Arhiva | 11:36 am

PSD și PNL în frunte cu Iohannis sunt niște mincinoși: NU o să fim primiți în Schengen

26 nov.

PSD și PNL în frunte cu Iohannis sunt niște mincinoși: NU o să fim primiți în Schengen

Ministrul de Interne al Austriei anunță că tema lărgirii spațiului Schengen nu se află pe ordinea de zi de pe opt decembrie a Consiliului JAI. Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner (ÖVP), a declarat înaintea consiliului extraordinar JAI (Justiție și Afaceri Interne) că așteaptă pași concreți în direcția combaterii migrației ilegale nu doar pe ruta mediterana, ci și pe cea balcanică, transmite Austrian Press Agency (APA).

Karner a subliniat că a solicitat deja Comisiei Europene un plan de acțiune constând din cinci măsuri concrete. În ceea ce privește tema lărgirii spațiului Schengen, Karner a spus că această nu se află pe ordinea de zi a reuniunii extraordinare, adăugând că își menține însă punctul de vedere și că lărgirea nu poate avea loc în actualele condiții.

Comisia Europeană elaborează deja un set de măsuri vizând combaterea migrației ilegale pe ruta balcanică, precum a confirmat comisarul european pemtri afaceri interne, Ylva Johansson, portalului de știri ‚Politico‘, după ce Karner îi adresase în scris o solicitare în acest sens.

Concret, Karner ceruse implementarea a 5 măsuri: un proiect pilot pentru solicitări de azil implementat într-o țară membră aflată la granița exterioară a UE; o directiva de ‚respingere‘, în baza căreia să se poate renunta la laborioasele verificări individuale, proceduri de azil în state terțe, considerate sigure; retragerea mai facilă a statutului de refugiat inclusiv în cazuri penale mai puțin grave; mai mult sprijin din partea statelor UE pt. Frontex la granița exterioară a UE precum și în state terțe.

În plus, ministrul austriac de interne a mai cerut Comisiei un sprijin financiar mai substanțial pentru protecția granițelor externe ale UE.

https://60m.ro/

Publicitate

Iohannis anunță al nouălea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei: 18 miliarde de euro pentru Ucraina

26 nov.

Iohannis anunță al nouălea pachet de sancţiuni UE împotriva Rusiei: 18 miliarde de euro pentru Ucraina

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, în cadrul simpozionului internaţional „The Idea of Europe”, organizat de Universitatea Vytautas Magnus din Kaunas, că Uniunea Europeană a adoptat opt pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, iar acum se lucrează la al nouălea, iar aceasta este o realitate economică puternică şi o reacţie foarte puternică din partea UE. El a mai arătat că este important pentru Ucraina să aibă suficiente finanţe să se descurce cu iarna, să se descurce anul viitor şi tocmai au aprobat la nivelul Uniunii Europene un pachet de finanţare în valoare de 18 miliarde de euro pentru Ucraina.

Preşedintele a fost întrebat în cadrul evenimentului dacă Europa încă un proiect de pace şi îşi poate permite să rămână un proiect de pace.

”Am vorbit deja despre pace, în mesajul meu introductiv, însă permiteţi-mi să spun mai multe pe această temă. Uniunea Europeană a fost creată ca un proiect unitar de pace. Cred că este important să ne amintim că, de secole, în Europa am avut războaie, au fost războaie teribile care au lovit Europa, şi tocmai aici, unde am avut cele mai îngrozitoare războaie, politicienii, naţiunile au decis să creeze proiectul de pace. Iar acesta este Uniunea Europeană şi a reuşit – de când avem Uniunea, nu au mai fost războaie. Şi ghiciţi ce, ne-am gândit „asta este”, dar nu a fost aşa, pentru că nu avem război, un conflict sau intenţia unui conflict în interiorul Uniunii Europene, dar avem un război în Europa”, a spus şeful statului.

Klaus Iohannis a mai arătat că avem un război declanşat împotriva unei ţări europene independente, suverane – Rusia a atacat Ucraina.

”Ce e de făcut dacă suntem parte a unui proiect de pace? Să ne declarăm neutralitatea, să stăm şi să aşteptăm să se termine? Cred că nu. Trebuie să fim activi, dar fiind parte a unui proiect de pace, nu putem şi nu trebuie să răspundem cu război, nu trebuie să ripostăm. Însă nu putem accepta războiul, aşa că ce facem? Facem exact ce face Uniunea Europeană, îi răspundem agresorului cu sancţiuni foarte dure, ca să arătăm că, pentru noi, atacarea unei ţări suverane este inacceptabilă, şi asta am făcut. Uniunea Europeană a adoptat opt pachete de sancţiuni împotriva Rusiei, iar acum lucrăm la al nouălea. Aceasta este o realitate economică puternică şi o reacţie foarte puternică din partea noastră. Pe de altă parte, pentru a ne dovedi solidaritatea cu Ucraina, o ajutăm, şi îi ajutăm pe ucraineni, ajutăm economia ucraineană”, a spus şeful statului.

Iohannis a precizat că ”culoarele Solidarităţii funcţionează, iar Ucraina are posibilitatea să îşi exporte bunurile.

”Bineînţeles, aceste grâne sunt importante pentru ţările unde sunt duse, dar sunt importante pentru Ucraina, pentru că aceasta este sursa sa de venit”, a continuat el.

”Este important pentru Ucraina să aibă suficiente finanţe să se descurce cu iarna, să se descurce anul viitor şi, aşa cum probabil ştiţi, tocmai am aprobat la nivelul Uniunii Europene un pachet de finanţare în valoare de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Aceasta este o realitate, este o realitate economică şi financiară, dar nu este tot. Ajutăm nu doar Ucraina, îi ajutăm şi pe ucraineni. Mulţi şi-au părăsit ţara pentru că au simţit că sunt în pericol. Doar în ţara mea, aproape trei milioane de ucraineni au intrat de la începerea războiului. Au fost primiţi cu braţele deschise, au fost bine trataţi, unii au rămas, alţii au plecat mai departe. Deci, nu, nu stăm degeaba, facem ceva şi facem ceva ce credem că este corect, sancţionăm agresorul, îl ajutăm pe cel agresat”, a mai spus preşedintele.

https://60m.ro/

Ungaria blochează aderarea Suediei și Finlandei până în februarie

26 nov.

Ungaria blochează aderarea Suediei și Finlandei până în februarie

Ungaria, singura ţară din NATO, în afară de Turcia, care nu a ratificat aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţă, a amânat-o joi, la anul viitor, iar premierul ungar Viktor Orban a anunţat în marja unui summit al Grupului de la Vişegrad (V4), la Kosice, în Slovacia, că Parlamentul ungar se va pronunţa prin vot ”în prima sesiune” din 2023 şi a dat asigurări celor după ţări de ”susţinerea” sa, relatează AFP.

Budapesta a promis recent o ratificare până la sfârşitul lui 2022.

Însă aşteaptă, de-acum, până în februarie, când Parlamentul se va reuni prima dată în 2023, mai puţin în cazul în care se convoacă o sesiune extraordinară până atunci.

Ungaria a evocat un blocaj legislativ, din cauza unei serii de măsuri împotriva corupţiei pe care Parlamentul ungar este nevoit să le adopte în urma unor critici ale Comisiei Europene (CE) în acest domeniu şi în contextul în care Bruxellesul blochează fonduri destinate Budapestei, în valoare de miliarde de euro.

Din Grupul de la Vişegrad (V4) – înfiinţat în urmă cu 30 de ani, în plină tranziţie post-comunistă – fac parte Slovacia, Cehia, Polonia şi Ungaria.

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Finlanda şi Suedia au prezentat în mai o candidatură comună la aderarea la NATO, renunţând astfel la decenii de nealiniere militară.

Candidatura este necesar să fie acceptată de către toate cele 30 de state membre ale Alianţăei Nord-Atlantice şi a fost ratificată de către toate – cu excepţia Turciei şi Ungariei.

”Finlandezii şi suedezii sunt aliaţii noştri şi, la fel cum noi putem conta pe aliaţii noştri, ei cinta şi ei pe noi”, declara la începutul lui noiembrie şeful de cabinet al lui Viktor Orban, Gergely Gulyas, care anunţa că Budapesta ”nu are obiecţăii” faţă de aderarea celor două ţări nordice la NATO.

Opoziţia ungară a cerut în mai multe rânduri ca ratificarea să fie pusă pe ordinea de zi a Parlamentului, o cerere respinsă în mod sistematic de către Fidesz, partidul lui Orban.

Socialiştii au denunţat ”o decizie de neînţeles”, iar Partidul Momentum (liberal) acuză Guvernul Orban de ”şantajarea” Bruxellesului.

https://60m.ro/

Stare de alertă la granița Serbiei cu Ungaria: Migranții au arme automate!!! S-au tras focuri de armă, peste 600 de migranţi au fost reţinuţi

26 nov.

Stare de alertă la granița Serbiei cu Ungaria: Migranții au arme automate!!! S-au tras focuri de armă, peste 600 de migranţi au fost reţinuţi

Poliţia sârbă a reţinut peste 600 de migranţi ilegali în zona localităţilor Horgos şi Subotica, în nordul ţării, la graniţa cu Ungaria, şi desfăşoară în continuare căutări după ce în cursul nopţii au avut loc incidente cu focuri de armă între migranţi, transmit vineri Tanjug şi HINA, potrivit Agerpres.

Migranţii reţinuţi vor fi transportaţi în centre pentru refugiaţi în sudul Serbiei.

Poliţia a confiscat arme şi o şapcă cu simbolul aşa-numitei ‘Armate de Eliberare a Kosovo’, iar autorii presupuşi ai incidentului armat au fost identificaţi şi arestaţi, potrivit Tanjug.

Raiduri ale poliţiei sunt în desfăşurare la Belgrad, unde forţe de ordine ridică migranţi de pe străzi şi din pieţe.

‘Va exista toleranţă zero faţă de toţi cei care au abuzat de ospitalitatea noastră. Vieţile şi proprietăţile cetăţenilor sârbi vor fi protejate’, a declarat ministrul de interne Bratislav Gasic, după sosirea de la Horgos.

Ministerul de Interne a comunicat mai devreme că poliţia şi jandarmeria au început să inspecteze zona în cursul nopţii şi au găsit şase migranţi la locul confruntării, printre care un bărbat în jur de 20 de ani, cu două plăgi împuşcate în piept.

În operaţiuni sunt implicate forţe speciale, elicoptere şi drone.

În imagini video din Horgos postate pe reţele sociale joi seară se vedea un grup mare de migranţi, unii dintre ei cu arme automate, şi se auzeau împuşcături.

O altă confruntare armată între migranţi s-a produs la începutul lui iulie lângă Subotica, când o persoană a fost ucisă şi mai multe au fost rănite.

Ruta de migraţie prin Serbia şi Ungaria a fost menţionată de oficiali austrieci care s-au plâns în ultimele zile, în contextul discutării primirii Croaţiei, României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, de afluxul mare de migranţi pe această rută, aminteşte HINA.

https://60m.ro/

Gazul din Marea Neagră nu ajunge la români

26 nov.

Gazul din Marea Neagră nu ajunge la români

Nicio moleculă de gaz extras din Marea Neagră nu a ajuns în rezervele statului. „Vestea cea mai bună”sau chiar „un moment istoric”. Așa a fost calificat anunțul privind extragerea primelor gaze din Marea Neagră de către cei de la Black Sea Oil and Gas.

Premierul Nicolae Ciucă dădea de înțeles, chiar plin de emfază, ca ne-am aranjat, cum s-ar spune, în această criză în care au căzut economii grele ale Europei: noi am avea asigurat prin gazele din Marea Neagră – chiar și doar din acest zăcământ mic, comparativ cu cel deținut de OMW și Romgaz – 90% din consumul țării.

De atunci a trecut jumătate de an și nicio moleculă din gazul extras din Marea Neagră nu a ajuns acolo unde îl plasau anunțurile pompoase.

Potrivit articolului 12 din Ordonanța de urgență nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și articolului 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, Black Sea Oil & Gas are obligația de a pune la dispoziția populației României 40% din cantitatea de gaz extras din Marea Neagră. Contractul Black Sea Oil and Gas privind exploatarea perimetrelor din Marea Neagra prevede o cantitatea estimată a fi produsă și livrată de 31800 MWh/zi, rezultând un total de 6.360.000 MWh până la finele anului 2022.

Acest lucru nu s-a întamplat. O confirmă statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.

„Ce aș face eu dacă sunt decident. Bine că nu sunt pentru băieții aceștia deștepți din energie. Mai întâi, pentru că este o culpă gravă, aș retrage de urgență concesiunea și aș acorda-o altcuiva.

Acel contract cu Engie este nul abosult pentru că este o vânzare de către aceste companii a „pieilor a mai multor urși din pădure” pentru că în momentul în care s-a făcut acest contract, obiectul nu exista”, a punctat profesorul Gheorghe Piperea.

https://60m.ro/

Mită de 7.000 de euro pentru un post la Metrorex

26 nov.

Mită de 7.000 de euro pentru un post la Metrorex

Zeci de poliţişti, jandarmi şi procurori DIICOT au descins chiar în mijlocul examenului pentru ocuparea postului de mecanic de locomotivă la metrorex, care, potrivit unor surse din anchetă, ar fi fost fraudat.

Scandal de fraudă la examenul pentru mecanicii de tren Metrorex. Percheziţii de amploare la sediul Metrorex, fiind vizaţi mai mulţi instructori, dar şi candidaţi care şi-ar fi cumpărat posturile cu mii de euro.

Conform sursei citate, instructorii le-ar fi promis candidaţilor ajutor pentru a frauda examenele, evident, în schimbul unor sume de bani. Descinderile au început miercuri, 23 noiembrie, chiar în timpul examenelor. Procurorii suspectează că ar exista aproximativ 20 de lucrări fraudate. Pentru un loc garantat, candidaţii aveau de plătit undeva între 6 şi 7.000 de euro.

Instructorii sunt suspecți că ar fi vrut să fraudeze acest examen în favoarea unor candidați, în schimbul unei sume de bani. Ei ar fi promis candidaților că vor primi subiectele înainte de susținerea examenului.

Este important de precizat că salariul unui mecani de metrou ajunge până la 7.000 de lei, fără sporuri. Dosarul care vizează faptele de corupţie este instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

https://60m.ro/

UE va furniza Ucrainei transformatoare și generatoare de curent din stocurile de urgență ale României

26 nov.

UE va furniza Ucrainei transformatoare și generatoare de curent din stocurile de urgență ale României

Uniunea Europeană va furniza Ucrainei transformatoare și generatoare de curent, din Lituania, Letonia și din stocurile de urgență rescEU găzduite de România, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o declarație remisă presei, vineri, după o convorbire telefonică cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

„I-am exprimat președintelui Zelenski solidaritatea deplină a UE cu Ucraina, care suferă de pe urma bombardamentelor deliberate și barbare ale lui Putin asupra infrastructurii civile a țării. Condamn cu fermitate aceste atacuri. Rusia trebuie să fie trasă la răspundere pentru ceea ce constituie crime de război. Ne intensificăm eforturile și colaborăm cu partenerii pentru a oferi sprijinul de urgență de care Ucraina are nevoie pentru a restabili și menține energia electrică și încălzirea pentru populația civilă”, afirmă Ursula von der Leyen.

Prin intermediul Centrului de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE, Comisia pregătește în prezent livrarea către Ucraina, în cel mai scurt timp posibil, a următoarelor donații importante din partea statelor membre și direct din rezerva rescEU a Comisiei:

  • 200 de transformatoare de dimensiuni medii și un autotransformator mare din Lituania.
  • un autotransformator de dimensiuni medii din Letonia.
  • 40 de generatoare grele din rezerva rescEU situate în România. Fiecare dintre aceste generatoare poate furniza energie electrică neîntreruptă unui spital de dimensiuni mici și medii.

Comisia Europeană lucrează, în plus, la un nou hub rescEU de energie în Polonia pentru a permite donații de la terți și pentru a ajuta la livrarea acestora către Ucraina în mod coordonat, în special cu partenerii din G7.

„De asemenea, am contactat companii relevante din diferite țări pentru a solicita echipamente vitale de înaltă tensiune, inclusiv alte autotransformatoare, și ne coordonăm cu partenerii pentru a le transporta rapid în Ucraina”, a mai precizat președinta Comisiei Europene.

https://60m.ro/

Oficiali UE acuză SUA că vor să dezindustrializeze Europa

26 nov.

Mai mulți oficiali UE de rang înalt, susținuți în mod public sau privat de statele membre, acuză Statele Unite că profită de războiul din Ucraina, în timp ce statele europene suferă. ”Ideea este că, dacă privim în mod obiectiv, Statele Unite sunt țara care profită cel mai mult de pe urma războiului, pentru că vând mai mult gaz la prețuri mai mari și pentru că vând mai multe arme”, a declarat un înalt oficial UE pentru Politico.

Nemulțumirea cea mai mare se leagă de măsurile împotriva inflației adoptate de administrația Biden și de măsurile pentru încurajarea energiei regenerabile în Statele Unite. SUA vor investi 369 de miliarde de dolari în industriile nepoluante, într-un moment în care UE suferă la nivel economic de pe urma războiului din Ucraina. Asta înseamnă că SUA vor avea mult timp de acum încolo energie mult mai ieftină decât Europa, un avantaj competitiv fundamental. Asta înseamnă că marile companii vor decide să-și mute producția din Europa in America, iar companiile mai mici vor falimenta.

”Europenii sunt în mod evident frustrați din cauza că nu au fost informați în prealabil și din cauza că nu au existat consultări”, spune un reprezentant al think tankului Bruegel, din Bruxelles, cu referire la subsidiile oferite de administrația Biden. ”Legea pentru reducerea inflației din SUA este foarte îngrijorătoare. Impactul asupra Europei poate fi foarte mare”, spune ministrul olandez al Comerțului, Liesje Schreinemacher.

”Suntem la o răscruce istorică”, spune un oficial european care consideră că prețurile mari la energie din Europa și subsidiile oferite tocmai acum de Statele Unite propriei industrii vor face ca publicul european să ia distanță față de aliații de peste Atlantic și față de războiul din Ucraina. ”Americanii – prietenii noștri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a spus șeful diplomației UE, Josep Borrell.

”Sunt subsidii discriminatorii care vor distorsiona concurența”, a spus ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, care a acuzat SUA că merge pe aceeași cale a izolaționismului ca și China. Le Maire a cerut un răspuns din partea UE, adică subsidii pe măsura celor americane, pentru a evita ca industria europeană să fie anihilată de aliații americani. ”Avem de-a face cu o criză de încredere în această relație”, spune eurodeputatul german Reinhard Butikofer.

În ultimele săptămânile, președintele Frantei a atras atenția că prețurile la gaze practicate de SUA nu sunt ”prietenești”, iar ministrul german al Economiei a cerut Washingtonului să arate mai multă solidaritate cu Europa. Reacția SUA a fost introducerea legii împotriva inflației, care poate agrava și mai mult criza energetică și dezindustrializarea Europei.

Iar, dincolo de gaze, apare și problema livrărilor de arme pentru Ucraina. Statele Unite au pompat în Ucraina ajutoare militare in valoare de 15,2 de miliarde de dolari și au transformat susținerea Ucrainei într-un soi de concurs de demonstrare a loialității față de NATO și democrație. Europa a oferit arme în valoare de 8 miliarde de euro, potrivit lui Borrell. Un înalt oficial European arată că Europa va ajunge să-și epuizeze stocurile de armament sofisticat și va dura ani pentru refacerea arsenalului, din cauza problemelor de pe lanțurile de aprovizionare și din cauza politicii protecționiste a SUA în ce privește microcipurile. Toate acestea au alimentat temerile că industria militară din SUA va profita și mai mult de pe urma războiului, Washingtonul urmând să pună presiuni pentru înarmare asupra aliaților europeni, înarmare care, pe termen scurt, nu poate fi făcută decât prin contracte cu marile companii americane.

Oficialii de la Washington ridică din umeri la toate aceste probleme ale europenilor. Potrivit Politico, un oficial american arată că prețul pentru gazele lichefiate americane plătit de europeni reflectă niște decizii de piață și nu este rezultatul politicilor guvernului SUA. Același oficial a arătat cu degetul spre europeni, spunând că de vină pentru prețurile mari sunt companiile europene care revând gazele pe piața UE. Cu siguranță că, dacă un alt oficial american ar fi întrebat despre prețul armamentului american vândut în Europa, răspunsul ar fi identic.

Politico, principala publicație europeană de la Bruxelles, este dominată de ziariști americani și britanici. Face parte dintr-un trust american (care de curând a fost cumpărat de Axel Springer, din Germania), iar asta se observă și din prima frază a articolului menționat mai sus: ”La nouă luni după ce a invadat Ucraina, Vladimir Putin a început să fractureze Vestul”.

”Thank you USA”, scria fostul ministru de Externe polonez Radoslaw Sikorski, după aruncarea în aer a conductelor Nord Stream.

Cotidianul RO

Împrumut de 500 de milioane lei

26 nov.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat vineri proiectul privind contractarea unei finanţări rambursabile interne/externe, în valoare totală de până la 500.000.000 de lei.

Banii urmează să fie alocaţi companiei Termoenergetica, în vederea achitării datoriei către Elcen. Primarul general al Capitalei va fi împuternicit sa negocieze şi să semneze termenii şi condiţiile finanţării. Proiectul a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară.

„Urgenţa acestui proiect de hotărâre vine din faptul că a fost publicată ordonanţa de urgenţă privind rectificarea bugetului naţional. În această ordonanţă de urgenţă se ridică plafonul de împrumut al Municipiului Bucureşti cu 500 de milioane de lei, numai că toate procedurile trebuie desfăşurate până la sfârşitul anului 2022. Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial, după ce noi am convocat această şedinţă”, a spus primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan.

Edilul anunţa miercuri că a început discuţii cu reprezentanţii băncilor în vederea contractării unui credit de 500 de milioane de lei. El a menţionat, într-o postare pe Facebook, că termenul este extrem de strâns, dar este optimist că se vor găsi soluţii în piaţă pentru acest împrumut.

„Am avut astăzi o întâlnire cu reprezentanţii băncilor cu care am discutat posibilitatea de a contracta un credit de 500 de milioane de lei pentru a putea achita datoria către Termoenergetica, reprezentată de diferenţele între preţul real şi tariful stabilit de ANRE. Guvernul a creat, săptămâna trecută, cadrul legal pentru ca Primăria Capitalei să se poată împrumuta până la finalul anului în limita sumei menţionate. Deşi termenul este extrem de strâns, iar suma este destul de mare, sunt optimist că vom găsi soluţii în piaţă pentru a împrumuta aceşti bani atât de necesari pentru a trece cu bine de această iarnă”, scria edilul general.

Cotidianul RO

Cresc nemulțumirile salariale în educație

26 nov.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) solicită aplicarea în integralitate, în regim de urgenţă, a prevederilor Legii – cadru nr 153/2017 pentru toţi salariaţii din învăţământ şi acordarea unei indexări suplimentare a salariilor, astfel încât să fie acoperită creşterea galopantă a preţurilor la bunuri şi servicii, precum şi rata inflaţiei.

Potrivit FSLI, rata inflaţiei afectează grav statutul social, situaţia materială şi condiţia umană a salariaţilor din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat din România.

Totodată, sindicaliştii solicită cuprinderea tuturor funcţiilor din sistemul educaţional într-o singură anexă la noua lege-cadru de salarizare, astfel încât poziţionarea salariaţilor din învăţământul preuniversitar de stat în grila de salarizare să fie superioară celei actuale şi să corespundă în mod obiectiv complexităţii, importanţei sociale şi responsabilităţii muncii lor.

Reprezentanţii FSLI mai solicită acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă salariaţilor din educaţie, înlăturându-se discriminarea acestora în raport cu celelalte categorii de bugetari care beneficiază de aceste sporuri.

Sindicaliştii cer asigurarea de resurse financiare substanţiale pentru finanţarea educaţiei, condiţie esenţială pentru dezvoltarea sistemului de învăţământ şi evoluţia întregii societăţi româneşti.

Pe lista de revendicări se mai află reformarea programelor şcolare astfel încât competenţele dobândite să fie corelate cu exigenţele impuse de realităţile economiei româneşti. Astfel, se asigură integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii, iar îmbunătăţirea inserţiei profesionale a elevilor va conduce, în timp, la creşterea prestigiului cadrelor didactice, a şcolii româneşti în ansamblul ei.

Reprezentanţii FSLI solicită, de asemenea, alocarea de fonduri de la bugetul de stat, pentru aducerea infrastructurii şcolare şi a dotărilor din unităţile de învăţământ la standardele necesare, astfel încât să se poată desfăşura un învăţământ de calitate pentru toţi copiii, indiferent de mediul urban sau rural în care sunt situate unităţile şcolare.

De asemenea, sindicaliştii pledează pentru un pachet legislativ coerent în domeniul învăţământului, care să nu fie supus unui proces de modificare şi completare permanentă.

„Stabilitatea legislaţiei specifice va genera predictibilitate în politicile educaţionale, absolut necesară atât pentru beneficiarii educaţiei, dar mai ales pentru personalul din sistem. Noua lege a învăţământului preuniversitar trebuie, în primul rând, să ţină cont de realităţile economice şi sociale din România, dar şi de ţintele strategice ce se urmăresc a fi atinse prin adoptare”, se menţionează în comunicat.

De asemenea, noul pachet legislativ trebuie să cuprindă acordarea de facilităţi pentru angajaţii din învăţământ, precum şi păstrarea actualelor norme de predare pentru cadrele didactice.

„Învăţământul românesc continuă să fie un domeniu neatractiv pentru absolvenţii performanţi ai învăţământului superior, principalele cauze fiind salariile nemotivante, foarte mici în comparaţie cu salariile altor categorii de personal plătite din fonduri publice, condiţiile de muncă din şcolile din România, lipsa de stabilitate legislativă şi de predictibilitate a sistemului”, se menţionează în comunicat.

Potrivit FSLI, vârsta medie a cadrelor didactice continuă să fie ridicată, peste 60.000 dintre acestea având mai mult de 50 de ani, factor coroborat cu numărul foarte mare de personal didactic necalificat/în curs de calificare, încadrat în sistemul educaţional (aproximativ 4.000 de cadre didactice fără studii de specialitate, caz unic în rândul ţărilor membre ale UE).

Totodată, puterea de cumpărare a salariaţilor din învăţământ cunoaşte o scădere accentuată, mai ales în ultimul an, din cauza creşterii galopante a inflaţiei şi a preţurilor la produsele de consum de bază şi la utilităţi.

„Continuă politica de subfinanţare cronică a sistemului de învăţământ, prin alocarea anuală de fonduri iresponsabil de mici, puţin peste 3% din PIB, în condiţiile în care media în Uniunea Europeană este de aproximativ 4,75%. Lipsesc sau sunt total insuficiente investiţiile necesare pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sistemului de învăţământ şi de formare profesională – modernizarea, dar şi construirea de creşe, grădiniţe, şcoli gimnaziale, şcoli profesionale, licee, săli şi terenuri de sport, ateliere-şcoală, cabinete medicale şi stomatologice, astfel încât să oferim preşcolarilor şi elevilor din România standarde ridicate de infrastructură şi un act educaţional de calitate”, precizează sursa citată.

Reprezentanţii FSLI susţin că se confruntă cu o insuficientă schemă de încadrare cu personal, mai ales în cazul personalului didactic auxiliar şi nedidactic.

„Şcoala românească este din ce în ce mai neatractivă pentru un procent mare de elevi, deoarece competenţele dobândite la absolvirea studiilor nu le permit integrarea socio-economică, în contextul unei pieţe a forţei de muncă tot mai complexe. Există o stare de incertitudine şi de confuzie în rândul angajaţilor ca urmare a modificărilor care urmează să fie aduse noii legi privind sistemul de învăţământ preuniversitar, dar şi în ceea ce priveşte legea salarizării”, se mai spune în comunicat.

În perioada 24 – 26 noiembrie 2022, la Sinaia, are loc Conferinţa Naţională a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Cotidianul RO

Dezvăluiri despre mercenarii angajați de grupul Wagner

26 nov.

Şeful grupului paramilitar rus Wagner, Evgheni Prigojin, a afirmat că un „fost general” al infanteriei marine a SUA (United States Marine Corps, USMC) face parte din această armată privată ai cărei recruţi luptă în special în Ucraina, scrie AFP.

Răspunzând la o întrebare a ziarului finlandez Helsingin Sanomat, omul de afaceri rus a răspuns: „Nu sunt mulţi cetăţeni finlandezi la Wagner PMC, aproximativ 20 de persoane. Din motive evidente, nu pot oferi informaţii exacte despre ei”.

„Am o părere foarte bună despre finlandezi pe câmpul de luptă. Aceştia luptă în cadrul unui batalion britanic (parte a lui Wagner) care este comandat de un cetăţean american, un fost general al Marine Corps”, a adăugat Evgheni Prigojin, citat de serviciul de presă al companiei sale Concord.

Evgheni Prigojin, care a fost supranumit „bucătarul lui Putin” din cauza contractelor grupului său de catering cu Kremlinul, se spune că a devenit miliardar datorită contractelor publice pe care le-a obţinut. El face obiectul unor sancţiuni din partea Uniunii Europene şi Statelor Unite.

În septembrie, el a dezvăluit pentru prima dată că a fondat Wagner în 2014 pentru a lupta în Ucraina şi a recunoscut prezenţa organizaţiei de mercenari în Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină.

De mai mulţi ani, Wagner este suspectat că joacă un rol în promovarea ambiţiilor Kremlinului, inclusiv în Ucraina, unde luptători din grupul paramilitar au fost în prima linie în timpul ofensivei lansate în februarie.

La începutul lui noiembrie, Wagner şi-a deschis primul sediu în Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime al Rusiei, reaminteşte AFP.

Cotidianul RO

Despre ipocrizie și dublu standard în legislația prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului (II)

26 nov.

Discriminarea și dublul standard în acest domeniu au și „naționalitate”. Dacă persoana – țintă a unei verificări sau monitorizări crescute ca grad de intensitate este rezidentă a unei ţări care, “conform unor surse credibile”, are un nivel ridicat al corupţiei sau al altor activităţi infracţionale, este suspectă. La fel, dacă provine din țări supuse embargoului sau declarate teroriste. Suspect este și cel care face afaceri, chiar și la a cincea mână, cu astfel de suspecți.
România este, alături de alte 139 de state, subiect al unui studiu anual efectuat de World Justice Project (WJP) referitor la domnia legii pe mapamond. Rapoartele parvenite din 140 de țări ale lumii măsoară indicele de domnie a legii (rule of law index) și prezintă tendițele globale sau regionale în acest domeniu.
În anul 2021, România a înregistrat un regres al domniei legii și un declin democratic, la nivel european fiind pe locul 25 din 27 (în urma noastră sunt Ungaria și Bulgaria). La nivel global încă ocupăm un loc decent (41 din 140, față de 37 din 140 în 2020, dar cu mult înaintea Ungariei, a Turciei și a Ucrainei). Practic, în România, în cei doi ani de pandemie (2020-2021), nu a fost vorba de domnia legii (rule of law), ci de domnia prin lege (rule by law), care este atributul unei autocrații, suținută cu biciul legii și ciomagul sancțiunii.
Din WJP Rule of Law Index 2021 rezultă că domnia legii a intrat în declin, în ultimii 5 ani, în 61% dintre țările analizate. De asemenea, 4,4 miliarde de oameni trăiesc în țări unde domnia legii a slăbit în ultimul an. În aceste categorii cu index scăzut intră țări care, cândva, erau modele de democrație și de domnie a legii: Australia, Noua Zeelandă și Canada. Este evident că Rusia și China dețin, ca dintotdeauna, „lanterna roșie” în clasament. Dar în aceeași situație, de lanternă roșie, se află și Ucraina. Iar SUA devin pe zi ce trece un antimodel de democrație.
Unde se situează toate aceste țări din perspectiva legislației prevenției și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului?
Este WJP Rule of Law Index 2021? Ce înseamnă, de fapt, “surse credibile”, mai ales în condițiile unei lipse totale de încredere în informațiile (ne)oficiale, pe motiv de „luptă” cu așa-numitele „știri false”? Să nu uităm că, din cauza unei evidente știri false referitoare la rachete, Associated Press aproape că a declanșat al treilea război mondial în 15 noiembrie 2022…
Din perspectiva calității și predictibilității normei legale, aceste reglementări care evocă „surse credibile” încalcă în mod evident Constituția, mai ales în lumina deciziilor CCR referitoare la predictibilitatea și claritatea legii. Din perspectiva legalității incriminării, asemenea norme sunt evident în afara celor două principii arhi-cunoscute ale dreptului penal: nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege. Cu toate acestea, sancțiunile care se aplică pentru suspiciune de spălare de bani sau de finanțare a terorismului direct de către „raportor”, fără intervenția instanței, sunt de o gravitate extremă – conturile bancare se închid (vorbim atât de persoana vizată, cât și de persoanele juridice deținute sau administrate de aceasta, precum și de asociați și rude), după care se impune un adevărat cazier bancar, care se extinde în tot sistemul financiar și care se „ridică” la mari distanțe în timp și cu proceduri judiciare extrem de cronofage și costisitoare. Rezultatele acestui spionaj permanent tind asimptotic către zero.
În dreptul penal, vinovăția este individuală și circumstanțiată, dar în acest domeniu, culpa este colectivă, iradiind de la persoana celui care, motivat sau nu, este suspectat de spălare de bani și finanțare a terorismului, la toate persoanele cu care se află în relații de rudenie sau juridice. În dreptul penal, vinovatul poate fi reabilitat, iertat, i se poate înlătura răspunderea prin prescripție sau renunțarea la urmărirea penală, dar nu și în acest domeniu.
Este un mare scandal moral și, în plan sociologic, o sursă de anomie și de sciziune socială prin aneantizarea încrederii – fără încredere, nu pot exista nici economie, nici societate.
%d blogeri au apreciat: