Presa bulgară: Schengen în câteva ore! Ce se poate întâmpla, cine ia deciziile? Bulgaria și România pot fi separate?

7 dec.

Presa bulgară: Schengen în câteva ore! Ce se poate întâmpla, cine ia deciziile? Bulgaria și România pot fi separate?

Evenimente și întâlniri care sunt anunțate, precum și cele care stau în mod deliberat departe de microfoanele și camerele de luat vederi ale presei, vor stabili în următoarele ore dacă Bulgaria va fi acceptată ca membru al Acordului Schengen, publicația bulgărească Dnevnik, citată de Rador.

Dar chiar dacă nu se ajunge la o decizie în acest interval de timp, acesta poate să nu fie sfârșitul lobby-ului, consultărilor și convingerii țărilor din UE până la sfârșitul anului. Există chiar și o posibilitate teoretică ca acestea să continue în primele câteva săptămâni din 2023.

Ziarul „Dnevnik” a vorbit cu sursele sale din Bruxelles și Sofia despre scenariile probabile și care sunt limitările care fac imposibil de implementat unele dintre amenințări și promisiunile mai îndrăznețe.
Iată concluziile rezumate:

Când va avea loc votul?

Acest lucru trebuie făcut în unanimitate de miniștrii de interne și justiție din statele Acordului Schengen la Consiliul UE, programat în perioada 8-9 decembrie. Nu a fost încă finalizată ordinea de zi, așa că votul ar putea avea loc joi (mai probabil) sau vineri. Totul ar trebui clarificat după o întâlnire la nivelul reprezentanților permanenți ai statelor membre UE, pe 7 decembrie, miercuri, pentru a fi pregătiți din timp pentru întâlnire.

Ce se va vota?

Se pregătesc două voturi: unul pentru Croația și al doilea pentru Bulgaria și România. Modul exact în care se va face acest lucru depinde de un set de factori, pentru care președinția cehă a Consiliului UE caută un echilibru.

Bulgaria și România pot fi separate?

„Împachetarea” Bulgariei și României se datorează faptului că cele două țări au intrat împreună în UE și astfel a fost menținut procesul lor de integrare în următorii ani. O excepție de la acest principiu este mișcarea către Zona Euro, de care Bucureștiul spune că nu este interesat deocamdată, în timp ce Sofia se află în „sala de așteptare” a monedei unice și speră să o folosească pentru a înlocui leva peste un an.

Despărțirea lor este teoretic posibilă, dar nu se poate întâmpla la reuniunea din 8-9 decembrie și la acest nivel.

O astfel de acțiune provoacă tulburări și necesită luni de pregătire, inclusiv analize juridice și de altă natură, consultarea Parlamentului European și o decizie a Consiliului European. La acesta liderii tuturor statelor membre trebuie să fie de acord cu o astfel de schimbare.

Potrivit surselor ziarului “Dnevnik”, acesta ar fi un caz foarte neobișnuit, iar împotriva unor astfel de excepții și a creării de precedente, în principiu, există rezistență din partea a cel puțin câtorva importante capitale europene. Cele două țări au o istorie comună, în care câteodată România, altă dată Bulgaria au fost văzute ca provocând întârzieri, adică nu avem nimic unic momentan.

De asemenea, nu există un grup solid puternic nemulțumit doar de Bulgaria, să spunem țări care să o facă singurul membru continental al UE în afara Schengen. Uniunea Europeană, chiar și cu noul Mecanism mai dur al statului de drept, preferă să motiveze schimbarea, nu să aplice pedepse.

Pot miniștrii să lase Croația, dar nu și Bulgaria/România?

Da. Dar niciuna dintre țările care critică pregătirea bulgarilor și românilor pentru Schengen nu a exprimat un astfel de scenariu. Apariția și mai ales realizarea sa în orele rămase până la ședința ministerială par imposibile.

Deci se lucrează pentru un compromis

Da. Iar pentru el, atât olandezii (ca cei mai aprinși critici), cât și bulgarii (ca cei mai expuși riscului de izolare, deocamdată) trebuie să ofere ceva și să facă concesii legat de ceva. Și nu numai ei, ci și românii, austriecii, suedezii, danezii.

Franța, ca țară care a conferit dinamică procesului în timpul președinției sale a Consiliului UE în prima jumătate a anului, ar trebui să nu abandoneze cu ușurință această prioritate a sa privind extinderea Schengen. Ea poate face lobby pentru extindere și ca membru al Troicii de fost, actual și viitor președinte al Consiliului (Franța – Cehia – Suedia).

După 1 ianuarie, o nouă țară intră în acest format – Spania -, în calitate de președinte rotativ, în a doua jumătate a anului 2023.

Și nu trebuie uitat niciodată că și compromisul trebuie să fie acceptabil pentru cele patru țări (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein) care nu sunt în UE, dar sunt țări asociate și participă la pregătirea actelor, adoptate ulterior de instituțiile competente ale UE.

Acțiunile au loc în acelați timp (și ar trebui să fie sincronizate) pe mai multe linii – ale ministerelor de externe, de interne, justiție, servicii de securitate, aproape sigur și discuții cu prim-miniștri, președinți și comisari europeni.

De ce natură este acest compromis?

Cele de mai sus arată de ce este foarte dificil de speculat asupra acestei probleme. Compromisul poate lua o formă tehnică – de exemplu, o decizie privind introducerea treptată a unei frontiere Schengen pentru Bulgaria și România.

Modelul este cunoscut de aproape un deceniu și presupune, conform unui grafic clar, să călătorească mai întâi fără verificări ale pașapoartelor la aeroporturi, apoi în porturi și în final la granița terestră. Dar este mai complicat de implementat – în practică cele două țări se vor găsi pentru o vreme în regimuri diferite de trecere a diferitelor părți ale granițelor.

Compromisul poate avea și o formă politică, chiar radicală. Miniștrii pot decide joi că nu pot ajunge la un acord la nivelul lor și să trimită problema liderilor statelor membre. Prim-miniștrii și președinții celor 27 de țări din UE (dintre care 22 sunt în Schengen) se întrunesc cel mai devreme în perioada 15-16 decembrie pentru ultimul lor Consiliu European. Nu se poate spune dacă – în cazul în care se ajunge la această opțiune – vor dori să se ocupe de această problemă acum.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat în noiembrie că poate nu se vor grăbi pentru Consiliul Miniștrilor de Interne din decembrie, să se mai lucreze puțin și, dacă este cazul, să avem o decizie a liderilor UE în primele două luni ale anului 2023. Ministerul bulgar de Externe a vorbit, aproape în același timp, despre căutarea unor oportunități în diferite formate, au existat indicii similare în mesajele de la Centrul de presă al președintelui Rumen Radev.

De cine depinde când va fi un nou vot

Acestea sunt atribuțiile președinției Consiliului UE. În cele trei săptămâni rămase până la sfârșitul anului, sunt cehii. Pentru Suedia, care preia atribuțiile de la 1 ianuarie, subiectul poate să nu fie chiar printre priorități, ori să fie scos cu totul. Apoi urmează spaniolii, belgienii la începutul lui 2024…

În acest timp, există suficiente țări nemulțumite de starea actuală a Schengen și de politica de migrație din UE, pentru a amâna un nou vot, până când nu va avea loc o reformă internă. În UE, acest lucru durează ani de zile.

Dar este posibilă o graniță Schengen între Bulgaria și România?

Teoretic, da. Dar ca acest lucru să se întâmple în viitorul imediat este absurd. Întrebată despre acest scenariu, o sursă de la Bruxelles a ziarului „Dnevnik” a explicat că nici Bulgaria, nici România nu au în prezent vreo pregătire tehnică pentru așa ceva.

Cele două țări au activități comune la frontiera lor comună, dar transformarea acesteia într-o frontieră Schengen necesită o evaluare cuprinzătoare și o descriere și stabilire detaliată a modului în care ar arăta ea de-a lungul Dunării și care ar fi punctele de trecere a frontierei în Dobrogea. Provocarea este mare și pentru că Bulgaria are o graniță mult mai scurtă cu o țară Schengen – Grecia, iar experiența de la aceasta nu se transferă automat de-a lungul întregii granițe de nord și la Marea Neagră.

Și încă ceva…

Contextul nu va fi favorabil și liniștit. Mai ales după ancheta jurnalistică internațională de luni, cu acuzații că polițiștii de frontieră bulgari au tras direct asupra migranților împinși înapoi în Turcia. Raportul dintre ceea ce s-a arătat până acum și faptul că scriu despre caz publicații prestigioase și echipe de anchetă lasă impresia că acesta poate să nu fie sfârșitul articolelor.

Probabil că vor exista noi cazuri în Bulgaria de traficanți prinși ce trec ilegal granița.
La fel și discursuri emoționante ale politicienilor în Bulgaria și în Europa.

https://60m.ro/

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: