Arhiva | 11:14 am

Mai sunt trei zile: Miza Schengen – ”Două lozuri”. Klaus Iohannis, un Lefter Popescu al României

6 dec.

Mai sunt trei zile: Miza Schengen – ”Două lozuri”. Klaus Iohannis, un Lefter Popescu al României

Mai sunt trei zile până la decizia finală privind aderarea noastră la spațiul Schengen. Din păcate, la Administrația Prezidențială s-a lăsat o liniște mormântală ceea ce ne duce cu gândul la un eșec de proporții al regimului Iohannis. Presa sistemului, cea hrănită lunar cu zeci de milioane de euro, are interdicție să vorbească despre aderarea României la Spațiul Schengen. Așa s-a dat ordinul pe unitate.

Dacă Cotroceniul e plecat în vacanță la Sibiu, lacheul de serviciu a ieșit la apel cu o declarație tipică grupului de la Cluj: „România are peste 95% şanse să intre în spaţiul Schengen!”.

Deci dacă e să ne luăm după Rareș Bogdan suntem deja în paradisul Schengen, iar după nouă decembrie scăpăm de cozile umilinței. Totuși, Rareș Bogdan a mai emis declarații mincinoase prin care a creat speranțe deșarte românilor. Nu putem uita de celebra declarație din campania electorală: ”În 30 de zile tăiem pensiile speciale!”. Să nu intrăm și în Schengen la fel cum au tăiat liberalii pensiile speciale. Rareș și Cotroceniul au impresia că noi suntem proști, respectiv sclavii lor pe plantație, iar ei pot face ce vor pentru că nu îi trage nimeni la răspundere.

Pe lângă faptul că e prost și mincinos, Rareș Bogdan uită să le spună românilor că Austria și Olanda se opun total intrării Bulgariei în Schengen, iar fluviul Dunăre figurează ca parte internă a spațiului Schengen, adică fără bulgari nu putem intra nici noi.

Ciocoiul de la Cotroceni a impus României un dezastru după chipul și asemănarea sa. Celebrul stat eșuat păstorit de ciocoiul Iohannis va bifa încă un moment de grație pe opt decembrie odată cu căderea aderării noastre la Schengen. Șansele noastre de aderare sunt undeva la 5%, o să batem la consiliul JAI cu 1 la 3 precum Polonia pe Franța. Poate că ar trebui să îl întrebăm pe oracolul de la Paris cât e scorul pe opt decembrie la Consiliul JAI, având în vedere că măria sa Werner Iohannis nu ne spune nimic.

Dacă tot am intrat la capitolul pariuri să mai ascultăm o pliscuire a mareului pițigoi de la Cluj, Rareș Bogdan:

  • Cât privește despre pariuri, “Aş paria cu mai multă încredere pe intrarea României în Schengen. Sper ca Europa, Spania, să ia Cupa Mondială. Cehia a decis să pună pe Consiliului JAI accesul în spaţiul Schengen. Va fi şi reuniunea COREPER care va lua o decizie pentru viitorul Consiliu”.

Miza Schengen, ”două loturi” – viceversa

Schengen rămâne visul unei nopți de iarnă, un fel de alba neagra a regimului Iohannis. Dacă acest inspector școlar de la Sibiu rătăcit pe plaiuri dâmbovițene ne ascunde adevărul, ne rămâne doar desacralizarea Schengen.

„Într-o zi zi, loteriile au tras biletele câștigătoare iar loturile extrase aveau chiar numerele biletelor domnului Lefter. Acesta nu știa nimic, până într-o seară, când a venit la el în vizită căpitanul Pandele, cel care i-a dat banii de bilete, și i-a spus că a câștigat loturile cele mai mari.

După plecarea căpitanului d-nul Lefter iar s-a apucat de căutat biletele. Acesta, așezându-se pe canapea, și-a dat seama unde ar putea fi. Erau într-o jachetă cenușie care a dat-o madam Popescu la o chivuță în schimbul la 10 farfurii. Nervos, domnul Lefter sparge farfuriile iar apoi, împreună  cu madam Popescu și căpitanul Pandele, pornesc spre Țâca, chivuța.

Spre seară, ei au ajuns la casa chivuței, o casă mică și amărâtă. Când au intrat au văzut-o pe Țâca și pe o femeie bătrână care făcea mâncare. După o discuție, domnul Lefter observă pe un pat niște haine și a început să le examineze pe fiecare. Neputând să-și jacheta, acesta o i-a din nou la întrebări pe Țâca. Ea îi spuse că jacheta este pe ea. În acel moment fata îi dă jacheta domnului Lefter dar nici acolo nu găsește biletele.

După această întâmplare, cei trei s-au dus la berărie și au început să discute despre situația actuală. Tot acolo d-nul Lefter a citit și gazeta de seară din care a aflat că dacă nu se duce cu biletele la loterie pierde banii. Imediat, îl vede pe șeful său la care s-a rugat să-l lase în concediu 2-3 zile, zicând că e bolnav. După o ceartă, șeful domnului Lefter pleacă supărat.

După aceea domnul Lefter pleacă și el la secție să o vadă pe Țâca, deoarece ea a fost arestată. Când ajunge acolo, acesta află că a fost eliberată și lăsată să plece acasă.

De acolo, d-nul Lefter s-a întors la cocioaba unde stătea Țâca. Cum îl văzură, Țâca și bătrâna au sărit pe el și l-au lovit. Speriat, domnul fuge acasă unde a primit o scrisoare de la un coleg de muncă, aflând că trebuie să vină la servici.

Dimineața următoare, se prezintă în biroul șefului său. După ce au vorbit, domnul Lefter trebuia să-i aducă șefului un dosar. În biroul lui, lângă dosar observă două hârtiuțe mici care erau biletele. Fericit, el s-a apucat să-și scrie demisia. Trecând din nou pe la biroul șefului, domnul Lefter pune pe masă dosarul și demisia. Când merge să-și încaseze câștigul află că numerele erau câștigătoare fiecare la cealaltă loterie. Șocat de descoperire ghinionistul face o criză de furie necontrolată.

În deznodământ naratorul o înfățișează pe doamna Popescu călugăriță,cu mintea zdruncinata, strângând și ascunzând cioburi de străchini și pe Lefter Popescu un bătrân singuratic rătăcind pe străzile Bucureștiului spunând în continuu cuvântul ‘viceversa’.” – scurt rezumat al nuvelei Două Loturi, de Ion Luca Caragiale.

https://60m.ro/

Publicitate

Peste două zile aflăm dacă intrăm în Schengen ori rămânem în continuare la cozile umilinței

6 dec.

Peste două zile aflăm dacă intrăm în Schengen ori rămânem în continuare la cozile umilinței

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene se va pronunţa joi asupra aderării României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, conform agendei provizorii a reuniunii, deşi cel puţin două ţări au în continuare obiecţii faţă de aderarea României şi Bulgariei, sau numai a Bulgariei, la zona de liberă circulaţie.

Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează joi punctul „Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România” (posibil) Adoptare, precum şi un punct similar referitor la Croaţia. Agenda JAI ar putea suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană) de miercuri dimineaţă, în urma contactelor diplomatice de până atunci.

Până în prezent nicio ţară nu şi-a anunţat opoziţia faţă de aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, în timp ce mai multe state au exprimat obiecţii faţă de aderarea României şi Bulgariei, sau numai a Bulgariei, inclusiv în ultimele zile.

Guvernul olandez a anunţat vineri că va accepta aderarea României şi Croaţiei la spaţiul Schengen, dar va bloca aderarea Bulgariei. Premierul olandez Mark Rutte a motivat această decizie prin faptul că ”există, teoretic, riscul iniţierii unui flux migrator printr-o ţară” anume.

Justificarea sa este împărtăşită şi de cancelarul austriac Karl Nehammer, care a declarat sâmbătă presei la Viena că Austria ”nu îşi dă consimţământul pentru extinderea spaţiului Schengen către România şi Bulgaria”, acceptând doar aderarea Croaţiei.

Cancelarul austriac afirmase anterior că majoritatea celor aproximativ 75.000 de migranţi ilegali care au intrat anul acesta în Austria fără să fi fost înregistraţi anterior într-o altă ţară din UE au trecut prin Bulgaria sau România, ţări aflate la frontiera externă a UE, declaraţii respinse ulterior atât de autorităţile române, cât şi de cele bulgare.

Rezerve a exprimat până de curând faţă de extinderea spaţiului Schengen şi opoziţia din Suedia. Europarlamentarul Siegfried Mureşan, care este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) în Parlamentul European (PE), a declarat însă recent, cu prilejul unei reuniuni la nivel înalt a PPE la Atena, că guvernul Suediei a obţinut mandat din partea parlamentului pentru a vota aderarea României la spaţiul Schengen.

„Guvernul Suediei a prezentat o analiză obiectivă privind nivelul nostru de pregătire. Pe baza acestei analize, astăzi (2 decembrie n.r.), Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului Suediei a dat votul favorabil”, a anunţat Mureşan pe o reţea de socializare la sfârşitul săptămânii trecute.

Luni, doi oficiali ai Comisiei Europene, respectiv vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas şi comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson, au reiterat că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc ”în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi că se aşteaptă ca Cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi.

”Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (…) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune” din punct de vedere calitativ, a spus Margaritis Schinas.

”Atât Bulgaria, cât şi România şi Croaţia au fost analizate în detaliu şi rezultatul este că îndeplinesc toate criteriile pentru a face parte din Schengen”, a declarat la rândul ei Ylva Johansson, care a adăugat că, la cererea ”unor state membre” care aveau ”unele îndoieli” cu privire la Bulgaria şi România, a fost trimisă o misiune de ”experţi la nivel înalt” pentru a elabora un raport.

”Evaluarea (misiunii – n.r.) este că Bulgaria îndeplineşte chiar mai multe (criterii – n.r.) decât o făcea cu prilejul primei evaluări. Atât Bulgaria, cât şi România au crescut nivelul de protecţie la frontierele externe”, a dat asigurări comisarul european.

Johansson a subliniat că, prin urmare, ”pe masa Consiliului (Afaceri Interne – n.r.) de joi se vor afla toate rapoartele care arată clar că atât România, cât şi Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale (spaţiului) Schengen. Şi acesta sper să şi fie rezultatul votului de joi”, a insistat ea.

În 16 noiembrie 2022, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind aplicarea completă a acquisului Schengen în Bulgaria, România şi Croaţia, cerând Consiliului să ia măsurile necesare, fără alte amânări, care să le permită acestor trei ţări să adere la spaţiul fără controale la frontierele interne. Pentru aceasta este nevoie de unanimitate în rândul miniştrilor de interne ai UE.


În 1985 la Schengen, un mic sat din Luxemburg, a fost semnat Acordul privind abolirea graduală a controalelor la frontierele comune, urmat în 1990 de semnarea Convenţiei care implementează acest acord. Punerea în aplicare a Acordurilor Schengen a început în 1995, implicând iniţial şapte ţări din Uniunea Europeană.

Spaţiul Schengen garantează libera circulaţie pentru peste 400 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene şi pentru cetăţeni din afara UE care trăiesc în Uniunea Europeană sau vizitează UE ca turişti, în cadrul programelor de schimb de studenţi sau în scop de afaceri (orice persoană prezentă în mod legal în UE). Libera circulaţie a persoanelor îi permite fiecărui cetăţean al UE să călătorească, să lucreze şi să trăiască într-o ţară a UE fără a avea nevoie de formalităţi speciale. Schengen susţine această libertate prin faptul că le permite cetăţenilor să se deplaseze în interiorul spaţiului Schengen fără a face obiectul controalelor frontaliere.

În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 22 de ţări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) şi patru ţări din afara acesteia (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

Mai există cinci membre ale UE care nu au aderat la Spaţiul Schengen: Irlanda (care îşi menţine o clauză de opt-out), România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru. Primele trei sunt în prezent în proces de aderare la Spaţiul Schengen şi deja aplică acquis-ul Schengen într-o măsură extinsă. Cipru este în proces de evaluare a pregătirii sale pentru aderarea la Schengen. Sistemul de Informaţii Schengen în Cipru va fi operaţional în curând şi acest proces va fi verificat printr-o evaluare Schengen în 2023.

Frontierele externe ale Spaţiului Schengen au o lungime de aproximativ 50.000 de kilometri, dintre care 80% frontiere maritime sau fluviale şi 20% frontiere terestre. Spaţiul Schengen are sute de aeroporturi şi porturi maritime, numeroase puncte de trecere a frontierei terestre, o suprafaţă de 4.312.099 kilometri pătraţi şi o populaţie de 419.392.429 cetăţeni.

Aderarea la spaţiul Schengen nu este doar o decizie politică a statului respectiv. Ţările trebuie să îndeplinească o listă de precondiţii: aplicarea setului comun de reguli Schengen (aşa-numitul acquis Schengen), cu privire la controalele frontierelor terestre, maritime şi aeriene (aeroporturi), emiterea de vize, cooperarea poliţienească şi protecţia datelor personale; preluarea responsabilităţii pentru controlul frontierelor externe în numele altor ţări din Schengen şi pentru emiterea de vize Schengen uniforme; cooperare eficientă cu instituţiile de aplicare a legii în alte ţări din Schengen, pentru a menţine un nivel de securitate ridicat odată ce controalele frontaliere între ţările Schengen sunt abolite; conectarea la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS) şi utilizarea acestuia. Ţările care doresc să adere la spaţiul Schengen trebuie să fie supuse unei serii de evaluări Schengen care să confirme dacă ele îndeplinesc condiţiile necesare pentru aplicarea regulilor Schengen. Decizia de aderare necesită apoi unanimitate în cadrul UE.

Chiar şi în spaţiul de liberă circulaţie, poliţia poate realiza controale în conformitate cu legislaţia naţională a ţării Schengen respective. În funcţie de scopul exact, aceste controale pot, de exemplu, să includă controlul identităţii. De asemenea, dacă există o ameninţare gravă la adresa securităţii interne, o ţară din Schengen poate reintroduce temporar, în mod excepţional, controalele la frontierele sale interne. Dacă sunt reintroduse asemenea controale, statul membru în cauză trebuie să informeze Consiliul (şi, astfel, pe celelalte ţări din Schengen), Parlamentul European şi Comisia Europeană, precum şi opinia publică. Comisia Europeană oferă informaţii despre situaţia actuală la frontierele interne pe website-ul său.

https://60m.ro/

Adăposturile de protecție civilă din România sunt complet insuficiente în eventualitatea unui dezastru

6 dec.

Adăposturile de protecție civilă din România sunt complet insuficiente în eventualitatea unui dezastru

Adăposturile de protecție civilă din România sunt complet insuficiente în eventualitatea unui dezastru, fie el natural sau provocat de mâna omului. Mai puțin de 3% din populație ar încăpea acolo, iar multe dintre ele sunt complet inutile, pentru că nu au mai fost întreținute de zeci de ani.

De asemenea, conform datelor strânse de la primării, în medie, 4,8% din populația municipiilor-reședință din România ar încăpea în refugii. În Capitală, 9,28% dintre bucureșteni și-ar găsi un loc în adăpost, arată datele culese de Info Sud-Est de la inspectoratele de urgență și preluate de Hotnews.

Prin comparație, Finlanda și Elveția au capacitatea de a-și adăposti aproape toți locuitorii, Danemarca și Suedia aproximativ 80% din populație, iar Germania a început să-și modernizeze adăposturile și să crească bugetul pentru protecția civilă, după războiul din Ucraina.

Info Sud-Est a inventariat numărul „buncărelor” din România, capacitatea acestora, când au fost reabilitate ultima dată, ce utilități au și ce primării au alocat bani în 2022 pentru renovarea și amenajarea acestora, în contextul războiului din Ucraina.

În statistica realizată de ISE nu sunt luate în considerare subsolurile de blocuri sau gurile de metrou din Capitală. De asemenea, din cauza datelor furnizate în mod neunitar de primării, ISU și prefecturi, nu am reușit să identificăm în fiecare caz câte adăposturi publice și câte private există, de aceea am hotărât să folosim în statistică numărul total al adăposturilor, publice și private, existente.

În municipiile Vaslui, Focșani, Deva și Slobozia sub 1% din populație s-ar putea adăposti în spațiile de protecție civilă.

Între municipiile cu 1-2% capacitate se numără Alexandria, Drobeta Turnu Severin, Zalău, Giurgiu, Sf. Gheorghe, Călărași, Alba Iulia, Bistrița, Miercurea Ciuc și Piatra Neamț.

Între 2-3% sunt municipiile-reședință Târgu Jiu, Tulcea, Baia Mare, Buzău.

Între 3-4% se află Suceava, Constanța, Arad, Târgu Mureș, Slatina, Râmnicu Vâlcea.

Între 4-5% regăsim municipiile-reședință Oradea, Craiova, Bacău, Cluj-Napoca, Botoșani.

Reșița și Brașov au capacitate puțin peste 5%, Ploiești puțin peste 6%, Brăila și Pitești aproape 7%, iar Târgoviște și Sibiu peste 7%.

București și Satu Mare sunt municipiile cele mai ”încăpătoare”, cu o capacitate între 9% și 11%.

https://60m.ro/

Cu două treimi din Parlament, regimul PSD-PNL nu e capabil să facă bugetul pe 2023

6 dec.

Cu două treimi din Parlament, regimul PSD-PNL nu e capabil să facă bugetul pe 2023

Guvernul PNL-PSD, cu susținere parlamentară de două treimi, a depășit cu 50 de zile termenul legal limită la care trebuia să trimită bugetul pe 2023 în parlament, dar deocamdată proiectul nici măcar nu e finalizat.

Ce prevede Legea finanțelor publice nr.500/2002:

”Art. 35. – (1) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an(…)
(4) După însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 15 octombrie a fiecărui an.”

România anului 2022 e condusă de o alianță politică uriașă, de cca.60% pondere parlamentară.
Practic, nu există opoziție care să-i bage bețe-n roate.

Suntem în 5 decembrie, la 50 de zile după data limită la care bugetul trebuia trimis spre adoptare în parlament, unde avea condiții să treacă ultra-rapid. Nu doar că proiectul nu e finalizat, dar aflăm de la premierul Ciucă despre diverse propuneri care urmează să fie analizate în viitor și introduse în bugetul pe 2023. Ni se promite de la nivel înalt că va fi gata pînă la Crăciun.

Concluzie îngrijorătoare: Guvernul României nu poate trece bugetul prin parlament în condițiile legii nici măcar cînd are două treimi susținere parlamentară. (Bogdan Tiberiu Iacob)

https://60m.ro/

Sorin Constantinescu dezvăluie cum fură guvernul Ciucă-Ciolacu 44 de milioane de euro

6 dec.

Sorin Constantinescu dezvăluie cum fură guvernul Ciucă-Ciolacu 44 de milioane de euro

Escrocheria de la Secretariatul General al Guvernului a fost dată în vileag de celebrul Sorin Constantinescu, fiind informat de Ștefan Vicol, angajat în cadrul instituției pe probleme ce țin de anticorupție.

Ștefan Jicol, funcționar public în cadrul Secretariatului General al Guvernului, cu funcția de director general al Direcției Generale Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial, având calitatea de Coordonator al Strategiei Naționale Anticorupție pentru SGG, a făcut recent o sesizare Secretarului General al Guvernului Marian Neacşu, acuzând posibile fapte de corupţie pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.  Potrivit lui Ştefan Jicol, în urma acestei sesizări, în loc să ia măsuri pentru a preîntâmpina anumite acte de corupţie, a fost publicat un  Proiect de Hotărâre de Guvern, spre adoptare urgentă, prin care postul său de director general obținut prin concurs este desființat total, iar toate compartimentele subordonate acestuia au fost mutate printr-o organigramă nouă.

 

Redăm mai jos sesizarea.

…………………..

Mă numesc Ștefan Jicol și sunt funcționar public în cadrul Secretariatului General al Guvernului (în continuare SGG) cu funcția de director general al Direcției Generale Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial (în continuare DGPPSCIM), având calitatea de Coordonator al Strategiei Naționale Anticorupție pentru SGG, membru ales al Comisiei Paritare a SGG și Avertizor de Integritate (whistleblower) al SGG, constituit la data de 19.04.2021 conform recomandărilor Comisiei Europene și în temeiul Legii 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii, publicată în  Monitorul Oficial nr. 1.214 din 17 decembrie 2004, prin prezenta,

          SESIZEZ URMĂTOARELE

În data de 28.09.2022, prin sesizarea de tip whistleblower Nr.20/27482/MN/28.09.2022 către Secretarul General al Guvernului  dl Marian Neacșu ca șef ierarhic superior al subsemnatului, am prezentat întrunirea unor elemente prin care la nivelul SGG se derulează acte grave de corupție care vizează sume de zeci de milioane de euro alocate PNRR de către Comisia Europeană. Astfel, în sesizarea amintită, am început prin a aduce la cunoștința conducerii că, în primul rând, pe cea mai înaltă funcție publică vacantă de conducere din SGG, cea de director general al Direcției Generale Guvernare Deschisă, Relații Publice și Cooperare (DGGDRPC), a fost adus din afara instituției dl Victor Moraru, venit de pe o simplă funcție de execuție de consilier din administrația locală, fără susținerea unor concursuri corespunzătoare acestei înalte funcții și fără ca acesta să fi lucrat vreodată în administrația centrală sau să cunoască problematica complexă din cadrul instituției.

Nu întâmplător, exact d-lui Victor Moraru i s-au încredințat prin Ordinul SGG Nr.803/14.07.2022, în completarea Ordinului SGG Nr.590/20.05.2022 și Nr.497/03.05.2022, spre gestionare discreționară, toate fondurile imense din bugetul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocate pentru reforme și investiții SGG. Astfel, dl. Victor Moraru, într-un prim pas, după ce a fost transferat în secret total în luna februarie 2022 la SGG pe o funcție de execuție de consilier corespunzătoare celei pe care o ocupa în aparatul Consiliului Județean Ialomița, a fost desemnat subit în luna martie 2022 printr-un Ordin SGG de numire ținut de asemenea secret, să exercite funcția de director general al DGGDRPC, sărind nu mai puțin de 6 trepte ierarhice, încălcându-se astfel statutul funcționarului public, dreptul la carieră și dispozițiile legale privind promovarea profesională din administrația publică. Enigma acestei evoluții fulminante în SGG ar fi totală, dacă nu am ține cont, conform consemnărilor mass-media, de un element sigur de legătură, al d-lui Victor Moraru cu dl Secretar General al SGG Marian Neacșu. Cei doi fiind colegi inseparabili în diverse ierarhii de partid politic în ultimii 20 de ani, mutându-se împreună la mai multe partide pe zona județeană Ialomița și candidând mereu împreună din partea acestora, de regulă exact pe aceleași liste electorale locale și parlamentare.

Prin evoluția și Ordinele misterioase emise în ultimele luni la nivelul SGG, se dovedește că dl Victor Moraru a fost adus în instituție cu scopul special de a dispune de întregul buget PNRR alocat SGG pentru reformele și investițiile privind Buna Guvernare (11,93 milioane euro alocate pentru Reforma 1;14,18 milioane euro alocate pentru Reforma 2; 17,83 milioane euro alocate pentru reforma 9), precum și de sumele alocate prin H.G. Serviciului de Dezvoltare Comunitară în cuantum de 1,3 milioane de euro. Bani pe care în acest moment dl Victor Moraru îi gestionează fără control de unul sigur.

Astfel, dl. Victor Moraru, fără a avea o certificare a competențelor, gestionează insidios și cu protecție totală nu mai puțin de 43,94 milioane de euro ai PNRR, un proiect de importanță națională. Contextul neclar al aducerii și ocupării funcției, investirea sa intempestivă cu puteri maxime discreționare, folosirea sa în afaceri politice suspecte, relația apropiată cu șeful instituției și valoarea uriașă a sumelor gestionate creează în cel mai bun caz suspiciuni rezonabile pentru pregătirea unor alte acte grave de corupție în jurul fondurilor europene alocate SGG.

Pentru a-și consolida puterea absolută în instituție și pentru a putea gestiona netulburat fondurile mai sus menționate, am sesizat pe 28.09.2022 conducătorului SGG prin 20/27482/28.09.2022 că d-nii Victor Moraru și Dragoș Condrea au acționat cu premeditare pe mai multe paliere de corupție:

  • Dl Victor Moraru, pentru a putea construi cadrul special necesar normativ, l-a cooptat în această formulă neinstituțională, ca locotenent secund, pe dl. Dragoș Condrea de la direcția juridică. Acesta din urmă fiind la rândul său recompensat de către conducere, pentru o fidelizare sigură, în luna martie 2022, cu numirea prin Ordin SGG, fără concurs, în funcția de director general al Direcției Generale Juridic, Contencios și Resurse Umane, cu un loc remunerat generos în C.A. al O.N.J.N. (deși mai este în încă alte două Consilii de Administrație plătite, C.N.I. și RAAPPS), precum și cu un spor de 50% din salariul de bază aferent echipei exclusiviste care gestionează PNRR;
  • Cei doi apropiați colaboratori și-au constituit ca anexă o echipă de lucru privată, cu activitate mai mult secretă, formată preponderent din persoane recrutate în mod obscur, foarte multe aduse la fel de misterios și în secret din afara instituției.
  • Au exclus din echipele de implementare și management ale PNNR persoane care ar fi putut bloca aranjamentele oneroase de aranjare a licitațiilor și de selecție a experților, precum și specialiștii reputați în domeniu. Ca exemplu, în cazul Reformei 9 a PNRR privind principiile guvernanței corporative, deși li s-a cerut asta, nu s-a acceptat nici măcar un singur funcționar din cadrul Compartimentului Guvernanță Corporativă din SGG, deși doar acolo sunt profesioniști ai SGG în acest domeniu.
  • în scopul desființării tuturor posturilor de conducere care i-ar putea controla sau deranja în planul complex pentru cheltuirea ,,în familie”, cu încredințări directe și caiete de sarcini preferențiale, a celor aproape 44 de milioane de euro alocate SGG de Comisia Europeană prin PNRR, d-nii Moraru și Condrea au ticluit chiar o reoganizare ilegală a instituției. Iminent, se dorește desființarea unor Direcții Generale ale SGG, ca structuri de bază și de stabilitate instituțională, cu inventarea unor compartimente fantomă noi care să îi deservească nemijlocit, pregatind totodată și minimalizarea Direcțiilor Administrativ, Resurse Umane și Achiziții pe care le vor neapărat subordonate unor noi direcții fictive, conduse doar de către interpuși;
  • deși subsemnatul ocup, prin concurs, cea mai importantă funcție publică în domeniul politicilor publice și al guvernanței corporative, nu numai că am fost exclus din orice activitate și informare privind activitățile PNRR, dar, pentru că prin atribuțiile mele pe control intern, riscuri si pe coordonare națională anticorupție pentru SGG, pentru că deranjez ,,grupul”, am fost și amenințat că mi se va desființa postul de director general;
  • pentru a-și asigura supunerea instituției, cu emfază, suficiență și teroare, dl. Victor Moraru a fluturat permanent ,,calitatea de prieten de 20 de ani al secretarului general al SGG” și forța de a dispune orice măsuri dorește. Ceea ce a și făcut adesea. Așa cum dl Condrea invocă adesea public calitatea de fin de cununie al d-lui Victor Ponta, pentru a se impune în marile decizii ale SGG, stiindu-se în instituție că acest naș important al său e și șef de partid pentru dl SG Marian Neacșu, pentru dl director general Victor Moraru, pentru dl Secretar de Stat Alexandru Vasilescu sau chiar pentru dl SGA Adrian Țuțuianu. Ultimii patru domni amintiți, care dețin și cele mai înalte funcții din SGG, venind politic printr-o coincidență direct de la partidul ProRomania condus de dl Victor Ponta.

În sesizarea  whistleblower Nr 20/27482/MN/28.09.2022 , adresată conducătorului SGG, am subliniat că: ,,Având în vedere faptele mai sus expuse, vă sesizez că gestionarea în continuare, în această formulă, a PNNR, la nivelul SGG, prezintă un risc major și iminent privind comiterea unor fapte de corupție, cu lipsa transparenței actelor administrative și cheltuirea discreționară, în interesul unui grup periculos, a fondurilor bănești alocate de Comisia Europeană. Toate faptele semnalate sunt probate cu documente și mărturii ale funcționarilor SGG. Pentru aceste motive, vă solicit să cercetați întreaga situație expusă și să sesizați organele de urmărire penală în calitatea dvs. de șef al instituției.”

În completarea sesizării whistleblower Nr 20/27482/MN/28.09.2022, având în vedere că nici la sesizarea făcută de subsemnatul anul trecut în anul 2021 în aceeași calitate de whistleblower nu am primit răspuns, am mai cerut :

,,Având în vedere că până în prezent nu am primit vreun răspuns la sesizarea înregistrată de subsemnatul la registratura SGG sub nr.20/926/THG, în calitate de Avertizor de Integritate, prin care am semnalat situații grave și evidente de corupție în anul 2021, prin prezenta vă solicit să îmi comunicați decizia comisiei  care a cercetat faptele semnalate de subsemnatul, precum și dacă a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție și dacă s-a constituit un dosar de cercetare penală în acest sens. Precizez că prin Ordinul SGG nr.764/05.05.2021 s-a dispus ,,constituirea unei comisii pentru verificarea aspectelor semnalate prin sesizările formulate de domnul Ștefan Jicol, director general la Direcția Generală Politici Publice, Strategii și Control Intern Managerial”, comisie condusă prin ordin de dl. președinte Dragoș Condrea.

După o săptămână, prin Ordinul SGG 1090/04.10.2022, al d-lui SG Marian Neacșu, fără a avea vreo notă aferentă Ordinului ca document scriptic obligatoriu, s-a constituit total arbitrar o Comisie pentru verificarea aspectelor semnalate de subsemnatul  prin sesizarea Nr20/27482/MN/28.09.2022. Comisie condusă de dl Secretar General Adjunct al SGG Adrian Țuțuianu, numit la rândul său recent și exclusiv politic pe această funcție vacantă din instituție.

Prin altă sesizare înregistrată cu Nr.20/28304/MN/05.10.2022, am contestat formarea acestei Comisii formată doar din membri prieteni sau subordonați persoanelor care făceau obiectul sesizării, respectiv ai domnilor Victor Moraru și Dragoș Condrea, aducănd ca argumente relațiile instituționale de subordonare directă și consemnări sau imagini din mass-media privitoare la relația strânsă de prietenie încă din anul 2005 dintre președintele Comisiei Adrian Țuțuianu și dl Victor Moraru. Am cerut de asemenea formarea unei alte Comisii obiective, cu alți membri din cei peste 550 de funcționari ai SGG, construcție care să respecte importanța cercetării și ideea minimală de dreptate.

Prin Nota 28304/MN/05.10.2022 mi s-a comunicat că rămâne exact aceeași Comisie formată inițial, fără nicio schimbare, cu explicația oficială simplă: ,, având în vedere lipsa temeiului de drept, respectiv lipsa dispozițiilor legale pe care se întemeiază, apreciem că aceasta este neîntemeiată urmând a fi respinsă pe cale de consecință.”

În aceeași zi, pe 05.10.2022, în ciuda nedreptății evidente, cu bună-credință, m-am prezentat totuși la ora indicată prin convocatorul Comisiei, dar am fost pus în situația umilitoare și ingrată de a fi efectiv eu cel anchetat, ca și cum eu aș fi cel vinovat de acte reprobabile de corupție. Modul uimitor de ,,cercetare” a speței mi-a adus aminte de perioada totalitară de dinainte de Revoluția din 1989, când erai intimidat și agresat de către Miliție dacă îndrăzneai să sesizezi un abuz sau un act de corupție al Sistemului. Experiența din data de 5 octombrie 2022 a fost traumatizantă, cu ridicări frecvente de ton și amenințări explicite din partea Președintelui Comisiei. Mi s-a spus textual că ,,e de studiat cum am luat eu concursul de director general”, că ,,mă va controla ca șef al meu”, că domnia sa ,,a mai făcut 3 reorganizări la Consiliul Județean Dâmbovița pe care l-a condus timp de 4 ani”, adică mi s-a comunicat explicit că voi fi adus la tăcere și eliminat din instituție printr-o reorganizare dacă mai reclam ,,fapte de acest gen” .

Desigur că sunt uimit cum instituția Avertizorului de Integritate cerută României de Comisia Europeană (adoptarea legii 571/2004 fiind și condiție de aderare la UE) este tratată astăzi după metode staliniste distructive și intimidante de către politicieni lipsiți de scrupule. Este clar, prin acest experiment trist reeditat de subsemnatul, la un an după o altă sesizare pe corupție mușamalizată, că partea cea mai importantă din societatea românească, prin reprezentanții săi numiți politic la cel mai înalt nivel administrativ, nu se poate vindeca de metehnele totalitarismului și nu subscrie transparenței, respectului pentru lege și banul public, așa cum nu înțelege de ce este distructivă corupția. Interesele de grup și malversațiunile instituționale primează adesea legilor europene, căci în spațiul romănesc nu este cetățeanul subiect moral ci doar corupția.

Pentru a se închide cazul cu rapiditate la nivel SGG, în afara terorismului psihologic la care am fost supus într-o ședință de anchetă tipic inchizitorie de peste două ore, mi s-au cerut amenințător alte probe pentru că ,,ce am prezentat eu nu are relevanță”. Asta deși în sesizare este o descriere clară a unor pași infracționali și o pregătire riguroasă în vederea unui act monstruos de corupție pentru deturnarea a 43,7 milioane de euro, cu mare notorietate și cu documente aferente de prim nivel al importanței la nivelul instituției. Comisia nelegal constituită, trecând peste argumentația expusă de subsemnatul, mi-a cerut imperativ alte acte și nume concrete de martori. Desigur că intenția nu era de a se cerceta ceva, ci, din contra, de a se mușamaliza cazul, de a se fabrica eventual alte documente acoperitoare și de a se face presiuni asupra tuturor celor care știu adevărul.

În aceeași zi de 05.10.2022 în care am fost efectiv anchetat în Comisie, în ciuda ideii de lege și dreptate, Secretarul General al Guvernului Marian Neacșu emite ostentativ Nota Nr.20/28272/05.10.2022, cu adresabilitate către toate structurile de conducere ale SGG, prin care întărește autoritatea decizională totală a d-lui Victor Moraru pe Componenta 14-Bună Guvernanță a PNRR, privind  cei 43,7 milioane de euro. În notă, toți conducătorii compartimentelor din SGG suntem ,, rugați să ne asigurăm de aplicarea dispozițiilor Ordinului privind delegarea calității de reprezentant legal aferent implementării reformelor/investițiilor din cadrul PNRR”, adică ni se reamintește că dl Director General Victor Moraru este încă șef suprem extrainstituțional peste toate fondurile PNRR din SGG. Asta ca nu cumva, cineva din SGG să creadă că demersul subsemnatului de whistleblower ar fi avut vreun minim succes și să înceapă astfel cumva să vorbească.

Pentru că am fost informat oficial de către dl presedinte al Comisiei Adrian Țuțuianu, prin adresa nr16/AT/06.10.2022, că până vineri 07.10.2022 se dorește oficial și imperativ închiderea cercetării pe avertizarea subsemnatului de integritate, am formulat o nouă sesizare Nr 20/28569/MN/ 07.10.2022, cu explicații detaliate privind elementele concrete asupra cărora Comisia nu a dorit să se aplece.

Deloc uimitor, pe data de 07.10.2022, la doar 6 ore după depunerea sesizării mele Nr 20/28569/MN/07.10.2022 și după doar 9 zile după sesizarea whistleblower Nr 20/27482/MN/28.09.2022 către șeful meu ierarhic superior, Secretarul General al Guvernului  dl Marian Neacșu, vineri seara, pe site-ul oficial al SGG a fost postat un Proiect de Hotărâre de Guvern, pus în informare publică pentru 10 zile spre adoptare urgentă, prin care postul meu de director general obținut prin concurs este desființat total, iar toate compartimentele subordonate subsemnatului au fost în noua arhitectură organizațională redenumite artistic și risipite într-o organigramă nouă. Anunțarea HG-ului fiind o afișare supremă a forței totalitare, căci lucrurile trebuiau astfel liniștite exact ca în Piața Tiananmen a anului 1989.

Mai mult, prin noul proiect de HG, direcțiile administrativ și de achizitii ale SGG, atât de importante în ecuația celor 44 de milioane ai PNRR de cheltuit, sau pentru cei alți 10 milioane euro alocați consolidării Palatului Victoria, cu care direcții nu aveam personal vreo incidență de subordonare,  au fost și ele programate spre a fi desființate.

Totul vine ca o demonstrație de putere politică copleșitoare, pentru că gestionarea celor 43,7 milioane de euro alocați de Comisia Europeană reformelor SGG prin PNRR, precum si cei încă 10 milioane de euro destinați consolidării clădirii Palatului Victoria, alături de cei 1,3 milioane euro alocați deja prin HG Serviciului Dezvoltare Comunitară, să fie securizați spre a fi cheltuiți în mod traditional românesc, doar cu firme prietene, licitații aranjate și ,,experți” de familie.

Reorganizarea SGG printr-o Hotărâre de Guvern, ca o decapitare a tot ce funcționează corect încă, se dorește a fi făcută foarte urgent, sub pretexte ideatice sublime. Asta deși, în mod paradoxal, cu doar 20 de zile în urmă, prin Ordinul SGG 1017/16.09.2022 chiar se aprobase noul Regulament de Organizare și Funcționare al SGG (ROF al SGG), prin care se recunoștea utilitatea actualei structuri cu organigrama aferentă. Dar Avertizorul de Integritate (whistleblower) a devenit enervant și trebuia să dispară inclusiv spre exemplul altor posibili critici.

Pentru a ascunde adevărul, fundamentarea noii Hotărări de Guvern pentru reorganizarea SGG prevede, alături de dispariția Directiei Generale (DGPPSCIM) cu 83 de funcționari pe care o conduc, care are incidență foarte mare de control și avizare în toate jaloanele PNRR, s-a prefigurat și desființarea altor două Direcții Generale ale SGG conduse prin exercitare temporară și fără concurs chiar de către domnii Victor Moraru și Dragoș Condrea. Desigur, totul pentru a se da impresia unei simplificări unitare a direcțiilor generale în interesul economiilor la buget, deși o altă direcție generală din cele 4 existente la nivel SGG este prefigurată în noua organigramă să rămână, chiar și dacă propunerea de HG va trece. Adică se desființează doar ce trebuie.

Asta în condițiile în care oricum d-nii directori generali numiți, vedete ale SGG, Victor Moraru și Dragoș Condrea, epuizaseră chiar pe 07.10.2022 cele 6 luni de exercitare temporară prin numire fără concurs, conform Codului Administrativ, a unei funcții de conducere mai înaltă decât cea care se poate ocupa de drept și pentru care cineva poate fi și remunerat. Desigur că și cei 50% ca spor raportat la salariul de bază pentru participare în PNRR, pe care cei doi domni amintiți îi luau până pe 7 octombrie, s-ar fi diminuat considerabil dacă reveneau pe salariile lor de bază fără o altă reorganizare. Adică oricum, și pentru că făcuseră obiectul sesizării de whistleblower iar cele două posturi de director general nu mai puteau fi remunerate pe măsura pretențiilor celor doi, direcțiile lor deveniseră inutile și nu mai puteau fi fructificate. Trebuia deci găsit urgent un alt vehicul nou, mai subtil și mai derutant, pentru continuarea imperturbabilă a corupției, de data aceasta printr-o idee genială de pseudo-reorganizare făcută printr-o foarte importantă Hotărâre de Guvern.

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns izolarea și hărțuirea la care am fost supus la nivel institutional, după ce am făcut sesizarea de whistleblower cu Nr 20/27482/MN/28.09.2022, imediat în spațiul public virtual au apărut numeroase clipuri denigratoare, cu decupaje speculative din viața mea privată, cu scormonirea adâncă a trecutului meu, cu trucuri securistice mizerabile pe stil vechi. Totul a  culminat, la doar 4 zile după sesizare, cu o emisiune de o oră a televiziunii Romania TV, publicată duminică 02.10.2022 la o oră de maximă audiență (ora 18), sub critica ziaristului de prim rang Bogdan Chireac, cu demonizare maximă pe subiecte inventate și cu cererea imperativă a invitaților emisiunii de a-mi da demisia din funcția de director general al SGG. Argumentul la persoană pentru Ștefan Jicol fiind deci considerat necesar în raport cu miza imensă de milioane de euro din care un grup politic anume ales trebuie să-și culeagă fructe.

Iată că toată nădejdea grupului focalizat pe banii PNRR este în această Hotărâre de Guvern de reorganizare a SGG, fiind din ce în ce mai evident că cei 43,7 milioane de euro pentru reforme  și investiții veniți de la UE și cei 10 milioane de euro fonduri europene pentru consolidarea Palatului Victoria, precum și cei 1,3 milioane de euro alocați direct prin alt HG din bugetul national serviciului subordonat d-lui Victor Moraru, trebuie să alimenteze o rețea de corupție infernală așezată implacabil peste instituție.

Dacă situația tragică a deturnării banilor europeni nu va fi cercetată temeinic de cine trebuie și alocările Comisiei Europeane pentru PNRR vor fi în continuare la mila grupurilor de interese deja tradiționale, desigur că totul devine o mare dezamăgire și o trecere în derizoriu sau în fantastic a unei instituții europene de Avertizor de Integritate (whistleblower) ce ar fi trebuit să prevină, să limiteze și să elimine corupția endemică de tip bizantin-otoman-fanariotă din spațiul românesc.

Data: 10.10.2022                   

Cu deosebită considerație,
Avertizor de Integritate Ștefan Jicol

https://60m.ro/

Marcel Ciolacu a plecat în Dubai de Ziua Națională, împreună cu Grindeanu, Simonis și Laura Vicol

6 dec.

Marcel Ciolacu a plecat în Dubai de Ziua Națională, împreună cu Grindeanu, Simonis și Laura Vicol

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a întors, duminică seara, cu o cursă de linie low cost, la economy, din vacanța de Ziua Națională a României, pe care și-a petrecut-o în Emiratele Arabe Unite, în Dubai, a declarat pentru G4Media.ro un martor ocular care s-a aflat în avion. Potrivit sursei citate, Ciolacu ar fi fost însoțit în Dubai de un grup de pesediști, între care vicepremierul Sorin Grindeanu, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, Alfred Simonis și de președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Laura Vicol.

Întrebat de G4Media.ro dacă excursia în Dubai este motivul neparticipării la evenimentul de la Cotroceni, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a răspuns sec: ”Nu”.  Ciolacu nu a răspuns însă și la întrebarea referitoare la momentul plecării în Dubai. În ciuda insistențelor, liderul PSD nu a mai revenit cu lămuriri.

Nici unul dintre ceilalți trei lideri PSD (Grindeanu, Vicol, Simonis) care și-a petrecut minivacanța în Dubai nu a răspuns apelurilor și mesajelor transmise de G4Media.ro

Liderul PSD, Marcel Ciolacu a fost prezent joi dimineața, la parada militară, însă a lipsit seara de la recepția oficială de la Cotroceni. România TV a difuzat joi seara un interviu cu liderul PSD, însă nu este clar dacă a fost transmisiune live sau înregistrată. Realizatorul România TV, Victor Ciutacu, nu a răspuns la o întrebare G4Media.ro pe acest subiect.

Cum a explicat ministrul sănătății, Alexandru Rafila, absența liderului PSD de la recepția de la Cotroceni?

„Nu știu din ce motive nu a fost dl președinte Ciolacu, probabil că a avut un motiv extrem de serios. Vă asigur că nu are niciun fel de altă conotație, care… am auzit și eu că a fost legată de absență, legată de dorința de a nu participa. Dl Ciolacu este extrem de atent și responsabil în ceea ce privește participarea la astfel de evenimente”, a spus Rafila. „Dimineață a fost prezent, în ciuda condițiilor atmosferice foarte dure – și eu am fost de dimineață – la parada militară și cu siguranță a avut o problemă care nu i-a permis să participe”, a mai declarat Ministrul Sănătății.

https://60m.ro/

Maia Sandu, tot cu rușii: Uzina separatiștilor va primi autorizație de Mediu

6 dec.

Maia Sandu, tot cu rușii: Uzina separatiștilor va primi autorizație de Mediu

Uzina Metalurgică de la Rîbnița a obținut Autorizație de mediu până la sfârșitul anului 2022. Decizia a fost luată luni, 5 decembrie, de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova. Maia Sandu refuză să treacă la acțiuni concrete spre aderarea la UE și reunificarea cu România.

„Agenția de Mediu va emite, în termen de o zi lucrătoare de la depunerea cererii de către Uzina Metalurgică Moldovenească, actul permisiv „Autorizația de emisie a poluanților în atmosferă de la surse fixe” cu valabilitatea până la 31 decembrie 2022”, se arată în dispoziția CSE.

Șefa statului moldovean preferă să facă afaceri de milioane cu separatiștii ruși de la Tiraspol. De asemenea, Energocom a semnat un nou contract cu centrala de la Cuciurgan, unitate controlată de Federația Rusă.

https://60m.ro/

SUA i-a dat lui Zelenski lansatoare de rachete defectate intenționat, pentru a nu supăra Rusia

6 dec.

SUA i-a dat lui Zelenski lansatoare de rachete defectate intenționat, pentru a nu supăra Rusia

De la debutul invaziei ruse, Ucraina cere imperios americanilor lansatoare HIMARS de rachete cu rază lungă de acțiune, cele mai eficiente contra rușilor. În loc de rachete cu rază de 300 de mile, americanii au trimis pînă acum doar versiunile ”mini”, de 50 de mile, spre furia lui Zelenski. Iată însă că presa americană lansează o bombă azi: ca să fie și mai siguri că nu deranjează prea tare rușii, americanii au modificat lansatoarele HIMARS fără știrea ucrainenilor, făcînd imposibilă lansarea de ranchete cu rază lungă.

Informația explozivă e livrată de cotidianul american The Wall Street Journal care, citînd oficiali americani, scrie că Pentagonul a modificat în secret sistemele avansate de rachete pe care le-a trimis în Ucraina. Din iunie, SUA au furnizat Kievului 20 de sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS), dar ele sunt modificate într-un mod aparte, fără știrea părții ucrainene, astfel încât să nu poată trage rachete cu rază lungă de acțiune, a informat The Wall Street Journal, citând oficiali americani.

Potrivit interlocutorilor publicației, o astfel de măsură este necesară și pentru a preveni lansarea efectivă a rachetelor balistice ATACMS folosind instalațiile de care dispun Forțele Armate ale Ucrainei. Reprezentanții Pentagonului, ai Casei Albe și ai Forțelor Armate ale Ucrainei au refuzat să comenteze informațiile WSJ. Kievul a cerut de luni de zile rachete ATMS, subliniind că sistemul de rachete va fi folosit doar pentru a lovi ținte în interiorul Ucrainei.

Washingtonul a rezistat până acum, de asemenea, apelurilor senatorilor de a trimite drone foarte avansate Grey Eagle MQ-1C în Ucraina, din cauza temerilor că ar putea atinge ținte în Rusia și ar putea fi recuperate de forțele ruse. Moscova, care a mustrat în repetate rânduri SUA pentru că ar înarma Ucraina, a avertizat Washingtonul să nu trimită Ucrainei armament mai avansat, mai amintește WSJ.

https://60m.ro/

Georgia Meloni declară război „banilor electronici”: Numerarul trebuie să fie REGELE!

6 dec.

Georgia Meloni declară război „banilor electronici”: Numerarul trebuie să fie REGELE!

Premierul Italiei, Giorgia Meloni a declarat recent că „Numerarul trebuie să fie regele” în privința schimburilor comerciale, informează The Times.

Declarația acesteia vine în contextul în care, în momentul de față se lucrează la planul bugetar al Italiei pentru următorul an. Între noile prevederi se află și o regulă care permite vânzătorilor să refuze cardurile și să ceară plată în numerar pentru produsele ce valorează maxim 60 de euro. Amintim că, până acum, regula era valabilă în cazul cumpărăturilor ce valorau cel mult 30 de euro. De asemenea, o nouă regulă precizează posibilitatea de a vinde și cumpăra cu numărar bunuri cu valoarea cuprinsă între 1000 și 5000 de euro.

Georgia Meloni are o justificare interesantă în ceea ce privește susținerea bancnotelor în raport cu cardurile. Aceasta a precizat în Parlamentul Italiei că „Singura monedă legală în Italia și Europa sunt bancnotele emise de Banca Centrală Europeană. Banii electronici nu au curs legal”.

Inițiativa guvernului de dreapta condus de Giorgia Meloni este una interesantă, care vine în contra curentului general, globalizant, de trecere de la tranzacții cu bani fizici, la operațiuni economice care să aibă în prim plan cardurile.

https://60m.ro/

Putin a inspectat podul către Crimeea bombardat de ucraineni și refăcut de ruși într-o lună

6 dec.

Putin a inspectat podul către Crimeea bombardat de ucraineni și refăcut de ruși într-o lună

„După ce-a căzut pe scări și s-a scăpat pe el”, cum informa, în urmă cu două zile, prestigioasa revistă Newsweek, citând un canal de Telegram, astăzi, Vladimir Putin a condus personal o mașină care a traversat podul Crimeei, bombardat de ucraineni în octombrie și redeschis circulației acum.

Agenția TASS notează că Putin a fost însoțit de vicepremierul Marat Khusnullin care i-a explicat ce lucrări de reparații au fost făcute. Khusnullin este vicepremierul rus responsabil de Lucrările Publice și Dezvoltarea Regională.

„Conducem pe partea dreaptă. Partea stângă a podului, după cum am înțeles, este în stare funcțională, dar totuși trebuie finalizată. Ea a suferit puțin mai mult, trebuie să o aducem într-o stare ideală”, a comentat Putin despre călătorie într-un fragment difuzat pe postul de televiziune Rossiya-24 și citat de Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia.

Vizita lui Putin vine după ce luni dimineața autoritățile ruse au anunțat că porțiunea reabilitată a Podului Crimeii a fost redeschisă traficului rutier. Acesta a fost scos din uz pe 8 octombrie de o explozie puternică pe care Rusia o atribuie Ucrainei.

La două zile după explozia care a avariat podul Kerci, Rusia a lansat un val de atacuri masive cu rachete împotriva Kievului și a altor orașe ucrainene, acuzând Ucraina că este responsabilă de avarierea podului.

Președintele rus Vladimir Putin a denunțat personal ceea ce a descris drept un „atac terorist” împotriva Rusiei și a promis un răspuns dur la acesta.

Ulterior, forțele Moscovei și-au continuat campania de atacuri cu rachete și drone kamikaze împotriva unor ținte civile din Ucraina, vizând în special infrastructura energetică a țării.

 

Podul Kerci este un pod construit de Rusia după anexarea ilegală a Crimeii în urmă cu 8 ani, acesta conectând peninsula care nu are surse proprii de apă potabilă de Rusia prin strâmtoarea cu același nume care leagă Marea Neagră de Marea Azov.

Putin a inaugurat podul în primăvara lui 2018, afirmând la momentul respectiv că „în mai multe momente ale istoriei, chiar și sub țari, oamenii au visat ca acest pod să fie construit. Au încercat din nou în anii 1930, 1940, 1950 și, în sfârșit, grație muncii și talentului vostru, acest miracol are loc!”.

După declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie Kievul a acuzat Moscova că folosește podul pentru a transfera militari și echipamente în Crimeea, și de acolo în sudul Ucrainei

https://60m.ro/

Charles Michel: Nu sunt foarte optimist în privința extinderii Spațiului Schengen

6 dec.

Charles Michel: Nu sunt foarte optimist în privința extinderii Spațiului Schengen

Atacurile ruseşti cu drone şi rachete asupra infrastructurii Ucrainei şi riscul unui nou val de refugiaţi de război dinspre această ţară ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind extinderea spaţiului Schengen, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Reuters.

”Cu câteva luni în urmă eram mai optimist cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei” în spaţiul Schengen, dar ”acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită”, a remarcat Michel într-un interviu acordat unui grup de publicaţii europene şi apărut luni în cotidianul ceh Hospodarske Noviny.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este aşteptat să se pronunţe joi asupra aderării Bulgariei, Croaţiei şi României la spaţiul Schengen. Guvernul olandez a transmis că se opune aderării Bulgariei, iar cel austriac că se opune aderării Bulgariei şi României, ambele guverne invocând presiunea migraţiei ilegale.

Referindu-se la Bulgaria, premierul olandez Mark Rutte a menţionat şi problemele acesteia legate de corupţie şi criminalitatea organizată.

În replică, premierul interimar bulgar Galab Donev a calificat luni îndoielile Olandei drept o manifestare a unui ”dublu standard”.

”În zilele următoare, guvernul (bulgar) va continua discuţiile active cu partenerii săi pentru a asigura aderarea la spaţiul Schengen”, a declarat Donev. ”În acelaşi timp, în funcţie de rezultat, guvernul este pregătit să examineze răspunsul său, inclusiv adoptarea de contramăsuri”, a adăugat şeful executivului de la Sofia.

https://60m.ro/

Marcel Ciolacu a trecut prin școală ca gâsca prin apa. Șefi la partid, analfabeți cu diplome

6 dec.

Marcel Ciolacu a trecut prin școală ca gâsca prin apa. Șefi la partid, analfabeți cu diplome

România a ajus să fie condusă de analfabeți cu diplome. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a devenit cunoscut opiniei publice prin declarațiile sale aberante demne de un elev de clasa a patra, care nu prea a trecut pe la școală. Nici la limba română Marcel Ciolacu nu stă foarte bine. Aici se întrece cu premierul Ciucă, un alt analfabet cu multe diplome.

Marcel Ciolacu s-a născut pe 28 noiembrie 1967 în Buzău. Marcel Ciolacu încasează pensie de revoluționar, dar la Revoluție el ar fi fost sub plapumă la Buzău, de aici și dosarul penal de la DNA. Marcel Ciolacu nu a muncit nicăieri până la 29 de ani, fiind cunoscut ca covrigarul din Piața Mare de la Buzău, prin natura afacerilor familiei. De atunci a muncit doar la stat. A trăit pe banii românilor.

În CV-ul afișat pe site-ul Camerei Deputaților, Ciolacu a absolvit în 1995 Facultatea de Drept a Universității Ecologice din București, deși facultatea respectivă a primit autorizație provizorie în luna mai 1995. Studiile la această universitate sunt egale cu zero pentru că nu era acreditată.

De asemenea, între anii 2008 și 2009, liderul PSD a urmat un curs de perfecționare în domeniul securității și apărării naționale la Colegiul Națioanal de Apărare din București, catalogat de presă drept „fabrică de diplome pentru politicieni”, dar nu a reușit să îl termine fiind dat afară de la cursuri.

Ca să nu rămână un nimeni în drum, ca orice analfabet din politica românească, Marcel Ciolacu a ales SNSPA pentru a primi o diplomă la plic. Între anii 2010 și 2012 Ciolacu a studiat un masterat în managementul sectorului public la SNSPA.

https://60m.ro/

Ce ascunde întîlnirea lui Klaus Iohannis cu Karl Nehammer?

6 dec.

Cancelarul austriac Karl Nehammer s-a întîlnit vineri la Atena cu președintele României, Klaus Iohannis. Întîlnirea a rămas un mister. Știrea nu a apărut în presa română. Am găsit-o doar în presa austriacă.  

Ce a discutat Karl Nehammer cu Mitsotakis la Atena ține de reuniunea popularilor europeni. Pe noi ne interesează detaliile legate de întîlnirea și discuțiile președintelui României cu austriac Karl Nahammer. Întîlnirea conține amănunte despre situația aderării României la spațiul Schengen. Din nefericire, în stil românesc, detaliile despre această întîlnire și rezultatele au fost băgate sub preș. Cel puțin, la București! Am aflat abia din presa de la Viena despre întîlnirea președintelui României cu austriacul.

Presa austriacă: Iohannis s-a întâlnit cu cancelarul Austriei în Grecia. Rezultatul??

Iată relatarea agenției austriece legate la întîlnirea celor doi:

Nehammer îi întâlnește pe Mitsotakis și Iohannis la Atena din . – 2.12.2022 15:17 (act. 2.12.2022 18:33)

Vineri, cancelarul Karl Nehammer (ÖVP) s-a întâlnit la Atena cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele României Klaus Iohannis.

Cancelarul Karl Nehammer (ÖVP) s-a întâlnit vineri la Atena cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și președintele României Klaus Iohannis. Cancelaria Federală a declarat pentru APA că principalele probleme cu omologul grec sunt relațiile economice bilaterale, aprovizionarea cu energie și lupta împotriva migrației ilegale. Și cu președintele României, accentul a fost pus pe migrație și extinderea Schengen.

Austria respinge extinderea spațiului Schengen fără frontiere pentru a include România și Bulgaria, atâta timp cât protecția frontierei externe nu funcționează și ca urmare vin în Austria mii de migranți neînregistrați neînregistrați. „Acesta reprezintă o problemă de securitate pentru întreaga Uniune și, prin urmare, nu mai poate fi acceptat”, se arată în comunicat.

Cancelarul Nehammer se întâlnește cu Mitsotakis și Iohannis la Atena

Iohannis respinsese recent acuzația de proastă protecție a frontierei. În România „nu există un flux necontrolat de migranți și nu a fost niciodată”, a spus președintele. România nu a fost niciodată o parte centrală a „rutei balcanice”. Pe 8 decembrie, miniștrii de interne UE urmează să voteze extinderea spațiului Schengen pentru a include România, Bulgaria și Croația. În calitate de membru Schengen existent, Austria are drept de veto.

Nehammer a raportat pe Twitter după-amiază despre o întâlnire „foarte bună” cu Mitsotakis. „Am vorbit în special despre securitatea aprovizionării cu energie în Europa și despre rolul important al Greciei în dezvoltarea de noi surse de energie”, a scris cancelarul pe Twitter. Cooperarea cu Grecia este „de o importanță enormă în multe domenii”, în special în lupta împotriva migrației ilegale, țara fiind „un partener important pentru noi”.

De ce nu a spus nimic Cotroceniul despre întrevederea lui Klaus Iohannis cu cancelarul austriac?

Iohannis a respins acuzațiile de protecție slabă a frontierei

Potrivit Cancelariei Federale, Grecia se dezvoltă din ce în ce mai mult într-un centru energetic. Țara extinde terminalele de gaze lichide și implementează proiecte de alimentare cu energie. Cancelarul federal și Mitsotakis ar trebui să discute, de asemenea, puncte comune privind problemele UE, cum ar fi acordarea statutului de candidat UE Bosniei-Herțegovinei.

Grecia este un partener important în lupta împotriva migrației

Subiectul dominant la întâlnirea de lucru cu președintele României Iohannis a fost criza azilului și a migrației din Europa, așa cum a anunțat Cancelaria Federală. Nehammer a discutat despre situația din Austria și a subliniat că din 100.000 de migranți ilegali care au sosit în Austria în acest an, 75.000 nu au fost înregistrați în nicio altă țară. Această situație se datorează unei politici de azil eșuate a UE, spațiul Schengen nu funcționează în această formă. Prin urmare, o prelungire nu este posibilă în aceste condiții, a explicat cancelarul“.

Am ignorat celelalte detalii despre întîlnirea popularilor europeni la Atena.Nu este subiectul nostru.Nu înțeleg de ce presa românească a scăpat întîlnirea Iohannis- Nehammer și de ce pe site-ul Administrației prezidențiale nu au apărut detalii minime despre aceasta. La urma urmelor,președintele României a participat la o întîlnire importantă cu popularii europeni, el nefiind popular european, ci președinte al României.O minima obligație protocolară și importanța subiectului abordat impunea menționarea întîlnirii și detalii despre aceasta și pe siteul administrației prezidențiale. Apar informații numai despre întrevederea cu omologul său elen, președintele Katerina Sakellaropoulo, cu ocazia vizitei de lucru în Republica Elenă și cu premierul Kyriakos Mitsotakis.Despre întînirea cu cancelarul austriac, nimic.

Ce să înțelegem din asta? Că președintele României nu a obținut nimic? Sau a primit niște cereri inacceptabile? Sau pur și simplu a făcut promisiuni pe care nu le-a onorat încă! Întîlnirea președintelui Klaus Iohannis cu președintele grupului OMV din 21 noiembrie conținea pretenții inacceptabile sau promisiuni neonorate? Nu știm dacă această întîlnire desfășurată la Cotroceni cu 10 zile înainte are legătură cu poziția tranșantă a cancelarului austriac formulată în cadrul întîlnirii de la Atena. Reproducem totuși comunicatul despre întîlnirea din 21 noiembrie 2022, postat de Administrația Prezidențială, bănuind că între acesta și poziția tranșantă a cancelarului austriac ar exista totuși o legătură. Nu-i exclus ca OMV-ul în loc să ne ajute cu pretențiile sale ne-a pus o piedică.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a primit luni, 21 noiembrie 2022, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al OMV și președinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. Subiectele abordate de către conducerea companiei au vizat activitatea și planurile de investiții în România.

Cu referire la strategia OMV Petrom, au fost prezentate principalele direcții de implementare a unui plan de investiții ambițios, care vizează inclusiv producția de energie din surse regenerabile, biocombustibili și adoptarea de noi tehnologii.

În contextul preocupărilor privind asigurarea securității energetice la nivel național și a eforturilor de gestionare adecvată a efectelor crizei din energie, Președintele României a subliniat faptul că potențialul energetic al țării noastre este unul deosebit, dar care trebuie susținut consistent prin investiții ale operatorilor din sectorul energiei. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat importanța care trebuie acordată tranziției energetice, în special din perspectiva inovării, accentuând oportunitățile oferite de fondurile europene.

Președintele României a precizat faptul că, dată fiind criza energetică actuală și riscurile existente, țara noastră își propune să utilizeze întregul potențial energetic și toate resursele de care dispunem, pentru a trece cu bine peste criză  și a reduce riscurile în funcționarea sistemului energetic național.

În cadrul discuțiilor cu privire la planurile de investiții ale companiei, un subiect distinct l-a constituit proiectul Neptun Deep.

Președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța strategică a acestui proiect pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatărilor offshore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă și se află în vigoare“.

CORNEL NISTORESCU/http://cotidianul.ro/

Predoiu, dare de seamă către ambasadorul Suediei

6 dec.

Poziţia Guvernului de la Stockholm de susţinere a intrării României în spaţiul Schengen, Legile Justiţiei şi activitatea procurorilor din România care anchetează infracţiuni din Justiţie s-au numărat printre temele discutate, luni, de ministrul Cătălin Predoiu cu ambasadoarea Regatului Suediei, Therese Hyden.

„Ministrul Justiţiei a mulţumit oficialului suedez pentru susţinerea de-a lungul anilor în vederea realizării reformelor în Justiţie şi pentru poziţia Guvernului de la Stockholm de susţinere a intrării României în spaţiul Schengen. Votul Guvernului suedez validează soliditatea parcursului european al României, iar evoluţiile din ultima perioadă confirmă, încă o dată, voinţa autorităţilor de la Bucureşti de a consolida statutul României de stat membru UE”, potrivit unui comunicat de presă al ministerului.

Predoiu a prezentat, în detaliu, evoluţiile din ultima perioadă din sector, cu accent pe Legile Justiţiei recent adoptate de Parlament, validate de Curtea Constituţională şi apreciate atât de Comisia Europeană, cât şi de Comisia de la Veneţia, menţionează reprezentanţii ministerului.

Un alt aspect de interes a fost activitatea procurorilor special desemnaţi pentru anchetarea infracţiunilor din Justiţie, care au înlocuit Secţia specială.

„Ministrul Justiţiei a prezentat date statistice din care rezultă că volumul de dosare este în scădere. De asemenea, a precizat că nu au avut loc incidente procedurale, care să pună sub semnul întrebării independenţa procurorilor special desemnaţi, element esenţial în activitatea post-SIIJ”, arată sursa citată.

Cătălin Predoiu a anunţat că va participa la reuniunea Consiliului Afaceri Generale din 13 decembrie, când se va discuta Raportul privind statul de drept referitor la România.

„Voi prezenta colegilor miniştri din statele membre UE progresele înregistrate în sectorul Justiţiei, evidenţiate de Comisia Europeană în raportul final MCV. România a susţinut instituirea Mecanismului privind Statul de Drept la nivelul UE şi participă activ la toate exerciţiile de evaluare. Guvernul, coaliţia, Parlamentul şi puterea judecătorească au reuşit să demonstreze că putem atinge o eficienţă instituţională pe aspecte de interes major pentru sistemul judiciar şi pentru societate în ansamblu, concretizată în rezultatul palpabil şi important constând în obţinerea unui ultim Raport MCV pozitiv pentru România. Întâlnirea cu ambasadoarea Suediei la Bucureşti, Therese Hyden, a fost extrem de utilă şi constructivă în perspectiva Preşedinţiei rotative ce va fi exercitată de Suedia începând cu 1 ianuarie 2023”, a declarat ministrul Justiţiei, citat în comunicat.

Cotidianul RO

Actrița Kirstie Alley, răpusă fulgerător de cancer

6 dec.

Actriţa americană Kirstie Alley, recompensată de două ori cu premiul Emmy, devenită faimoasă datorită rolului interpretat în serialul de succes „Cheers”, a încetat din viaţă luni, la vârsta de 71 de ani, după o scurtă luptă cu cancerul, transmite Reuters.

Decesul lui Kirstie Alley a fost confirmat pentru Reuters de către reprezentantul acesteia şi printr-o declaraţie a copiilor ei, postată pe contul oficial de Twitter al actriţei, în care se precizează că vedeta a murit la Centrul oncologic Moffitt din Florida. „Pentru toţi prietenii noştri, de pretutindeni… vă informăm cu tristeţe că mama noastră incredibilă, puternică şi iubitoare a murit după o luptă cu cancerul descoperit de curând”, au anunţat True şi Lillie Parker.

„A fost înconjurată de apropiaţi şi a luptat cu multă putere, lăsându-ne cu certitudinea nesfârşitei ei bucurii în faţa vieţii şi a oricăror aventuri care aveau să vină. Pe cât de emblematică a fost pe ecran, ea a fost o mamă şi o bunică şi mai uimitoare”, au adăugat ei.

Alley a devenit cunoscută datorită personajului Rebecca Howe interpretat în sitcom-ul NBC „Cheers”, în care a jucat din 1987 până în 1993, rol care i-a adus un premiu Emmy şi un Glob de Aur în 1991.

 

Kirstie Alley a jucat alături de John Travolta în comedia din 1989 „Look Who’s Talking” („Uite cine vorbeşte”) şi în cele două continuări ale acesteia.

 

„Kirstie a fost una dintre cele mai speciale relaţii pe care le-am avut vreodată”, a scris Travolta într-un mesaj postat pe Instagram, însoţit de o fotografie cu actriţa într-o rochie albă. „Te iubesc, Kirstie. Ştiu că ne vom revedea”, a adăugat actorul.

Ea a câştigat al doilea premiu Emmy în 1994 pentru rolul din filmul de televiziune „David’s Mother”.

Alley a interpretat personajul principal în sitcom-ul „Veronica’s Closet” din 1997 până în 2000, rol care i-a adus un Glob de Aur şi mai multe nominalizări la premiile Emmy.

Mai târziu a concurat la emisiunile de televiziune „Dancing with the Stars” şi „The Masked Singer”.

Cotidianul RO

%d blogeri au apreciat: