Arhiva | 11:05 am

Presa bulgară: Schengen în câteva ore! Ce se poate întâmpla, cine ia deciziile? Bulgaria și România pot fi separate?

7 dec.

Presa bulgară: Schengen în câteva ore! Ce se poate întâmpla, cine ia deciziile? Bulgaria și România pot fi separate?

Evenimente și întâlniri care sunt anunțate, precum și cele care stau în mod deliberat departe de microfoanele și camerele de luat vederi ale presei, vor stabili în următoarele ore dacă Bulgaria va fi acceptată ca membru al Acordului Schengen, publicația bulgărească Dnevnik, citată de Rador.

Dar chiar dacă nu se ajunge la o decizie în acest interval de timp, acesta poate să nu fie sfârșitul lobby-ului, consultărilor și convingerii țărilor din UE până la sfârșitul anului. Există chiar și o posibilitate teoretică ca acestea să continue în primele câteva săptămâni din 2023.

Ziarul „Dnevnik” a vorbit cu sursele sale din Bruxelles și Sofia despre scenariile probabile și care sunt limitările care fac imposibil de implementat unele dintre amenințări și promisiunile mai îndrăznețe.
Iată concluziile rezumate:

Când va avea loc votul?

Acest lucru trebuie făcut în unanimitate de miniștrii de interne și justiție din statele Acordului Schengen la Consiliul UE, programat în perioada 8-9 decembrie. Nu a fost încă finalizată ordinea de zi, așa că votul ar putea avea loc joi (mai probabil) sau vineri. Totul ar trebui clarificat după o întâlnire la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre UE, pe 7 decembrie, miercuri, pentru a fi pregătiți din timp pentru întâlnire.

Ce se va vota?

Se pregătesc două voturi: unul pentru Croația și al doilea pentru Bulgaria și România. Modul exact în care se va face acest lucru depinde de un set de factori, pentru care președinția cehă a Consiliului UE caută un echilibru.

Bulgaria și România pot fi separate?

„Împachetarea” Bulgariei și României se datorează faptului că cele două țări au intrat împreună în UE și astfel a fost menținut procesul lor de integrare în următorii ani. O excepție de la acest principiu este mișcarea către Zona Euro, de care Bucureștiul spune că nu este interesat deocamdată, în timp ce Sofia se află în „sala de așteptare” a monedei unice și speră să o folosească pentru a înlocui leva peste un an.

Despărțirea lor este teoretic posibilă, dar nu se poate întâmpla la reuniunea din 8-9 decembrie și la acest nivel.

O astfel de acțiune provoacă tulburări și necesită luni de pregătire, inclusiv analize juridice și de altă natură, consultarea Parlamentului European și o decizie a Consiliului European. La acesta liderii tuturor statelor membre trebuie să fie de acord cu o astfel de schimbare.

Potrivit surselor ziarului “Dnevnik”, acesta ar fi un caz foarte neobișnuit, iar împotriva unor astfel de excepții și a creării de precedente, în principiu, există rezistență din partea a cel puțin câtorva importante capitale europene. Cele două țări au o istorie comună, în care câteodată România, altă dată Bulgaria au fost văzute ca provocând întârzieri, adică nu avem nimic unic momentan.

De asemenea, nu există un grup solid puternic nemulțumit doar de Bulgaria, să spunem țări care să o facă singurul membru continental al UE în afara Schengen. Uniunea Europeană, chiar și cu noul Mecanism mai dur al statului de drept, preferă să motiveze schimbarea, nu să aplice pedepse.

Pot miniștrii să lase Croația, dar nu și Bulgaria/România?

Da. Dar niciuna dintre țările care critică pregătirea bulgarilor și românilor pentru Schengen nu a exprimat un astfel de scenariu. Apariția și mai ales realizarea sa în orele rămase până la ședința ministerială par imposibile.

Deci se lucrează pentru un compromis

Da. Iar pentru el, atât olandezii (ca cei mai aprinși critici), cât și bulgarii (ca cei mai expuși riscului de izolare, deocamdată) trebuie să ofere ceva și să facă concesii legat de ceva. Și nu numai ei, ci și românii, austriecii, suedezii, danezii.

Franța, ca țară care a conferit dinamică procesului în timpul președinției sale a Consiliului UE în prima jumătate a anului, ar trebui să nu abandoneze cu ușurință această prioritate a sa privind extinderea Schengen. Ea poate face lobby pentru extindere și ca membru al Troicii de fost, actual și viitor președinte al Consiliului (Franța – Cehia – Suedia).

După 1 ianuarie, o nouă țară intră în acest format – Spania -, în calitate de președinte rotativ, în a doua jumătate a anului 2023.

Și nu trebuie uitat niciodată că și compromisul trebuie să fie acceptabil pentru cele patru țări (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein) care nu sunt în UE, dar sunt țări asociate și participă la pregătirea actelor, adoptate ulterior de instituțiile competente ale UE.

Acțiunile au loc în acelați timp (și ar trebui să fie sincronizate) pe mai multe linii – ale ministerelor de externe, de interne, justiție, servicii de securitate, aproape sigur și discuții cu prim-miniștri, președinți și comisari europeni.

De ce natură este acest compromis?

Cele de mai sus arată de ce este foarte dificil de speculat asupra acestei probleme. Compromisul poate lua o formă tehnică – de exemplu, o decizie privind introducerea treptată a unei frontiere Schengen pentru Bulgaria și România.

Modelul este cunoscut de aproape un deceniu și presupune, conform unui grafic clar, să călătorească mai întâi fără verificări ale pașapoartelor la aeroporturi, apoi în porturi și în final la granița terestră. Dar este mai complicat de implementat – în practică cele două țări se vor găsi pentru o vreme în regimuri diferite de trecere a diferitelor părți ale granițelor.

Compromisul poate avea și o formă politică, chiar radicală. Miniștrii pot decide joi că nu pot ajunge la un acord la nivelul lor și să trimită problema liderilor statelor membre. Prim-miniștrii și președinții celor 27 de țări din UE (dintre care 22 sunt în Schengen) se întrunesc cel mai devreme în perioada 15-16 decembrie pentru ultimul lor Consiliu European. Nu se poate spune dacă – în cazul în care se ajunge la această opțiune – vor dori să se ocupe de această problemă acum.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat în noiembrie că poate nu se vor grăbi pentru Consiliul Miniștrilor de Interne din decembrie, să se mai lucreze puțin și, dacă este cazul, să avem o decizie a liderilor UE în primele două luni ale anului 2023. Ministerul bulgar de Externe a vorbit, aproape în același timp, despre căutarea unor oportunități în diferite formate, au existat indicii similare în mesajele de la Centrul de presă al președintelui Rumen Radev.

De cine depinde când va fi un nou vot

Acestea sunt atribuțiile președinției Consiliului UE. În cele trei săptămâni rămase până la sfârșitul anului, sunt cehii. Pentru Suedia, care preia atribuțiile de la 1 ianuarie, subiectul poate să nu fie chiar printre priorități, ori să fie scos cu totul. Apoi urmează spaniolii, belgienii la începutul lui 2024…

În acest timp, există suficiente țări nemulțumite de starea actuală a Schengen și de politica de migrație din UE, pentru a amâna un nou vot, până când nu va avea loc o reformă internă. În UE, acest lucru durează ani de zile.

Dar este posibilă o graniță Schengen între Bulgaria și România?

Teoretic, da. Dar ca acest lucru să se întâmple în viitorul imediat este absurd. Întrebată despre acest scenariu, o sursă de la Bruxelles a ziarului „Dnevnik” a explicat că nici Bulgaria, nici România nu au în prezent vreo pregătire tehnică pentru așa ceva.

Cele două țări au activități comune la frontiera lor comună, dar transformarea acesteia într-o frontieră Schengen necesită o evaluare cuprinzătoare și o descriere și stabilire detaliată a modului în care ar arăta ea de-a lungul Dunării și care ar fi punctele de trecere a frontierei în Dobrogea. Provocarea este mare și pentru că Bulgaria are o graniță mult mai scurtă cu o țară Schengen – Grecia, iar experiența de la aceasta nu se transferă automat de-a lungul întregii granițe de nord și la Marea Neagră.

Și încă ceva…

Contextul nu va fi favorabil și liniștit. Mai ales după ancheta jurnalistică internațională de luni, cu acuzații că polițiștii de frontieră bulgari au tras direct asupra migranților împinși înapoi în Turcia. Raportul dintre ceea ce s-a arătat până acum și faptul că scriu despre caz publicații prestigioase și echipe de anchetă lasă impresia că acesta poate să nu fie sfârșitul articolelor.

Probabil că vor exista noi cazuri în Bulgaria de traficanți prinși ce trec ilegal granița.
La fel și discursuri emoționante ale politicienilor în Bulgaria și în Europa.

https://60m.ro/

Publicitate

Rareş Bogdan, mascota regimului Iohannis: Austria vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe

7 dec.

Rareş Bogdan, mascota regimului Iohannis: Austria vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe

Europarlamentarul Rareş Bogdan susţine menţinerea pe ordinea de zi a reuniunii de joi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) a punctului privind aderarea României la Spaţiul Schengen. ”Dacă Austria vrea să se opună şi vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe şi să afecteze întreaga coeziune europeană, trebuie să mergem până la capăt şi România trebuie să intre în JAI-ul de joi”, afirmă Rareş Bogdan. El susţine că, după ce Austria a cerut României, iar România a acceptat să primească în centrele sale peste o mie de migranţi, Austria a trimis în ţara noastră mai puţin de 130 de persoane.

”Eu cred până în ultima clipă în şansele negocierii, cred că România este sprijinită de partenerii săi, atât din Europa, cât şi euro-atlantici în acest demers. (…) Am un optimism rezervat, nu am certitudini, în continuare sunt optimist şi cred că până în ultima clipă va trebui să negociem. Şi, de asemenea, sunt unul dintre cei care susţin că nu trebuie să scoatem de pe ordinea de zi a JAI-ului România. Dacă Austria vrea să se opună şi vrea să se facă de râs în faţa întregii Europe şi să afecteze întreaga coeziune europeană, trebuie să mergem până la capăt şi România trebuie să intre în JAI-ul de joi”, a declarat marţi seară, la Digi 24, eurodeputatul liberal Rareş Bogdan.

El a catalogat drept ”stupefiantă” atitudinea Austriei, arătând că toate obiecţiile ridicate de această ţară legate de tema migraţiei au fost demontate de către autorităţile române. El a spus că cei mai mulţi dintre imigranţii care ajung în zona de vest a Europei ajung pe rutele Balcanilor de Vest, prin alte state, nu prin România.

”Austria a trimis cereri, 1.524 de cereri de primire a unor migranţi de pe teritoriul austriac în România. România a răspuns şi a acceptat 1.022 dintre cei 1.524, solicitând ca diferenţa de 502 să fie înlocuiţi, deci să fie alte persoane. Ei bine, din cei 1.022, austriecii au trimis până la ora asta în România exact 126 de persoane, deci nici măcar ceea ce România a acceptat să primească în centrele de refugiaţi de pe teritoriul său nu au trimis, 900 de persoane încă nu au sosit în România”, a afirmat Rareş Bogdan.

El a susţinut că sute de migranţi ilegali au fost descoperiţi de către autorităţile române.

Rareş Bogdan este de părere că poziţia Comisiei Europene în această chestiune reprezintă un sprijin pentru România, iar poziţia Austriei reprezintă o problemă internă a politicienilor din această ţară.

https://60m.ro/

Virgil Popescu, prins cu ocaua mică: Taxa pe soare a fost publicată în Monitorul Oficial

7 dec.

Virgil Popescu, prins cu ocaua mică: Taxa pe soare a fost publicată în Monitorul Oficial

Guvernul a publicat marți seară în Monitorul Oficial și a și trimis Parlamentului ordonanța de urgență pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, adoptată în ședința din 29 noiembrie, care a declanșat scandalul public al așa-numitei ″taxe pe soare″. Există însă o neconcordanță fundamentală între ce a apărut în Monitorul Oficial și unul dintre documentele trimise Senatului în vederea declanșării procedurii de dezbatere a proiectului de lege de aprobare a ordonanței.

Astfel, în corpul propriu-zis al OUG, articolul care a stârnit controverse este formulat astfel: ″Autoritățile administrației publice centrale și ANRE pot aplica taxe și tarife nediscriminatorii și proporționale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor (…)″. Această formulare apare atât în varianta publicată în Monitorul Oficial, cât și în cea trimisă Senatului. Formularea transpune fidel textul Directivei UE 2001/2018: ″Statele membre pot aplica taxe și tarife nediscriminatorii și proporționale autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor (…)″.

În schimb, chiar în tabelul de concordanță trimis Senatului în care sunt puse unul lângă celălalt textul OUG și cel al Directivei, document datat 5 decembrie 2022, adică după aprobarea din ședința de Guvern din 29 noiembrie, formularea ordonanței românești este: ″Autoritățile administrației publice centrale și ANRE aplică taxe și tarife nediscriminatorii și proporționale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor (…)″.

https://60m.ro/

Politico: Respingerea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen nu ar aduce nimic benefic

7 dec.

Politico: Respingerea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen nu ar aduce nimic benefic

Politicile interne ale unor state membre amenință să stea în calea unității europene, neluând în seamă progresele înregistrate. Atât Comisia Europeană, cât și Parlamentul European și-au dat aprobarea în privința admiterii României, Bulgariei și Croației în Acordul Schengen, spun jurnaliștii de la Politico, citați de Rador.

În urma publicării rapoartelor pozitive pe tema capacităților acestor țări de a controla frontierele maritime, aeriene și terestre ale Uniunii Europene, comisarul european pentru politică internă, Ylva Johansson, a declarat că cele trei țări candidate sunt acum pregătite să adere la zona de liberă circulație – totuși, Suedia, Austria și Olanda și-au exprimat opoziția.

O dată în plus, politica internă a unor state membre amenință să stea în calea unității europene, neluând în seamă progresele înregistrate.

În primul rând, aderarea la Spațiul Schengen va impulsiona productivitatea și creșterea economică din România, Bulgaria și Croația, asta însemnând că, la nivel general, economia UE nu va avea decât de câștigat. Toate cele trei țări își modernizează rapid infrastructura, în vreme ce costul afacerilor rămâne relativ scăzut, iar forța de muncă este mai tânără și mai flexibilă decât cea din țările occidentale.

În același timp, companiile internaționale care părăsesc Rusia au început deja să-ți instaleze sedii în România și în celelalte două țări candidate. Iar admiterea lor ar face ca întreaga UE să devină mai atractivă pentru asemenea companii, furnizând mai multe locuri de muncă și mai multe șanse pe piața unică într-o perioadă de profundă criză economică.

România  a respectat deja de mai mulți ani condițiile de aderare la Schengen, apelând la cea mai modernă tehnologie în privința controlului asupra securității frontierelor, un control ale cărui costuri au fost, în definitiv, suportate de poporul român, românii numărându-se printre cei mai vajnici susținători din UE ai întăririi integrării între statele membre.

Ca țară aflată în linia întâi a frontului NATO, poziționată strategic în apropierea Ucrainei și a Rusiei, contribuția României la întărirea rezistenței Ucrainei nu ar trebui nici ea trecută cu vederea. Țara s-a dovedit a fi un partener de valoare inestimabilă atât pentru UE, cât și pentru NATO în privința blocării mașinăriei ruse de război și în cea a circulației ajutoarelor destinate Ucrainei, în pofida faptului că o asemenea poziție alimentează fulguranta politică populistă pe plan local.

Totuși, unele importante capitale europene par să uite toate aceste lucruri.

De exemplu, într-o recentă vizită făcută în România, premierul olandez Mark Rutte și-a exprimat îndoiala în privința aderării țării la Schengen invocând securitatea și justiția, iar ulterior, parlamentul olandez a votat împotriva unei decizii favorabile.

Totuși, în contextul crimei organizate tot mai puternice în Olanda și în contextul luptei acestei țări de a reduce criminalitatea la nivelul diverselor bande – inclusiv pe tema asasinării în plină zi, la Amsterdam, a jurnalistului de investigații Peter de Vries – poziția acestei țări riscă să pară ipocrită.

Poate că nu e o coincidență nici faptul că Suedia – o altă țară ai cărei parlamentari și-au exprimat explicit votul împotriva aderării României, Bulgariei și Croației – este în prezent pe cale să se confrunte cu un val de crime care a schimbat atât mentalitatea societății, cât și politica țării.

În același timp, dosarul Austriei în privința statului de drept și a corupției a fost și el mai puțin strălucit, premierul țării fiind demis în urma unor scandaluri, iar spălarea de bani a oligarhilor ruși a făcut uneori ca Viena să devină mai instabilă decât oricare alt stat est-european din UE.

Observând totodată că atât România, cât și Bulgaria s-au grăbit să ratifice aderarea Suediei la NATO în cursul acestui an, fără să le impună politicienilor din Stockholm niște condiții politice în schimbul aderării lor la Schengen, e un motiv care denotă că atât Bucureștiul, cât și Sofia rămân niște parteneri de încredere pentru Occident pe viitor, indiferent de decizia cu privire la Schengen din sânul Consiliului UE.

Totuși, este important de observat că unele probleme din porturi și din punctele terestre de trecere a frontierei mai există încă, atât în țara mea natală, România, cât și în Bulgaria, acestea sunt incomparabile cu problemele grave existente în niște porturi de importanță majoră, precum Hamburg, Anvers și Rotterdam, probleme legate de volumul de contrabandă care trece frontierele, inclusiv droguri periculoase, precum heroina și cocaina, care generează în prezent un val de violențe fără precedent în Europa Occidentală.

În realitate, primirea acestor trei state candidate în Spațiul Schengen i-ar face pe transportatori să-și trimită marfa prin porturi est-europene mai ieftine, astfel încât niște fiefuri ale drogurilor, precum Rotterdamul, să devină mai ușor de administrat și de controlat de către autorități.

Iar, deși este recunoscut faptul că România, Bulgaria și Croația continuă să aibă probleme cu corupția și cu subdezvoltarea, aceste probleme ar putea fi soluționate din interiorul Spațiului Schengen la fel de ușor, dacă nu chiar mai ușor.

A nu admite aceste țări, pe baza unor scuze care nu prea stau în picioare și în pofida loialității și a tăriei pe care ele au demonstrat-o împotriva invaziei președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina, nu ar afecta doar unitatea UE, dar ar însemna și o eroare strategică, una care ar face ca euroscepticismul să se infiltreze în estul atât de sensibil al Europei și asta, într-un moment geopolitic dintre cele mai nepotrivite.

https://60m.ro/

Antony Blinken: Rusia pregătește înghețarea conflictului din Ucraina

7 dec.

Antony Blinken: Rusia pregătește înghețarea conflictului din Ucraina

Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a avertizat că Rusia ar putea căuta o falsă ieșire din războiul din Ucraina, care nu ar produce o pace durabilă și ar permite trupelor ruse să se regrupeze și să atace din nou Ucraina.

„Unul dintre lucrurile pe care vi le puteți imagina este că rușii încearcă să găsească o rampă de ieșire, care ar fi o falsă rampă de ieșire, adică: să avem o încetare a focului, să înghețăm lucrurile pe loc, să obținem un conflict înghețat, să nu negociem niciodată cu privire la teritoriul pe care l-au cucerit și pe care continuă să îl dețină. Odihnă, refacere, regrupare și din nou atacuri”, a declarat Antony Blinken la un eveniment organizat luni seară de Wall Street Journal.

Oficialul american a explicat că o astfel de situație ar putea avea loc dacă Rusia nu reușește să „să determine poporul ucrainean să se predea”, ceea ce este posibil datorită rezistenței incredibile de care au dat dovadă ucrainenii.

„Acest lucru se va termina și se va termina aproape sigur cu diplomație, cu o negociere. Dar ceea ce cred c trebuie sa urmărim este o pace dreaptă și durabilă. Nu o pace falsă”, a spus Antony Blinken. Doar aproximativ o treime din cei 300.000 de ruși chemați în serviciul militar activ au fost mobilizați pe deplin, a adăugat Antony Blinken, care a subliniat capacitățile slabe ale celor care s-au alăturat luptelor.

„Au forțe care sunt abia antrenate, slab echipate, neechipate pentru iarnă, care sunt aruncate în acest amestec – și este teribil. Nu sunt, în general, unități deosebit de eficiente”, a subliniat oficialul american.

https://60m.ro/

Războiul din Ucraina a dublat numărul demisiilor din Armata română

7 dec.

Războiul din Ucraina a dublat numărul demisiilor din Armata română

Peste 2.000 de persoane şi-au dat demisia din Armata Română în primele 9 luni ale anului, număr dublu faţă de cel consemnat în întreg anul 2021 (mai mult de 1.000) şi de 4 ori mai mare comparativ cu situaţia de pe parcursul anului 2020 (circa 500), relevă date analizate de Profit.ro. Armata română înregistra la începutul anului 73.350 de militari activi şi 50.000 de rezervişti.

″Atractivitatea profesiei militare manifestă o scădere care a dobândit accente critice în perioada recentă, în contextul de securitate extrem de instabil generat de războiul din Ucraina. Spre exemplificare, numărul tinerilor care s-au înscris la concursurile de admitere la şcolile militare de maiştri militari şi subofiţeri s-a redus aproape la jumătate în anul 2022 faţă de 2021, respectiv de la aproximativ 5.700 la 2.500 (de fapt la mai puţin de jumătate, la aceste cifre – n.r.), în condiţiile în care numărul locurilor scoase la concurs a fost sensibil egal″, se arată într-un document oficial, citat de Profit.ro.

În plus, conform sursei citate, între 25% şi 35% dintre candidaţi nu îndeplinesc cerinţele minime ale mediului militar.

În document, situaţia este explicată prin oferta pentru mult mai atractivă a mediului privat, care a determinat ca tinerii militari, mai ales ofiţerii ingineri şi soldaţii şi gradaţii profesionişti, să părăsească sistemul militar, ”în special din motive pecuniare”.

https://60m.ro/

Procurorii nu vor banii din ”Furtul Secolului”!

7 dec.

Procurorii nu vor banii din ”Furtul Secolului”!

Curtea de Conturi: Prejudiciul recuperat în 200 de ani” titram ”lovitura” din 11 martie anul trecut. Atunci când dezvăluiam concluziile absolut halucinante ale raportului efectuat de Curtea de Conturi la Primăria comunei teleormănene Crângeni.

Procurorii blochează Dosarul 1545, bazat pe raportul Curții de Conturi!

Inspectorii președintelui Mihai Busuioc stabilind că două angajate ale Primăriei, contabila Ana Corina Niculescu și casiera Dorina Colea au sustras suma de 4.984.000 lei!

Cu finalizare…?

Suma de un milion de euro nemaifiind regăsită în gestiunea administrației publice locale condusă de ”transfugul” politic Iulian Lică. Edilul declarat incompatibil de către ANI, dar care, odată ce a sărit” pârleazul” în PNL, a prins un cu totul alt curaj politic, din moment ce subalternele sale par să fi intrat într-un inedit ”program personal de protecție”.

Oricum, raportul Curții de Conturi privind ”Sinteza rezulatelor acțiunilor de audit desfășurate la U.A.T.C. Crângeni este mai mult decât relevant privind dimensiunile financiare ale ”furtului secolului” astfel descoperit la Crângeni. Dezvăluirile ”NAȚIONAL” conducând la atașarea acestui raport la Dosarul nr. 1545/P/2020. Cu tot cu următoarea concluzie finală: ”În perioada anilor 2017 – 2020, persoanele cu atribuții de contabil și casier din cadrul Primăriei comunei Crângeni și-au însușit nelegal sume de bani în folos personal, atât din veniturile încasate la bugetul local cât și din numerarul ridicat cu cecuri din conturile de cheltuieli de personal și de cheltuieli materiale, deschise la unitatea teritorială de trezorerie. Abaterea este în valoare de 4.983 mii lei”.

Dosarul nr. 1545/P/2020 părea astfel, la un moment dat, unul cu ”finalizare”, mai ales după ce inspectorii Curții de Conturi, polițiștii de la SICE Teleorman și Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede au demarat procedurile legale.

Numai că, la un moment dat, un ”scurtcircuit” de natură politică sau de competența DNA a făcut ca procurorii să nu mai dorească recuperarea prejudiciului creat bugetului local!

Astfel că Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede nu mai ”mișcă niciun deget” în vederea recuperării prejudiciului de un milion de euro! Deși cercetările penale sunt începute încă din anul 2020! Numai că, nici măcar până în prezent, cele două nu au fost trimise în judecată, pentru a putea fi trase la răspundere. Dar mai ales pentru a se putea recupera acest prejudiciu imens pentru bugetul unei simple comune teleormănene. Și asta cu toate că inspectorii Curții de Conturi, ca și polițiștii care au instrumentat dosarul le-au ridicat ”probatoriul” la ”fileu”.

Așa că procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede ori consideră că statul nu mai are nevoie de banii furați, ori mai are dreptate și ”traseistul” Lică atunci când se laudă de ce s-a făcut liberal…

National

Hidroenergia, interzisă țărilor din Europa de Est. ONG-urile atacă proiectele naționale

7 dec.

Hidroenergia, interzisă țărilor din Europa de Est. ONG-urile atacă proiectele naționale

Proiectul inițiat de Ministerul Energiei privind finalizarea și execuția a nouă hidrocentrale în România a fost atacat în presa străină de ONG-rile de mediu care activează în țara noastră. Atacul nu este izolat, ci face parte dintr-un plan concertat la nivelul UE, care urmărește interzicerea hidrocentralelor noi în Europa Centrală și de Est, pe motiv că râurile ar fi ”saturate”.

Bankwatch România, ONG-ul finanțat de Ministerul Mediului din Germania, care acționează în instanță aproape toate proiectele energetice din țară, pe motiv că ar distruge mediul, a atacat și proiectul Ministerului Energiei, prin care urmează să se finalizeze nouă amenajări hidroenergetice. De data aceasta, Bankwatch s-a adresat unui site de presă din Marea Britanie, Emerging Europe, unde s-a dezlănțuit împotriva proiectelor.

”Ordonanța reînvie hidrocentrale controversate începute cu zeci de ani în urmă, printre care uzina Bumbești-Livezeni, din Parcul Național Cheile Jiului, și centrala Râstolița, din Parcul Național Călimani-Gurghiu, iar toate centralele sunt promovate de Hidroelectrica, deținută de stat. Ordonanța va scuti hidrocentralele de la evaluări de mediu și va permite Hidroelectrica să aprobe propriile analize de fezabilitate. Pe lângă cele două parcuri naționale, plantele ar afecta grav douăzeci de situri Natura2000, un sit Ramsar și zeci de râuri, dintre care unul este singurul loc de reproducere cunoscut al somonului de Dunăre, pe cale de dispariție din România”, notează site-ul Emerging Europe. Totodată, site-ul critică planurile guvernamentale de finanțare a centralelor prin folosirea fondurilor publice ale UE, prin intermediul noilor capitole ale planului de redresare care urmează să fie depuse în curând ca parte a pachetului REPowerEU.

Presiuni la Comisia Europeană

Conducerea Bankwatch România a declarat, pentru site-ul Emerging Europe, că susținerea proiectelor hidroenergetice ale Hidroelectrica este ilegală și constituie un abuz flagrant al crizei energetice. „Chiar dacă construcția ar fi reluată mâine, proiectele nu ar fi gata pentru cel puțin încă trei ani, mult prea târziu pentru a ajuta la securitatea imediată a aprovizionării. Comisia Europeană trebuie să se asigure că nu sunt folosite fonduri publice pentru această abominație. Lipsa analizelor tehnice și economice actualizate înseamnă că proiectele nu pot funcționa niciodată conform planului, având în vedere modelele hidrologice din ce în ce mai imprevizibile cauzate de schimbările climatice”, a precizat Ioana Ciuță, președintele Bankwatch România, pentru site-ul londonez Emerging Europe.

Mai mult, conducerea Bankwatch România arată că, având în vedere impacturile prognozate ale schimbărilor climatice asupra zonei de sud a României, cu scăderea nivelului de precipitații și deficitul de apă, este de așteptat ca deversarea râului Jiu, printre altele, să scadă, în timp ce cererea de apă din partea tuturor consumatorilor (gospodării, turism) va crește, reducând eficiența producției de energie. Totodată, Pippa Gallop, coordonatorul energetic al Europei de Sud-Est la CEE Bankwatch Network, a afirmat că ceea ce plănuiește România este complet ilegal și Comisia Europeană trebuie să reacționeze prompt.

Energia ieftină, stopată în țările sărace

Grupurile de mediu din UE militează pentru interzicerea finanțării noilor proiecte hidroenergetice, pentru a proteja râurile din Europa Centrală și de Est, despre care spun că sunt deja saturate cu hidroenergie. Fiecare nouă instalație hidroenergetică are efecte negative suplimentare asupra ecosistemelor de apă dulce din Europa, care pot fi atenuate doar într-o măsură limitată și nu pot fi gestionate de natură, susțin activiștii de mediu din UE. ”Bulgaria, Ungaria, Slovacia, România și Ucraina la un loc au deja peste 1.000 de hidrocentrale, cu aproximativ 400 mai multe planificate sau în construcție”, susțin reprezentanții World Wildlife Fund (WWF) Europa Centrală și de Est.

National

NEAM DE SLUGI…

7 dec.

NEAM DE SLUGI…

Aproape că nu a existat ieșire publică a demnitarilor americani prin care aceștia să nu îi preseze pe omologii germani cu privire la ridicarea ”de îndată”, la 2%, a plafonului bugetar destinat exclusiv Apărării. Iată însă că, la sfârșit de an, Cancelarul Olaf Scholz a catadicsit să le răspundă partenerilor strategici din NATO…

Dar doar prin vocea purtătorului de cuvânt al Guvernului… Cel care i-a informat sec, atât pe proprii contribuabili cât și pe americani, că ”este adevărat că probabil Germania nu va atinge nici în acest an ținta de 2% din PIB pentru apărare – există diverse indicii în acest sens. Rămâne de văzut dacă acest lucru va fi posibil pentru anul viitor”. Purtătorul de vorbe al Cancelarului precizând doar că ”Berlinul dorește să atingă acest obiectiv în această legislatură”. Dând astfel din nou cu ”flit” solicitărilor americane. De ce? Pentru că guvernul german a decis că prioritate absolută au alocările bugetare pentru sprijinirea cetățenilor germani și a companiilor autohtone pentru a face față actualei crize economice globale! În timp ce ”România educată” a trecut deja la 2,5% și se pregătește de 3%…

Aurescu își cere scuze SUA pentru ”prostia românească”

Și, uite, poate și de asta Germania este unde este… Iar România doar un ”stat eșuat”. Fără autostradă peste Carpați. Fără o secție adevărată pentru ”marii arși”, nici măcar la atâția ani de la tragedia de la ”COLECTIV”. Dar cu vize obligatorii pentru SUA. Și în care liderii de la București, indiferent de culoarea lor politică, parcă forțează, cu o încăpățânare demnă de o cauză mai bună, să le pună românilor ștampila universală de ”neam de slugi”…

Armata… Femeia… Alabama!

Ce este drept, la fel de fermi se dovedesc și ”marii bărbați de stat” de la București în apărarea interesului național. Dar a celui american… German… Francez… Austriac… Sau oricare alt ”stăpân” care își revendică ”hegemonia” asupra ”Coloniei”.

Scholz le-a dat din nou flit!

Revenind însă la ”parteneriatul strategic” cu SUA, trebuie să recunoaștem că acesta merge ca uns! Ce este drept, într-o singură direcție… Astfel că Ministerul Apărării Naționale tocmai ce a ”înghițit” pe nerăsuflate ”oferta de nerefuzat” a americanilor de a permite instalarea de armament nuclear pe teritoriul țării noastre. Fără ca, în acest sens, Ministerul Apărării Naționale să mascheze barem decizia de ultimă oră prin altfel obligatoria ”trimitere spre aprobarea CSAT”… Așa că aproape am ajuns să îl regretăm pe ”bătrânul combinator” Dîncu…

Însă ce pretenții să avem când, uite că propaganda operativă susținută din fondurile de război ale DGIA ”duduie” de noi ”dovezi” privind ”trăinicia și întărirea” parteneriatului strategic româno – american! Un ultim ”succes istoric” fiind elogiosul comunicat cu privire la întrevederea avută de ministrul român al Apărării, în cadrul ”Parteneriatului Strategic”. MApN ajungând să se împăuneze că ministrului român al Apărării, fie el și unul oricum considerat drept ”omul americanilor” i s-a permis să prezinte raportul și mărețele realizări în fața ”partenerilor”. Astfel, ”ministrul român al Apărării a evidențiat importanța subiectului „Femeia, pacea și securitatea” și a afirmat că țara noastră a făcut pași importanți în implementarea Rezoluției 1.325 (2000) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite – Femeile, pacea și securitatea, adoptată la 31 octombrie 2000.

De la Biden, nici măcar cu o șapcă nu s–a ales Iohannis

Tîlvăr a preluat conducerea procesului de promovare și implementare a Agendei Femeile, pacea și securitatea la nivel național, asigurând Punctul focal național în relația cu organizațiile naționale și internaționale care activează în domeniul de referință”.

Și în fața cui credeți că s-a ploconit ministrul român al Apărării cu aceste angajamente personale, pe un subiect atât de ”fierbinte” pentru românii care nu au cu ce să își plătească facturile? În fața șefei Gărzii Naționale din Alabama!

Ministrul român al Apărării, la dispoziția șefului Gărzii Naționale din Alabama

Și oricât am încerca să păstrăm proporțiile, nu ne putem abține să nu ne întrebăm dacă, de exemplu, șeful Poliției Locale din Călărași ar fi mers în SUA, secretarul american al Apărării s-ar fi prezentat personal în fața sa pentru a îl asigura de ”îndeplinirea” unei Agende oarecare…

Dar ăsta este debilul stat român! Unul în care obediența deja miroase a ”slugărnicie”… Excesul de zel în fața ”stăpânilor” fiind relevat și de ”preaplecatul” ministru de Externe… Bogdan Aurescu ”certând” public românii că nu sunt în stare să completeze corect formularele pentru vizele SUA, după ce Blinken a refuzat fie și să deschidă acest subiect de discuție… Urmarea? Ministrul ”nostru” de Externe s-a și grăbit să declare public că de vină sunt strict sutele de mii de români ”analfabeți” care habar nu ar avea să completeze un formular! Doar pentru ca nu cumva să aibă americanii impresia că li s-ar putea reproșa și lor ceva.

Așa că ”Parteneriatul Strategic” merge înainte. Ce este drept, de la București mai degrabă în ritmuri de ”Veșnica Pomenire” statului român. Cel așa ”eșuat”, cum deja a anunțat Klaus Iohannis că ni-l lasă…

National

Grandomanie sau prostie? VIDEO/„Monarhul” din Sibiu: „Nu dai mîna cu mine și nu-mi întorci spatele”!

7 dec.

Seria gafelor prezidențiale comise de Klaus Iohannis a continuat și de Ziua Națională a României. Cu acest prilej, Klaus Iohannis a acordat mai multe decorații unor personalități marcante din sănătate și învățămînt. El, profesorașul suplinitor de fizică, navetistul pe bicicletă la Avrig, a ajuns, prin natura funcției actuale, să decoreze cîțiva profesori universitari pe care altfel nu i-ar fi întîlnit vreodată.

Probabil că din acest complex a venit și felul mîrlănesc în care i-a tratat chiar de Ziua Națională! Așa cum veți vedea în filmul realizat de noi pentru „Cotidianul TV”, Klaus Iohannis a scos la iveală două reguli de protocol care funcționează la Palatul Cotroceni de cînd dumnealui este chiriaș acolo:

– nimeni nu are voie să dea mîna cu Președintele!

– nimeni nu are voie să-i întoarcă spatele, ci trebuie să meargă înapoi „în marșarier”!

Știu că pare de necrezut că Iohannis ar putea să facă așa ceva, dar, pentru a înțelege mai bine imaginile șocante, să vă spun ce s-a întîmplat în ziua de 1 Decembrie la Palatul Cotroceni, eveniment ce poate fi văzut integral pe pagina de internet „Președintele României”.

În acea zi, mai multe personalități din sănătate și învățămînt au primit decorații ca semn de recunoaștere a meritelor lor. După intonarea Imnului național, au fost chemați pe rînd să-și ridice decorațiile.

Primul a fost prof. univ. dr. Constantinoiu Silviu, prezentat de speaker ca la catalog, nu cum se prezintă personalitățile, adică mai întîi prenumele (căci asta înseamnă -pre, adică înainte) și apoi numele. Domnul profesor, emoționat de acest moment, face cîțiva pași, ia decorația din mîna lui Iohannis și… întinde mîna pentru a-l saluta pe Președinte, așa cum se face, de regulă, în astfel de situații! Numai că, exact atunci, Iohannis își retrage mîna, refuzînd salutul! Totuși, pentru a evita în ultima clipă penibilul situației, Iohannis își dă seama ce se va spune despre gestul său și întinde mîna spre profesor, care revine și-i strînge și el mîna!

Veți observa însă că toți ceilalți decorați, și ei tot profesori universitari, nu mai întind mîna pentru a-l saluta pe Iohannis, ci doar își iau decorațiile și pleacă! Este clar că toți fuseseră instruiți să nu strîngă mîna Președintelui, ci să ia decorația, după care să plece! Probabil că, fiind primul, de emoție, profesorul Constantinoiu a uitat de indicații și așa a ieșit la iveală ceea ce era greu de închipuit, acest „protocol” de prost gust de la Cotroceni. Măcar regele Carol al II-lea întindea mîna spre musafir, chiar dacă îi da voie să-i strîngă doar două degete!

Totuși, nu înțeleg cum de toți profesorii au acceptat această regulă absurdă fără să protesteze, ba, mai mult chiar, mulțumindu-i pentru decorare! Nici la ei nu mai este nici onoare, nici orgoliu?

Cu ocazia acestei festivități a mai ieșit la iveală un element de protocol aiuristic al Cotroceniului, ceva care exista mai demult, dar care acum s-a văzut în toată „splendoarea” lui penibilă: mersul înapoi, în marșarier, pentru a nu stat nici o clipă cu fundul spre Președinte! Acest element este împrumutat de Iohannis de la curtea regală a Marii Britanii, acolo unde toți curtenii erau obligați să meargă „în marșarier”, numai că acolo este vorba despre o cutumă de sute de ani!

Eroina acestui episod din ziua de 1 Decembrie este deja celebra Delia Dinu, șefa de protocol de la Cotroceni. Veți vedea că, de fiecare dată cînd îi duce lui Iohannis decorațiile, Delia se întoarce la locul ei MERGÎND CU SPATELE, uitîndu-se cu coada ochiului pentru a vedea pe unde calcă!

De ce să facă așa ceva? Exces de reguli absurde? Îl consideră pe Iohannis rege? Îi impune Iohannis această regulă care să-i satisfacă nemăsuratul său orgoliu? Ține așa ceva de „egalitatea de gen” pe care o tot clamează Iohannis? Îi place Deliei Dinu atît de mult umilința, încît s-o practice la fiecare expunere publică, așa cum s-a întîmplat și cu ocazia discursului lui Iohannis din Senat, cînd i-a dus și i-a luat cele 2-3 file de pe pupitru ca nu cumva să obosească „monarhul”?

Sînt întrebări pe care cineva trebuie să le lămurească într-o zi, astfel încît gărgăunii Puterii să nu nască în mintea lui Klaus Iohannis monștri și mai periculoși, care să-i facă pe cei de pînă acum să pălească.

Filmul evenimentului de la Cotroceni, disecat de noi pentru a sublinia scenele grotești, poate fi văzut integral pe „Cotidianul TV”:

IOAN SPANU/ http://cotidianul.ro/

Declic, protest în fața Guvernului

7 dec.

Un protest organizat de Declic este programat să se desfăşoare, miercuri la prânz, în faţa sediului Guvernului. Participanții cer eliminarea pensiilor speciale, afişând şi un mesaj de mari dimensiuni în acest sens.

Membrii Comunităţii Declic vor merge în audienţă, pe rând, la Guvernul României şi vor solicita tăierea pensiilor speciale.

Pe toată durata audienţelor, vor afişa mesajul ”Tăiaţi pensiile speciale”. Mesajul, lung de peste 10 metri, va ocupa toată alveola de la intrarea C în Palatul Victoria, în aşa fel încât să fie văzut de membrii Executivului.

Ei solicită Guvenului, prin această acţiune, să urgenteze adoptarea proiectului de lege şi trimiterea lui în Parlament.

”Acum 2 săptămâni, ministrul Muncii spunea în Parlament că în 3 zile coaliţia va agrea proiectul de lege privind tăierea pensiilor speciale. Astăzi, anunţă că Guvernul nu se grăbeşte să respecte termenul de 31 decembrie. Suntem în ultima lună a anului şi încă nu avem un proiect public privind reforma sistemului de pensii. În ritmul în care Guvernul îşi respectă promisiunile, România va pierde banii din PNRR şi va plăti de la anul pensii indexate pentru speciali”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatorul campaniei ”Tăiaţi pensiile speciale!”.

Cotidianul RO

Viktor Orban: „Niciun veto, niciun şantaj”

7 dec.

Relatările media că Ungaria s-a opus prin veto ajutorului financiar al Uniunii Europene pentru Ucraina sunt „fake news” („ştiri false”), a scris marţi pe Twitter premierul ungar Viktor Orban, ca reacţie la informaţiile de la o reuniune la Bruxelles a miniştrilor europeni de finanţe, potrivit agenţiei oficiale de presă ungare MTI.

„Toate ştirile de azi vorbeau despre cum s-a opus Ungaria asistenţei financiare pentru Ucraina. Acestea sunt ‘fake news’ (‘ştiri false’). Ungaria este pregătită să ofere asistenţă financiară Ucrainei, pe bază bilaterală. Niciun veto, niciun şantaj”, a postat el.

„Vrem să convingem, totuşi, statele membre ale UE că datoria comună a UE nu este soluţie. Dacă vom continua să mergem în jos spre o comunitate a datoriei, nu ne vom mai putea întoarce. Noi ne imaginăm un alt fel de viitor pentru Europa. Unul construit pe state membre puternice, în locul unor mormane uriaşe de datorie comună”, a adăugat Orban.

Ungaria s-a opus marţi prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde de euro sub formă de ajutor macrofinanciar pentru Ucraina pentru anul 2023 propus de Comisia Europeană, iar din acest motiv Uniunea Europeană va căuta acum o soluţie – cu sprijinul restului statelor din blocul comunitar – pentru a canaliza asistenţa financiară către Kiev.

”Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul finanţelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziţia Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru această ţară central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

Cotidianul RO

Cristoiu – De vină e Vladimir Putin!

7 dec.

S-a lansat mesajul obligatoriu pentru presa noastră de partid și de stat: Dacă nu intrăm în Schengen, de vină e Vladimir Putin!, scrie jurnalistul Ion Cristoiu într-un Editorial publicat pe blogul său, pe care îl redăm:

Șo pe Austria! Admiterea noastră în Spațiul Schengen a luat deja înfățișarea unei finale de cupă mondială în prelungiri. Nu doar Klaus Iohannis, dar și alți lideri români, susțin că Se mai joacă. Se joacă pînă în ultima secundă a meciului, altfel spus, chiar și pînă se încheie Consiliul JAI. Am scris și am spus în Jurnalul meu video că sigur vom intra în Schengen. Aserțiunea mea își avea explicația în decizia Comisiei Europene de a realiza un Plan de prevenire a migrației ilegale pe ruta Balcanilor de Vest așa cum a cerut Austria la reuniunea JAI din 25 noiembrie 2022. Am fost convins că Austria a anunțat opunerea la admiterea noastră și a Bulgariei invocînd Ruta Balcanii de Vest, deși România nu face parte din Rută, pentru a obține Planul de la Comisia Europeană, cea care a garantat pentru România și Bulgaria. Pentru cancelarul Austriei, reuniunea de la Tirana din 6 decembrie 2022 era un bun prilej de a da înapoi. Cu toate acestea, marți, 6 decembrie 2022, Cancelarul Austriei a declarat înaintea reuniunii că se opune în continuare extinderii Spațiului Schengen cu Bulgaria și România.

Pentru mine nu această declarație mă face să cred că Austria va merge pînă la capăt, ci altceva, mai important:
Luni, pe la prânz, televiziunea de partid și de stat Digi 24, oficiosul regimului Iohannis, a difuzat materialul Austria dansează cum îi cîntă Rusia.

E clar, nu-i așa?
Nu vom intra în Schengen din cauza Rusiei, care acționează prin intermediul Austriei.

E ridicol?
Firește că da.
Numai că imediat toate siturile și televiziunile de partid și de stat, ca sub puterea unei baghete magice, s-au năpustit asupra Austriei ca slugă a Rusiei.

Asta înseamnă că Puterea știe că Austria se va opune pînă la capăt.
Și atunci s-a scos din lada cu clișee a stalinismului sloganul Dușmanul de clasă e de vină că nu sînt măsline pe piață!

Dincolo de sugestia că Puterea și-a luat adio de la Schengen, manevra, pe cît de penibilă, pe atît de șmecherească, ne confirmă un adevăr:
Presa noastră a devenit presă de partid și de stat.

Un semnal grav pentru Klaus Iohannis. Marius Manole, actor la Naționalul , a fost prezent la Chișinău cu spectacolul Eu sînt vîntul. Pe facebook, el a postat, nu fără emoție sinceră, trăirea stîrnită de un eveniment petrecut în sala de doar 60 de locuri de la Teatrul Alexei Mateevici:

„Bucuria reîntîlnirii cu publicul de aici, un public cald și dornic să vadă teatru.
Bucuria zilei însă a fost și mai mare cînd, în sala de numai 60 de locuri, a intrat o doamnă și s-a așezat discret undeva în rîndul 2. La prima vedere am crezut că este doamna Președinte Maia Sandu.
Dar imediat mi-am revenit și mi-am dat seama că nu avea cum.
Fără SPP, fără tam-tam, fără să se facă mare eveniment mediatic… nu, n-are cum. Doar că ce să vezi, doamna discretă din rîndul 2 era chiar președinta Maia Sandu care și-a cumpărat bilet. Am fost invidios pe colegii mei din Basarabia că au norocul ăsta.
Să aibă un asemenea președinte. Mîine voi înainta cererea de cetățenie, așa că sînt fericit să vă anunț că eu sînt mîndru de președintele meu.”

N-ar fi un eveniment semnificativ în această postare dacă Marius Manole ar fi doar un actor, mai mult sau mai puțin talentat.
Marius Manole e însă și un influencer în lumea TeFeListă.
Lumea care l-a sprijinit pe Klaus Iohannis în confruntarea cu Victor Ponta.
Lumea care l-a sprijinit pe Klaus Iohannis în confruntarea cu Liviu Dragnea.
Lumea în mijlocul căreia a poposit, cu geacă roșie, Klaus Iohannis pentru a semnala că protestele din Piața Victoriei beneficiază de sprijinul său de președinte devenit brusc chibiț.

Postarea lui Marius Manole devine un eveniment pentru că ea semnalează distanțarea Lumii TeFeListe de Klaus Iohannis.
Felul simplu, omenesc, de a fi al președintei Maia Sandu e pus în contrast subtil cu felul arogant, ciocoiesc de a fi al președintelui Klaus Iohannis.

Gestul lui Marius Manole nu e singular în Lumea TeFeListă. Majoritatea celor care l-au sprijinit pe Klaus Iohannis, în stradă și pe rețele sociale, l-au părăsit în chip public pe Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis și-a pierdut electoratul.
L-a cîștigat pe cel al lui Liviu Dragnea?

http://cotidianul,ro/

Și rectorul Mihnea Costoiu ar putea scăpa de condamnare

7 dec.

Instanța supremă a decis să repună pe rol judecarea apelului în procesul în care rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu, are o condamnare de 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în dosarul „Cutezătorii”, pentru a se analiza dacă se aplică decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.

Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.

Ulterior, pe 25 octombrie, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.

Această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.

Este şi cazul dosarului în care Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, în prezent rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-un dosar cu prejudiciu de 10 milioane euro legat de închirierea bazei sportive „Cutezătorii” către fostul tenismen Dinu Pescariu.

Magistraţii de la Instanţa supremă au dispus repunerea dosarului pe rol, pentru a se analiza dacă se aplică deciziile CCR şi ÎCCJ privind prescrierea faptelor.

„Având în vedere că la data 28 noiembrie 2022, în Monitorul Oficial nr. 1141 a fost publicată decizia nr.67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători – Penal 2 2022 constată că se impune repunerea pe rol a cauzei cu nr. 861/1/2022 şi reluarea judecării apelurilor formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin împotriva sentinţei penale nr.137 din data de 31 martie 2022, pronunţată de ÎCCJ, Secţia penală, în dosarul nr. 808/1/2018, privind şi pe intimata persoană vătămată Ministerul Educaţiei Naţionale. Va fixa termen la data de 30 ianuarie 2023”, se arată în hotărârea instanţei.

În martie 2018, Mihnea Costoiu, la data faptelor secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, pe vremea mandatului Ecaterinei Andronescu, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu, în acelaşi dosar fiind dispusă soluţia clasării în cazul lui Dinu Pescariu ca urmare a lipsei de probe.

Dosarul are ca obiect închirierea nelegală a bazei sportive „Cutezătorii” către o fundaţie a lui Dinu Pescariu.

„În perioada martie – septembrie 2009, Mihnea Cosmin Costoiu, în calitatea menţionată, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind bunurile proprietate publică, a încheiat cu Fundaţia ‘Dinu Pescariu’ un act adiţional la un contract de locaţiune încheiat anterior cu Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA – APPS). Actul adiţional a fost încheiat fără a exista o aprobare dată printr-o hotărâre de guvern, fără organizarea unei licitaţii publice în condiţiile legii, precum şi în lipsa avizului direcţiilor de specialitate din cadrul ministerului”, spune DNA.

Conform aceleiaşi surse, documentul a fost încheiat în condiţiile în care Ministerul Educaţiei Naţionale dăduse în judecată Fundaţia „Dinu Pescariu” pentru rezilierea contractului, procesul fiind la acel moment în curs de judecată. Procurorii susţin că situaţia creată prin semnarea actului adiţional era menită să oprească procesul în care Ministerul Educaţiei Naţionale solicitase încetarea contractului de locaţiune.

„Prin această modalitate s-a cauzat Ministerului Educaţiei Naţionale un prejudiciu în valoare totală de 10.796.662 euro reprezentând diferenţa dintre valoarea reală de piaţă a chiriei în sumă de 11.741.662,8 euro (111.825,36 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018) şi suma efectiv plătită de Fundaţia „Dinu Pescariu” de 945.000 euro (9000 euro/lună x 105 luni în perioada iulie 2009-martie 2018)”, spun procurorii.

Cotidianul RO

%d blogeri au apreciat: