Bogdan Aurescu se ocupă de infrastructura energetică a Ucrainei
Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri, 10 martie 2023, la o nouă reuniune în format G7+ la nivel de miniștri de externe, pe tema susținerii infrastructurii energetice a Ucrainei, la invitația secretarului de stat al SUA, Antony Blinken și a ministrului afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, care au co-prezidat întâlnirea în format videoconferință.
Reuniunea G7+ din 10 martie 2023 a fost a treia desfășurată în acest format, prima fiind organizată în România, la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO, găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu.
La reuniune a luat parte și ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, care a informat statele participante la acest format cu privire la cele mai recente evoluții din Ucraina în domeniul infrastructurii energetice, precum și cu privire la prioritățile în materie de asistență necesară din partea comunității internaționale.
În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a subliniat gravitatea atacurilor ruse asupra infrastructurii critice a Ucrainei în general, cu accent pe iresponsabilitatea afectării funcționării centralelor nucleare – astfel cum a fost cazul foarte recent al bombardamentelor ruse care au afectat alimentarea cu energia electrică necesară pentru răcirea sistemelor esențiale ale centralei nucleare Zaporizhzhia.
Referindu-se la eforturile României în sprijinul nevoilor de energie ale Ucrainei, șeful diplomației române a evidențiat rolul țării noastre în asigurarea transferului de sute de generatoare care suplinesc deficitul de aprovizionare cu electricitate rezultat din întreruperile din rețeaua electrică a Ucrainei supusă bombardamentelor Rusiei.
A subliniat, totodată, gradul ridicat de mobilizare al autorităților locale, inclusiv a celor din Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara și București, al societății civile și al mediului de afaceri, în sensul realizării unor donații de generatoare către comunitățile locale din Ucraina afectate de atacurile forțelor armate ale Rusiei asupra infrastructurii energetice.
Ministrul de externe Bogdan Aurescu a punctat, de asemenea, impactul războiului din Ucraina asupra Republicii Moldova și eforturile României în sprijinul securității energetice a acestui stat.
La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), Ucraina, precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, Suedia și Norvegia, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și ai Băncii Mondiale.
Armele pe care SUA și NATO le-au trimis în Ucraina și care au fost capturate de soldații ruși sunt trimise în Iran, unde inginerii le analizează pentru a putea produce ulterior propriile variante, au declarat patru surse care cunosc acest caz pentru CNN.
În ultimul an, mai mulți oficiali din SUA şi alte țări NATO au primit rapoarte conform cărora rușii au capturat în special sisteme antitanc Javelin sau Stinger, care pot fi purtate pe umăr. În multe dintre aceste cazuri, Rusia a trimis armele capturate în Iran pentru a fi demontate și analizate de ingineri, cel mai probabil pentru ca Teheranul să dezvolte apoi propria variantă a acestor sisteme, spun sursele. Deocamdată nu este clar dacă Iranul a reușit să dezvolte replici ale armelor americane, însă Teheranul a demonstrat în trecut că este capabil de așa ceva.
O armă cheie în arsenaul iranian este racheta ghidată antitanc Tufan, care este, de fapt, o adaptare a sistemului american BGM-71 TOW, produs în anii 1970. Iranienii au interceptat, de asemenea, o dronă americană în 2011, model Lockheed Martin RQ-170 “Sentinel” şi au adaptat-o într-un model autohton care a fost folosit într-o incursiune în spaţiul aerian israelian, în 2018. Drona iraniană a fost doborâtă, atunci. “Iranul şi-a demonstrat capacitatea de a face inginerie inversă cu armele americane în trecut. Au făcut asta cu racheta antitanc TOW, realizând o replică aproape perfectă numită Tufan pe care a livrat-o de atunci către (grupările) Houthis și Hezbollah. Iranul ar putea face același lucru cu Stinger, ceea ce ar amenința atât aviația militară, cât și cea civilă în regiune. Un sistem Javelin copiat ar putea fi utilizat de Hamas sau Hezbollah împotriva tancurilor israeliene Merkava. În mâna aliaților Iranului, aceste arme reprezintă o amenințare reală asupra forțelor militare israeliene”, a declarat Jonathan Lord, directorului centrului “New American Security”. Sursele citate de CNN spun că prin furnizarea armamentului capturat, Rusia îşi asigură sprijinul Iranului, care livrează Moscovei arme folosite în invazia din Ucraina. Ambasadele Rusiei şi Iranului au refuzat să comenteze aceste informaţii.
Grupările de crimă organizată ale patriei mafiote România au devalizat țara în ultimii 33 de ani cu peste 350 de miliarde de dolari. Peste 7.500 de societăți care au fost privatizate și care aveau o valoare de piață de circa 350 de miliarde de dolari statul român a reușit să încaseze 9 milioane de dolari. Acesta este succesul patriei mafiote conduse de Iliescu, Constantinescu, Băsescu și Iohannis.
„Societatea IMGB București, care era evaluată în 1994 la prețul de piață de peste 2 miliarde de euro s-a vândut cu 500.000 de dolari. S-a distrus totul. Tot ce s-a făcut acolo s-a făcut pe licențe plătite din greu de statul român, cu dotări de excepție. Licența era în primul rând pentru turbinele 500 de MW folosite la Porțile de Fier I și II și funcționează și acum. Era o licență franceză, care a costat extrem de mult. Toată dotarea tehnică a uzinei era făcută cu produse japoneze, mai ales strungurile de mare precizie. 12 milioane de dolari costa numai un singur strung.”, afirma Nicolae Văcăroiu.
Măcar, Nicolae Văcăroiu a avut curaj să recunoască amploarea jafului din țară, el fiind parte a sistemului.
România nu are suficiente locuri în pușcării pentru experții în insolvență care au devalizat țara. Grupările mafiote căpușează companiile de stat, le secătuiesc de resurse, mai apoi vin și divizează firma care a devalizat compania de stat. După ce are loc divizarea compania de stat rămâne cu paguba de miliarde, iar companiile mafiei rămân cu firma bună și cu banii furați. Mai mult, odată ce compania de stat, fie ea Mintia, Colterm sau Aquacaraș, în cazurile pe care le vom detalia în acest material cad pradă în mâinile experților în insolvență ce urmează să privatizeze companiile de stat pe nimic. Același lucru se întâmplă și cu companiile căpușă, experții în insolvență fiind mână în mână cu grupările criminale. Cam așa arată rețeta secretă prin care România a pierdut peste 350 de miliarde de dolari în ultimii 33 de ani.
Când i se cântă prohodul companiei de stat bandiții vin și stau primii la masa credală. Expert Insolvenţa SPRL patronată de Emil Gros şi Alfa & Quantum Consulting SPRL Timişoara patronată de Bogdan Alic sunt beneficiare ale acestor scheme prin care Compania Națională a Huilei și Termocentrala Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au fost devalizate și privatizate. Emil Gros sa îmbuibat din banii de la CNH și Termocentrala Mintia de fiecare dată. Fața lui transpirată a transpirat milioane de euro prin privatizarea companiilor de stat pe nimic.
Emil Gros
Emil Gros este cel care a administrat lichidarea fostei CNH, poziţie din care l-a ajutat pe Marin Colțescu să pună mâna pe 2.000 tone deşeuri metalice feroase şi neferoase (aflate în subteranul şi incintele exploatărilor miniere), la un preţ de 0,9lei/kg, deşi acestea conţineau cantităţi mari de deşeuri de cupru, a căror valoare era de 16-22lei/kg.
Pe de altă parte, Bogdan Alic este fiul fostului director al Termocentralei Mintia- Costel Alic, cel care nu a mai plătit datoriile către CNH SA, oferindu-i lui Emil Gros privilegiul de a le recupera, cu majorarea consistentă a comisionului, bineînţeles prin ameninţarea permanentă cu insolvenţa nou înfiinţatului CEH la acea dată.
Am redactat în materialele anterioare despre combinațiile lui Emil Gros și Cătălin Vrânceanu privind devalizarea Complexului Energetic Hunedoara, dar nu am luat în calcul controversatul personaj Bogdan Alic.
O sursă avizată a transmis Anchetatorii.ro că se plănuiește un nou jaf la Aquacaraș ceea ce confirmă informațiile prezentate de redacția noastră în marja acestui subiect. Cătălin Vrânceanu, soțul șefei DIICOT Caraș Carmen Vrânceanu, a delapidat fondurile europene, sume încasate în avans, din contractele cu Aquacaraș SA, pentru ”construirea și reabilitarea surselor de apă și stațiilor de tratare a apei” din Reșița, Bocșa, Anina și Oravița.
Președintele Consiliului Județean Caraș Severin, Romeo Dunca, a postat pe pagina sa de Facebook informații despre schema prin care Vrânceanu pregătește divizarea companiei Explo Mining Coal SRL, astfel Aquacaraș va rămâne cu paguba, iar Vrânceanu Cătălin cu banii delapidați, bani cu care și-a construit o stație de betoane.
Gheorghe Flipescu, directorul Aquacaraș, a semnalat că soțul șefei DIICOT Caraș pregătește o țeapă de proporții. Astfel, pe firma veche Explo Mining Coal SRL rămân doar contractele neonorate cu Aquacaraș de unde a încasat 11 milioane de lei. După divizare urmează insolvența care conform surselor Anchetatorii.ro va ajunge la tovarășul de combinații de la Mintia și Colterm, Bogdan Alic prin Alfa & Quantum Consulting SPRL Timişoara.
Devalizarea Colterm – Vrânceanu, a livrat mâl în loc de cărbune! Alic Bogdan a preluat insolvența
Compania Explo Mining Coal din Timișoara a avut mai multe contracte privind livrarea de cărbune cu COLTERM SA, iar după cum am relatat în materialele anterioare firma familiei Vrânceanu este specializată în livrări de cărbune amestacat cu argilă, în loc de cărbune de calitate, plus anexe ilegale la contracte.
Potrivit unui centralizator privind calitatea cărbunelui, din aprilie 2021, SC Explo Mining Coal SRL a livrat către Colterm cantitatea de 1.511 tone cărbune energetic, la o putere calorica de 2289 kcal/kg.
După creșterea prețurilor la energie și criza de lichidități a Primăriei Timișoara, SC Explo Mining Coal SRL a renunțat la afacerea cu Colterm și, mai mult, a revendicat ilegal o așa zisă datorie de 628.096,68 lei, cu care s-a înscris în tabelul preliminar al creanțelor solicitate de creditori în cadrul procedurii de insolvență a societății de termoficare. Compania lui Vrânceanu a participat activ la devalizarea COLTERM SA, astfel timișorenii au fost puși în situația de a rămâne fără căldură și apă caldă în prag de iarnă. Această operațiune este similară cu cea de la Termocentrala Mintia, iar acele așa zise datorii sunt un patent al familiei Vrânceanu prin care statul român este jefuit.
La devalizarea Colterm au participat atât administrația liberală prin Nicolae Robu cât și administrația Fritz care a preluat schemele criminale. Firmele căpușă aduse de Nicolae Robu la Colterm au avut grijă să devalizeze compania municipală prin diferite scheme de tip cartel și datorii inventate pentru un cărbune cu putere calorică zero.
Nicolae Robu, fostul primar liberal al Timișoarei
După cum observați și dumneavoastră în imaginile de mai jos, cam așa arăta marfa livrată de Cătălin Vrânceanu. Un mâl scos cel mai probabil din Preparația Coroiești sau din iazurile de la Exploatarea Minieră Lupeni. Nu era ceva nou pentru Vrânceanu. Același lucru a făcut și la Termocentrala Mintia. Cu sprijinul mafiei liberale de la Timișoara, mafie patronată de Nicolae Robu, Vrânceanu a livrat mâl în loc de cărbune, dar în acte totul a fost în regulă, iar Colterm bună de plată.
La devalizare COLTERM au participat firmele AMV Style SRL, Redolaj SRL din Oradea, care realiza transportul de cărbune prin compania AMV Style SRL, Movistar SRL, și firmele lui Cătălin Vrânceanu LCS Terra Coal SRL, Explo Mining Coal și LCC Compania Cărbunelui SRL.
Printre firmele care au devaizat Colterm apare și Balcan Spring Srl, controlată de Ioan Badea, fost consilier local în sectorul 5, omul președintelui Forța Dreptei, Ludovic Orban ex-PNL.
Ludovic Orban
SC Movie Star SRL, o firmă RADIATĂ din Râmnicu Vâlcea, administrată de Belivac Eugeniu Adrian, a reușit performanța să câstige un contract de furnizare: 100.000 tone cărbune către SC Colterm SA. Movie Star este o firma fantomă, cu sediul într-un apartament de pe strada Cerna din Râmnicu Valcea, obiect de activitate – restaurante și ZERO angajați. Movie Star este un samsar ce face intermedierea între producător, o mină, și Colterm, societate aflată în insolvență.
Redolaj SRL este firma lui Ioan Blidaru, un apropiat al patronului Explo Mining Coal SRL, Cătălin Vrânceanu.
Ioan Blidaru
Vrânceanu: ”Mafia din Valea Jiului mi-a cerut șpagă!” Și soțul șefei DIICOT a plătit
Firma AMV Style SRL, cu sediul în Târgu Jiu aparține fostului consilierului local PSD, Viorel Constantin Petcu. Firma lui Petcu a dat Colterm SA în judecată pentru recuperarea unor datorii de circa 3 milioane RON, în tandem cu Vrânceanu.
AMV STYLE SRL a baronului roșu Petcu este o firmă de apartament din Târgu-Jiu cu 5 angajați care câştigă anual milioane de euro din negoţul cu cărbune. Fără licenţă de exploatare dar cu pilele necesare unor afaceri la nivel înalt în cadrul ANRM și Ministerul Economiei, SC AMV Style SRL Târgu-Jiu furnizează complexurilor energetice materie primă în urma unor contracte obţinute foarte uşor, uneori prin încredinţare directă, cu toate că este vorba de sume foarte mari.
Viorel Petcu
Cătălin Vrânceanu acuza voalat în presa gruparea mafiotă din Valea Jiului patronată de Petcu că ia cerut șpagă pentru a putea livra cărbune la Termocentrala Mintia. Și bineînțeles Vrânceanu a plătit că doar curgeau milioanele de euro pentru toată lumea.
Viceprimarul USR, Ruben Lațcău, a comis un abuz în serviciu prin semnarea Hotărârii AGA a Colterm SA, nr. 7 din 3 decembrie 2020, care a încuviințat garantarea altor plăți către AMV Style SRL, în cuantum de 10,3 milioane RON, cu sediul general al societății de termoficare timișorene, situat pe strada Episcop Joseph Lonivici nr, 4 Timișoara, deși Curtea de Conturi a atras atenția asupra plăților ilegale făcute către această companie. Practic, Lațcău a făcut un gaj imobiliar.
Ruben Lațcău – viceprimarul Timișoarei, un penal în funcții publice
Justiția, mână în mână cu mafia cărbunelui
Societatea de termoficare a Timișoarei, Colterm SA, a intrat oficial în insolvență în octombrie 2021. Magistrații de la Tribunalul Timiș au stabilit că se deschide procedura de insolvență și au desemnat un administrator judiciar, altul decât cel pe care l-a anunțat Primăria Timișoara, unul apropiat grupărilor care a devalizat Mintia și Colterm, Bogdan Alic fiul fostului director al Termocentralei Mintia, Costel Alic.
„Deschide procedura. Desemnează administrator judiciar provizoriu consorțiul format din practicienii în insolvență Alfa & Quantum Consulting SPRL (lider de consorțiu), Maestro SPRL și Insolvein SPRL. Conform dispozițiilor art. 59 alin. 3 din Legea nr. 85/2014 stabilește termen pentru verificarea stadiului procedurii la data de 17.02.2022”, este soluția pe scurt a Tribunalului Timiș în procedura insolvenței pentru Colterm.
Liderul de consorțiu, Alfa & Quantum Consulting, este din Timișoara și îi are ca asociați coordonatori pe Bogdan Alic și Marius Cârceie (fost consilier județean PNȚCD – n.r.). Primăria Timișoara anunța atunci că reprezentanții Colterm vor propune judecătorului ca de insolvență să se ocupe societatea RomInsolv, care a gestionat și insolvența Oltchim sau RADET București. Ghinion. Justiția e cu mafia cărbunelui pe combinații. Numele lui Bogdan Alic apare în tot felul de insolvențe ce țin de sfera penalului, dar justiția din România e oarbă.
Dominic Fritz arată ca un primar depășit de situație, cel mai probabil la primul și ultimul mandat în Timișoara.
Ouale s-au scumpit mai mult in Romania decat in UE
Pretul oualor in Uniunea Europeana era, in medie, cu 30% mai mare in luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022, o crestere usor peste media europeana fiind inregistrata in Romania, unde ouale erau cu 33,7% mai scumpe, arata datele publicate vineri de Eurostat, scrie Gazeta de Sud.
In randul statelor membre, cele mai mari cresteri de preturi la oua s-au inregistrat in Cehia (cu un avans de 85% in luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022), urmata de Ungaria (80%) si Slovacia (79%). Cele mai mici cresteri au fost inregistrate in Germania si Luxemburg (ambele cu 18%) si Austria (19%).
SUA acuză Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova
Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, a acuzat vineri Rusia că încearcă să destabilizeze Republica Moldova, inclusiv prin proteste, cu scopul de a instala un guvern mai favorabil cauzei sale, relatează presa internaţională.
Deşi Statele Unite nu văd nicio ameninţare militară imediată la adresa Republicii Moldova, administraţia consideră că Rusia încearcă să slăbească mica ţară europeană, să fabrice o insurecţie şi să instaleze un guvern pro-Moscova, a relatat Reuters.
„Credem că Rusia caută să slăbească guvernul Republicii Moldova, cu siguranţă scopul final fiind acela de a vedea la conducerea ţării o administraţie mai favorabilă”, a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională, citat de AFP.
SUA consideră că Rusia are în vedere mai multe „opţiuni pentru a slăbi guvernul moldovean” şi pentru a-l împiedica să strângă relaţiile cu Europa. Kirby a spus că „actori ruşi” având legături cu serviciile de informaţii ale Moscovei „încearcă să organizeze şi să se folosească de pretextul unor proteste în Republica Moldova ca bază pentru o insurecţie fabricată împotriva guvernului moldovean”, scrie The Independent.
SUA văd, de asemenea, indicii că actori legaţi de guvernul rus ar putea oferi instruire demonstranţilor antiguvernamentali din Moldova, a mai spus Kirby. „În anii trecuţi am văzut că Rusia a încercat şi a eşuat să destabilizeze alte ţări europene”, a continuat John Kirby, menţionând că o astfel de încercare a existat în Muntenegru în 2016.
SUA: ACTIVITĂŢILE GRUPURILOR RUSE SUNT ÎNGRIJORĂTOARE, DAR NU AR TREBUI SUPRAESTIMATE
„Chiar dacă activităţile grupurilor ruse care încearcă să vizeze Republica Moldova sunt îngrijorătoare, nu ar trebui să le supraestimăm capacităţile. Vreau să subliniez faptul că guvernul moldovean este rezilient şi lucrează eficient pentru a contracara aceste ameninţări”, a menţionat John Kirby. „Suntem încrezători în instituţiile democratice şi economice ale Republicii Moldova şi în capacităţile lor de a răspunde la aceste ameninţări”, a adăugat el.
Kirby le-a spus reporterilor de la Casa Albă că informaţiile pe care le-a împărtăşit vineri sunt informaţii recent declasificate de serviciile de spionaj şi a precizat că SUA au transmis aceste informaţii – plus „detalii suplimentare” – autorităţilor moldovene „pentru ca acestea să poată investiga în continuare şi să întrerupă planurile ruseşti”.
Administraţia Biden consideră, de asemenea, că Moscova lucrează inclusiv prin dezinformare pentru a destabiliza Moldova, scrie CNN. Un exemplu a fost afirmaţia de luna trecută a Ministerului rus al Apărării potrivit căreia Ucraina ar fi plănuit să invadeze Transnistria, regiunea separatistă din Moldova susţinută de Moscova. Oficialii americani au declarat că aceste afirmaţii sunt „nefondate, false şi creează o alarmă nefondată”, menţionează CNN.
Pe de altă parte, CNN reaminteştre că preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat public luna trecută că guvernul rus plănuieşte „o serie de acţiuni ce implică sabotori care au urmat o pregătire militară şi sunt deghizaţi în civili pentru a desfăşura acţiuni violente, atacuri asupra clădirilor guvernamentale şi luări de ostatici”.
WASHINGTONUL VA AJUTA GUVERNUL MOLDOVEAN
Kirby a mai spus că SUA „vor continua să lucreze îndeaproape” cu Chişinăul şi vor „continua să facă lumină asupra identităţii şi activităţilor acestor actori ruşi”, inclusiv prin aplicarea de sancţiuni, aşa cum s-a întâmplat în octombrie, când au fost sancţionate „nouă persoane şi 12 entităţi implicate în destabilizarea Republicii Moldova, inclusiv oligarhi recunoscuţi pe scară largă pentru coruperea instituţiilor statului moldovean”. (Doi dintre aceştia sunt fugarii Vlad Plahotniuc şi Ilan Şor, acesta din urmă organizând, prin interpuşii săi, protestele antiguvernamentale din Republica Moldova – n.r.)
„Vom continua să sprijinim în continuare poporul şi guvernul Republicii Moldova care suportă consecinţele războiului brutal al Rusiei în Ucraina şi în acelaşi timp încearcă să se integreze mai bine în Europa”, a spus el. „Statele Unite sprijină cu fermitate reformele politice, economice şi anticorupţie ale Republicii Moldova şi aprofundarea integrării lor europene. Moldova şi poporul său au demonstrat în mod clar că doresc să privească spre un viitor mai luminos. Şi noi vrem să vedem acest viitor şi mai luminos. Şi vom fi alături de Moldova la fiecare pas pe această cale”, a declarat John Kirby, citat de The Independent.
În acest context, Kirby a anunţat că administraţia Biden va acorda Moldovei o asistenţă energetică în valoare de 300 de milioane de dolari şi va face schimb de informaţii cu această ţară.
ADMINISTRAŢIA BIDEN NU VEDE NICIO AMENINŢARE MILITARĂ IMEDIATĂ LA ADRESA MOLDOVEI
Administraţia Biden nu vede însă nicio ameninţare militară imediată la adresa Moldovei, au declarat oficiali americani citaţi de CNN. Serviciile SUA au urmărit îndeaproape activităţile Rusiei în Republica Moldova, fiind îngrijorate de eforturile continue ale Moscovei de a destabiliza Europa. Preşedintele Joe Biden s-a întâlnit cu Maia Sandu luna trecută la Varşovia, unde au discutat despre activităţile ruseşti de influenţă malignă, scrie CNN.
De asemenea, secretarul de stat american Antony Blinken s-a întâlnit cu Maia Sandu la Conferinţa de Securitate de la Munchen de a mijlocul lunii februarie şi şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la eforturile Rusiei de a destabiliza guvernul moldovean.
„Suntem ferm alături de Republica Moldova în sprijinul securităţii sale, al independenţei sale, al integrităţii sale teritoriale, al eforturilor foarte importante de reformă pe care preşedintele şi guvernul le fac”, a declarat Blinken. „În acelaşi timp, suntem profund îngrijoraţi de unele dintre comploturile pe care le-am văzut venind dinspre Rusia pentru a încerca să destabilizeze guvernul, dar apreciem, desigur, eforturile pe care – eforturile bune pe care le face Moldova pentru a se proteja împotriva acestui lucru”, a declarat Blinken.
SUA declasifică acum toate aceste informaţii în încercarea de a descuraja Rusia să meargă mai departe cu planurile sale, similar cu modul în care SUA au declasificat în mod regulat informaţii despre intenţiile Rusiei în Ucraina, cu scopul de a le expune planurile, au explicat oficialii americani cu care a vorbit CNN.
Reuters: Moldova, un cazan geopolitic unic, mocneşte la graniţa războiului declanşat de Rusia
O tentativă de lovitură de stat, farse cu bombe, piraterie pe internet, apeluri false la recrutare, proteste în masă: Moldova spune că le-a avut pe toate în ultimul an, scrie Reuters, care a stat de vorbă cu ministrul de interne de la Chişinău, Ana Revenco, şi cu Valeriu Mija, secretar de stat în Ministerul Apărării.
„Ne-am confruntat cu o explozie de ameninţări la adresa securităţii începând cu 24 februarie anul trecut”, a declarat ministrul de interne Ana Revenco pentru Reuters, enumerând o serie de crize despre care spune că au asaltat naţiunea şi guvernul pro-occidental de la Chişinău după invazia Rusiei în Ucraina.
Această mică ţară europeană, o fostă republică sovietică, este un cazan geopolitic unic, scrie Reuters. Moldova are o regiune separatistă, Transnistria – o bucată de pământ care se întinde de-a lungul graniţei sale estice cu Ucraina, controlată de separatiştii pro-ruşi şi cu o garnizoană de trupe ruseşti. De asemenea, în această ţară se află regiunea semiautonomă Găgăuzia, care este, de asemenea, majoritar pro-rusă, explică agenţia internaţională de presă.
Oficialii moldoveni descriu imaginea unei naţiuni aflate sub constanta presiune a unei campanii de dezinformare şi propagandă orchestrate de Moscova, despre care spun că este menită să destabilizeze şi să submineze guvernul preşedintei Maia Sandu, aleasă în 2020 pe baza promisiunii de a încerca să ducă ţara în Uniunea Europeană.Ana Revenco spune că este vorba despre un „război informaţional”.
„Acesta pune o presiune foarte puternică asupra rezistenţei psihologice a populaţiei”, adaugă ea.Kremlinul, care respinge acuzaţiile Chişinăului de instigare a tulburărilor, nu a răspuns la o solicitare de comentarii pentru acest articol, menţionează Reuters.
„Conducerea ţării se concentrează întotdeauna pe tot ceea ce este antirusesc”, a declarat luna trecută purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Ei alunecă în isteria antirusească”, a acuzat el. Cu toate acestea, Moscova s-a arătat iritată de posibilitatea ca Republica Moldova – o ţară de 2,5 milioane de locuitori situată între Ucraina şi România, care este membră NATO – să adere la UE.
PESTE 400 DE AMENINŢĂRI CU BOMBĂ, PLUS ATACURI CIBERNETICE
Un presupus complot pentru o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autorităţile moldovene, care au declarat că planul era ca agitatorii să intre în Moldova din Rusia şi din alte ţări din regiune şi să încerce să provoace ciocniri violente. Oficialii au expulzat săptămâna trecută doi presupuşi agenţi – neidentificaţi – în legătură cu tulburările, dar nu au oferit detalii despre amploarea planului sau dacă acesta a avut succes.
Valeriu Mija, oficial al Ministerului Apărării, a declarat că scopul complotului a fost atât de a provoca o lovitură pentru moralul ţării, cât şi de a răsturna efectiv guvernul: „Credem că acest incident face parte din războiul psihologic”, a declarat el.
Între timp, falsele alerte cu bombă au devenit parte din viaţa de zi cu zi, consumând resursele oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care spune că autorităţile au primit peste 400 de ameninţări false prin telefon sau e-mail începând din vara anului trecut, necesitând intervenţii ale unui total de 9.000 de poliţişti.
Aeroportul din Chişinău, instituţiile de învăţământ, instanţele de judecată, spitalele şi centrele comerciale s-au numărat printre ţintele falselor alerte cu bombă, a precizat ministerul.Pe de altă parte, autorităţile moldoveneşti spun că o serie de atacuri cibernetice înregistrate în ultimul an au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale şi la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.
„Vârful a fost în luna august, atacuri în care ţintele au inclus o serie de sisteme informatice aici, în Ministerul de Interne. Pentru a ne tăia, cum spunem noi, ochii şi urechile de pe teren”, spune Mija.
„Dacă punem asta împreună cu alertele false cu bombă, asta ne testează foarte mult capacităţile”, mărturiseşte el.
ANUNŢURI FALSE DE RECRUTARE
Tensiunile tot mai mari dintre Moscova şi Occident în legătură cu Ucraina au ridicat temperatura în Moldova. Principalul partid de opoziţie, Şor, o critică pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, spunând că acest lucru creşte riscul ca Moldova să fie implicată în conflict. Partidul spune că a strâns 600.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.
În timpul unui protest desfăşurat săptămâna trecută în capitala Republicii Moldova, la care au participat aproximativ 2.000 de persoane, Marina Tauber – o fostă jucătoare profesionistă de tenis devenită deputat Şor – a condus mulţimea, scandând printr-un megafon sloganuri anti-Maia Sandu.
„Încearcă să implice ţara noastră în război”, i-a reproşat politiciana de 36 de ani. „Noi suntem o ţară neutră şi vrem pace”, le-a spus ea demonstranţilor. Mulţimea a scandat „Jos Maia Sandu!” şi „Jos dictatura!”.
Oficialii din guvernul Maiei Sandu spun că vor să evite cu orice preţ să fie atraşi în conflict. Aceştia spun că o altă tactică folosită de agitatorii antiguvernamentali este aceea de a pune în circulaţie pe reţelele sociale anunţuri false de recrutare, în special pe serviciul de mesagerie Telegram, în încercarea de a răspândi anxietatea şi de a induce ideea că Moldova se îndreaptă spre război.
TRUPE RUSEŞTI ÎN TRANSNISTRIA
Aproximativ 1.500 de soldaţi ruşi sunt staţionaţi în Transnistria, cei mai mulţi dintre ei fiind recrutaţi pe plan local din rândul transnistrenilor cu paşapoarte ruseşti.Noul prim-ministru moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruseşti ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova avertizează că orice atac asupra trupelor sale de acolo va fi considerat un atac asupra Rusiei.Guvernul moldovean se confruntă cu un exerciţiu de echilibru delicat.
În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a energiei electrice din Moldova şi care oferă separatiştilor o influenţă imensă. Prin urmare, cele două părţi sunt blocate într-un ciclu obositor de negocieri permanente şi dependenţă reciprocă, explică Reuters.Găgăuzia, unde majoritatea oamenilor vorbesc rusa şi limba găgăuză, asemănătoare cu turca, şi unde o statuie a lui Vladimir Lenin stă de pază în faţa Parlamentului local, este o provocare separată pentru încercările guvernului de a se opune influenţei Rusiei.Încrederea moldovenilor în Putin a scăzut de la 60% în ianuarie 2020 la 35% când a început războiul, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think-tank-ul Watchdog. În Găgăuzia, această din urmă proporţie este de 90%.”Rădăcinile noastre sunt întrepătrunse”, a declarat Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, atunci când a fost întrebată de ce oamenii de acolo au văzut invazia Rusiei atât de diferit faţă de alte părţi ale Moldovei. „Ne-am născut în Uniunea Sovietică, am crescut cu acei clasici, cu acele cântece, cu muzica aceea”, a explicat ea.
Silicon Valley Bank aruncă în aer piețele financiare: zeci de miliarde de dolari s-au evaporat
O autoritate de reglementare din California a închis astăzi Silicon Valley Bank şi a numit Federal Deposit Insurance Corporation drept administrator, acţionând rapid pentru a evita agravarea unei crize, notează Reuters.
La 31 decembrie 2022, Silicon Valley Bank avea active totale de aproximativ 209 miliarde de dolari şi depozite totale de aproximativ 175,4 miliarde de dolari.
Sediul principal şi toate sucursalele Silicon Valley Bank se vor redeschide pe 13 martie şi toţi deponenţii asiguraţi vor avea acces deplin la depozitele lor asigurate cel târziu luni dimineaţă, potrivit comunicatului.
Banca, ale cărei activităţi sunt ataxate pe startupuri din sectorul tehnologiei, are 17 sucursale în California şi Massachusetts.
Surse citate de CNBC au declarat anterior că SVB Financial, compania mamă a Silicon Valley Bank, este în discuţii pentru vânzarea sa.
Încercările băncii de a strânge capital au eşuat, au spus sursele, iar banca a angajat consilieri pentru a explora o potenţială vânzare.
Marile instituţii financiare analizează o posibilă achiziţie a SVB. Cu toate acestea, retragerile de depozite depăşesc până acum procesul de vânzare, ceea ce face foarte dificilă realizarea unei evaluări realiste a băncii de către potenţialii cumpărători, au declarat sursele.
Acţiunile băncii au scăzut ieri cu 60%, după ce SVB a anunţat miercuri seara un plan de a atrage capital de peste 2 miliarde de dolari.
Titlurile au scăzut astăzi cu încă 60% în tranzacţiile electronice premergătoare deschiderii bursei, înainte de a fi suspendate în aşteptarea unor informaţii noi.
SVB a fost afectată de erodarea capitalului din cauza creşterii dobânzilor de către Rezerva Federală americană, care a dus la scăderea finanţării disponibile pentru startupuri, acestea fiind nevoiete să retragă fonduri de la bănci pentru a-şi desfăşura activităţile.
În plus, dobânzile mari au dus şi la o scădere a valorii deţinerilor de titluri de Trezorerie ale băncii, care a fost nevoită să le vândă în pierdere pentru a-şi consilida poziţia capitalului.
Cum a ajuns banala ceapă să coste 8 lei/kg, deși România este printre marii producători europeni
Berlin, Deutschland 08.- 10. Februar 2023: Fruit Logistica – 2023 Im Bild: rote und gelbe Zwiebeln in der Schale, Messe Berlin *** Berlin, Germany 08 10 February 2023 Fruit Logistica 2023 In the picture red and yellow onions in the shell, Messe Berlin. Copyright: xFotostandx/xReuhlx,Image: 755064710, License: Rights-managed, Restrictions: imago is entitled to issue a simple usage license at the time of provision. Personality and trademark rights as well as copyright laws regarding art-works shown must be observed. Commercial use at your own risk., Model Release: no, Credit line: Fotostand / Reuhl / imago stock&people / Profimedia
Prețul cepei a urcat în această perioadă la 8 lei/kg, dublându-se în doar două săptămâni. Asta în condițiile în care România se află în top 10 producători de ceapă în Europa. Aici trebuie să precizăm că nu doar în România este o criză a cepei, ci în întreaga UE.
Asta în condițiile în care România se află în top 10 producători de ceapă în Europa. Aici trebuie să precizăm că nu doar în România este o criză a cepei, ci în întreaga UE.
Productia de ceapă (mii tone)
Ceapa este elementul de bază al tuturor bucătăriilor din lume, cea mai consumată legumă din lume după roșie. În România, ceapa e a patra legumă consumată, după cartof, varză și roșie (potrivit datelor transmise de Statistică). Oricum, ceapa e utilizată în foarte multe feluri de mâncare- de la supe la sosuri sau garnituri (la ficățeii de pui, de pildă), conform HotNEws.ro.
Scumpirile vin taman înaintea sărbătorilor pascale, când gospodinele se întrec în a găti preparatele culinare
Mariana Atănăsoaiei e din Roman. Are închiriată o tarabă într-o piață din Capitală, unde vinde „ceapă de Roman”- așa scrie pe eticheta sprijinită pe una din cepele pe care le vinde.
”Nu e ceapă de Roman ce vedeți, îmi spune ea când o întreb cum de a ajuns 8 lei kg de ceapă. Asta e din Olanda. A noastră nu prea s-a făcut că a fost secetă. Luăm marfa de la angrosiști cu 6 lei și noi o dăm cu 8, cu cât s-o dăm?”, mai spune Atănăsoaiei. Astăzi (vineri) o să aducem marfă de-a noastră, românească, dar la tarabă ajunge tot la 8 sau la 9 lei, că e scump transportul”, explică ea.
Nu e exclus ca vânzătorii să profite de penuria de ceapă și să adauge în preț și o componentă speculativă
Oficialii români cu care am discutat spun că, pe lângă problema războiului din Ucraina, care a dus la scăderea semnificativă a exportului de ceapă a ucrainenilor, întreaga Europă s-a confruntat cu o producție de ceapă foarte slabă. Pe lângă asta, nu excludem ca vânzătorii să profite de penuria de ceapă și să adauge în preț și o componentă speculativă. Să profite de lipsa de ceapă pentru a-și rotunji veniturile, mai exact”, spune oficialul român.
Potrivit acestuia, autoritățile vor demara în curând câteva controale la angrosiști și marii producători pentru a vedea situația exactă a stocurilor de ceapă.
Un secretar de stat din aparatul guvernamental a admis că mulți fermieri nu au mai cultivat anul acesta ceapă după ce anul trecut s-au plaâs de prețul prea mic, care nu justifica înființarea de culturi. Acum regretă și s-au apucat în mare grabă să cultive, ceea ce înseamnă că cel mai târziu în toamnă să vedem prețuri „normale” la recolta de ceapă, explică acesta.
„Am fost nevoiți să schimbăm rețeta pentru că la cât costă ceapa, prețul chiftelelor ar fi crescut cu 50%”
În supermarketurile românești, ceapa e fie din Franța, fie din Polonia sau din Olanda.
De altfel, Polonia este unul din marii câștigători ai acestei crize a cepei, exporturile lor de ceapă urcând cu 60% din iulie 2022 până în decembrie a aceluiași an.
De suferit din cauza scumpirii cepelor suferă și cei care vând mâncare preparată sau firmele de catering. Andrei Luca are un mic restaurant situat în incinta unei piețe, unde vin să cumpere mâncare atât cei grăbiți care nu au avut vreme să gătească, cât și piețarii. ”Una dintre cele mai vândute produse erau chiftelele- marinate sau simple. Am fost nevoiți să schimbăm rețeta pentru că la cât costă ceapa, prețul chiftelelor ar fi crescut cu 50% și nu am fi putut vinde la prețul ăla. Așa, am redus cu 50% cantitatea de ceapă folosită, iar unii clienți fideli au remarcat asta și ne-au bătut obrazul. Dar dacă le scumpeam cu 50%, ați mai fi cumpărat de la mine?, l-am întrebat. Evident că nu, mi-a răspuns”, spune Andrei Luca.
Avem cea mai scumpă ceapă din regiune: 1,6 euro/kg
În România, potrivit datelor INS, consumul de ceapă/ locuitori variază între 20-23 de kg anual.
Prețul cepei în Polonia în decembrie 2022 a fost de trei ori mai mare decât în urmă cu un an. A urcat la 0,85 euro.
În Franța e 1 euro/kg. În Olanda este 1,19 euro/kg. În Ungaria kilogramul de ceapă e la 1,49 euro. La cehi, ceapa e la 0,93 euro/kg.
În România, la prețul de 8 lei, ceapa a ajuns la 1,6 euro/kg, cel mai mare din zonă.
Prețurile cresc, alimentează inflația și determină țările să ia măsuri pentru a asigura aprovizionarea. Marocul și Turcia au oprit unele exporturi de ceapă, la fel ca și Kazahstanul. Filipine a ordonat o anchetă asupra unor posibile carteluri ale producătorilor de ceapă.
În Kazahstan, creșterea prețurilor a determinat autoritățile să apeleze la rezerva strategică, în timp ce ministrul comerțului i-a îndemnat pe oameni să nu cumpere ceapă la sac, pe fondul panicii, pentru a putea asigura aprovizionarea supermarketurilor locale.
Aceasta se adaugă la interdicțiile de export, introduse în ultimele săptămâni de Kârgâzstan, Uzbekistan și Tadjikistan – cei mai mari consumatori pe cap de locuitor din lume . Azerbaidjanul a limitat vânzările, iar Belarus va acorda licențe speciale transportatorilor de ceapă.
Fostul şef al CDC, în faţa Congresului SUA: „Agenţiile americane au finanţat manipularea viruşilor în laboratorul din Wuhan”
Robert Redfield, fostul şef, în perioada 2018-2021, al Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA a declarat, în calitate de martor, în faţa unei comisii din Congresul American că agenţiile americane au finanţat manipularea unor viruşi în laboratorul din Wuhan, China, potrivit unui material publicat de BBC.
Laboratorul din Wuhan este cel despre care recent, în 1 martie, directorul FBI, Christopher Wray, a afirmat că este locul de unde ar fi putut scăpa accidental Sars-Cov 2 care a dus la pandemia de Covid 19, în urma căreia au decedat peste 6,5 milioane de oameni.
În faţa comisiei din Congres, dr. Robert Redfield a afirmat că, deşi a susţinut de la începutul pandemiei teoria privind scurgerea din laborator a acestui virus, el a fost eliminat din comitetul de analiză din cadrul CDC, deoarece teoria sa a fost respinsă iniţial de Anthony Fauci, şeful instituţiei publice americane, ca fiind „complet neadevărată”.
La începutul pandemiei, Robert Redfield a spus că, din punct de vedere ştiinţific, el nu crede că Sars-Cov 2 are origini strict naturale, ci că a fost modificat în laboratorul din Wuhan.
„Mi s-a spus (n.red. – de către cei de la CDC) că vor o singură naraţiune şi că eu, evident, am un alt punct de vedere. Practic au distrus orice dezbatere cu privire la originea virusului”, a afirmat Redfield, în faţa congresmanilor americani.
Anthony Fauci, care nu a fost prezent la audiere, a negat acuzaţia doctorului Redfield, susţinând că acesta nu a fost exclus de la dezbaterea iniţială.
„Nimeni nu a exclus pe nimeni. Să spună că nu a fost dorit acolo pentru că avea o altă părere… Au fost mai multe persoane prezente care au fost de părere că ar fi putut fi vorba despre un virus artificial”, a declarat, pentru Politico, Anthony Fauci, care s-a retras în decmebrie 2022 din toate funcţiile sale guvernamentale.
În cadrul audierii, Robert Redfield a mai oferit congresmanilor şi alte elemente interesante, referitoare la opoziţia pe care a manifestat-o împotriva cercetării câştigului de funcţie pentru viruşi, care sunt manipulaţi în mediile din laboratoare, pentru a deveni mai infecţioşi. Referindu-se la aceste manipulări a viruşilor, Redfield a afirmat că este posibil ca agenţiile americane să fi finanţat astfel de cercetări în laboratorul din cadrul Institutului din Wuhan, lăsând să se înţeleagă că astfel de cercetări au dus la apariţia Sars-Cov 2. Redfield a spus că natura extrem de infecţioasă a virusului îl deosebeşte de alte coronavirusuri şi a afirmat că este puţin probabil ca Sars-Cov 2 să fi evoluat aşa în mod natural.
Membrii Comisiei din cadrul Congresului au afirmat încă de la constituirea ei că doresc să rămână imparţiali, chiar dacă aceasta este constituită din nouă republicani şi şapte democraţi. Cu toate acestea, în urma audierii doctorului Robert Redfield, congresmanul republican Marjorie Taylor Greene a exprimat îngrijorări cu privire la deciziile luate de agenţiile federale în timpul pandemiei.
James Comer, preşedintele Comitetului de Supraveghere şi Responsabilitate din Congres, a afirmat: „Cred că dr. Fauci şi dr. Collins au fost prinşi cu mâinile în borcanul de prăjituri. Au fost prinşi supraalimentând viruşi într-un laborator chinez nesecurizat”.
Pentru a se apăra de acuzaţiile fostului director CDC, democraţii din Comisie au susţinut că mai mulţi oameni de ştiinţă care au studiat virusul au spus că nu există dovezi ştiinţifice noi care să indice o scurgere din laborator. Unii reprezentanţi democraţi de la audiere au avertizat că acuzarea lui Fauci ar eroda şi mai mult încrederea în oficialii guvernamentali din domeniul sănătăţii, ameninţănd sănătatea publică.
„Vrem să descoperim faptele, dar nu putem merge pe o cale periculoasă alimentând conspiraţii nefondate despre dr. Fauci şi alţi oficiali din domeniul sănătăţii publice”, a spus congresmanul democrat Debbie Dingell.
În susţinerea acestui punct de vedere, jurnaliştii de la BBC arată că o origine naturală a Sars-Cov 2 este teoria cea mai probabilă potrivit profesorului David Robertson, şeful departamentului de genomică virală şi bioinformatică din cadrul Universităţii din Glasgow.
Un nou crash financiar de proporții: Acţiunile băncilor europene se prăbuşesc după haosul de pe bursele din SUA
Acţiunile băncilor europene au înregistrat astăzi dimineaţa cel mai mare declin din ultimele nouă luni, afectate de îngrijorările investitorilor cu privire la sectorul bancar american, informează AFP, conform Agerpres.
Indicele bancar european STOXX a scăzut cu 4,2%, pregătind terenul pentru cel mai mare declin înregistrat într-o singură zi după începutul lunii iunie 2022, în condiţiile în care acţiunile Deutsche Bank s-au prăbuşit cu 9,85% în timp ce titlurile Commerzbank au pierdut 6,12%.
La bursa de la Paris, acţiunile Societe Generale au pierdut 5,14%, acţiunile BNP Paribas au scăzut cu 4,33% iar titlurile Credit Agricole au pierdut 3,35%. În alte părţi din Europa, acţiunile băncii britanice au înregistrat un declin de 5,04%, acţiunile băncii italiene Intesa Sanpaolo au scăzut cu 3,24% iar cele ale băncii elveţiene UBS au scăzut cu peste 4%.
Toate aceste scăderi au început ieri seara pe Wall Street, cu o cădere de 6,20% pentru acţiunile Bank of America, una de 6,18% pentru Wells Fargo şi un declin de 4,10% pentru acţiunile Citigroup.
Majoritatea analiştilor sunt de părere că aceste căderi au legătură cu anunţul grupului bancar SVB Financial Group, partener bancar important pentru sectorul tehnologic, privind o majorare importantă de capital în valoare de 2,25 miliarde de dolari. Prin această operaţiune, SVB încearcă să îşi consolideze situaţia financiară, afectată de retragerile clienţilor. De asemenea, SVB a vândut în mod precipitat un portofoliu de obligaţiuni în valoare de 21 de miliarde de dolari, pentru a acoperi solicitările deponenţilor care au vrut să îşi retragă economiile.
Neil Wilson, analist şef la Markets.com, este de părere că acest episod ar putea să fie paiul care a rupt spatele cămilei pentru bănci, după îngrijorările cu privire la majorarea dobânzilor şi situaţia fragilă în care se află economia americană.
De asemenea, acest episod a scos în evidenţă cât de vulnerabile sunt băncile, multe dintre ele fiind ţinute pe linia de plutire de fonduri publice după criza financiară globală din urmă cu un deceniu. Criza financiară globală şi consecinţele economice ale pandemiei au determinat băncile centrale şi guvernele să tipărească mii de miliarde de dolari pentru a susţine economiile dar până acum aceste lichidaţi nu au fost retrase de pe piaţă.
Peste 70 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţa cripto în 24 de ore
Peste 70 de miliarde de dolari au fost şterse de pe piaţa cripto în 24 de ore, în timp ce bitcoin a scăzut cu 8%, la sub 20.000 de dolari pe unitate, la cel mai redus nivel din ultimele aproape două luni, ca urma a vânzărilor de pe piaţa americană, relatează CNBC.
Bitcoin a fost tranzacţionată ulterior în scădere cu doar 2,6%, la 19.959,61 dolari pe unitate, conform Coin Metrics.
Ether a scăzut cu peste 3%, la 1.400,63 dolari pe unitate.
Vânzarea de criptomonede a fost determinată de o serie de factori. Mişcarea preţurilor criptomonedelor este destul de strâns corelată cu pieţele bursiere din SUA, în special cu Nasdaq, care are o pondere mare de titluri ale unor companii din sectorul tehnologiei
Joi, indicii bursieri majori din SUA au închis în scădere. Marţi, preşedintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, a indicat că ratele dobânzilor ar putea creşte şi că vor rămâne la un nivel mai ridicat decât erau aşteptările.
Creşterea ratelor dobânzilor în ultimul an a afectat activele de risc, cum ar fi acţiunile, şi în special criptomonede.
”Există puţine motive pentru a cumpăra bitcoin acum, deoarece piaţa este saturată de evoluţii negative, nu doar pentru industria cripto, ci şi pentru piaţa financiară mai largă”, a declarat Yuya Hasegawa, analist la firma cripto japoneză Bitbank.
Un alt factor major care afectează preţurile cripto este prăbuşirea Silvergate Capital, un furnizor important de credite din industria crypto. Silvergate a declarat miercuri că îşi va lichida operaţiunile şi îşi va lichida banca.
Căderea Silvergate este un alt exemplu despre impactul prăbuşirii platformei pentru criptomonede FTX asupra industriei. FTX a fost un client important al Silvergate.
Separat, Silicon Valley Bank a declarat miercuri seara că a vândut active în valoare de 21 de miliarde de dolari, cu o pierdere de 1,8 miliarde de dolari.
SVB este o bancă importantă în spaţiul startupurilor de tehnologie. Oferind servicii bancare tradiţionale, în acelaşi timp finanţând proiecte tehnologice, este considerată coloana vertebrală a industriei de capital de risc din SUA.
Vânzarea de active are loc în timp ce SVB se confruntă cu un mediu de finanţare mai slab în sectorul tehnologiei, deoarece capitalurile de risc rămân precaute pe fondul unei situaţii macroeconomice incerte şi a ratelor dobânzilor în creştere.
Atât Silvergate, cât şi SVB au investit în titluri ale Trezoreriei americane, a căror valoare a scăzut deoarece Fed a majorat ratele.
Aceste bănci au fost forţate să vândă aceste obligaţiuni în pierdere, pentru a-şi consolida poziţia de capital.
Sondaj al Parlamentului European: Doar 46% dintre români mai cred că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun
Doar 46% dintre români mai cred că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea de-a noua ediție a eurobarometrului realizat de Parlamentul European. Potrivit documentului, momentul de cotitură al încrederii românilor în UE a fost pandemia de Covid-19, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin. În schimb, la nivel european încrederea în UE a crescut, transmite Radio France.
Doar 46% dintre români cred azi că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de 62% media europeană, se arată în cea de-a noua ediție a eurobarometrului realizat de Parlamentul European, tendințe sociodemografice 2007 – 2022. Potrivit sondajului, în 2015 numărul românilor care spuneau că apartenența la UE este un lucru bun era mult mai mare, 68%, comparat cu media UE de la cea vreme, de 54%.
Situația se schimbă însă când vine vorba de beneficiile de pe urma apartenenței la UE. La întrebarea ”Ținând cont de toate aspectele, ați spune că România a beneficiat sau nu, în ansamblu, de pe urma apartenenței la UE?” 66% dintre români spun că România a beneficiat, față de 72% media europeană.
De asemenea, la capitolul încredere în Parlamentul European și parlamentele naționale, România (52%) s-a menținut mai aproape de media europeană (54%) în privința PE. Deși încrederea în parlamentele naționale este destul de scăzută la nivel european (34%), românii au declarat că sunt încrezători în proporție de numai 29%.
Din documentul Parlamentului European rezultă că încrederea românilor în UE s-a prăbușit odată cu debutul pandemiei, când Bruxelles-ul a introdus reguli stricte de călătorie condiționate de vaccin.
Baronul roșu Arsene și-a pregătit fuga în Italia: Are și firmă în „Cizmă”
Conform unor informatii de ultimă oră, infractorul Ionel Arsene ar fi fugit din țară în urmă cu o săptămână, pe 4 martie. El pare să-și fi pregătit fuga din timp. Și-a luat concediu de odihnă, și-a delegat atribuțiile unuia dintre cei doi vicepreședinți ai CJ Neamț, apoi a plecat, oficial, în concediu, transmite TV Neamț.
Fugarul Arsene ar fi cel mai probabil în Italia, în zona Brescia. Destinația nu ar fi una întâmplătoare, având în vedere că mai mulți condamnați români cu ștaif și-au găsit refugiul în cizmă după ce justiția din România și-a spus cuvântul, pentru că legile italiene sunt extrem de permisive cu infractorii cu condamnări cum este cea a lui Arsene.
IPJ Neamt a anuntat că Arsene încă nu este căutat, pentru că se așteaptă mandatul de la instantă, pentru a fi pus în executare.
Arsene pare să-și fi pregătit fuga cu mult mai mult timp înainte. El și-a deschis o firmă în Italia, în care este asociat cu cumătrul Ginel (Gheorghe Vlasie), cel care pe vremea guvernelor PSD a obținut contracte cu statul, de sute de milioane de euro.
Antena 3 a anunțat în urmă cu scurt timp, că Arsene ar putea avea chiar cetățenie italiana.
Arsene a fost condamnat astăzi, 10 martie, la 6 ani și 8 luni de executare de judecătorii de la Curtea de Apel Brașov, într-un proces în care a fost judecat în 3 dosare de corupție.
AUR: Camioane încărcate neregulamentar cu material lemnos, identificate de parlamentarii AUR care au vizitat fabrica HS Timber din Covasna
O delegaţie de parlamentari ai Alianţei pentru Unirea Românilor a vizitat fabricile de prelucrare a lemnului din Alba şi Covasna. În cadrul controlului parlamentar efectuat în interiorul fabricii HS Timber din localitatea Reci, judeţul Covasna, au fost identificate trei masini cu încărcătură neconformă din punct de vedere legal, spune partidul.
La inspecţia parlamentară au participat preşedintele AUR, George Simion, deputatul AUR, Dan Tănasă, avocatul Gheorghe Piperea şi Tiberiu Boşutar, activist de mediu.
La sesizarea făcută de parlamentarii AUR, Poliţia din Covasna a constatat neconcordanţe în privinţa încărcăturii la mai multe autocamioane. În urma verificării camioanelor din curtea HS Timber s-a putut constata că fotografiile care trebuia să însoţească în mod obligatoriu încărcătura erau neconforme. Un al treilea camion a folosit un aviz pentru lemn de fag, deşi transporta material răşinos, pentru care nu avea acte.
În urma sesizării făcute de reprezentanţii AUR, companiile găsite cu nereguli ar putea fi sancţionate de către instituţiile abilitate. În cazuri de contravenţii grave, sancţiunile pot merge până la confiscarea camioanelor.
Chinese
French
German
Italian
Japanese
Korean
Russian
Spanish
Octavpelin's Weblog 
Comentarii recente