Angelo Davidescu: Ce-aș face eu dacă aș fi președintele României?
Indiferent din ce organizație/coaliție ar face parte țara (UE, NATO, OSCE, Comisia Veneția, etc.)? N-aș vota nimic împotriva reglementărilor dreptului internațional. Oricine și oricât s-ar supăra. M-aș pișa pe ei. Aș arăta că am în spate un popor care ține la principii.
Și orice turnură ar lua evenimentele politice, militare etc., aș rămâne consecvent. Doar așa îți poți câștiga respectul, stima și încrederea. Devii un partener predictibil. Și chiar dacă se vor supăra pe tine, într-o conjunctură anume, te vor trata ca pe un partener de încredere, nu ca pe un sclav.
Uite ce-am făcut cu Schengen-ul. Am plecat capul la tot ce au spus și degeaba. S-au pișat pe noi. Fiindcă au văzut că ține. La fel și cu Delta Dunării, la fel și cu cerealele ucrainene, la fel cu toate.
Păi când ai boi care te reprezintă, ca popor, la ce să te aștepți? Aș da cu pumnul în masă acolo: „Alooooo…! Cu cine vorbiți aici? Cu a 7-a țară din UE ca nr. de locuitori? Care și-a pus resursele la dispoziție? Ce spun tratatele? Înființăm acum noi reguli, suntem golani aici la Bruxelles? O dăm pe „mangleală”?
Ne dați 0,5 EUR/ Ha compensații? Bă nu vă e rușine, bă, derbedeilor? Cu ce mă duc eu la popor? Sictir! Luați-vă hipermarkert-urile, până nu le dau foc românii. Dar pentru asta trebuie să ai și susținere. Nu să iasă #reziștii în piețe să te dea jos.
Numele lui Rareş Bogdan apare în dosarul privind mita de 22 de milioane de euro de la Otopeni. Europarlamentarul evită să spună dacă a furat
Numele europarlamentarului Rareş Bogdan ar apărea în dosarul în care se investighează prelungirea contractelor pentru închirierea spaţiilor comerciale de la Aeroportul Otopeni, au declarat surse judiciare pentru Adevărul. Europarlamentarul evită să spună dacă a furat.
Întrebat de „Adevărul” despre informaţiile conform cărora numele lui ar apărea în dosar, Rareş Bogdan a avut un răspuns ironic: „Mâine o sa fiu acuzat că cresc găini şi mânănc copii la micul dejun, în loc de ouă. Ieri eram agentul lui Putin, mâine voi fi al Chinei”.
Ulterior, europarlamentarul a spus că nu există niciun denunţ care să îl vizeze, lăsând să se înţeleagă că informaţiile referitoare la dosar ar fi o tentativă de presiune: „Spun ce am de spus şi acţionez cum cred, orice presiuni vor fi pe mine”.
Întrebat dacă îi cunoaşte pe omul de afaceri Cristian Bălan şi pe fostul şef al Companiei Aeroporturi, George Ivan, ambii cercetaţi de DNA, Bogdan a menţionat: „Cristi Bălan a fost vecin cu mine în Stejarii, are două fetiţe splendide, eu doi copii, el la parter, eu la 1. Cu Ivan ştiu doar că a fost la un moment dat director, cred”.
Ce vizează ancheta DNA
Tribunalul București a plasat în arest la domiciliu patru persoane în dosarul de corupție privind prelungirea unor contracte pentru închirierea spațiilor comerciale din Aeroportul Otopeni.
Este vorba despre George Ivan, fost director general și fost director comercial la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), în prezent angajat în cadrul instituției, și trei oameni de afaceri: Cristian Bălan, Cătălin Lăscuț, supranumit regele duty-free-urilor, și Laurențiu Tănăsescu, director în cadrul firmei lui Lăscuț.
În același dosar, Bogdan Liţoi, fost director al Direcției Management Facilități Aeroportuare din cadrul Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), în prezent angajat al aceleiași societăţi naționale, este cercetat sub control judiciar pentru luare de mită.
Procurorii susțin că, în intervalul ianuarie-noiembrie 2022, Bălan Cristian i-ar fi cerut lui Cătălin Lăscuț și directorului unei alte firme, direct sau prin intermediul lui George Ivan, peste 22 de milioane de euro pentru a interveni la oficiali din Ministerul Transporturilor în vederea prelungirii unor contracte pentru exploatarea unor spaţii comerciale la Aeroportul Otopeni.
“În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra ministrului transporturilor și directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceștia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea inculpatului care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, respectiv între CNAB și societatea unde lucrează directorul general”, explică DNA.
Într-un context asemenător şi pentru acelaşi motiv, spun procurorii, în perioada august 2022-ianuarie 2023, Lăscuţ i-ar fi cerut directorului unei firme “folosința unor spații comerciale în interiorul aeroportului Otopeni, iar ulterior suma de 100.000 euro, din care ar fi primit, sub forma unor prestări de servicii fictive, suma de 294.275 lei”.
În perioada decembrie 2021-februarie 2023, Bogdan Liţoi, fost director în cadrul Companiei de Aeroporturi, ar fi primit, prin intermediar, de la Cătălin Lăscuţ, 15.000 de euro pentru “aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB”, potrivit DNA.
În acest context, pe 14 februarie 2022, George Ivan ar fi permis accesul unui om de afaceri la caietul de sarcini pentru achiziţia de servicii de consultanţă, indicându-i şi modalitatea prin care ar fi putut câştiga licitaţia, arată anchetatorii.
Procurorii au făcut, marţi, 11 percheziţii în acest caz.
Predoiu le-a dat senatorilor în scris ca pragul la abuzul în serviciu să fie de 250.000 de lei
Social-democrații arată spre ministrul Justiției: El este cel care ne-a trimis în scris că Pragul la Abuzul în serviciu să fie de 250.000 de lei.
Laura Moagher, senator PSD şi secretarul Comisiei Juridice, susţine că „există dovezi incontestabile” că ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, este cel care a propus pragul de 250.000 de lei.
Senatorul PSD de Prahova, Laura Moagher, susține că părintele pragului de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu este ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
Într-o postare pe Facebook, politiciana PSD susține că la ședința coaliției s-a propus acest lucru, confirmând practic declarațiile președintelui liberal al comisiei juridice din Senat.
”Problema principală era să se depună un amendament cu un prag valoric, înainte de adoptarea tacită a proiectului de lege.
Acest prag nu putea fi adăugat la Camera Deputaților pentru că se încălca principiul bicameralismului, iar legea ar fi picat la CCR și România ar fi pierdut banii europeni din PNRR!
Pragul de 250.000 de lei nu a fost analizat în Coaliție – a fost propunerea Ministerului Justiției – decidenții politici au ținut cont de propunerea instituției de specialitate. Dar în această etapă miza nu era cuantumul, ci existența unui pragului valoric. Dacă ministrul justiției si-a schimbat acum opinia inițială și propune 9.000 de lei, atunci vom modifica la Cameră cu această valoare. Dar MJ va trebui până atunci să fundamenteze juridic această sumă sau orice altă sumă, dacă se mai răzgândește până atunci.
Pragul de 250.000 de lei a fost propus chiar de către ministrul Predoiu și există dovezi incontestabile în acest sens.
Președintele Comisiei Juridice a Senatului a confirmat că a primit pe mail amendamentele, cu tot cu pragul de 250.000 de lei.
Cu siguranță ca dacă nu le-ar fi primit de la colegul său de partid, ministrul justiției Predoiu, l-ar fi sunat pe acesta să îi confirme decizia. Faptul că nu s-a referit la o astfel de confirmare și că a acceptat mail-ul așa cum a venit demonstrează, fără niciun dubiu, că propunerea cu 250.000 de lei a venit de la Predoiu, care a participat la ședința de Coaliție. Deci e clar că „părintele” pragului de 250.000 de lei este Predoiu”, a scris pe Facebook Laura Moagher.
Ministrul Justiției a explicat, într-un interviu pentru Digi24, că sub pragul pentru abuz în serviciu propus în Senat nu există un vid legislativ. Acesta a precizat că fapta este pedepsită cu o „contravenție foarte severă”.
„Sub acest prag nu există un vid legislativ, dimpotrivă, sub acest prag funcționează o contravenție foarte severă. Adică, fapta care nu are drept consecințe o pagubă care depășește pragul valoric este sancționată în forma contravenției cu amendă foarte dură, dacă este săvârșită cu intenție cu amendă de la 20.000 de lei de la 200.000 de lei, dacă este săvârșit din culpă cu amendă de la 10.000 de lei la 100.000 plus repararea prejudiciului, evident”, a explicat Cătălin Predoiu, într-un interviu la Digi24.
Șeful ministerului Justiției a punctat că Senatul a adoptat și acest amendament prin care fapta este sancționată și sub pragul propus.
Dezastru pentru agricultura României: Cu piața de cereale inundată de Ucraina, producția locală s-a prăbușit în 2022
Producţia de cereale pentru boabe a României a scăzut anul trecut cu 32,2%, respectiv cu 8,9 milioane de tone, de la 27,79 milioane de tone raportate în 2021 la 18,84 milioane tone în 2022, în principal din cauza scăderii randamentelor la hectar, potrivit datelor provizorii anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Producţia de cereale a fost influenţată direct de scăderea cu 44,7% a producţiei de porumb boabe care are o pondere de 43,5% în producţia totală de cereale.
Anul trecut, România a obţinut o producţie de porumb boabe de 8,2 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,47 milioane hectare, în timp ce în 2021 recolta a fost de 14,82 milioane de tone raportate de pe 2,54 milioane hectare.
Suprafața cultivată a scăzut cu doar 3%
Datele INS arată că suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe s-a diminuat cu 3% anul trecut, faţă de anul precedent, totalizând 5,19 milioane hectare. Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2022 reprezintă 47,6% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 41,3%.
În ceea ce priveşte producţia de grâu, România a obţinut anul trecut 8,55 milioane de tone, în scădere cu aproape 18% (1,875 milioane de tone) faţă de cele 10,43 milioane de tone obţinute în 2021. Anul trecut au fost cultivate cu grâu 2,14 milioane hectare, o suprafaţă uşor în scădere faţă de 2021, respectiv 2,17 milioane hectare.
Totodată, România a obţinut la orz şi orzoaică o producţie totală de 1,64 milioane de tone în 2022, în scădere cu 334.000 de tone faţă de 2021, iar la ovăz de 176.000 de tone faţă de 210.000 tone în anul precedent. La ambele culturi suprafeţele cultivate au fost în scădere, totalizând 415.000 ha la orz şi orzoaică (-34.000 ha) şi 80.000 hectare la ovăz (-7.000 hectare).
În 2022, producţia agricolă vegetală a înregistrat o scădere, faţă de anul precedent, la cereale pentru boabe, legume, plante uleioase, cartofi şi leguminoase pentru boabe.
Taxa de solidaritate îngroapă OMV: Acțiunile pe bursă se prăbușesc, însă Legea PSD/PNL este făcută cu dedicație ca să fie respinsă
Schimbările aduse pe 29 martie 2023 de Parlament prin introducerea unor amendamente care ar obliga şi OMV Petrom (SNP) să plătească o taxă de solidaritate, calculată de Ziarul Financiar la circa 1 mld. euro, se reflectă în sens negativ la Bursa de Valori Bucureşti, întrucât posibila plată a acestei taxe diminuează şansele unor dividende consistente.
„Amendamentele introduse, cum ar fi aplicabilitatea retroactivă, încalcă principiile Constituţiei României. Acest lucru este foarte îngrijorător“, este reacţia Petrom.
De miercuri au fost mişcări pe cotaţia Petrom, de la un maxim de 0,4715 lei pe acţiune la un minim de 0,458 lei pe acţiune, cu o închidere de 0,461 lei, în timp ce ieri preţul avea fluctuaţii modeste, de la un minus de aproape 1%, iar ulterior chiar în teritoriu pozitiv.
Mişcările sunt moderate întrucât autorităţile au afirmat de mai multe ori că Petrom va plăti această taxă.
Pe 15 martie Petrom mai avea nevoie de 3% pentru a sparge maximul istoric de 32,3 mld. lei capitalizare, care stă în picioare de 17 ani. Acum mai are nevoie de 13%, fiind evaluat la 28,6 mld. lei. Pe baza acestor rezultate Petrom se tranzacţionează la un PER de 2,8 ori, adică de aproape trei ori faţă de profitul din 2022, fiind printre cele mai subevaluate companii listate.
„Mi se pare inacceptabil să ai un control pe perioadă aşa lungă încât să înţelegi modelul de business al unei firme şi să faci în aşa fel să poţi băga cu dedicaţie o taxă/lege care să se facă retroactiv“, spune M.V., investitor Petrom. Însă modificarea taxei de solidaritate în vederea includerii OMV Petrom pe lista companiilor bune de plată nu a fost o veste neaşteptată pentru piaţă sau pentru companie întrucât inclusiv ministrul Adrian Câciu a spus de mai multe ori că Petrom va plăti această taxă. De aici probabil şi reacţia moderată a pieţei.
Însă sunt şi unii investitori care cumpără acţiuni la aceste preţuri, şi deci văd o oportunitate în scădere, iar alţii care spun că politicienii fac scor electoral şi că această lege va fi atacată în instanţă de Petrom.
„În mare parte sunt investitori care doresc să profite de scăderea preţului pentru a beneficia de randamentul bun al dividendului (din profitul pe 2022 şi 8% randament la preţurile actuale – n.red). În plus, chiar dacă bugetul pe anul acesta arată o scădere a principalilor indicatori economici, începerea activitătii de extracţie gaze din Marea Neagră poate determina o îmbunătăţire a respectivilor indicatori“, spune Marcel Murgoci.
Astfel investitorii Petrom urmăresc zilele acestea compania, aceasta ţinând capul de afiş la Bursa de Valori Bucureşti, în special pe fondul unor posibile informaţii cu privire la această taxă de solidaritate.
“După o lună de control toată lumea e mulţumită, aşa cum este „normal” – legea este făcută ca să fie respinsă, fonduri pentru campania electorală sunt asigurate, s-au mai uns nişte conturi şi acum se dă cu puţina ceaţă pentru guguştiuci“, spune D.G.
Miercuri, Camera Deputaţilor a adoptat legea care aprobă OUG 186/2022 privind contribuţia de solidaritate, cu amendamente care ar obliga Petrom să platească taxa. Amendamentele schimbă metodologia pentru calculul veniturilor totale luate în considerare pentru determinarea eligibilităţii companiilor pentru plata taxei.
Astfel, veniturile din vânzările de carburanţi, precum şi valoarea bunurilor produse în 2022 şi 2023 care nu au fost încă vândute, sau cele utilizate drept materii prime, vor fi incluse în baza de calcul, se arată în raportul zilnic al brokerilor de la BT CP.
OMV Petrom, cea mai mare companie din România, a terminat anul trecut cu un business consolidat de 61,3 mld. lei (circa 12,5 miliarde de euro), de circa 2,4 ori mare faţă de 2021, şi un un profit net de 10,3 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro), unic în istoria României.
Cu o producţie de petrol şi gaze în scădere, motorul principal care a alimentat aceste rezultate au fost scumpirile.
Statul român a încasat direct din toate taxele plătite de OMV Petrom 16,5 mld. lei (3,4 mld. euro), după ce anul trecut a introdus 20 de schimbări în ceea ce priveşte taxarea companiilor din domeniul energetic
Aurescu, ”altă întrebare”, pus la zid de BBC: Sunteți o democrație!? Dacă ajutați Ucraina, publicul vostru, oamenii care vă votează guvernul vostru ar trebui să aibă dreptul să știe
Ministrul român de Externe a fost pus în dificultate de cunoscutul realizator BBC Stephen Sackur, care l-a presat pe Bogdan Aurescu să spună cum ajută România Ucraina cu armament. Sackur a insistat pe faptul că opinia publică din România nu este prea entuziastă privind furnizarea de arme către Kiev, dar și pe faptul că unele voci din Europa consideră că România face prea puțin din acest punct de vedere.
„Aurescu acționează printr-un câmp minat din punct de vedere diplomatic”, a spus în preambulul interviului realizatorul BBC, care apoi l-a bombardat pe Aurescu cu întrebări concrete privind ajutorul dat de București Kievului.
Cum s-a desfășurat dialogul pe tema armamentului furnizat de România Ucrainei:
„Sackur: De ce nu spune România în mod public dimensiunea propriului ajutor militar, financiar? Națiunile europene partenere sunt foarte clare în ce privește dimensiunea asistenței pe care o acordă, dar voi o țineți secretă. De ce?
Aurescu: Deoarece aceasta este politica guvernului nostru. Considerăm că este mai eficient în acest fel. Ceea ce este cu adevărat important este ca NATO și aliații să poată ajuta într-un mod eficient Ucraina. Și credem că este mai bine pentru Ucraina.
Sackur: Unele țări dau tancuri, altele avioane de luptă. Ce ați dat voi Ucrainei?
Aurescu: Așa cum v-am spus, nu comentez pe tema asta.
Sackur: Știu că nu o să-mi dați detalii, dar ați furnizat tancuri, artilerie grea?
Aurescu: Scuze, nu comentez pe această temă, așa cum am spus, e politica guvernului meu.
Sackur: Vedeți, sunt persoane în țara dumneavoastră și parteneri din afara ei care cred că România oferă foarte puțin.
Aurescu: Ei bine, nu comentez pe această temă.
Sackur: Și (nu comentați) pentru că, potrivit unor sondaje de opinie făcute în țara dumenavoastră, există o proporție foarte semnificativă de români care nu vor ca guvernul să ofere asistență Ucrainei?
Aurescu: Sprijinul popular pentru ajutorarea Ucrainei cred că e foarte mare. Și cred că facem ce trebuie. Rusia a încălcat legislația internațională și teritoriul Ucrainei, Ucraina este victima agresiunii, trebuie să o sprijinim.
Sackur: Sunteți o democrație, nu?
Aurescu: Aveți dubii pe această temă?
Sackur: Știu că într-o democrație cetățenii se așteaptă ca guvernul să fie responsabil. Dacă trimiteți finanțări semnificative și echipamente militare semnificative în Ucraina, publicul vostru, oamenii care vă votează guvernul vostru ar trebui să aibă dreptul să știe.
Aurescu: Cred că la sfârșitul războiului, multe lucruri vor fi făcute cunoscute. Ceea ce este important acum este să ajutăm Ucraina să câștige războiul. Aceasta este declarația mea.
Sackur: Credeți în responsabilitate?
Aurescu: Absolut.
Sackur: Atunci unde este responsabilitatea?
Aurescu: Ei bine, cred că Rusia ar trebui să răspundă pentru ce face în Ucraina: trebuie să ajutăm Ucraina să câștige acest război. Suntem parte a efortului, a UE, a NATO, sprijinim programul de construire de capacități defensive, atât în Ucraina cât și în R. Moldova, ne alăturăm facilității pentru pace a UE, inclusiv acordul recent privind achiziția de muniție…”
De precizat că referințele britanicului la opinia publică românească fac referire la cel mai recent sondaj Eurobarometru, publicat joia trecută, care arată că românii sunt europenii care se împotrivesc cel mai mult ajutorului dat Ucrainei de UE.
Iohannis a semnat! Alex Florența, noul PROCUROR GENERAL/Marius Voineag, noul șef DNA
sursa foto: stiripesurse.ro
E oficial! A fost numit noul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, succesor al lui Crin Bologa în fruntea DNA-ului.
O informație de ultimă oră vine de la Cotroceni. Administrația Prezidențială a transmis că președintele Iohannis a semnat, joi, două decrete de numire. E vorba despre numirea noului procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și, respectiv, a noului procuror șef al DNA.
Mai exact, Administrația Prezidențială a informat, prin intermediul unui scurt comunicat de presă faptul că joi, 30 martie, Klaus Iohannis a semnat următoarele decrete:
„Decret pentru numirea domnului Alex-Florin Florenţa în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o perioadă de 3 ani;
Decret pentru numirea domnului Marius-Ionuţ Voineag în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, pe o perioadă de 3 ani”.
Cele două propuneri de numire fuseseră trimise la Cotroceni săptămâna trecută
Săptămâna trecută, Ministerul Justiției informase faptul că în cursul zilei de 23 martie a trimis președintelui României „propunerea de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a domnului Alex-Florin Florența, în prezent procuror-șef al Biroului tehnic și de criminalistică din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism (DIICOT), delegat în funcția de procuror-șef al Secției de combatere a criminalității organizate din cadrul acestei structuri specializate”. Acesta a primit aviz favorabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru numirea în funcția de procuror general.
Și tot în 23 martie, ministrul Justiției, liberalul Cătălin Predoiu, a transmis la Cotroceni – mai exact președintelui Iohannis – propunerea de numire „în funcția de procuror-șef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a domnului Marius-Ionuț Voineag, procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Voineag a primit aviz favorabil din partea CSM-ului, în vederea numirii în funcția de procuror-șef al DNA.
Exclusiv! Ciucă a promis. Peste o lună și jumătate avem RCA de stat
CEC Bank își face încălzirea pentru a intra pe piața RCA
Premierul Nicolae Ciucă a promis solemn, la discuțiile cu transportatorilor, că, până în 15 mai, CEC Bank va emite polițe RCA. Totodată, acesta a decis să promoveze proiectul de hotărâre de Guvern privind plafonarea tarifelor RCA, în ultima formă pusă în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. Polițele RCA de stat sunt singura soluție pentru rezolvarea problemelor din piața asigurărilor, consideră transportatorii.
Hotărârea de Guvern privind plafonarea tarifelor RCA a fost amânată doar pentru discuții cu transportatorii, însă aceasta va fi aprobată cel târziu săptâmâna viitoare, ne spun reprezentanții Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Aceștia au precizat că premierul Nicolae Ciucă a promis că, din 15 mai, CEC Bank va emite polițe RCA.
”Dacă CEC Bank iese cu polițele RCA în cele șase luni de plafonare, totul se va rezolva. Asta este soluția, alta nu există. Compania de stat va avea un profit rezonabil, nu va trebui să plătească consiliul de administrație cu zeci de mii de euro pe lună, nu va trebui să plătească sedii de lux. CEC-ul are deja sedii în toată țara și nu vor fi cheltuielile pe care le fac acești asigurători”, ne-a declarat Vasile Ștefănescu, președintele COTAR. Acesta a arătat că transportatorii nu au avut obiecții la proiectul de hotărâre a Guvernului care plafona tarifele RCA la nivelul lunii februarie 2023 și că au cerut premierului doar ca BAAR să aplice principiul de bonus malus.
”I-am explicat domnului prim-ministru Nicolae Ciucă faptul că noi am suportat lăcomia asigurătorilor, pentru că service-urile au cumpărat piesele, au reparat mașinile, au plătit impozitul pe profit și ele au plătit avocații să le reprezinte în instanță și acum nu își mai recuperează banii. Prezent la discuții, Cristian Roșu, vicepreședintele ASF, care i-a lăsat pe cei de la Euroins să plece cu peste 300 de milioane de euro din banii păgubiților, a susținut că el și cu echipa lui au făcut curățenie la Euroins, dar până și premierul i-a spus că nu a făcut nimic”, ne-a precizat președintele COTAR, Vasile Ștefănescu.
Monitorizarea șoferilor
Consiliul Concurenței a publicat o informare privind evoluțiile recente înregistrate pe piața serviciilor de asigurare de răspundere civilă auto (RCA), precum și măsurile luate pentru buna funcționare a acestui sector. Printre acestea se numără și utilizarea unor tehnologii de tip telematics, care ar permite responsabilizarea șoferilor și ajustarea primei și în funcție de comportamentul în trafic, o recomandare preluată în legislație, care însă nu este utilizată la scară largă. Tehnologia transmite la distanță informații privind comportamentul șoferilor, estimându-se de câte ori pun frână inutil, cât de atenți sunt la volan și cum stau cu reacțiile și cu emoțiile. Totodată, recomandările Consiliului Concurenței, care nu au fost cuprinse în legislație, au fost prezentarea vehiculului la emiterea poliței RCA, inspecția de risc atenuând anumite fraude, și suportarea de către asigurați a comisioanelor brokerilor, pentru a împiedica tendința brokerilor de a îndruma clienții către anumite societăți.
Mai multă concurență
După falimentul City Insurance, Consiliul Concurenței a constatat că piața a permis mai multă concurență, dat fiind că a fost redistribuită cota de piață a companiei falimentare. ”Una dintre principalele pagube pe care falimentul City Insurance le-a produs este de natură psihologică și anume legată de ancorarea percepției asiguraților spre un nivel de tarif al primelor RCA nesustenabil de scăzut, după cum, de altfel, realitatea ne-a demonstrat”, a arătat Consiliul Concurenței, în analiza pieței asigurărilor făcută în 2022.
Marea Britanie pune la colț România. Drepturile minorităților în Ucraina și canalul Bâstroe nu sunt priorități
Un jurnalist BBC a șters pe jos cu ministrul de Externe, Bogdan Aurescu
Umilința la care a fost supus un reprezentant de rang înalt al României la postul public BBC al Marii Britanii este stupefiantă. Chiar și vorbind de un ministru de externe în persoana lui Bogdan Aurescu, despre care, cu indulgență, se poate spune că nu a performat în niciun fel, atacurile reprezentantului UK au fost direcționate, în fapt, împotriva țării noastre, căreia i s-a reproșat că îi arde tocmai acum de drepturile românilor din Ucraina și de distrugerea Deltei Dunării.
Reacția reprezentanților Marii Britanii în privința problemei canalului Bâstroe este aceeași cu cea a Uniunii Europene, deși tacită, în cazul celei din urmă. Un celebru jurnalist de la BBC, postul public al Marii Britanii, Stephen Sackur, l-a tocat în direct pe ministrul de externe, Bogdan Aurescu, căruia i-a reproșat că România îndrăznește să oprească Ucraina să dragheze canalul Bâstroe, care va avea ca și consecințe distrugerea Deltei Dunării, când țara vecină traversează o criză existențială. Mai mult, jurnalistul britanic a arătat că Ucraina se chinuie să își deschidă un nou port pentru a-și exporta produsele, în timp ce România încearcă să împiedice acest lucru.
”Chiar credeți că este asta o prioritate?”, l-a întrebat, sfidător, jurnalistul BBC pe ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Degeaba a încercat ministrul nostru să-i spună că dragarea canalului distruge, practic, ecosistemul Deltei Dunării, care este patrimoniu UNESCO și o arie protejată de mai multe tratate internaționale. Cui îi păsa de așa ceva în Marea Britanie, care este cel mai fervent susținutor, după SUA, al Ucrainei? Cui îi pasă în Uniunea Europeană de Delta Dunării acum, când interesul este ca Ucraina să obțină exact ce dorește? Încercând să strecoare cuvinte peste cele ale jurnalistului, care se dezlănțuise la adresa obrăzniciei României, Bogdan Aurescu a bolborosit ceva depre măsurătorile care ar urma să se facă.
Interviul, programat de Kiev
Interviul BBC sau, mai bine zis, atacul BBC la adresa României, a părut, punct cu punct, regizat de Kiev. Scopul urmărit era clar. Să pună capăt, o dată pentru totdeauna, încercărilor disperate ale autorităților române de a salva Delta Dunării, prin oprirea dragărilor în partea ucraineană. De altfel, cu măsurătorile canalului, amânate și para-amânate de ucraineni, a rămas ca în tren. În plus, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a avut îndrăzneala să semnaleze catastrofa iminentă care se va abate asupra Deltei Dunării, a fost luat în vizor și se aude că ar putea fi tras pe linie moartă. Pentru a confirma teoria regiei de la Kiev, jurnalistul BBC a sărit la beregata bietului Bogdan Aurescu și pe tema drepturilor minorității române din Ucraina, având în vedere că președintele și premierul ar fi îndrăznit să critice legea dată de Zelenski. Aurescu i-a replicat că românii din Ucraina ar trebui să aibă dreptul să învețe și în limba română, așa cum etnicii ucraineni au dreptul să învețe în limba maternă în țara noastră, subliniind că în România drepturile minorităților sunt respectate mai mult decât în orice țară din UE. Pregătit pentru acest argument, jurnalistul BBC l-a ”plesnit” cu un nu știu ce raport care spunea că drepturile romilor nu ar fi respectate.
Atacuri succesive
Pe desfășurătorul interviului au intrat și acuzații la adresa românilor, care nu susțin, în totalitate, ajutoarele pentru Ucraina și pentru refugiați. În acest sens, nu ar trebui să ne mire dacă Guvernul României ar decide să nu mai aprobe deloc ordonanța care reducea sprijinul financiar pentru refugiații din Ucraina, de la 6.200 de lei pe familie, la 2.000 de lei pe familie, dat fiind că în ultima ședință a Executivului proiectul nu a trecut.
Succesiunea dezvăluirilor dovedind nu doar că „izolarea informativă” a președintelui României este deja un fapt, dar mai ales că, pe persoană fizică, Klaus Werner Iohannis trebuie să se aștepte la ce este mai rău pentru familia sa! Mai ales că, ghinion, sistemul ticăloșit și-a dovedit dintotdeauna nu doar slugărnicia slujirii ”stăpânului” politic. Dar și un exces de zel de-a dreptul grețos, atunci când ”dinamica operativă” a impus mazilirea acestuia. Iar Iohannis se află deja în această ”fază terminală” a carierei sale…
Doar ”echipa înfrântă” mai rămâne lângă Iohannis
Nae l-a scăpat pe Gabi!
Omenește vorbind, asta rămâne din ultimul denunț care, în cele din urmă, i-a ieșit și lui Nicolae Bădălău. Cel care, după ce a ”turnat” cam tot ceea ce se știa deja, a avut în cele din urmă inspirația de a pune pe tava sistemului ”capetele” mult dorite în ”noua realitate” politică de la București. Informațiile ”lui nea Nae” fiind atât de precis fructificate, încât nu doar că acestuia i s-a permis să nu mai fie ”al treilea frate Tate” prin Arestul Central, dar mai ales ca și juniorul Gabi să nu stea nici măcar o noapte ”la suferință”. De asemenea, sistemul și-a ținut partea sa de ”deal”, astfel că Gabi Bădălău își va putea petrece arestul la domiciliu alături de Drăgușanca de care este îndrăgostit până peste cap. Și care nu a mai fost nici ea ”împachetată” de DIICOT, tot în contul socrului Nae Bădălău. Cel care, prin denunțul ”Millenium” a făcut posibilă destructurarea, dintr-un singur dosar, a ultimei grupări cu adevărat iohanniste de la vârful Partidului Național Liberal.
Pe ei i-a scăpat de arest Nicolae Bădălău
Grindeanu mai stă o tură!
Iar rostogolirea scurgerii controlate despre ”ăsta a cerut 22 milioane de euro” nu avea cum să nu asigure succesul mediatic al reținerii ”idiotului util” George Alexandru Ivan. Fostul director al Companiei Naționale Aeroporturi București pe care ”NAȚIONAL” îl ”tăvălea” încă de când se afla pe funcție. Astfel că isterizata propagandă operativă s-a repezit să ”înghită” singura parte din rechizitoriul procurorilor anticorupție care i-a fost pusă la dispoziție. Cea cu privire la cel mai neînsemnat nume al ”Lotului Otopeni”…
”…în cauză, există date și probe care arată că în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022, persoana fizică(…), fără calitate specială, direct sau, după caz, prin intermediul inculpatului Ivan George Alexandru ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri (inculpatul asociat în cadrul unei societăți comerciale, cercetat în prezenta cauză) și de la directorul general al unei alte societăți comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 euro și 1.200.000 euro).
Ivan, finul lui Bălan!
În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra ministrului Transporturilor și directorului general al CNAB, că îi va determina să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spațiilor comerciale din interiorul Aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB și societatea unde lucrează directorul general”.
Astfel că restul precizărilor scurse de către procurori despre sume de acum ”ridicole”, de câte 15.000 de euro, aproape că nici nu au mai fost luate în considerare. Toată ”lumea bună” a ”analiștilor părerologi” ducându-se pe ”fenta” diseminată în fluxul informativ. Și anume că ”beneficiarul final” ar fi Sorin Grindeanu. Numai că, de această dată cel puțin, Grindeanu mai stă o tură… Și la cât îi suflă DNA în ceafa lui Mândrescu, nici măcar ploconirea acestuia, în Portul Constanța, în fața noii ambasadoare americane nu îl va mai scăpa prea mult. Numai că, până atunci, uite că nu PSD-ul va fi ”detonat” de ”Dosarul Otopeni”. Sau nu doar PSD-ul… Pentru că „nea Nae” a fost oricum de neoprit, odată ce i s-a dat pixul în mână.
Bălan este NAȘUL!
Tribunalul București s-a ”câcâit” în stilul caracteristic justiției paralele, încercând să împace și ”capra”, dar și ”varza”. Astfel că nu s-a putut anunța decât impunerea arestului la domiciliu inculpaților George Alexandru Ivan, Radu Laurențiu Tănăsescu, Dumitru Cristian Bălan și Cătălin Lăscuț. Ce este drept, numele celui din urmă a atras din nou atenția tuturor cunoscătorilor sistemului. Cei care știu prea bine cine este tatăl ”regelui Duty – Free” -urilor. Numai că, nici acționarul majoritar de la SC Millenium, Cătălin Lăscuț, și cu atât mai puțin directorul său de la SC Millenium Pro Design, Radu Laurențiu Tănăsescu nu sunt cei care vor fi ”exploatați în orb” de către cei care coordonează ancheta Otopeni! Cel mai ”vulnerabil” fiind ”anonimul” om de afaceri Dumitru Cristian Bălan! Și nu neapărat pentru că numele Dumitru Cristian Bălan apare și în dosarul DNA al coruperii unui înalt funcționar al MADR cu cobze din păstrăv, afinată, carne de porc și cașcaval! Sau în cel al împrumutului acordat fostului șef al ANI, Cătălin Macovei.
Mai important fiind, la acest moment operativ, faptul că Dumitru Cristian Bălan este NAȘUL colegului de lot, George Alexandru Ivan!
Lițoi, ginerele ”Țăranului” din Bragadiru
La fel după cum un alt front al anchetei va fi deschis la… Bragadiru! Rechizitoriul procurorilor conținând și un discret paragraf care zdruncină deja încrederea nebună de până acum a liderilor grupului transpartinic de la Bragadiru, că ei unii sunt intangibili! Mai ales la câți polițiști, procurori, judecători și ofițeri de informații s-au mutat pe lângă Cartierul Latin!
” 3. În perioada 29 decembrie 2021- 01 februarie 2023, inculpatul Lițoi Bogdan Șerban, prin intermediul celui de al patrulea inculpat, ar fi primit de la inculpatul, asociat al unei societăți comerciale care exploatează spații comerciale pe segmentul de retail, suma de 15.000 de euro pentru aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziția de servicii de consultanță și asistență organizată de CNAB”.
Legătura de rudenie dintre Lițoi și ”Țăranul” care a condus atâta amar de vreme Bragadirul fiind ”pârghia” pe care procurorii pot apăsa de acum oricând…
Thuma Hubert și Iulian Dumitrescu pe ”Lista Neagră”
Thuma Hubert și Iulian Dumitrescu, capi pe ”lista neagră”
Iată însă că, ghinion, acest avertisment pe care îl transmiteam exact în urmă cu două luni celor doi influenți președinți de Consilii Județene din Ilfov și Prahova a venit prea târziu pentru ei… Astfel că, la această oră, în ciuda masivității probatoriului, prioritatea absolută a procurorilor anticorupție este obținerea de la Dumitru Cristian Bălan a celor trei nume ale ”beneficiarilor finali” ai sumelor colectate de către finul George Alexandru Ivan. Cu toate că se știu ele prea bine care sunt… Și cu toate că astăzi ”pedalăm” doar pe dezvăluirile noastre din 25 ianuarie :
”Lista neagră a liberalilor care urmează să fie executați de către un sistem care a întors armele mai ceva ca la 23 August fiind deschisă de către chiar președintele Consiliului Județean Ilfov, Thuma Hubert. Copilul răsfățat al taberei iohanniste din sistem suferind teribil în aceste zile pentru că focoasa blondă pe care a pus-o directoare de Protocol la Aeroportul Otopeni a sărit direct în brațele pesedistului Sorin Grindeanu. Și nu numai…” Astfel că Thuma Hubert își poate bate acum capul mai puțin decât alții, cu privire la cine o fi ”martorul protejat” din acest dosar. În afară de Bădălău, bineînțeles…
La fel cum și în cazul lui Iulian Dumitrescu lucrurile se simplifică odată cu proasta inspirație a acestuia de a se vedea – cu voce tare! – viitorul șef al SRI! Post rezervat generalului Nicolae Ionel Ciucă, imediat după retragerea în diplomație a actualului director Eduard Hellvig. Așa că, dacă l-a ”mâncat” să se dea șef la SRI, acum Iulian Dumitrescu nu are decât să se ”scarpine”…
Heathrow – 63% din cifra de afaceri! Otopeni – 11 euro/mp
Singura apărare posibilă pentru inculpații din Dosarul Otopeni putând pedala doar pe ipoteza că acesta era ”prețul correct”! Cel perceput de către CNAB!
Numai că procurorii au primit deja informațiile care demontează din start această variantă de lucru. Pentru că spațiile comerciale din Aeroportul Otopeni erau închiriate cu 11 euro metrul pătrat… O cotă din profit… Ceea ce, oricum ai calcula, nu are cum să se compare cu ceea ce se întâmplă în toate celelalte mari aeroporturi ale lumii! Pentru că, pe Heathrow, spațiile comerciale se închiriază cu 63% din cifra de afaceri! Pe Aeroportul din Munchen, cu 42 %! Tot din cifra de afaceri! Ci nu din ”profitul declarat”, ca la ”băieții deștepți” de pe Otopeni!
În timp ce până și în mall-urile bucureștene, firmele care închiriază spații mari, de la Zara la H&M, tot achită între 10 și 12 la sută din cifra de afaceri!
Așa că deja se poate vorbi de ”prejudiciul secolului” în Dosarul Otopeni!
ULTIMA ORĂ! NOAPTEA CUȚITELOR LUNGI ÎN SERVICII VA FI DECLANȘATĂ DE AUDIEREA GENERALULUI ANTITERO – SRI, FLOREA CIOBANU! OMUL DE ÎNCREDERE AL LUI SORIN COSMA ȘI FLORIAN COLDEA! SOȚIA CELUI DIN URMĂ TOCMAI FIIND AVANSATĂ, LA EXCEPȚIONAL, LA GRADUL DE GENERAL SRI!
Nu vine Klaus Iohannis în geacă roșie să protesteze și el?
Reprezentanții Puterii continuă să dea explicații în scandalul scăderii pragului la abuzul în serviciu, în vremea ce opozanții atacă de pe margine, amintind ce s-a întâmplat în timpul precedentei guvernări PSD.
De pildă, fostul premier Victor Ponta întreabă, ironic: Si nu vine Dl Klaus Iohannis in geaca rosie sa protesteze si el? Nu mai ies PNL istii sa spuna cum “coruptia ucide”? Nu mai se mobilizeaza cohortele de “rezisti” pe retele sociale sa vina in Piata Victoriei din Bucuresti sau in Piata Unirii din Cluj sa dea jos “ciuma rosie” ? Din atatea mii si mii de “frumosi si liberi” au mai ramas doar 500 de “foci” ? Restul au devenit “pelicani”?
“Sa fie foarte clar ce cred eu despre subiectul “abuz in serviciu” : printr-o interpretare abuziva si aberanta , tipica unui stat politienesc, a acestei infractiuni absolut banale , ani de zile “Echipa Kovesi & Portocala & Uncheselu & Co” au facut dosare politice ; au distrus cariere si vieti ; au blocat prin teroare sistemul administrativ si i-au invatat pe functionarii publici si pe politicieni sa se acopere de hartii, avize si aprobari fara sa mai faca nimic si sa nu mai ia nicio decizie . E foarte bine ca , indemnati de la spate de Curtea Constitutionala, parlamentarii incearca sa opreasca aceste practici abuzive si sa gaseasca niste forme , oricat de ciudate, de oprire a “abuzului de abuz in serviciu”. Dar , dincolo de aceasta situatie juridica concreta , recunosc ca mor de ras cand le vad fetele celor care , chiar din buna credinta si naivitate, s-au lasat manipulati si protestau alaturi de Iohannis si PNL pentru “lupta anticoruptie” . Asa teapa si-au luat de ii ustura in fiecare zi . Sper ca aceasta usturime sa ii tina pana in 2024 – altfel o sa primeasca intrebarea clasica : “tu esti chiar prost sau a inceput sa-ti placa”, a scris Ponta pe Facebook făcând referire la protestul anemic din Piața Victoriei de miercuri seara.
Două județe din vest au pierdut finanțări europene de 50 milioane euro
smart
Două județe din vestul României, afectate în fiecare an de inundații, au pierdut o finanțare europeană nerambursabilă de aproape 50 de milioane de euro, din cauza ”prostiei sau a relei voințe” a celor care au condus Direcția Apelor Banat. Finantarea europeană ar fi reglat cursul râului Bârzava, pe axa localităților Bocșa-Gătăia-Denta, iar apele nu ar mai fi inundat suprafețe de mii de hectare din cele două județe vecine. Această nereușită poartă numele ultimilor directori de la filiala Banat a Apelor Române, Ciocan și Parpală, dar a lui Stika – fost șef la Administrație Națională a Apelor Române, niște nulități profesionale, desemnate politic pe posturi de conducere.
Conducerea filialei Banat a Apelor Române, și cea veche și cea nouă, au ținut la secret faptul că județele Timiș și Caraș-Severin au pierdut 50 de milioane de euro din cauza celor care nu au fost în stare să includă în POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare 2017-2021(prelungit până în anul 2023), cu finanțare europeană nerambursabilă, ”Regularizarea râului Bârzava”. Proiectul datează de șase ani, dar rotația politică de la vârful filialei Banat și numirea în aceste funcții de conducere a unor persoane fără studii de bază, în profesie(Parpală și Stika), au dus la pierderea acestei finanțări. Realizarea proiectului ar fi asigurat protecția a mii de hectare de teren, dar și a multor localitați, aflate pe axa Bocșa-Gătaia-Denta, împotriva inundațiilor. Este vorba de lucrări care trebuiau să includă consolidarea digurilor, refacerea Polder-ului Gherteniș și mărirea capacitații de acumulare a apelor în acest polder(polderul este o structură concepută pentru a reține apele de inundații ale unui râu/fluviu), dar și de consolidare a malurilor și de regularizare a albiei râului Bârzava.
Ciocan, prea mic pentru o funcție atât de importantă
Implicați doar în ascensiunea lor politică și tributari față de mai marii lor care i-au propus și susținut pentru funcțiile de directori la Apele Române Banat, triada Ciocan, Parpală, Stika a adus imense deservicii județelor Caraș-Severin și Timiș prin neimplicarea lor pentru câștigarea proiectului ”Bârzava”. Întrebat, în dubla calitate pe care a avut-o la Direcția Apelor Române Banat, cea de șef la Serviciul investiții, cel care se ocupa direct de programele cu finanțare europeană, dar și cea de director, Cristian Ciocan n-a fost în stare să dea un raspuns. ”Nu-i chiar așa. Poate am pierdut acum, dar mai avem o șansă. O să vă trimit un răspuns scris la întrebările Dumneavoastră. Vă rog să-mi trimiteți adresa de e-mail”, spunea, pentru Coridianul.ro, Cristian Ciocan. Am așteptat e-mail-ul său câteva săptămâni. N-a mai venit. Ciocan este, acum, aruncat într-un mic post de execuție la filiala bănățeană a Apelor Române.
Parpală, șpăgarul de la balastiere
Celălalt director este Parpală Mihai Caius, un traseist politic uns pe funcția de director la Apele Române Banat, după susținerea unui adevărat ”careu politic de ași ”, alcătuit din Gogu Falcă, Robu Nicolae, Mocioalcă Ion și Vela Ioan Marcel, de Caransebeș. Odată instalat la ”butoane”, arădeanul Parpală a decis, în scris, să treacă pe dreapta balastierele din Timiș și Caraș-Severin, pentru o perioadă de timp, doar ca să le favorizeze pe cele din Județul Arad, acolo unde evea el ”interese”. El știa bine ce face, lucru pe care l-a dovedit ulterior DNA Timișoara și acordul de recunoaștere pe care Parpală l-a dat și semnat în fața procurorilor anticorupție. ”Parpală Caius Mihai este cercetat, sub control judiciar, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată…El ar fi primit suma de 8.000 de lei, prin intermediar și în mod direct de la administratorul unei societăți comerciale …pentru a nu dispune controale apte să constate, să stopeze și să sancționeze activitățile presupus ilegale ale denunțătorului său(n.r), dar și pentru a împiedica rezilierea contractelor de exploatare pe care societatea denunțătorului le avea în exploatare”, se precizează în comunicatul DNA. Parpală e fost condamnat, recent, pentru faptele sale la o pedeapsă de 3 ani de închisoare, cu suspendare și interzicea unor drepturi timp de patru ani. Acesta este ”profesionistul” pus să conducă o structură strategică a statului Român. El a declarat, pentru Cotidianul.ro, în articolul intitulat: ”Procurorii DNA așteptați și la Apele Române Banat”, apărut în ediția electronică a ziarului, în data de 8 martie 2021,următoarele:” Cam în 35-40 de zile sperăm că problemele ridicate de consultantul pe proiectele POIM se vor soluționa și putem trece la licitația(!!!) pentru execuția lucrărilor”. Acest lucru, afirmat acum doi ani, nu s-a întămplat pentru că Parpală mințea cu nerușinare.
Stika, director ANAR pentru șase luni
Cel care ar fi trebuit să impulsioneze obținerea finanțării europene pentru proiectul ”Bârzava” chiar și pentru faptul că provenea din Jud. Caraș-Severin este pesedistul Gabriel Stika, ajuns directorul Administrției Naționale a Apelor Române. El a stat puțin peste sașe luni în acest post și nu a fost în stare să facă nimic pentru finalizarea proiectului. În luna mai 2022, Stika știa că proiectul nu are nici o șansă să fie declarat eligibil în POIM. Într-un dialog cu parlamentarul de Timiș, Alfred Simonis, Stika îi motiva acestuia că ”Amenajarea complexă a râului Bârzava și afluenții pe sector Bocșa-Gătaia-Denta, Jud. Timiș și Caraș Severin a fost scos din POIM. El susținea acest lucru prin faptul că ar fi fost vorba de ”greșeli din partea proiectantului și greșeli de adminstrare(care puteau fi corectate)”. Cam la atât s-a mulțumit Stika să facă pentru județul său, din funcția pe care o deținea. ”Profesionalismul” lui, în slujba apelor române, de vest, s-a finalizat cu o demitere după o jumătate de an, după ce a fost prins de poliție că circula pe drumurile publice având permisul suspendat. ”La Dumneavoastră acolo, la Apele Banat, e vorba ori de prostie, ori de rea voință. Cum să nu fi capabil să faci un proiect eligibil? Repet, aici, ori e vorba de prostie, ori de rea voință”, a spus, pentru Cotidianul.ro, un înalt funcționar din cadrul Ministerului mediului. Pentru ratarea fondurilor europene nerambursabile, în valoare de 50 de milioane de euro, nu răspunde nimeni.
Foto:Caius Parpală după eliberarea din arest Dig de protecție pe malul unui râu
Iată ce crede Emmanuel Macron despre protestatarii francezi!
„Mii de oameni au venit pur şi simplu pentru a face război”, a declarat joi preşedintele francez Emmanuel Macron în legăturile cu ciocnirile extrem de violente dintre militanţi şi forţele de ordine care au avut loc sâmbătă în timpul unei manifestaţii împotriva rezervelor de apă agricole în vestul Franţei, relatează AFP.
„Au existat mii de oameni care pur şi simplu au venit pentru a face război. Este inacceptabil”, a declarat preşedintele francez, în contextul în care manifestaţia de sâmbătă împotriva marelui bazin de la Sainte-Soline era interzisă.
Preşedintele a denunţat de asemenea „scene de violenţe inacceptabile” din partea manifestanţilor, în timpul unei deplasări pe care o efectuează joi în Hautes-Alpes pentru a prezenta un plan pentru îmbunătăţirea gestionării apei.
„La unii, s-a instalat o obişnuinţă a violenţei, trebuie combătută cu mai multă fermitate”, a comentat el, cerând „tuturor forţele politice republicane să fie perfect clare pe acest subiect”.
Sâmbătă, au manifestat 6.000-8.000 de persoane, conform autorităţilor, sau 30.000, conform organizatorilor.
În două rapoarte, prefectura şi jandarmeria apără o ripostă ţintită şi proporţionată în faţa a 800-1.000 de manifestanţi „radicali”.
Dimpotrivă, Liga pentru Drepturile Omului (LDH) denunţă „o utilizare lipsită de moderaţie” a forţei împotriva tuturor demonstranţilor, imediat ce aceştia s-au apropiat de rezerva de apă. Organizatorii au declarat că 200 de persoane au fost rănite, dintre care un protestatar şi-a pierdut un ochi şi doi manifestanţi au intrat în comă.
Familiile a doi bărbaţi au depus plângere în special pentru „tentativă de omor”.
Învârteală cu bani pentru refugiați ucraineni: 2 milioane de euro
Peste 200 de percheziţii vineri dimineaţă într-un dosar vizând obţinerea pe nedrept a aproximativ 2.000.000 de euro, reprezentând contravaloarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţeni ucraineni, în care sunt implicaţi funcţionari din cadrul unei primării şi 203 persoane fizice, acuzaţiile fiind de obţinere ilegală de fonduri şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
”Astăzi, 31 martie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Maramureş, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureş, cu sprijinul poliţiştilor inspectoratelor de poliţie judeţene Suceava, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Satu Mare, Sălaj, Mureş, Bihor, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Maramureş, Serviciului Judeţean Anticorupţie Maramureş, Poliţiei de Frontieră şi Secţiei Regionale de Poliţie Transporturi Cluj, pun în executare 203 percheziţii domiciliare şi 6 mandate de aducere, într-un dosar penal, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de obţinere ilegală de fonduri şi fals în înscrisuri sub semnătură privată”, a transmis IGPR.
Vizaţi sunt funcţionari din cadrul unei unităţi administrativ teritoriale şi 203 persoane, cu privire la care există bănuiala că ar fi obţinut, pe nedrept, aproximativ 2.000.000 de euro, sumă care ar fi reprezentat contravaloarea cheltuielilor cu hrana şi cazarea pentru cetăţeni ucraineni, refugiaţi.
Prejudiciul cauzat reprezintă sumele plătite din Fondul de Rezervă Bugetară prevăzut în cadrul programului 50/20.
Acţiunea beneficiază de sprijinul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acţiuni Speciale Maramureş, Serviciului Criminalistic Maramureş şi jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş.
Site-ul din Maramureș vasiledale.ro relatează că perchezitii au loc pe raza comunei Săpânța.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente