Arhiva | 11:52 am

Ce a negociat Iohannis cu OMV, după ce Viena a anunțat că nu ne primește în SchegenPreședintele României, Klaus Iohannis, a primit luni, 21 noiembrie 2022, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. Subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea și planurile de investiții în România, anunță Administrația Prezidențială. Vizita reprezentanților companiei austriece vine la doar trei zile după ce ministrul austriac de interne a anunțat că se opune aderării României la Spațiul Schengen. Cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcții de implementare a unui plan de investiții ambițios, care vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, biocombustibili și adoptarea de noi tehnologii, preciează Administrația Prezidențială. „În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, Președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța care trebuie acordată tranziției energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunitățile oferite de fondurile europene. Președintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală și riscurile existente, țara noastră își propune să utilizeze întregul potențial energetic și toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză și a reduce riscurile în funcționarea sistemului energetic național. În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep. Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare. Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil. În continuarea discuțiilor, au fost abordate o serie de aspecte privind evoluțiile energetice regionale din perspectiva impactului crizei energetice asupra economiei în general, dar și asupra mediului de afaceri și populației. Președintele României a subliniat necesitatea unor măsuri adecvate, care să reducă inechitățile și să asigure susținerea de care consumatorii casnici au nevoie, dar și a economiei în ansamblul său, pentru menținerea competitivității în industrie și alte sectoare. În contextul discuțiilor privind evoluțiile de la nivel regional, a fost abordată intenția OMV Petrom de dezvoltare a unor proiecte de anvergură și în Republica Moldova, inițiativă salutată de Președintele Klaus Iohannis, care a precizat că România este dispusă să acorde tot sprijinul necesar asigurării unui nivel adecvat de securitate energetică în țara vecină”, mai transmite Administrația Prezidențială.

22 nov.

Ce a negociat Iohannis cu OMV, după ce Viena a anunțat că nu ne primește în Schegen

Președintele României, Klaus Iohannis, a primit luni, 21 noiembrie 2022, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. Subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea și planurile de investiții în România, anunță Administrația Prezidențială. Vizita reprezentanților companiei austriece vine la doar trei zile după ce ministrul austriac de interne a anunțat că se opune aderării României la Spațiul Schengen.

Cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcții de implementare a unui plan de investiții ambițios, care vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, biocombustibili și adoptarea de noi tehnologii, preciează Administrația Prezidențială.

„În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, Președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța care trebuie acordată tranziției energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunitățile oferite de fondurile europene.

Președintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală și riscurile existente, țara noastră își propune să utilizeze întregul potențial energetic și toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză  și a reduce riscurile în funcționarea sistemului energetic național.

În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare.

Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil.

În continuarea discuțiilor, au fost abordate o serie de aspecte privind evoluțiile energetice regionale din perspectiva impactului crizei energetice asupra economiei în general, dar și asupra mediului de afaceri și populației.

Președintele României a subliniat necesitatea unor măsuri adecvate, care să reducă inechitățile și să asigure susținerea de care  consumatorii casnici au nevoie, dar și a economiei în ansamblul său, pentru menținerea competitivității în industrie și alte sectoare.

În contextul discuțiilor privind evoluțiile de la nivel regional, a fost abordată intenția OMV Petrom de dezvoltare a unor proiecte de anvergură și în Republica Moldova, inițiativă salutată de Președintele Klaus Iohannis, care a precizat că România este dispusă să acorde tot sprijinul necesar asigurării unui nivel adecvat de securitate energetică în țara vecină”, mai transmite Administrația Prezidențială.

https://60m.ro/

Publicitate

Regimul Iohannis a decis creșterea pensiei minime cu 125 de lei! Pensia specială a premierului Ciucă va crește cu 2.250 de lei

22 nov.

Regimul Iohannis a decis creșterea pensiei minime cu 125 de lei! Pensia specială a premierului Ciucă va crește cu 2.250 de lei

Regimul Iohannis condus de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă sub îndrumarea dulapului săsesc de la Cotroceni a decis creșterea pensiei minime cu 125 de lei. În același timp, pensia specială a premierului Ciucă va crește cu 2.250 de lei. Pensionarii de lux vor primii mii de lei la pensie, precum premierul Ciucă, în timp ce românii cu pensii mici sunt lăsați pradă sărăciei.

În loc să mărească pensiile mici cu 1000 de lei PSD și PNL oferă pomeni electorale pentru românii săraci. Astfel, pe lângă majorarea care se va aplica tuturor pensiilor, cei cu pensii mici vor primi un ajutor din partea statului. Astfel, cei cu pensii sub 1.500 de lei vor primi un ajutor de 1.000 de lei, 800 de lei pentru cei cu pensii intre 1500 si 2500 şi 600 de lei pentru cei cu pensii intre 2500 – 3000 de lei

https://60m.ro/

MAE, după ce Viktor Orban s-a afişat cu un fular cu harta Ungariei Mari: Orice manifestare de tip revizionist este inacceptabilă

22 nov.

MAE, după ce Viktor Orban s-a afişat cu un fular cu harta Ungariei Mari: Orice manifestare de tip revizionist este inacceptabilă

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat, luni, după ce premierul ungar Viktor Orban s-a afişat cu un fular având harta Ungariei Mari, că instituţia a transmis ambasadorului Ungariei la Bucureşti dezaprobarea fermă faţă de gestul oficialului ungar. ”Orice manifestare de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităţilor actuale şi angajamentelor asumate în comun de România şi Ungaria”, a subliniat MAE.

”Ca urmare a afişării Prim-ministrului Ungariei, domnul Viktor Orbán, cu un fular având imprimată harta Ungariei Mari la meciul de fotbal dintre naţionalele Ungariei şi Greciei, Ministerul Afacerilor Externe a transmis ambasadorului Ungariei la Bucureşti dezaprobarea fermă faţă de gestul oficialului ungar, atitudinea fiind în contrast evident cu atmosfera de deschidere şi relansare a dialogului bilateral manifestate cu ocazia recentelor consultări pe care ministrul român al afacerilor externe le-a avut la Budapesta, atât cu omologul ungar, cât şi cu premierul ungar”, a transmis, luni seară, MAE.

Potrivit sursei citate, ”orice manifestare de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităţilor actuale şi angajamentelor asumate în comun de România şi Ungaria de a construi o relaţie bilaterală în parametrii definitorii ai instrumentului de bază care guvernează relaţia bilaterală, anume Tratatul privind înţelegerea, cooperarea şi buna vecinătate între România şi Republica Ungaria, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996 şi respectiv ai Parteneriatului Strategic, de la care, în acest an, se împlinesc două decenii”.

https://60m.ro/

Oficial dintr-o țară NATO cere război direct cu Rusia: ar trebui să doborâm împreună rachetele rusești

22 nov.

Oficial dintr-o țară NATO cere război direct cu Rusia: ar trebui să doborâm împreună rachetele rusești

Sistemele de apărare aeriană ale aliaţilor NATO şi ale Ucrainei ar trebui să înceapă să doboare împreună rachetele ruseşti cât mai adânc posibil deasupra teritoriului Ucrainei. O astfel de acţiune ar servi la dezescaladarea situaţiei şi ar asigura prevenirea atacurilor cu rachete asupra teritoriului NATO, a declarat într-un comentariu pentru Guildhall vicepreşedintele Seimas din Lituania, Paulius Saudargas, potrivit Ukrinform.

„Susţin cu tărie ideea de a amplasa sisteme de apărare aeriană la graniţa dintre NATO şi Ucraina, cel puţin în Polonia. Acest lucru ar contribui la protecţia cerului ucrainean cât mai adânc pe teritoriul său, protejând în acelaşi timp NATO însuşi. Sunt sigur că o astfel de îmbunătăţire nu ar însemna escaladarea războiului cu Rusia, ci dimpotrivă – ar contribui la atingerea dezescaladării prin asigurarea prevenirii atacurilor cu rachete pe teritoriul NATO”, a declarat politicianul, informează News.ro.

„O atenţie deosebită trebuie atrasă asupra creării scutului de apărare aeriană deasupra centralelor nucleare din Ucraina, astfel că ţările occidentale trebuie să furnizeze sisteme de apărare aeriană adecvate”, a rezumat Saudargas. Anterior, Uniunea Europeană şi Statele Unite au plasat asupra Federaţiei Ruse întreaga responsabilitate pentru atacul cu rachete care a provocat moartea a două persoane pe teritoriul polonez.

După cum s-a raportat, în satul Przewodów, Voievodatul Lublin, în apropiere de graniţa dintre Polonia şi Ucraina, două persoane au murit în urma exploziei unei rachete la 15 noiembrie. Polonia şi SUA, bazându-se pe evaluarea lor preliminară, susţin că a fost vorba de o rachetă a sistemului ucrainean de apărare antiaeriană.

Ucraina contestă această versiune. Experţi ucraineni au sosit în Polonia pentru a participa la anchetă. Între timp, propaganda rusă încearcă să exploateze tragicul incident de la Przewodów pentru a incita la duşmănie între ucraineni şi polonezi, potrivit organismului polonez de supraveghere a securităţii spaţiului mediatic.

https://60m.ro/

Ciucă și Ciolacu dau bani tot la bogați: ONG-ul miliardarului Ion Țiriac va fi recunoscut de Guvernul Ciucă drept fundație de utilitate publică

22 nov.

Ciucă și Ciolacu dau bani tot la bogați: ONG-ul miliardarului Ion Țiriac va fi recunoscut de Guvernul Ciucă drept fundație de utilitate publică

Guvernul Ciucă discută în ședința de marți un proiect de hotărâre pentru recunoașterea Fundaţiei Țiriac ca fiind de utilitate publică, potrivit agendei publice a executivului. Fundația a fost înființată de miliardarul Ion Țiriac, unul dintre cei mai bogați români.

Care este motivul pentru care guvernul vrea să acorde acest statut Fundației Țiriac? Proiectul de hotărâre arată că ”Odată cu atribuirea statutului de utilitate publică Fundaţiei Țiriac se creează oportunitatea legală de dezvoltare a fundației în vederea promovării importanței practicării sportului în rândul copiilor şi tinerilor, pentru un corp şi o minte sănătoasă, prin crearea condițiilor favorabile, în ceea ce privește atât baza materială, cât şi schimbarea percepțiilor şi mentalităților la nivelul întregii societăți”.

Dacă ar primi această facilitate, Fundaţia Țiriac ar avea dreptul de a i se atribui în folosință gratuită bunurile proprietate publică, potrivit Ordonanței 26/2000. E vorba de sedii sau proprietăți ale statului pe care să le poată folosi în desfășurarea activității.

Valoarea activului patrimonial al Fundaţiei Țiriac pe fiecare dintre ultimii trei ani, este de 27.793.606 lei în anul 2019, de 28.272.986 lei în anul 2020 si de 28.420.446 lei in anul 2021, potrivit notei de fundamentare.

Ion Țiriac a mai făcut în trecut afaceri cu statul. Imediat după Revoluția din decembrie 1989, el a revenit în România și a primit în chirie o vilă RAPPS în cartierul Primăverii. Ulterior, el s-a judecat pentru a cumpăra vila.

În 2005, el a concesionat de la Romsilva și domeniul de vânătoare de la Balc, unde a organizat controversatele partide vânătoare soldate cu zeci de mistreți împușcați.

În 2021, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Ion Țiriac, care susținea că i-a fost încălcat dreptul la viață privată și de familie. Miliardarul acuza un jurnalist și publicația Financiarul de defăimare pentru un articol scris în anul 2010, referitor la averile mai multor personalități române și datoriile acestora către statul român, printre care se număra și Țiriac.

În 2010, un jurnalist de la ziarul național Financiarul a publicat un articol intitulat „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele ”.

Articolul se referea la datoria față de stat a celor 15 cei mai bogați oameni din România și includea fotografia lui Țiriac. Potrivit articolului, doar două persoane enumerate datorau mai mult decât Ion Țiriac.

https://60m.ro/

Îi e frică de cătușe! BODE FUGE de la MAI la ANRE!

22 nov.

Îi e frică de cătușe! BODE FUGE de la MAI la ANRE!

Fără să simtă răsuflarea procurorilor în ceafă, cu siguranță că altfel atât de ambițiosul fost sindicalist cu studiile terminate la 37 de ani Lucian Bode nu ar fi acceptat declanșara negocierilor secrete de la vârful actualei coaliții de guvernare. Negocieri subterane purtate la intensitate maximă în aceste ultimele zile. Unele în care liderii liberali au făcut un presing nemilos la partenerii social – democrați.

”Oferta de nerefuzat” a liberalilor fiind ca PSD-ul să ceară la schimb orice companie de stat vor, doar pentru a permite instalarea actualului ministru de Interne la conducerea ANRE!

Pentru că, speriat de ”zăngănitul de cătușe” care se aude tot mai strident la vârful Ministerului Afacerilor Interne, Lucian Bode a fost în cele din urmă convins de sfetnicii săi de taină să sară cât mai repede – de fapt atât cât mai poate! – din barca MAI! Iar același grup transpartinic de influență din spatele său i-a propus și soluția salvatoare a unei ”retrageri onorabile”: primirea unui mandat de 5 ani de zile la conducerea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. Post vacantabil în orice clipă, celălalt sindicalist aflat încă pe post fiind ținut ”în viață” doar pe prelungirea mandatului de către PSD.

Mastan sau Mihăilă… Care pică primul?

Mastan și Mihăilă… Soarta le este deja pecetluită

Greu de diagnosticat cu precizie care va fi ”consăteanul” care va declanșa primul efectul de domino care va mătura ”Gruparea Bode” din fruntea Ministerului Afacerilor Interne. Atât inspectorul general al Inspectoratului General pentru Imigrări, chestorul Marius Florin Mihăilă, cât și inspectorul general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, generalul Alin Mastan fiind deja cu un picior în biroul procurorilor militari. Iar indiferent care din aceștia ”strănută” primul, Mihăilă de la IGI sau Mastan de la IGJR, Bode ”răcește” instant! Astfel că, forțând ca primele simptome ale ”îmbolnăvirii penale” a ”băieților veseli de la Zalău” să nu aibă loc în niciun caz în birourile Ministerului Afacerilor Interne, șefii din umbră ai ”Sectei” l-au convins pe Bode să fugă de la MAI! Demers înlesnit și de leafa de 12.000 – 13.000 euro pe care acesta ar urma să o încaseze lunar de la ANRE! În următorii cinci ani, cât durează mandatul ce i s-a promis! Plus că ”bonusurile” inevitabile unei asemenea funcții de reglementare a întregului domeniu al tranzacționării Energiei ar face din leafa oficială de președinte al ANRE doar un ”mărunțiș de buzunar”. Și uite cum, în timp ce Mastan încă lucrează la definitivarea diagnosticului de ”rupere inghinală” cu care vrea să se pensioneze medical iar Mihăilă ezită să se întoarcă la conducerea unui inspectorat din ”Clisură”, operațiunea de ”extragere” a lui Bode de la MAI și ”securizare” a acestuia la ANRE deja a început. Liderii pesediști fiind contactați pentru a le face acest mic ”serviciu”. Unul care nu implică și o rocadă de ministere, MAI urmând să rămână tot în custodia Partidului Național Liberal. Numai că, pentru a permite în Parlament numirea lui Bode la ANRE, Partidul Social Democrat a putea cere la schimb nu una, ci alte două sau chiar trei Autorități sau Agenții naționale!

Chiriță doar ține locul cald la ANRE

I s-a stricat ”Vorbitorul”!

Ciucă râde la urmă…

Deja lui Mastan și Mihăilă le-au trecut prea multe ”gloanțe” informative pe lângă ureche, pentru ca inițiații ”chibiți” ai sistemului să se nu întrebe nu ”dacă”, ci direct ”când” vor fi ”reevaluați” aceștia. Și se va putea ”strânge șurubul” anchetelor până la capăt. Mai ales că, dacă între timp Bode va apuca să fugă de la Interne, soarta celor doi este ca și pecetluită. Oricum, fără putință de tăgadă, Lucian Bode nu ar fi permis autorizarea unei asemenea operațiuni dacă ar fi știut că se mai poate baza și în continuare pe sprijinul care i-a asigurat ”spatele” până acum. Numai că informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră indică ”stricarea Vorbitorului”! Ceea ce l-a speriat îndeajuns pe Bode încât să prefere, ”de bună voie și nesilit de nimeni”, abandonarea șefiei Ministerului Afacerilor Interne. Una care va veni la pachet și cu retragerea din funcția de secretar general al Partidului Național Liberal. Astfel că nu doar polițiștii din subordine pot pune deja șampania la rece, dar și premierul Nicolae Ionel Ciucă. ”Omul americanilor” suspectându-l oricum pe Bode de ”colaboraționism” în vederea îndepărtării sale de la Palatul Victoria începând cu data de 25 mai 2023…

National

DOCUMENT! A lăsat MAE fără fonduri europene!

22 nov.

DOCUMENT! A lăsat MAE fără fonduri europene!

Documentul oficial intrat în posesia noastră nu lasă loc de niciun dubiu. În adresa cu antetul ” EUROPEAN COMMISSION – Directorate General for International Partnerships, The Director – General, Brussels, INTPA.R.3/(2022) 8570419” se afirmă negru pe alb că principala Agenție de plăți internaționale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pur și simplu nu se mai regăsește pe lista operatorilor de fonduri europene!

Aurescu chiar să nu știe ce face Gîtman…?

Lovitura confirmată din documentul semnat ” Koen Doens, DG INTPA Director – General” fiind cu atât mai șocantă pentru credibilitatea actualei conduceri a Ministerului Afacerilor Externe cu cât, în urmă cu doar câteva zile, pe 9 noiembrie, același MAE anunța triumfalist ”prezidarea de către secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a ședinței extraordinare a Comitetului consultativ în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară”.

Ce zice Gîtman…

Cu toate că în documentele interne ale MAE se prevede expres că secretarul de stat Daniela Gîtman nu coordonează activitatea RoAid, iată că pe 9 noiembrie aceasta și-a asumat oficial acest rol cu prognoze mai mult decât optimiste privind aderarea României la OECD…

”Din această ultimă perspectivă – cea de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Daniela Gîtman a subliniat că viitorul Program multianual strategic în perioada 2024 – 2027 trebuie să prolifereze România în continuare ca partener like – minded al OCDE și, totodată, ca stat angajat activ în procesul de integrare în structurile Organizației și de implicare în activitatea acestora”. Deci, din perspectiva MAE, la RoAid lucrurile merg ca unse…

Ce spune Comisia Europeană…

”Ne pare rău să vă informăm că Comisia nu deține niciun document care să corespundă descrierii „fie că pentru intervalul 1.09.2021 – 30.09.2022 există sau nu autorizație de la Comisia Europeană, pentru ca Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare din  subordinea Ministerului Afacerilor Externe să obțină statutul de pilon evaluat, cu consecința pozitivă de a fi accesată în numele României, fonduri europene nerambursabile pentru programe și proiecte din domeniul asistenței oficiale pentru dezvoltare, autorizație care a fost transmisă de Comisie statului român”.

RoAid în pericol să anuleze statutul de ”stat donator” pentru România!

În conformitate cu regulile Comisiei, DG INTPA (sau orice altă DG relevantă a Comisiei) comunică rezultatul unei evaluări pilon a entității care a solicitat să fie supusă unei astfel de evaluări printr-o notă oficială de gestionare și o scrisoare de notificare.

Prin scrisoarea de notificare se confirmă dacă entității i se poate încredința implementarea fondurilor UE prin gestiune indirectă prin semnarea acordurilor de contribuție. Pe baza descrierii de mai sus, reiterăm că COMISIA NU DEȚINE ÎN ACEST MOMENT NICI O NOTĂ DE MANAGEMENT RELEVANTĂ, NICI O SCRISOARE DE NOTIFICARE CĂTRE ROAID ÎN PERIOADA 1.09.2021 – 30.09.2022”.

National

Austria mai vrea ceva!

22 nov.

Cred că Ion Cristoiu, vulpe bătrînă, a fost primul care a intuit ce ascunde reținerea ministrului de interne austriac privind admiterea de noi țări în spațiul Schengen. Toată fandoseala lui neica Bode, cum că el a vorbit cu omologii săi și totul este ok, se dezumflă. Și apariția Suediei printre țările cu obiecții, greu de definit și în acest caz, ascunde ceva. Olandezii, cu toate problemele lor din coaliția de guvernare, mai ascund ceva. Dincolo de pretențiile lor de Poarta Raiului, trebuie să mai vrea ceva. Nu știm ce, pentru că ai noștri nu sunt în stare nici să afle, nici să negocieze și nici să pună cîte o talpă.

Oricum, apariția Austriei lîngă Olanda și Suedia pune sub semnul întrebării un succes politic care părea garantat. Trei țări spun prin refuzul lor mai mult decît țîfna uneia singure.

De ce s-a alăturat Austria la acest grup și de ce a declarat ministrul său că „nu este momentul să votăm asupra extinderii acum, cînd sistemul frontierelor externe nu funcționează. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa. Situația din Europa arată limpede că protecția granițelor externe nu funcționează”?

Ion Cristoiu zice:

Condițiile difuzării, absența revenirii asupra subiectului par a fi dovada că, prin ministrul de Interne, guvernul austriac ne-a trimis un mesaj. Un mesaj prin care Guvernul României e invitat la o negociere.

Tăcerea de beton din România își are explicația în receptarea adecvată a mesajului. S-a dat consemn să nu se facă tărăboi pentru ca, o dată încheiat pe șest tîrgul, să nu mire pe nimeni că Austria e pentru intrarea noastră în Schengen. Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României. Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?“

Faptul că după declarația austriacului nici un oficial român n-a zis nimic ne îndeamnă să credem că presupunerea lui Cristoiu este corectă. Austriecii vor ceva. Iar ai noștri au aflat și tac din gură. Se pregătesc să dea, cum au făcut-o și la aderarea la Uniunea Europeană și cum au făcut-o ca să fim acceptați în NATO. Și ca să scape de penibilul situației, de eșecul unei promisiuni pe care au tălăngit-o mai mult decît se cădea, acum tac din gură și încearcă să le facă poftele.

Mormăitul amenințător al ministrului austriac pe un dosar atît de important pentru România are totuși un mic merit. Ne obligă să privim cu atenție la Austria. Ne obligă să subliniem numele cu roșu și să ne întrebăm ce mai vrea. OMV-ul cu tot ce a însemnat, inclusiv extracție de gaze și producerea de energie electrică vîndută la preț european, perimetrele gazeifere blocate, plus Raiffeisen Bank și grupul Schweighofer alcătuiesc valori economice, toate bazate pe resurse naționale cedate ușor. Și pe care austriecii le-au dobîndit mai puțin pe bani și mai mult pe aranjamente politice europene.

Ce-i cu întîlnirea dintre Klaus Iohannis și președintele OMV? Ca să-i spună că trebuie să urgenteze exploatarea perimetrului gazeifer concesionat? Și de-aia ministrul de Interne a dat un mesaj. Mă tem că nu-i ce pare, ci că se joacă o altă carte importantă și tot pe resurse energetice.

Nu cumva aceste a propos-uri și amenințările transmise public ar trebui să ne determine să luăm în calcul și o ipoteză de atitudine românească mai bărbătească? Poate că este vremea naționalizării OMV cu o justă despăgubire a companiei austriece pe o perioadă de 50 de ani. Situații similare au mai existat pe glob. Și același lucru să pregătim și pentru fabricile de tocat pădurile României.

Și atunci mai putem sta de vorbă!

CORNEL NISTORESCU/http://cotidianul.ro/

Protest la Ambulanţă: Raed Arafat, acuzat

22 nov.

Blocul Naţional Sindical (BNS) şi Federaţia Naţională Sindicală „Ambulanţa” din România (FNSAR), care reprezintă toate Serviciile Publice de Ambulanţă, organizează marţi un miting în Capitală, la care sunt aşteptaţi peste 1.000 de participanţi.

BNS anunţă, marţi, că a colectat date de la toate serviciile de ambulanţă, cu ajutorul Federaţiei Naţionale Sindicale ”Ambulanţa”, iar acestea sunt ”mai mult decât îngrijorătoare”, aruncând săgeți către șeful DSU, Raed Arafat.

“Parcul de ambulanţe este într-o stare deplorabilă, asta înseamnă insecuritate atât pentru personalul de pe ambulanţe, cât mai ales pentru bolnavi, incapacitatea de a-şi duce la îndeplinire menirea prevăzută prin lege şi asta dintr-un singur motiv: puterile discreţionare ale domnului Raed Arafat, care în ultimii ani  a dezvoltat, în paralel, un alt serviciu, SMURD-ul, care este arondat Ministerului de Interne”, a declarat Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical. 

Datele colectate de specialiştii Blocului Naţional Sindical arată că:

– în 2021, serviciile de ambulanţa au acordat primul-ajutor în peste 3,5 milioane de cazuri de medicină de urgenţă (90,5%), în timp ce angajaţii SMURD au intervenit la doar 370 de mii de urgenţe (10,5%)

– 49% dintre ambulanţele din România au fost dotate cu aparatură medicală în urmă cu mai bine de 10 ani, în timp ce mai bine de jumătate din parcul auto al SMURD este aproape nou şi a fost dotat cu aparatură medicală în ultimii 5 ani

– în ceea ce priveşte intervenţiile efectuate cu personal medico-sanitar de specialitate la nivelul întregii ţări, serviciile de ambulanţă intervin în aproape 99% din cazuri, în timp ce SMURD s-a ocupat de 1,21% din cazuri

– serviciile de ambulanţă se confruntă cu un deficit de personal uriaş. Mai bine de 9.700 de posturi nu sunt ocupate (43,34%)

”Blocul Naţional Sindical solicită, pe această cale, o întrunire urgentă cu premierul României, Nicolae Ciucă şi ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, în speranţa găsirii unor soluţii pentru rezolvarea acestei situaţii”, au mai transmis sindicaliştii.

Conform unui comunicat al BNS, între orele 10:00 şi 12:00, în Piaţa Revoluţiei va avea loc pichetarea Ministerului Afacerilor Interne/sediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, de la 12:00 la 12:30 va fi un marş sindical din Piaţa Revoluţiei în Piaţa Victoriei, iar de la ora 12:30 la 14:00 va avea loc pichetarea Guvernului României din Piaţa Victoriei.

Cotidianul RO

Cei patru factori care au dus la creșterea rapidă a prețurilor

22 nov.

Primele nouă luni ale anului 2022 au fost marcate de creșterea rapidă a prețurilor bunurilor de consum pe piețele românești pe fondul factorilor endogeni și exogeni (creșterea cererii agregate și a costurilor de producție, politicile economice expansioniste și importul de inflație), dar și amplificarea unor deficiențe structurale ale economiei autohtone, precum deficitele gemene (balanța comercială cu bunuri și deficitului bugetar), se arată în Raportul pe 2022 al Consiliului Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie.

Conform datelor INS, creșterea indicelui prețurilor de consum a fost de 13,1% în luna septembrie 2022, comparativ cu finalul anului 2021. La nivelul grupelor de produse de pe piețele românești, datele indică faptul că bunurile alimentare și cele nealimentare au crescut cel mai mult (cu 16,1%, respectiv 13%) în intervalul decembrie 2021 – septembrie 2022.

Aceste evoluții sunt similare trendului global de ascensiune a prețurilor: datele Eurostat indică o creștere record de 10,9% a indicelui armonizat al prețurilor de consum în septembrie 2022 (față de anul anterior) la nivel european, în timp ce, la nivelul României, acesta a crescut cu 13,4%.

Creșterea prețurilor are la bază patru factori principali ce vor fi analizați pe larg:

  1. Creșterea costurilor de producție ale companiilor (dată fiind majorarea semnificativă a cotației materiilor prime pe piețele internaționale);
  2. Eliberarea cererii reprimate în perioada pandemică, după ridicarea restricțiilor și creșterea creditării;
  3. Politicile publice expansioniste ce au susținut activitatea economică în perioada pandemică, însă care au stimulat presiunile inflaționiste;
  4. Majorarea prețurilor bunurilor importate (importul de inflație din țările partenere).

Creșterea costurilor de producție

Prețurile/cotațiile materiilor prime au variat semnificativ în ultimii 2 ani, fiind profund marcate de evoluția ciclurilor macroeconomice determinate de criza economică aferentă pandemiei, de procesul de revenire economică în urma ridicării restricțiilor și, în final, de efectele negative ale războiului din Ucraina.

Pandemia COVID-19 a produs în ultimii 2 ani un șoc major economiei globale, care a afectat semnificativ piețele de mărfuri și a declanșat o volatilitate crescută a cotațiilor materiilor prime. În prima jumătate a anului 2020, prețurile la energie au scăzut cu aproape 60% (în special în ceea ce privește cotațiile barilului de petrol, ca urmare a reducerii drastice a mobilității populației și scăderii cererii din partea agenților industriali), în timp ce prețurile metalelor și alimentelor au scăzut cu 15%, respectiv 10% față de aceeași perioadă din 2019. Din această perspectivă, pandemia a reprezentat un șoc economic în primă fază, cu impact atât asupra cererii, cât și asupra ofertei de mărfuri.

Cererea de mărfuri a revenit însă, pe măsură ce economia globală s-a redresat, în timp ce producția de mărfuri a crescut mai lent, împovărată de perioada de investiții reduse în stocuri și capacități noi de producție, precum și de diverse întreruperi ale aprovizionării, ducând cotațiile principalelor materii prime la niveluri comparabile perioadei prepandemice.

Războiul din Ucraina a provocat însă noi întreruperi pe lanțurile de producție și a condus la creșterea cotațiilor unor mărfuri la niveluri record. Primele efecte ale conflictului s-au făcut vizibile la nivelul piețelor de mărfuri, unde s-au înregistrat creșteri bruște pentru numeroase materii prime cu efect multiplicator în structura prețurilor bunurilor de consum, precum gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanții, dar și unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul.

Pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele perturbatoare ale războiului asupra ofertei de mărfuri, creșterile prețurilor au fost deosebit de pronunțate pentru mărfurile pentru care Rusia și Ucraina sunt mari exportatori (în special energie, îngrășăminte unele
cereale și metale). Pe fondul acestor evoluții, Banca Mondială estimează că prețurilor majorității mărfurilor vor fi semnificativ mai mari în 2022 decât în 2021 și vor rămâne ridicate pe termen mediu.

Conform datelor Băncii Mondiale prețurile cărbunelui și al gazelor naturale au crescut de la începutul anului 2022, unele valori de referință atingând niveluri record în Europa, în urma declanșării războiului din Ucraina. Creșterea a fost determinată de revenirea consumului, care a crescut mai repede decât producția, în timp ce stocurile de gaze naturale din Europa au scăzut sub media ultimilor ani. Prin urmare, prețurile gazelor naturale în iulie 2022 au fost de aproximativ trei ori mai mari față de nivelul din iulie
2021, în timp ce prețurile cărbunelui sunt aproape dublate, reflectând parțial utilizarea lor ca înlocuitor apropiat al gazelor naturale. În stadiul actual, principalul risc pentru piețele energetice din Europa îl reprezintă prelungirea războiului și perturbarea surselor de import.

De asemenea, cotațiile țițeiului Brent sunt estimate să ajungă în medie la 100$ per baril în 2022 (cel mai ridicat nivel din 2013), pe măsură ce producția crește, conform previziunilor Băncii Mondială, urmând a scădea în jurul valorii de 92 $ per baril în 2023. Aceste evenimente au afectat inclusiv prețurile la pompă din România, fiind înregistrate creșteri bruște și semnificative la nivelul tuturor distribuitorilor de carburanți de pe piață, începând cu luna martie o (creștere similară fiind înregistrată și la nivel european).

Evoluția prețurilor energiei prezintă o influență semnificativă și asupra cotațiilor altor materii prime. Producția de îngrășăminte a fost redusă de prețurile mai mari ale gazelor naturale și cărbunelui, iar prețurile mai mari ale îngrășămintelor au determinat creșterea costurilor pentru culturile alimentarecheie. De asemenea, producția metalelor a fost și ea redusă și din cauza costurilor ridicate ale energiei, generând fluctuații majore ale cotațiilor pe piețele internaționale.

Efectele directe ale creșterii cotațiilor materiilor prime și ale costurilor cu energia la nivel intern pot fi observate în evoluția prețurilor produselor industriale. Conform datelor INS, acestea s-au majorat cu 52,3% în august 2022 față de aceeași lună din anul anterior. La nivelul pieței interne, indicele prețurilor producției industriale a înregistrat un salt de 70,8% în comparație cu luna august a anului trecut, respectiv de 22% în ceea ce privește piața externă.

Pe secțiuni de activitate, în august 2022 față de august 2021, cele mai importante creșteri ale prețurilor producției industriale au fost consemnate în sectorul energetic (creștere cu 158.2%) și în industria extractivă (92,6%). Aceste evoluții au avut impact și asupra industriei prelucrătoare (22,3%) și în ceea ce privește alte utilități (distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare) ale căror tarife/prețuri de producție au crescut cu 19,4%. Aceste evoluții tind să afecteze atât puterea de cumpărare a consumatorilor, prin prisma transferării creșterii costurilor de producție în prețul produselor de la raft, dar și evoluția economiei per ansamblu.

Creșterea cifrei de afaceri în rândul producătorului din industrie, în condițiile stagnării indicelui producției industriale, poate fi rezultatul fie al creșterii prețurilor, astfel încât cifra de afaceri să rămână relativ constantă, deși producția a scăzut în timp, fie o trecere a producției către bunuri cu o valoare adăugată mai ridicată.

Eliberarea cererii reprimate, creșterea creditării și reducerea economisirii

Evoluția cererii reprezintă un factor esențial în rândul mecanismului de formare a prețurilor în economie. Datele pe termen scurt și mediu indică revenirea consumului după scăderile importante din anul 2020 și parțial din 2021. Acest aspect este reflectat și de evoluția contribuției consumului populației la creșterea PIB în trimestrul 2 din 2022 (+5,6% față de T2 2021).

Evoluția cererii pe parcursul anilor 2021 și 2022 a fost susținută inclusiv de îmbunătățirea condițiilor de pe piața muncii. Conform datelor INS, câștigul salarial net mediu lunar a crescut cu 23,3% în perioada ianuarie 2020 – august 2022 (de la 3.189 lei la începutul anului 2020, la 3.933 lei, în luna august 2022) și reducerea ratei șomajului după vârful înregistrat în iarna anului 2020.

De altfel, închiderea temporară a anumitor domenii din economie în timpul pandemiei a permis un nivel al economisirii susținut, așa cum datele privind evoluția depozitelor o arată în perioada ianuarie 2020 – august 2022. Conform datelor Băncii Naționale a României, depozitele la vedere (overnight) și cele la termen au crescut cu 60 miliarde lei în perioada ianuarie 2020-august 2022, de la aproximativ 223 miliarde lei la 283 de miliarde lei în august 2021.

La nivelul depozitelor în lei, datele defalcate la nivelul anului 2022 indică atât tendința consumatorilor de a cheltui din economiile făcute în timpul pandemiei (lucru reflectat de creşterea consumului și stagnarea volumului depozitelor overnight), dar și de preferința românilor înspre alte monede, pe fondul incertitudinilor generate de conflictul din Ucraina și de anticipările consumatorilor cu privire la evoluția inflației pe termen scurt și mediu. Astfel, în timp ce volumul depozitele de tip overnight ale gospodăriilor în lei au scăzut în perioada decembrie 2021 – august 2022 (-9,3%, respectiv -9,25 miliarde lei), cele în alte monede au crescut (pentru euro cu 9,6% sau 6,25 miliarde; iar pentru alte valute cu 22%, respectiv 1,8 miliarde lei). În ceea ce privește volumul depozitelor la termen (cu o scadență mai mică de 2 ani), acestea au înregistrat, de asemenea, evoluții diferite: scăderea depozitelor în euro cu 8% (-3,2 miliarde lei), respectiv o creștere cu 4,9% a depozitelor în lei (3,2 miliarde de lei) și cu 12,6% în cazul altor valute (0,7 miliarde lei), influențate semnificativ de evoluțiile ratelor dobânzii.

Politicile publice expansioniste

Extinderea pandemiei și a măsurilor de protecție publică la nivel global în anul 2020 a creat condițiile întreruperii lanțurilor de producție, creșterea șomajului, scăderea consumului și blocarea activității economice per ansamblu. Date fiind riscurile socio-economice semnificative, guvernele au intervenit prin pachete masive de stimulare a economiilor, ameliorând astfel efectele potențiale ale pandemiei, creând însă condițiile creșterii presiunilor inflaționiste pe termen lung.

De menționat este faptul că cele mai relevante instrumente pe care decidenții de politici economice le au la dispoziție în ceea ce privește influențarea activității economice agregate sunt politica fiscal-bugetară, respectiv politica monetară.

În cazul politicii fiscal-bugetare a României, impactul asupra soldului bugetar a fost semnificativ: deficitul a crescut la aproximativ 10% din PIB la finalul anului 2020 (comparativ cu 4,6% în decembrie 2019), reflectând atât amploarea creșterii cheltuielilor publice, dar și efectele negative asupra veniturilor publice (reducerea acestora pe măsură pe activitatea economică a scăzut). Deficitul bugetar s-a redus treptat pe măsură ce restricțiile de mobilitate și pachetele de stimulare ale economiei au fost eliminate, pe parcursul anului 2021, în timp ce la nivelul anului 2022, datele lunare ale Ministerului de Finanțe indică o evoluție similară anului pre-pandemic (2019).

În ceea ce privește politica monetară, Banca Națională a României (BNR) a scăzut progresiv rata dobânzii de politică monetară pe parcursul perioadei pandemice, menținând un cost scăzut al finanțării pentru companii și consumatori, concomitent cu creșterea masei monetare în sens larg (M3).

Creșterea prețurilor bunurilor importate

Datele privind comerțul exterior reflectă dependența în creștere a României de importul de bunuri pentru completarea consumului autohton. Conform datelor INS, balanța comercială cu bunuri a România s-a amplificat semnificativ în fiecare lună a anului 2022, în timp ce, pe parcursul anului 2022 (perioada ianuarie-august), datele cumulate indică o creștere a exporturile cu 25,1% (până la aproximativ 60,2 miliarde euro) și o creștere a importurile cu 31% (82,2 miliarde euro), comparativ cu aceeași perioadă din 2021. Aceste evoluții au determinat o creștere a deficitului comercial (FOB/CIF) la 22 miliarde de euro în perioada menționată (mai mare cu 7,3 miliarde euro comparativ cu deficitul înregistrat în ianuarie – august 2021). Pe lângă influențele negative pe care aceste evoluții le exercită asupra cursului de schimb (leu/euro, leu/dolar), creșterea importurilor a unor bunuri mai scumpe determină presiuni inflaționiste suplimentare.

http://cotidianul.ro

Apostolii cămătăriei cu gulere albe (II)

22 nov.

PATRON DE „NUȚU CĂMĂTARU” SRL

Problema lui Robertino nu este că unii dintre membrii congregației de la biserică, neamuri sau nu cu el, pot constitui eventual și-un grup infracțional. Nebănuite sunt căile Domnului! Problema lui Robertino ține doar de vechea morală „să faci ce spune popa, nu ce face popa”.

Liderul PNL este acționar la un IFN, adică „instituție financiară nebancară”. Aceste instituții sunt un fel de „Nuțu Cămătaru” aprobate prin lege. Firme de cămătărie legală, speculante ale sărăciei și de spoliere a celor prinși la înghesuială de lipsa de bani.

Cămătăria legală este o pelagră dureroasă pe obrazul societății românești, aidoma cămătăriei ilegale practicate de cocalari celebri. Cămătarii și IFN-urile au protecție tacită pentru că sunt bidoane cu bani la dispoziția celor puternici.

Un IFN care-și face reclamă insistentă pe toate televiziunile anunță pe cei interesați că acordă împrumuturi de maxim 10.000 lei pe o perioadă între 14 și 100 săptămâni. Valoarea maximă a DAE este 5689,98%!. (DAE înseamnă dobânda anuală efectivă, care reprezintă costul total al creditului). În prezentare urmează un „exemplu reprezentativ”: pentru un credit în valoare de 1.000 de RON, pe 18 săptămâni, suma totală de rambursat este de 1637.86 RON. Dobânda anuală efectivă (DAE) este 1794,73% (fixă), dobânda fixă anuală este de 285.64%, iar dobânda aferentă creditului este 437,74% (fixă) în primele 7 săptămâni și 18,07 % (fixă) în următoarele 11 săptămâni”.

O asemenea instituție a jecmănelii patronează și Robertino. Îi spune IFN Comautosport Leasing SRL. Desigur, e legal. Dar poate mai puțin moral.

ȚARA HAIDUCIEI CU LEGEA ÎN MÂNĂ

Au existat câțiva parlamentari preocupați de o lege privind protecția consumatorilor împotriva dobânzilor abuzive practicate mai ales IFN-urile. Cămătarii gulerelor albe au vegheat și au luat foc. O imensă ofensivă mediatică și de lobby s-a declanșat împotriva fiecărei inițiative care se atingea de dreptul lor la jecmănirea oamenilor aflați la ananghie.

Au intrat în joc tot felul de organizații, care se dădeau peste cap să demonstreze cât de anti-reformă și anti-euroatlantică este o lege care nu-i lasă pe cămătari să pună dobânzi de 5000% pe an!

Tot felul de corporatiști pe la diverse companii străine s-au amestecat în ciorbă, fiecare ținând de codiță câte-un mic IFN pentru zile negre. Vestita AmCham – condusă de niște români de mare viitor – n-a contenit cu proteste care mai de care mai scrobite în aroganță.

Regula este cunoscută: România este obligată să facă tot ceea ce astfel de ong-uri nu tolerează în țările lor de origine. Cota unică de impozitare nu se aplică nicăieri, dar ne este impusă nouă. Ceea ce în occident nu se tolerează în materie de deșeuri, este perfect admis în România. Unii occidentali, mai fraieri, s-au trezit târziu că primirea noastră în Schengen este un avantaj fabulos pentru ei, întrucât vor avea trecere liberă pentru tirurile cu deșeuri.

Robert Sighiartău era în fruntea batalioanelor de luptă. El ataca vehement orice inițiativă de plafonare a dobânzilor, deși se afla într-un conflict de interese cel puțin moral. Dacă nu și într-unul de natură penală, întrucât își folosea funcția politică de secretar general al PNL pentru a-și apăra interesele personale de afaceri. IFN Comautosport Leasing SRL unde era acționar, încheia contracte de leasing cu dobânzi uriașe pentru cei care vroiau să cumpere mașini de la Comautosport, o altă companie de peste drum la care era acționar. Deputatul Sighiartău, secretar general al PNL, avea de suferit în afacerile proprii, în cazul în care proiectul plafonării dobânzilor ar fi devenit lege cu votul subordonaților săi din partid.

Protecția împotriva dobânzilor excesive a fost reglementată de două ori în Parlament, dar, la sesizarea liberalilor, Curtea Constituțională a respins de fiecare dată reglementarea în cauză. O dată în aprilie 2019, pe motiv că … expunerea de motive era precară și lipsea avizul Consiliului Economic și Social. Și a doua oară în ianuarie 2021, pe motivul…unor definiții imprecise. Curtea nici măcar n-a mai dezbătut pe fond, evitând să se pronunțe dacă plafonarea dobânzilor este permisă sau nu.

Legea prevedea că piața creditării era liberă, dar într-o plajă rațională, care nu afecta profiturile uzuale ale creditorilor. Se punea însă capăt practicii cămătarilor cu gulere albe, care, asemenea lui Robertino, împrumutau pe cei aflați la strâmtoare cu dobânzi de peste 600% pe an, cu scopul de a le confisca garanțiile de regulă imobiliare ce acopereau de 5-6 ori suma împrumutată.

Prea erau în joc sume imense, parandărături grase și profituri uriașe fără efort ca o asemenea lege să treacă.

Sunt supoziții rezonabile că îngroparea acelei de-a doua legi a fost o condiție pusă de liberali lui Ciolacu pentru realizarea actualei coaliții guvernamentale. Robertino a triumfat. Deocamdată. În septembrie 2021, a fost depus un al treilea proiect de lege, pe aceeași temă a plafonării dobânzilor.

Cât de mare trebuie să fie fost miza bănească pentru a determina o asemenea uriașă mobilizare de forțe, inclusiv până la CCR, care să apere capitalismul de cămătărie sălbatică prin care România a devenit țara haiduciei cu legea în mână?

Apostolii cămătăriei cu gulere albe (I)

Cotidianul RO

%d blogeri au apreciat: