege o parte din guvernatori şi o serie întreagă de aleşi locali, care decid politicile din statul lor privind avortul, reglementările de mediu şi aşa mai departe.

Ce este în joc?

Impactul acestor alegeri ar putea fi decisiv în toată ţara.

Joe Biden îi imploră pe americani să-i încredinţeze majorităţi suficiente pentru a ocoli regulile parlamentare care în prezent îl împiedică să legalizeze avortul la nivel naţional sau să interzică puştile de asalt.

„Americanii sunt cei care aleg”, a spus preşedintele într-un discurs recent. Avortul, armele, sistemul de sănătate, sunt toate „pe buletinul de vot”, a subliniat el.

La rândul lor, republicanii promit să ducă o luptă acerbă împotriva inflaţiei şi a crizei opiaceelor şi să-şi continue ofensiva împotriva sportivilor transgender.

Candidaţii „Grand Old Party” au promis, de asemenea, că vor lansa o serie de anchete parlamentare asupra lui Joe Biden, a consilierului său pentru pandemie Anthony Fauci şi a ministrului justiţiei, Merrick Garland, dacă vor obţine majoritatea în Camera reprezentanţilor. Totodată, ei plănuiesc să pună capăt activităţii comisiei care investighează atacul asupra Congresului SUA desfăşurat de susţinători ai lui Donald Trump.

Ce spun sondajele?

Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, opoziţia republicană are şanse mari de a obţine în plus cel puţin 10 până la 20 de locuri în camera inferioară – suficient pentru a-şi asigura o majoritate.

Sondajele sunt mai amestecate în ceea ce priveşte soarta Senatului, unde democraţii speră să-şi păstreze majoritatea.

Deşi numele lui Joe Biden nu apare pe buletinele de vot, mulţi americani văd aceste alegeri ca pe un referendum asupra preşedintelui.

Dar aceste alegeri sunt şi un adevărat test pentru viitorul politic al lui Donald Trump, care s-a implicat intens în campanie, organizând mitinguri în toată ţara.

Pentru cei doi, care au în vedere o candidatură la alegerile prezidenţiale din 2024, rezultatul „midterms” ar putea fi un moment decisiv, oprind avântul unuia dintre ei sau, dimpotrivă, accelerându-l pe al celuilalt.

Donald Trump, 76 de ani, care a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020, a preferat să se implice total în campania pentru alegerile de la mijlocul mandatului şi să-şi supună la test reputaţia de kingmaker, relatează AFP.

Republicanul şi-a manifestat susţinerea faţă de militanţi înverşunaţi anti-avort, faţă de apărători ai teoriei conform căreia i-au fost furate alegerile prezidenţiale sau faţă de o serie de personalităţi paraşutate în diferite poziţii. Dar aceşti candidaţi controversaţi la Senat se confruntă cu dificultăţi, iar mulţi republicani arată cu degetul spre fostul preşedinte.

„Donald Trump nu este candidat în 2022, dar viitorul său politic” este în joc, a scris John Hudak de la Centrul de Cercetare Brookings într-o postare recentă pe blogul său.

Planul lui Trump de a remodela Partidul Republican după imaginea sa prin acest scrutin „îl va face fie un învins, fie liderul politicii de partid pentru anii următori”, a apreciat Hudak.

Mulţi dintre candidaţii pe care Trump a ales să-i susţină în alegerile primare au fost văzuţi ca sabotând posibile victorii uşoare în favoarea unor alternative „mainstream”, în circumscripţii cheie în confruntarea cu democraţii.

Printre alegerile sale controversate se numără Mehmet Oz, un doctor vedetă catapultat în Pennsylvania şi considerat „deconectat”, şi J.D. Vance din Ohio, care şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale ca adult în Silicon Valley. În Georgia, fostul star de fotbal american Herschel Walker trebuie să răspundă, între altele, unor acuzaţii de violenţă domestică.

„Puţin de câştigat”

Liderul minorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, care are nevoie de un singur fotoliu pentru a prelua camera superioară de la democraţi, a dat de înţeles că vede „calitatea candidaţilor” ca fiind o problemă.

În situaţia în care „nişte candidaţi la Senat ca Walker, Oz, Vance (…) ajung să piardă” şi majoritatea rămâne în mâinile democraţilor, „Trump va fi considerat principalul vinovat”, a spus, la rândul său, domnul Hudak.

O seară electorală proastă pentru candidaţii lui Donald Trump le-ar aduce apă la moară rivalilor săi republicani pentru cursa prezidenţială din 2024, între care s-ar putea număra „oaia neagră” a fostului preşedinte, Liz Cheney, guvernatorul Floridei Ron DeSantis şi fostul vicepreşedinte Mike Pence.

În afară de dna Cheney, aspiranţii la preşedinţie de dreapta au continuat să-l menajeze pe Donald Trump. Dar personalităţi precum fostul secretar de stat Mike Pompeo s-ar putea să fie încurajaţi de rezultate slabe pe 8 noiembrie.

În opinia lui David Greenberg, profesor de istorie şi mass-media la Universitatea Rutgers, fostul preşedinte are „puţine de câştigat” din alegerile de la jumătatea mandatului.

El are în schimb „multe de pierdut pentru că, în cazul în care candidaţii săi obţin rezultate slabe, se va considera că Trump şi-a pierdut magia”, a declarat Greenberg pentru AFP.

„Unii alegători de la primarele din 2024 s-ar putea gândi de două ori înainte să-l susţină din nou, mai ales dacă apare şi o alternativă populară precum DeSantis”, a notat Greenberg.

Desigur, jocurile încă nu sunt făcute şi poate cei mai controversaţi candidaţi ai lui Trump vor avea câştig de cauză.

„Lider incontestabil”

Oricum ar fi, analiştii subliniază că mulţi dintre cei care formează baza de susţinători ai fostului preşedinte acordă doar puţină atenţie Senatului sau calculelor politice ale Washingtonului.

„În pofida înfrângerii sale (la prezidenţiale), a două proceduri de destituire, aproape o duzină de anchete penale serioase şi nenumărate scandaluri care i-ar fi scufundat de mult pe majoritatea celorlalţi politicieni, Trump rămâne liderul incontestabil al Partidului Republican”, spune politologul Nicholas Creel.

„Sprijinul pentru Trump în cadrul Partidului Republican este mult prea solid pentru a fi afectat de o performanţă slabă a partidului în noiembrie”, consideră acesta.

Alţi observatori, totuşi, se aşteaptă ca numeroasele probleme juridice ale magnatului, inclusiv scandalul legat de gestionarea inadecvată de documente guvernamentale secrete, să influenţeze atât perspectivele sale politice, cât şi rezultatele alegerilor de la mijlocul mandatului.

În opinia Irinei Tsukerman, analist geopolitic cu sediul la New York, Donald Trump este perceput în tot mai mare măsură ca o „povară politică” incapabilă de a câştiga viitoarele alegeri prezidenţiale, chiar şi împotriva unui democrat slab.

„În general, se pare că va fi puternic descurajat să candideze în 2024, ceea ce s-ar putea să nu facă din propriile motive, cum ar fi evitarea unei situaţii jenante şi păstrarea banilor pe care îi strânge în prezent”, a declarat analista pentru AFP.

Un uriaş cu hanorac împotriva unui superstar al chirurgiei, o legendă a fotbalului american împotriva unui pastor: americanii votează pe 8 noiembrie în cadrul alegerilor cunoscute ca „la jumătatea mandatului” – „midterms” -, care vor înnoi toate locurile din Camera Reprezentanţilor, mai mult de o treime din Senat şi aproximativ treizeci de posturi de guvernatori.

Iată care sunt duelurile de urmărit în cursul acestor alegeri, potrivit agenţiei France Presse.

Cu ochii pe Pennsylvania

În Pennsylvania – un stat cunoscut atât pentru marile sale centre urbane, cât şi pentru industriile sale în declin – se poartă o luptă acerbă pentru un loc lăsat vacant de un senator republican.

Chirurgul superstar Mehmet Oz, mult timp gazda unei emisiuni medicale zilnice extrem de populare, pretinde a fi conservator. Oz (62 de ani) este susţinut de altfel de Donald Trump, care îşi menţine o influenţă considerabilă asupra alegătorilor republicani.

În faţa sa se află John Fetterman, un colos de 2,05 metri înălţime care militează pentru legalizarea canabisului şi dezvoltarea sindicatelor. Bărbatul pleşuv de 53 de ani este cunoscut pentru că nu renunţă niciodată la pantalonii scurţi şi hanorac, chiar şi pe zăpadă.

Absolvent de Harvard, democratul a petrecut 13 ani ca primar al unui oraş care a cunoscut dezindustrializarea şi are tatuate pe braţ datele celor cinci crime care i-au îndoliat oraşul.

Joe Biden şi Donald Trump s-au deplasat amândoi personal să facă campanie pentru favoriţii lor.

Agenţiile de sondare a opiniei publice consideră că în acest stat cursa este prea strânsă pentru a desemna un favorit.

Georgia, actul II

După ce a captat atenţia lumii în 2020 şi i-a oferit lui Joe Biden victoria împotriva Donald Trump – cu 12.000 de voturi -, Georgia se regăseşte din nou în centrul atenţiei.

În acest stat american care se învecinează cu Florida, două dueluri extrem de strânse – alimentate cu zeci de milioane de dolari – îi ţin pe americani cu sufletul la gură.

O fostă vedetă a fotbalului american, republicanul Herschel Walker, încearcă să preia locul din Senat al unui pastor democrat, Raphael Warnock. Acesta din urmă este primul senator negru ales vreodată în Georgia, stat încă marcat de rănile segregării.

Campania candidatului pro-Trump a fost însă marcată de câteva scandaluri recente, Herschel Walker, cunoscut pentru luările sale de poziţie împotriva avortului, fiind acuzat că a finanţat o întrerupere de sarcină a uneia dintre fostele sale partenere.

În paralel are loc un duel aprig pentru postul de guvernator: republicanul Brian Kemp încearcă să-şi păstreze postul, înfruntându-l pe fostul parlamentar Stacey Abrams, care încearcă de peste un deceniu să-i mobilizeze pe alegătorii din rândul minorităţilor din stat.

Dueluri în deşert

Şi în Arizona – statul Marelui Canion – se desfăşoară un scrutin aprig disputat.

Toate reflectoarele sunt pe postul de guvernator, unde fosta jurnalistă Kari Lake, o figură emblematică a trumpismului, are un avans foarte strâns în faţa democratei Katie Hobbs. Candidata republicană continuă să denunţe rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2020, susţinând că alegerile i-au fost furate lui Donald Trump, în ciuda nenumăratelor dovezi contrare, menţionează France Presse.

În statul vecin Nevada, are loc de asemenea un duel foarte tensionat pentru un post în Congres: republicanul Adam Laxalt are şanse să o detroneze pe Catherine Cortez Masto, care a devenit în 2017 prima senatoare cu origini latino-americane din Statele Unite.

„Centura de rugină”

„Rust Belt”, sau „Centura de rugină”, centre industriale din SUA istoric democrate, dar căzute în mâinile lui Donald Trump pe fondul dezindustrializarii, constituie şi scena unor lupte intense.

În Ohio, alegerea viitorului senator, funcţie deţinută până acum de un republican, va fi urmărită îndeaproape. Aici, democratul Tim Ryan, nou venit pe scena politică americană, se confruntă cu J.D. Vance, fost militar, autor al unei cărţi de succes despre clasa de mijloc albă din SUA.

 

În Wisconsin, stat câştigat la limită de Joe Biden în 2020 după ce l-a ales pe Donald Trump în 2016, republicanul Ron Johnson luptă pentru a-şi păstra locul împotriva unui democrat susţinut de aripa stângă a partidului său, tânărul Mandela Barnes.

Cotidianul RO

%d blogeri au apreciat: