Vizita lui Klaus Iohannis în Japonia, plăcută pentru familie, dar inutilă pentru țară

Fostul premier Adrian Năstase face o analiză scurtă, dar tăioasă a vizitei lui Klaus Iohannis în Japonia. Plăcută pentru familie, dar inutilă pentru țară.

“Tratatul de la Paris, din 28 octombrie 1920, prin care Basarabia era alipită la Regatul României, a fost semnat de Japonia dar nu a fost ratificat de această.

Explicația este legată de felul în care Japonia a privit relația cu URSS și de semnificația unui acord intervenit între cele două tări, în 1925, pentru normalizarea relațiilor bilaterale. Sub presiunea sovietică și preocupată de interesele sale din Asia, Japonia nu a mai ratificat Tratatul de la Paris, explicând că nu este interesată de „afacerile europene”.

Acum, Japonia este interesată și de „afacerile europene”, dovadă fiind Acordul de parteneriat strategic între Uniunea Europeană și statele sale membre, pe de o parte și Japonia, pe de altă parte, acord încheiat în 2018. Între statele membre figurează, așa cum bănuiți, și România. Deci, România, că membru al Uniunii Europene, este în „parteneriat strategic” cu Japonia din 2018. De ce mai era nevoie, după cinci ani, de excursia lui Iohannis la Tokyo pentru a semna o declarație în același sens?” – scrie Adrian Năstase pe blogul său.

https://60m.ro/

Publicitate

Bogdan Aurescu, aşteptat luni în Camera Deputaţilor, la solicitarea AUR, pentru dezbateri pe tema acţiunilor pentru admiterea României în Schengen, precum şi în cazul lucrărilor desfăşurate de autorităţile de la Kiev pe Canalul Bâstroe

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu este aşteptat luni în Camera Deputaţilor, la solicitarea AUR, pentru dezbateri pe tema acţiunilor pentru admiterea României în Schengen, precum şi în cazul lucrărilor desfăşurate de autorităţile de la Kiev pe Canalul Bâstroe.

Conform ordinii de zi a şedinţei de plen a de luni a Camerei Deputaţilor, în intervalul 16.00 – 17.00, au loc dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, invitat fiind ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

Prima temă este ”eşecul aderării României la spaţiul Schengen şi măsurile avute în vedere pentru îndreptarea acestui obiectiv ratat”.

Cea de a doua este o informare privitoare la lucrările efectuate de autorităţile ucrainiene la Canalul Bîstroe fară aprobarea părţii române,, despre care cei de la AUR afirmă că pot genera posibile prejudicii economice şi de mediu României, motiv pentru care solicită precizări referitoare la modul în care vor fi recuperate aceste prejudicii;
Un alt răspuns pe care îl solicită parlamentarii AUR se referă la măsuri întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe la nivel diplomatic şi juridic în speţa Canalul Bîstroe.

https://60m.ro/

Ion Cristoiu: Klaus Iohannis și-a luat două zile de concediu în Singapore

 

Ciutacu: Iohannis începe să fie executat ca şi Băsescu pe final de mandat; „firul roșu” e „ciocoismul” de care dă dovadă

Jurnalistul Victor Ciutacu spune că președintele Klaus Iohannis e tot mai criticat în ultima vreme. Ultima „fiță” a liderului de la Cotroceni, anume vizita în Japonia cu un avion luxos, a stârnit numeroase controverse în spațiul public.

„Cu vreo doi ani înainte de sfârșitul celui de-al doilea său mandat, Băsescu a început să fie executat violent din interior. Firul roșu a fost corupția cercului său intim, neamurile și instituția Udrea. Cu mai puțin de doi ani înaintea finalizării mandatului numărul doi, Iohannis începe să fie executat. Firul roșu e ciocoismul, al lui și al singurului său neam apropiat, instituția Carmen. Autorii-s aceiași, „narativul” diferă olecuță. Asta dacă nu se umblă și la dosarul casei luată cu acte false”, a spus Victor Ciutacu, pe pagina sa de Facebook.

https://60m.ro/

Italia anunță că 685.000 de migranți așteaptă să treacă marea din Libia

Rapoartele serviciilor de informații indică faptul că aproape 700.000 de migranți se află în Libia, așteptând ocazia de a pleca pe mare spre Italia, a declarat duminică un lider din partidul Frații Italiei, al premierului Giorgia Meloni, însă un oficial ONU pentru migrație a declarat că acest număr nu este credibil.

Tommaso Foti, liderul Camerei inferioare a Parlamentului, a declarat pentru canalul de televiziune Tgcom24 că serviciile secrete italiene au estimat că 685.000 de migranți din Libia, mulți dintre ei aflați în tabere de detenție, sunt nerăbdători să traverseze Marea Mediterana centrală cu ambarcațiuni ale contrabandiștilor.

Meloni speră că o reuniune a Uniunii Europene, care va avea loc la sfârșitul acestei luni, să genereze solidaritate concretă din partea  națiunilor UE în gestionarea numărului mare de migranți și solicitanți de azil care ajung în țările de pe malul Mediteranei, inclusiv în Grecia, Cipru, Malta și Spania, precum și în Italia.„Europa nu se poate uită în altă parte″, a declarat Foti.

În timp ce evaluarea serviciilor de informații a stârnit titluri alarmante în Italia, un purtător de cuvânt al Organizației Internaționale pentru Migrație a avertizat că această cifra pare să confunde numărul estimat de migranți din Libia cu cei care caută de fapt să se îndrepte de acolo spre Europa.

„Această cifra pare a fi o estimare, pe care o dăm și noi, a prezenței totale în Libia″, a declarat Flavio Di Giacomo pentru The Associated Press.Dar din acest număr „doar o parte mică vrea să plece și doar și mai puțini reușesc să plece” spre Europa, a spus Di Giacomo.

De exemplu, mulți migranți din Libia provin din Niger și Ciad, două națiuni africane aflate la granița sudică a Libiei, și în cele din urmă se întorc în țările lor de origine, a spus el.

Estimarea serviciului italian de informații „este ultima dintr-o lungă serie de alarme pe care le-am văzut în ultimii 10, 12 ani, care s-au dovedit a fi greșite″, a spus Di Giacomo. „Această cifra nu pare a fi absolut credibilă”.

Aproximativ 105.000 de migranți au ajuns în Italia pe mare în 2022. De la începutul acestui an și până la 10 martie, au sosit aproximativ 17.600, inclusiv câteva mii care au debarcat în porturile italiene în ultimele zile. Acest număr este aproximativ triplu față de cel înregistrat în aceeași perioada în fiecare dintre cei doi ani anteriori, deși pandemia COVID-19 ar fi putut duce la mai puține călătorii. Pază de coasta a Italiei a declarat că a salvat peste 1.000 de migranți în largul sudului țării în ultimele zile.

Alte sute de persoane au ajuns pe micuța insula italiană Lampedusa, la sud de Sicilia, după ce au pornit din Tunisia, potrivit autorităților. Având în vedere că insula are dificultăți în a se ocupă de atât de multe persoane sosite într-un timp scurt, autoritățile intenționează să transfere sute dintre acestea cu ajutorul bărcilor și al avioanelor către alte adăposturi temporare pentru solicitanții de azil. Duminică, alte trei cadavre au fost găsite în urmă naufragiului din 26 februarie, chiar în largul peninsulei italiene, ridicând numărul cunoscut de morți în acel dezastru la 79 de migranți, a anunțat televiziunea de stat italiană. O ambarcațiune din lemn care plecase din Turcia s-a izbit de un banc de nisip pe o mare agitată în largul unei plaje din Calabria, vârful peninsulei italiene.

Au existat 80 de supraviețuitori, iar un număr nedeterminat de persoane ar fi fost date dispărute și presupuse moarte. Guvernul lui Meloni a respins criticile potrivit cărora pază de coasta ar fi trebuit să fie trimisă să salveze pasagerii vasului atunci când nava a fost observată prima dată mai departe de coasta.De ani de zile, Italia a încercat, cu succes limitat, să determine Libia să oprească lansarea spre țărmurile italiene a bărcilor de pescuit și a bărcilor pneumatice nepotrivite ale traficanților de persoane. Guvernele italiene au instruit și echipat pază de coasta libiană.

Dar traficanții din spatele rețelelor de contrabandă continuă să opereze în mijlocul factiunilor politice și militante aflate în conflict din Libia. Organizația Internațională pentru Migrație și grupurile umanitare spun că pasagerii ale căror ambarcațiuni sunt respinse de pază de coasta libiană sunt adesea trimiși în tabere de detenție, unde riscă să fie supuși la abuzuri, inclusiv tortură, până când familiile lor strâng suficienți bani pentru că migranții să poată pleca din nou pe mare.Guvernul lui Meloni a îngreunat sarcina organizațiilor umanitare care operează ambarcațiuni de salvare de a efectua multe șalvari în apele din largul Libiei, adoptând reguli care obligă navele să debarce migranții în porturile din nordul Italiei, întârziind întoarcerea lor pe mare.

Oricât de mulți migranți ar pleca de fapt din Libia pe bărcile contrabandiștilor, „este un flux umanitar îngrijorător, deoarece oamenii mor pe mare″, a declarat purtătorul de cuvânt al OIM, Di Giacomo.

Agenția ONU pentru migrație estimează că aproximativ 300 de persoane au murit în acest an, sau au fost date dispărute și presupuse moarte, după ce au încercat să traverseze periculoasă ruta centrală a Mediteranei.

https://60m.ro/

Şefa Trezoreriei SUA exclude un plan de salvare pentru Silicon Valley Bank: „Nu vom mai face asta din nou”

Secretarul Trezoreriei americane, Janet Yellen, a declarat duminică, într-un interviu la CBS News, că guvernul federal nu va oferi un plan de salvare pentru investitorii de la Silicon Valley Bank, după ce banca a fost închisă brusc, dar a precizat că autorităţile de reglementare financiară sunt „preocupate” de impactul asupra deponenţilor şi că lucrează pentru a răspunde nevoilor acestora.

„În timpul crizei financiare, au existat investitori şi proprietari de bănci mari sistemice care au fost salvaţi. Iar odată implementate atunci reformele înseamnă că nu vom mai face acest lucru din nou. Dar suntem preocupaţi de deponenţi şi ne concentrăm pe încercarea de a le satisface nevoile”, a declarat Yellen.

Duminică, Departamentul Trezoreriei, Rezerva Federală şi FDIC au declarat că guvernul va garanta depozitele pentru deţinătorii de conturi SVB.

„Deponenţii vor avea acces la toţi banii lor începând de luni, 13 martie. Nicio pierdere asociată cu rezoluţia Silicon Valley Bank nu va fi suportată de contribuabil”, potrivit unei declaraţii comune publicate de agenţii.

De asemenea, Federal Reserve a anunţat duminică, 12 martie, crearea unui nou program de finanţare la termen pentru bănci (Bank Term Funding Program – BTFP) pentru a pune la dispoziţie fonduri suplimentare „instituţiilor de depozit eligibile pentru a contribui la asigurarea faptului că băncile au capacitatea de a satisface nevoile tuturor deponenţilor lor”, potrivit unui comunicat de presă.

„Această acţiune va consolida capacitatea sistemului bancar de a proteja depozitele şi de a asigura furnizarea continuă de bani şi credite în economie”, se menţionează în comunicat.

Autorităţile de reglementare din California au închis vineri Silicon Valley Bank, după ce săptămâna trecută deponenţii s-au grăbit să-şi retragă banii, pe fondul îngrijorărilor legate de bilanţul acesteia. Corporaţia Federală de Asigurare a Depozitelor (Federal Deposit Insurance Corporation / FDIC) a fost numită administrator judiciar, iar autorităţile de reglementare lucrează pentru a găsi un cumpărător pentru instituţia care, înainte de faliment, se afla pe locul 16 în topul celor mai mari bănci din SUA.

Prăbuşirea băncii cu o vechime de 40 de ani, care se ocupa de industria tehnologică, este cea mai mare prăbuşire a unei instituţii financiare de la falimentul Washington Mutual în 2008.

Preşedintele Biden a discutat sâmbătă cu guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, despre Silicon Valley Bank şi despre răspunsul federal, iar FDIC a discutat cu membrii delegaţiei din Congresul californian sâmbătă seara târziu.

Yellen a declarat că, în urma falimentului Silicon Valley Bank, oficialii Trezoreriei au primit informaţii de la deponenţi, dintre care mulţi sunt întreprinderi mici, şi că a colaborat cu autorităţile de reglementare bancară pentru a „concepe politici adecvate” pentru a aborda situaţia, dar a refuzat să ofere mai multe detalii. FDIC ia probabil în considerare o „gamă de opţiuni disponibile” pentru a stabiliza situaţia, care ar putea include o achiziţie de către o bancă străină, a menţionat şefa Trezoreriei americane.

„Sistemul bancar american este cu adevărat sigur şi bine capitalizat. Este rezistent. În urma crizei financiare din 2008, au fost puse în aplicare noi controale, o mai bună supraveghere a capitalului şi a lichidităţilor, iar acesta a fost testat în primele zile ale pandemiei şi şi-a dovedit rezistenţa. Aşa că americanii pot avea încredere în siguranţa şi soliditatea sistemului nostru bancar”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, închiderea Silicon Valley Bank a provocat nervozitate cu privire la faptul că ar putea declanşa o avalanşă asupra altor bănci mici şi regionale. Totuşi, Yellen a declarat că autorităţile de reglementare financiară lucrează pentru a preveni răspândirea consecinţelor asupra altor instituţii:

„Vrem să ne asigurăm că problemele care există la o bancă nu creează contagiune la altele care sunt sănătoase. Scopul întotdeauna al supravegherii şi reglementării este de a ne asigura că nu poate avea loc contagiunea”.

În declaraţia comună, Departamentul Trezoreriei, Rezerva Federală şi FDIC au precizat că se iau măsuri pentru a aborda închiderea unei alte bănci.

„Anunţăm, de asemenea, o excepţie similară de risc sistemic pentru Signature Bank, New York, care a fost închisă astăzi de către autoritatea sa de stat care a acordat autorizaţia. Toţi deponenţii acestei instituţii vor fi despăgubiţi. Ca şi în cazul rezoluţiei Silicon Valley Bank, nicio pierdere nu va fi suportată de contribuabil”, se arată în comunicat.

În urma închiderii Silicon Valley Bank, FDIC a declarat că a creat Banca Naţională de Asigurare a Depozitelor din Santa Clara, la care au fost transferate imediat depozitele asigurate de la Silicon Valley Bank. Toţi deponenţii asiguraţi vor avea acces la depozitele lor asigurate până luni dimineaţă, în timp ce deponenţii neasiguraţi vor primi un dividend în avans în cursul săptămânii viitoare, a menţionat FDIC. Viitoarele plăţi de dividende ar putea fi efectuate către deponenţii neasiguraţi pe măsură ce FDIC va vinde activele Silicon Valley Bank.

La sfârşitul anului 2022, Silicon Valley Bank avea active totale de aproximativ 209 miliarde de dolari şi depozite totale de aproximativ 174,5 miliarde de dolari, potrivit agenţiei.

Dar peste 85% din depozitele Silicon Valley Bank nu erau asigurate, potrivit estimărilor dintr-un dosar de reglementare recent.

„Suntem foarte conştienţi de problemele pe care le vor avea deponenţii. Mulţi dintre ei sunt întreprinderi mici care angajează oameni din întreaga ţară şi, desigur, acesta este un motiv semnificativ de îngrijorare şi [lucrăm] cu autorităţile de reglementare pentru a încerca să abordăm aceste preocupări”, a declarat Yellen.

https://60m.ro/

Bogdan Aurescu, îi transmite lui Rareș Bogdan că nu îl interesează părerile lui: „E ca și cum aș fi atacat de Sputnik”

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, îi transmite lui Rareș Bogdan că nu îl interesează părerile lui: „E ca și cum aș fi atacat de Sputnik”.

Reacția ministrului vine după ce europarlamentarul l-a atacat la o emisiune TV, spunând că nu a fost pus în funcție de PNL, ci „de stat”.

„Nu mă intereseaza părerile lui Rareș Bogdan – vă aduc aminte cum, în plin război al Rusiei contra Ucrainei, cerea să blocăm la graniță cerealele ucrainene. Practic, astfel de atacuri de la asemenea personaje sunt de fapt o confirmare că fac bine ce fac – e exact ca atunci când sunt atacat de Sputnik. Probabil are destul de multe neîmpliniri și frustrări personale”, a declarat Bogdan Aurescu pentru digi24.ro.

Reacția ministrului de Externe vine după ce Rareș Bogdan l-a atacat la Prima News, unde a spus că pe Aurescu nu îl interesează interesul național și că nu a fost numit în funcție de PNL.

Bogdan a adăugat că dacă el ar fi șeful direct al lui Aurescu nu l-ar mai ține în funcție. Întrebat dacă l-ar da afară pe Aurescu, Rareș Bogdan a răspuns afirmativ, adăugând că ar mai concedia „încă vreo câțiva”, „mulți și de la PSD”.

Rareș Bogdan a spus că se întâlnește „cu congresmeni, cu senator și cu oameni de la Bruxelles”, care îi spun: „Domnu` Bogdan, e dureros ce vă spun, Cereți, Cereți… nu cereți nimic! Cum adică nu cerem? Cereți domnule să vină 200 de miliarde investiții în România că nu vă poate refuza nimeni, cereți să vi se dea armament pe care să îl plătiți într-o 100 de ani că nu o să vă poată refuza nimeni, cereți să întrați în Schengen, cereți să luați vize, cereți orice” și l-a acuzat pe Aurescu că nu face aceste solicitări.

„E un loc al PNL, dar nu noi l-am numit acolo”, ci „statul”, a spus Bogdan. El a mai susținut că ambasadorul României la Viena, Emil Hureazeanu, nu a fost sunat sau căutat de Bogdan Aurescu sau de cineva de la MAE în cele 72 de zile cât a stat la București în urma chemării lui în țară după ratarea intrării în Schengen.

„Domnul Hurezeanu a făcut ce a putut, cât a putut și s-a întors la post, România a ales să își relege relațiile diplomatice. Domnul Hurezeanu a stat 72 de zile la București, 72 de zile. Domnul Hurezeanu nu a primit nici un telefon în cele 72 de zile de la MAE. Nu a primit în 72 de zile cât s stat la București un telefon să facă o informare și verbală și nu doar scrisă ca un soldat disciplinat ce este. Haideți să trecem la alt subiect că numai mă enervez. (…) Poate o fost ocupat că sunt multe subiecte pe ordinea de zi”, a declarat Rareș Bogdan.

Întrebat dacă l-ar da afară pe Aurescu din guvern, Rareș Bogdan a răspuns: „I-aș spune, Măi Bogdane ce faci?”, dar a adăugat că Aurescu „o să rămână în MAE și după pentru că e mai puternic ca PNL Bogdan Aurescu”.

https://60m.ro/

Alexandru Tănase, după criticile privind retrocedarea clădirii fostului Seminar Teologic către Mitropolia Basarabiei: Habar nu au… Este vorba de atitudinea față de relația cu România

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale din R. Moldova (CCM), Alexandru Tănase, a notat, într-un mesaj postat pe Facebook, că nu l-a surprins prea tare “reacția inadecvată la inițiativa de retrocedare către Mitropolia Basarabiei” a clădirii fostului Seminar Teologic, el menţionând că nu bănuia că “pe malurile Bâcului avem o asemenea concentrație de bibliofili pe metru pătrat”.

“Mare ar fi mirarea dacă majoritatea criticilor acestei decizii au vizitat în ultimii 20 de ani o bibliotecă”, a adăugat Tănase.

Alexandru Tănase a precizat că aceia care “astăzi rup pe ei cămașa de dragul ”salvării patrimoniului național”, habar nu au că această clădire se află într-o degringoladă de zeci de ani, iar fondurile Bibliotecii Naționale păstrate acolo, putrezesc datorită condițiilor improprii de păstrare”.

“Noi în schimb, am investit milioane de euro în utilaje de interceptare pentru milițieni, să ne poată asculta telefoanele mai lejer. Am transformat magazinele de cărți din sate în birturi, iar în bibliotecile sătești poți găsi operele complete ale lui Lenin, precum și nemuritoarele opere în grafie chirilică a lui Lev Barski, Iurie Barjanschi și Petrea Cruceniuc. Acest dezastru, n-am observat să deranjeze prea multă lume. Nu-mi amintesc prea mute voci să fi protestat când guvernul a transmis cu titlu gratuit filialei bisericii ruse din R. Moldova (numită Mitropolie a Moldovei) somptuosul sediu de pe strada str. Bucureşti 119, sau sediul fostei școli profesionale feroviare de pe strada Ismail 46, sau tipografia din Orhei și alte sute de bunuri imobiliare si terenuri pentru construcții din întreaga țară”, a menţionat el.

Retrocedarea clădirii trebuie percepută ca un gest de reparație morală și reabilitare istorică, și nicidecum ca pe o chestiune patrimonială, a subliniat Tănase. “Este un gest întârziat, dar absolut necesar, iar cei care și-au asumat această decizie, merită sprijin dar nu blamul popular”.

“În realitate, subiectul nu este despre soarta acestei clădiri, ci despre atitudinea față de relația cu România. Basarabenii încă nu au ieșit din paradigma „karandașului lui Sangheli”. Ei acceptă ca România să investească milioane în școli și grădinițe, să ofere mii de burse de studii gratuite anual, să le livreze gaze și curent electric sub prețul de piață, sau să le doneze lemne de foc. Dar, atunci când pot să aloce un contract substanțial, îl dau ruşilor de la «Силовые машины». Când s-a anunțat despre intenția de a retroceda un imobil celor cărora le-a aparținut de drept – pe toți i-a apucat grija de biblioteci. Vorba regretatului Constantin Tănase „…asta da tovărăşie!”, a mai scris el.

Mesajul integral al lui Alexandru Tănase

““Bibliofilii” moldoveni și “karandașul lui Sangheli”

Trebuie să recunosc că nu m-a surprins prea tare reacția inadecvată la inițiativa de retrocedare către Mitropolia Basarabiei a clădirii de pe strada 31 August 1989 numărul 78. Adevărul este că nu bănuiam că pe malurile Bâcului avem o asemenea concentrație de bibliofili pe metru pătrat. Mare ar fi mirarea dacă majoritatea criticilor acestei decizii au vizitat în ultimii 20 de ani o bibliotecă, sau dacă cunoșteau până mai ieri, că în edificiul de pe strada 31 August 1989, în afară de Berăria „Draft” se mai află și o parte a Bibliotecii Naționale. Cei care astăzi rup pe ei cămașa de dragul ”salvării patrimoniului național”, habar nu au că această clădire se află într-o degringoladă de zeci de ani, iar fondurile Bibliotecii Naționale păstrate acolo, putrezesc datorită condițiilor improprii de păstrare. Regretatul Alexe Rău a bătut ani în șir coridoarele guvernamentale cerșind fonduri, pentru a salva aceste edificii de la degradare.

Nu-mi amintesc vreo dezbatere publică, unde s-ar fi pus problema subfinanțării cronice a sistemul bibliotecilor din Moldova, care este de 100 de ori mai mică decât cea a sistemului represiv a statului. Nu cred că pe cineva din vocalii „bibliofilii” îi deranjează că salariul unui bibliotecar in Moldova este de trei ori mai mic de cat salariul unui chelner de la berăria de la parter. Nici faptul că Romania, este singura, care de-a lungul anilor, a făcut donații consistente de carte către bibliotecile din Moldova.

Câțiva ani în urmă, am avut o lecție publică la Biblioteca Națională din Vilnius și am rămas uimit să văd cum arată. Aceasta a fost construită după un proiect asemănător cu cel din Chișinău. După restabilirea independenței, guvernul lituanian a investit peste 10 milioane de Euro si a transformat-o într-un centru cultural multifuncțional modern, cu săli de lectură, săli de conferințe, centru educaționale pentru copii etc. La alt pol cultural, în Tadjikistan, guvernul la fel a investit zeci de milioane, construind o excelentă biblioteca polivalentă moderna.

Noi în schimb, am investit milioane de euro în utilaje de interceptare pentru milițieni, să ne poată asculta telefoanele mai lejer. Am transformat magazinele de cărți din sate în birturi, iar în bibliotecile sătești poți găsi operele complete ale lui Lenin, precum și nemuritoarele opere în grafie chirilică a lui Lev Barski, Iurie Barjanschi și Petrea Cruceniuc. Acest dezastru, n-am observat să deranjeze prea multă lume.

Nu-mi amintesc prea mute voci să fi protestat când guvernul a transmis cu titlu gratuit filialei bisericii ruse din R. Moldova (numită Mitropolie a Moldovei) somptuosul sediu de pe strada str. Bucureşti 119, sau sediul fostei școli profesionale feroviare de pe strada Ismail 46, sau tipografia din Orhei și alte sute de bunuri imobiliare si terenuri pentru construcții din întreaga țară.

Câțiva ani în urmă, cetățeanul Nicolae Cantarean a dăruit Catedrala „Înălțarea Domnului” de pe strada Grigore Ureche 58 din Chișinău (introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură din municipiul Chișinău), cetățeanului rus Vladimir Gundeaev (care astăzi instigă la ură și război). Vorba moldoveanului „aici îi tăt normal!” Însă, cum s-a pus problema retrocedării unui singur bun (!), luat cu japca de sovietici de la o entitate românească – au sărit toți ca arși. N-au contat deloc asigurările date de Patriarhia Română, că va repara imobilul și va păstra profilul public al acestuia! La fel cum nu a contat faptul că in ultimii ani, guvernul României a investit milioane de euro pentru a salva de la degradare totală, clădirile Muzeului Național de arte din Chișinău și a Sălii cu orgă.

În realitate, subiectul nu este despre soarta acestei clădiri, ci despre atitudinea față de relația cu România. Basarabenii încă nu au ieșit din paradigma „karandașului lui Sangheli”. Ei acceptă ca România să investească milioane în școli și grădinițe, să ofere mii de burse de studii gratuite anual, să le livreze gaze și curent electric sub prețul de piață, sau să le doneze lemne de foc. Dar, atunci când pot sa aloce un contract substanțial, îl dau rușilor de la «Силовые машины». Când s-a anunțat despre intenția de a retroceda un imobil celor cărora le-a aparținut de drept – pe toți i-a apucat grija de biblioteci. Vorba regretatului Constantin Tănase „…asta da tovărăşie!”

Înainte de a contesta intenția guvernării în această problemă, cred ca ar trebui lămurit încă un aspect. Retrocedare – înseamnă a da cuiva înapoi un drept sau un bun, pe care acesta îl cedase mai înainte.

Cum au ajuns aceste imobile în proprietatea statului sovietic?

După ocupația Basarabiei, URSS nu a adoptat o lege speciala de naționalizare (așa cum s-a procedat de exemplu in Romania, Ungaria etc). Schema era simpla – foști proprietari erau împușcați sau deportați in Siberia, unii s-a refugiat peste Prut, iar bunurile acestora erau trecute în proprietatea statului cu titlu de bunuri abandonate (бесхозное имущество).

Astfel, când au venit rușii in 1940, mai apoi in 1944, o parte a clerului românesc a fost exterminat in gropile de var și în beciurile securității, alții au fost deportați in Siberia, iar cei mai fericiți au reușit să se refugieze în România. În acest mod, clădirile ce aparțineau cu drept de proprietate Patriarhiei Romane, au ajuns să fie (бесхозное имущество) și trecute in registre ca proprietate de stat.

În cazul de față, retrocedarea unei singure clădiri (din zecile care au fost acaparate abuziv), trebuie percepută ca un gest de reparație morală și reabilitare istorică, și nicidecum ca pe o chestiune patrimonială. Este un gest întârziat, dar absolut necesar, iar cei care și-au asumat această decizie, merită sprijin dar nu blamul popular.

Cât ține de clădirea propriu zisă, eu cred ca după retrocedare, ea va rămâne a fi una publică, va fi salvată de la degradare, va fi renovată la fel de frumos ca si Muzeul Național de Arte, fiind redată Chișinăului, in toată splendoarea sa.

Bineînțeles, berăria de la parter ar pute să dispară. Aceasta ar fi singura pagubă.

Notă: În poză este Biblioteca Națională din Tajikistan, contruită după încheirea războiului civil”.

Clădirea fostului Seminar Teologic din Chișinău, care a fost naționalizată în perioada sovietică, și în care în prezent se află blocul doi al Bibliotecii Naționale a R. Moldova, ar urma să fie transmisă, cu titlu gratuit, din proprietatea publică a statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, fără drept de înstrăinare. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament, la 6 martie, de un grup de deputați PAS.

Reprezentanții Bibliotecii Naționale au reacţionat afirmând că „instituția nu este gata de schimbările care trebuie să intervină” și că deocamdată nu are „alt spațiu pentru reamplasarea colecției” din blocul doi al bibliotecii.

Asociația Bibliotecarilor din R. Moldova au inițiat o petiție în sprijinul Bibliotecii Naționale. Potrivit bibliotecarilor, în această clădire se află nucleul de patrimoniu al Bibliotecii Naționale, zestrea spirituală a locuitorilor R. Moldova: colecția de carte veche și rară – peste 33 500 volume; colecția de arte și hărți –  peste 216 000 unități de păstrare; Audiovideoteca – 110 000 unități de păstrare; colecția de specialitate și Centru Național de Formare Continuă  în Biblioteconomie și Știința Informării unde începând cu anul 2017 au fort instruiți peste 10 500 de specialiști.

„Această decizie, dacă va fi realizată în practică, va distruge Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Aceasta nu are cum să reziste acestei lovituri. Blocul principal proiectat pentru 1 000 000 de volume geme sub  greutatea  celor peste 2 500 000 de volume și trebuie urgent de adus în corespundere cu parametrii planificați”, se mai menționează în textul petiției.

Mitropolia Basarabiei a precizat însă, într-un comunicat de presă, că dacă i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naționale al R. Moldova nu intenționează să-i schimbe destinația și se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.

Mitropolia mai afirmă că Biblioteca Națională va putea folosi în continuare spațiile aflate în prezent la dispoziția ei. Restul spațiilor vor fi utilizate pentru depozitarea fondului de carte al Mitropoliei Basarabiei, pe care instituția spune că le va transmite în gestiunea Bibliotecii Naționale, pe bază de Acord de parteneriat, conform legii.

https://60m.ro/

Premierul georgian anunță că un grup de luptători ucrainieni a venit în țară: ”Vreau să fac apel la ei: să nu vă faceți iluzii și așteptări că aici se va întâmpla ceva. Nu vom permite un al doilea front”

Partidul de guvernământ Visul Georgian nu va permite deschiderea unui al doilea front militar în țară, a declarat premierul Irakli Garibașvili într-un interviu pentru Imedi TV.

„Știu că au venit câteva zeci de oameni din Ucraina. Vreau să fac apel la ei: să nu vă faceți iluzii și așteptări că aici se va întâmpla ceva. Vreau să le urez tuturor luptătorilor din Ucraina să se întoarcă sănătoși în familiile lor, dar îndemn tu „Nu ceda provocărilor murdare. Știm mult mai multe decât își pot imagina ei. Statul astăzi este la cel mai înalt nivel atâta timp cât Visul Georgian va fi la putere, nu vom permite un al doilea front , acest lucru este exclus”, a spus el.

Pe 10 martie, vicepreședintele Parlamentului Georgiei Gia Volsky a anunțat că un grup de susținători ai fostului președinte Mihail Saakașvili, care a luptat în Ucraina de partea Forțelor Armate ale Ucrainei, a sosit în țară.

https://60m.ro/

Proteste la Praga: „Guvernului ceh îi pasă mai mult de Ucraina decât de poporul său”

Mii de oameni au manifestat astăzi în Piața Wenceslas din Praga împotriva guvernului prim-ministrului Petr Fiala , împotriva NATO și UE și împotriva ajutorului pe care Cehia îl acordă Ucrainei atacate de Rusia, scrie Le Repubblica. 

„Ne-am adunat astăzi pentru a ne revolta împotriva acestei sărăcii”, a declarat Jindrich Rajchl, avocat și lider al partidului PRO care a organizat mitingul, mulțimii adunate în Piața Wenceslas din Praga.

Demonstranții au criticat și NATO și au cerut pace imediată în Ucraina, care luptă împotriva invaziei ruse de mai bine de un an.

 

După încheierea protestului antiguvernamental, un grup de protestatari s-a îndreptat spre Muzeul Național, unde un grup de susținători ai Ucrainei și ai UE manifestaseră anterior. Activiștii au vrut să dărâme steagul ucrainean de pe fațada muzeului și unii dintre ei au intrat în clădire. Poliția antirevoltă a intervenit și a creat un cordon în fața intrării și, ulterior, a arestat cincisprezece manifestanți. Potrivit ministrului de interne ceh Vit Rakusanun polițist a fost rănit.

Țara, care are 10,5 milioane de locuitori, este membră a UE și NATO, a trimis Ucrainei un ajutor militar și umanitar substanțial de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Iar oponenții guvernului lui Petr Fiala susțin că acestuia din urmă îi pasă mai mult despre ucraineni decât despre propriul său popor.

Protestatarii i-au cerut premierului de centru-dreapta și executivului său să demisioneze, în timp ce Rajchl a spus că dorește un guvern care „se preocupă în primul rând de interesele cetățenilor cehi”.

Republica Cehă se confruntă de un an cu niveluri record de inflație, în principal din cauza creșterii prețurilor la energie cauzată de războiul din Ucraina. În februarie, rata anuală a inflației a acestei țări de 10,5 milioane de locuitori, membră a UE și NATO, a ajuns la 16,7%, scrie RTBF.

https://60m.ro/

China i-a dat șah-mat lui Biden cu înțelegerea dintre Iran și Arabia Saudită

Guvernul de la Beijing a bifat o lovitură diplomatică majoră, după ce a reușit să medieze cu succes o înțelegere între Iran și Arabia Saudită, care au convenit să-și reia relațiile întrerupte în 2016. Rolul Chinei în convorbirile dintre cele două puteri rivale din Orientul Mijlociu a fost remarcat de analiștii americani, care au vorbit nu doar despre puterea diplomatică în creștere a Beijingului, dar și despre șah-matul pe care chinezii l-au dat Administrației Biden.

O înțelegere majoră

Iranul şi Arabia Saudită au convenit să reia relaţiile diplomatice, a anunţat vineri media de stat iraniană, citând un comunicat comun al celor două state.

„Iranul şi Arabia Saudită au convenit în urma tratativelor să reia relaţiile diplomatice şi să redeschidă ambasadele şi reprezentanţele diplomatice într-un interval de maximum două luni,” a transmis agenţia de presă Irna.

„Miniștrii de externe ai celor două țări se vor întâlni pentru a pune în aplicare această decizie și a face aranjamentele necesare pentru schimbul de ambasadori,” se arată în declarația comună. „Cele două părți convin să respecte suveranitatea și neamestecul reciproc în treburile interne ale celeilalte.”

Înțelegerea a fost anunțată și de Ministerul de Externe saudit, care a precizat că cele două state intenționează, de asemenea, să reimplementeze un pact de securitate semnat în urmă cu 22 de ani, în baza căruia ambele părți au convenit să coopereze în domeniul terorismului, contrabandei de droguri și spălării banilor, precum și să revigoreze un acord comercial și tehnologic din 1998.

Iranul și Arabia Saudită au rupt relaţiile în 2016, după atacarea misiunilor diplomatice saudite de către manifestanţi în Iran în urma executării de către Riad a unui important cleric şiit, Nimr al-Nimr.

Un dialog între Iranul şiit şi Arabia Saudită sunnită fusese iniţiat la Bagdad, însă ultima reuniune s-a desfăşurat în aprilie 2022. Ministrul iranian a avut o scurtă întâlnire cu omologul său saudit în marja unei reuniuni regionale în Iordania în decembrie 2022. Delegații din cele două state s-au întâlnit și în Oman.

Înțelegerea actuală a fost obținută după demararea, la 6 martie, de discuții la Beijing între șeful pentru securitate națională iraniană Ali Shamkhani, consilierul național de securitate saudit Mosaed Bin Mohammad Al-Aiban și principalul diplomat al Chinei, Wang Yi.

Videoclipul ceremoniei de semnare difuzat de presa iraniană a arătat oficiali din cele două țări așezați față în față în jurul meselor, cu steaguri ale Arabiei Saudite, Iranului și Chinei în jurul lor.

Teheranul și Riadul sunt rivali istorici, guvernele din ambele state alimentând un conflict devastator care durează de opt ani în Yemen, un război civil care a fost descris de Națiunile Unite drept una dintre cele mai grave crize umanitare din lume. De acolo, rebelii houthii au tras rachete atât în Arabia Saudită, cât și în Emiratele Arabe Unite, vizând infrastructura petrolieră care este vitală pentru economiile acestor țări. În cel mai grav incident de acest gen, drone și rachete au lovit instalații petroliere importante din Arabia Saudită în 2019, provocând daune și întreruperi ale producții. Arabia Saudită și aliații lor americani au acuzat Iranul pentru atac, însă Teheranul a negat orice implicare.

În același timp, Riadul și Teheranul au concurat pentru o mai mare influență în Orientul Mijlociu. De altfel, în afară de implicarea în Yemen, cele două țări susţin tabere rivale în mai multe conflicte din regiune. De exemplu, Iranul are o influenţă preponderentă în Irak şi Liban şi sprijină regimul preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.

Într-un discurs ținut înainte de semnarea acordului cu omologul său iranian, Al-Aiban a cerut ca neamestecul în suveranitatea statelor să fie „un pilon fundamental pentru dezvoltarea relațiilor,” adăugând că „apreciem ceea ce am convenit și sperăm că vom continua dialogul constructiv, în conformitate cu pilonii și fundamentele incluse în acord.”

Ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a salutat acordul și a spus că Teheranul își va intensifica eforturile diplomatice în regiune. „Revenirea la normal a relațiilor dintre Iran și Arabia Saudită face ca cele două țări, regiunea și lumea musulmană să fie mai puternice,” a scris Amir-Abdollahian pe Twitter.

În același timp, mai multe state din regiune au salutat înțelegerea obținută de China prin care cele două puteri rivale au decis reluarea relațiilor diplomatice.

Victoria Chinei

Restabilirea legăturilor diplomatice dintre guvernele saudit și iranian este semnificativă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, ea scade tensiunile în regiune și amplifică speranțele că războiul lor proxy din Yemen se va putea încheia în curând.

În al doilea rând, reluarea relațiilor dintre cele două țări după șapte ani de ostilitate, printr-o înțelegere între adversari regionali care ar putea avea implicații ample pentru Orientul Mijlociu, este văzută drept un succes diplomatic major pentru China, care a mediat convorbirile dintre Iran și Arabia Saudită.

Beijingul a bifat o victorie importantă într-o regiune din Golf care a fost mult timp considerată parte a domeniului de influență al SUA, determinată în mare parte de războiul împotriva terorismului declanșat după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite.

„Faptul că China a intermediat înțelegerea este semnificativ”, a declarat Annelle Sheline, cercetător la Quincy Institute for Responsible Statecraft. „Acest lucru arată rolul pe care China l-ar putea juca în promovarea unui Orient Mijlociu definit mai mult prin cooperare și comerț și mai puțin prin conflicte și vânzări de arme, așa cum a fost norma sub dominația SUA.”

Hussein Ibish, bursier la Arab Gulf States Institute în Washington, a spus și el că  faptul că deal-ul a fost convenit la Beijing este „foarte semnificativ pentru China și ascensiunea sa ca actor diplomatic și strategic în regiunea Golfului.” Expertul a explicat că „acest lucru pare să recunoască rolul unic al Chinei în a putea intermedia relațiile dintre Teheran și Riad, pășind într-o poziție care fusese ocupată anterior de țările europene, dacă nu de Statele Unite, iar acest lucru nu va fi deloc plăcut pentru Washington.”

Vorbind despre succesul diplomatic al Chinei, ministrul Wang Yi a afirmat de altfel: „Vom continua să jucăm un rol constructiv în gestionarea corectă a problemelor din locuri fierbinți din lumea de astăzi, în conformitate cu dorințele tuturor statelor și să ne demonstrăm responsabilitatea ca țară majoră,” adăugând că președintele chinez Xi Jinping a susținut încă de la început negocierile.

De asemenea, într-o respingere aparentă a influenței americane, Wang a spus că „lumea nu se limitează la problema Ucrainei,” în timp ce a subliniat că soarta Orientului Mijlociu ar trebui să fie determinată de popoarele din Orientul Mijlociu.

În al treilea rând, înțelegerea Iran-Arabia Saudită mediată de Beijing echivalează cu o palmă usturătoare dată Administrației Biden. Experții cred că deal-ul este un semn că guvernul saudit, sub prințul moștenitor Mohammed bin Salman (cunoscut sub acronimul de MBS), este dispus să crească legăturile cu adversarii SUA, lucru care ar putea avea implicații majore pentru viitorul regiunii.

„Este uimitor că într-un moment în care relațiile dintre SUA și China sunt la un nivel scăzut și tensiunile dintre SUA și Iran cresc, MBS încheie un acord care stimulează Beijingul și legitimează Teheranul. Este un deget mijlociu arătat lui Biden și un calcul practic al intereselor saudite,” a scris Aaron David Miller, un fost diplomat american care a consiliat mai mulți secretari de stat cu privire la Orientul Mijlociu.

Business Insider a reamintit că SUA și Arabia Saudită au avut o relație strânsă și au fost parteneri de securitate de ani de zile. Dar relațiile dintre cele două țări s-au înrăutățit după uciderea brutală în 2018 a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, care lucra și pentru Washington Post. Asasinarea acestuia în consulat saudit din Istanbul de către agenți de securitate din regat i-a determinat pe mulți politicieni americani să ceară o reevaluare a relațiilor dintre SUA și Arabia Saudită.

Mai mult, în timpul campaniei electorale din 2020, candidatul democrat Joe Biden s-a angajat să facă din Arabia Saudită un „paria” din cauza uciderii lui Khashoggi, iar în 2021, după ce a ajuns la Casa Albă, administrația sa a publicat un raport care l-a implicat în mod explicit pe prințul moștenitor în crimă.

Problemele economice, financiare și de energie care au afectat America în contextul pandemiei de coronavirus și al războiului declanșat de Rusia în Ucraina au modificat însă radical poziția Casei Albe. În vara anului trecut, Biden a fost ținta unor critici vehemente după ce a vizitat Arabia Saudită și s-a întâlnit cu MBS într-o încercare de a convinge Riadul să crească producția de petrol și de a calma consumatorii americani, îngrijorați de explozia prețiurilor la carburanți. Vizita a fost descrisă atunci de critici drept o încercare disperată de a apela la saudiți pentru a reduce prețul petrolului și o abdicare de la principiile democratice de care a vorbit mereu, în contextul în care conducerea de la Riad este acuzată constant de încălcarea drepturilor omului.

Contrar celor dorite de președintele american, Arabia Saudită a decis însă să reducă producția de petrol, într-un gest sfidător uriaș la adresa Administrației Biden și care a stârnit indignare în Congresul de la Washington.

De asemenea, faptul că Arabia Saudită a încheiat acordul într-un mod care pare să fi exclus în totalitate Statele Unite ale Americii transmite un mesaj că saudiții caută să-și diversifice pariurile în ceea ce privește propria securitate și să nu se bazeze în totalitate pe Washington.

Într-o concesie aparentă pentru aliații lor americani, saudiții par însă să-i fi informat despre discuțiile de la Beijing cu iranienii. Arabia Saudită a ținut Washingtonul la curent cu discuțiile sale cu Iranul pentru restabilirea relațiilor diplomatice, dar Statele Unite nu au fost implicate direct, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby.

„Saudiții ne-au ținut informați despre aceste discuții pe care le aveau, la fel cum noi îi ținem informați cu privire la angajamentele noastre, dar nu am fost implicați direct,” a spus Kirby.

„Deescaladarea și diplomația împreună cu descurajarea sunt piloni cheie ai politicii pe care președintele (Joe) Biden i-aa subliniat în timpul vizitei sale în regiune anul trecut,” a declarat și un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe.

În sfârșit, în al patrulea rând, acordul mediat de Beijing vine în timp ce SUA se confruntă cu tensiuni istorice atât cu Iranul, cât și cu China. Biden a ajuns președinte al Statelor Unite și promițând că va restabili acordul nuclear din 2015 cu Iranul, dar pactul pare acum complet mort, în timp ce ambițiile nucleare ale Teheranului continuă să ridice îngrijorări la Washington și nu numai.

Între timp, relațiile dintre China și SUA au atins cel mai scăzut punct din ultimele decenii, Beijingul și Washingtonul confruntându-se cu o gamă largă de probleme majore – cu Taiwanul în fruntea listei. (În acest context, trebuie precizat că succesul Chinei vine în momentul în care Administrația Biden încearcă să obțină propria victorie în Orientul Mijlociu, încercând să negocieze un pact de normalizare între Israel și Arabia Saudită).

Ofensivă diplomatică

Reconcilierea dintre Iran și Arabia Saudită vine într-un moment în care China își extinde activitatea diplomatică în lumea arabă. În decembrie trecut, președintele chinez a fost primit la Riad într-o ceremonie extravagantă, ca parte a unei vizite care a reunit 14 șefi de stat arabi. Asta a fost la doar câteva luni după o întâlnire relativ discretă cu președintele Biden, a cărui relație cu Arabia Saudită a fost cel puțin delicată, așa cum am menționat mai sus.

„Rolul Chinei ca mediator este izbitor și ar putea prefigura o poziție diplomatică mai îndrăzneață,” a declarat Sanam Vakil, bursier pentru programul legat de Orientul Mijlociu și Africa de Nord la organizația de tip think tank Chatham House din Londra.

„Dar ar trebui să fim precauți când exagerăm intențiile Beijingului. Acesta este mai mult despre interesele Chinei în regiune. China a reunit doi actori cheie – actori regionali și economici – cu scopul de a reduce tensiunile regionale și de a facilita un angajament economic mai mare cu ambii.”

Experții cred de altfel că Beijingul era bine plasat din punct de vedere economic pentru a se angaja cu ambele tabere. China singură reprezintă aproximativ 30% din comerțul internațional total al Iranului, deci este vitală pentru Iran. De asemenea, China este cea mai mare piață de export de petrol a Arabiei Saudite, iar Arabia Saudită este adesea cel mai mare furnizor de petrol al Chinei.

Analiștii au remarcat însă că implicarea diplomatică a Chinei este mult mai mare. De exemplu, cu ocazia împlinirii unui an de la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, Beijingul a dat publicităţii propria versiune a unui „plan de pace” pentru încetarea războiului. Acesta include 12 puncte, între care o încetare a focului, începerea negocierilor de către beligeranţi, rezolvarea crizei umanitare, protejarea civililor și a prizonierilor de război sau menținerea în siguranță a centrarelor nucleare, fără a indica însă necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Ce trebuie însă să reținem din efortul diplomatic al Chinei în Orientul Mijlociu prin încheierea înțelegerii dintre Iran și Arabia Saudită? Analiștii de la Center for Strategic & International Studies au rezumat-o cel mai bine: „Mesajul nu foarte subtil pe care îl trimite China este că, în timp ce Statele Unite sunt puterea militară preponderentă din Golf, China este o prezență diplomatică puternică și în creștere. Acest lucru se adaugă la o percepție a puterii și influenței chineze în întreaga lume și contribuie la o narațiune a prezenței globale în scădere a SUA”.

https://60m.ro/

Falimentul bancar din SUA sperie piețele europene! Bursa, în cădere liberă

Falimentul bancar din SUA sperie piețele europene! Bursa, în cădere liberă

Băncile europene se prăbușesc pe bursă după turbulențele de pe piața americană. Piețele bursiere au avut un început de săptămână foarte slab, informează publicația britanică The Guardian.

Majoritatea analiştilor sunt de părere că aceste căderi sunt urmări directe ale falimentelor celor două mari bănci americane, Silicon Valley Bank și Signature Bank.

Acţiunile băncilor europene au înregistrat un declin

Indicele FTSE 100 s-a prăbușit cu 153 de puncte, sau 2%, până la 7595 de puncte. Acesta este cel mai scăzut nivel din prima săptămână a lunii ianuarie și cu aproximativ 6% sub maximele record de luna trecută. Acțiunile financiare se numără printre titlurile în scădere la Londra, Standard Chartered a scăzut cu 5%, managerul de investiții Abrdn a pierdut 4,3%, iar Barclays a pierdut aproximativ 4,5%.

Indicele bancar european STOXX a scăzut cu 5%, după ce vineri a pierdut 3,78%, lăsându-l pe cale să înregistreze cea mai mare scădere pe două zile de când Rusia a început invazia în Ucraina în februarie 2022. Indicele acțiunilor DAX din Germania a pierdut 2,9%, în timp ce indicele FTSE MIB din Italia s-a prăbușit cu 4,7%.

Experții financiar și-au exprimat îngrijorarea. „Deocamdată, panica care s-a declanșat la sfârșitul săptămânii trecute pare să fi fost stăpânită, dar rămâne de văzut dacă piața își poate recăpăta încrederea care a făcut ca FTSE 100 să atingă un nivel record la începutul acestui an. Mediul de finanțare pentru companiile tehnologice și start-up-uri pare cu siguranță mult mai puțin sănătos și s-ar putea ca atenția să înceapă să se îndrepte către managerii de active și fondurile de private equity care investesc în aceste firme.”, a declarat directorul de investiții al AJ Bell, Russ Mould.

Autoritățile de reglementare americane au închis duminică Signature Bank din New York, un mare creditor din industria cripto, în încercarea de a preveni răspândirea crizei bancare. Vinerea trecută, Silicon Valley Bank a fost de asemenea închisă de autorități după ce nu a mai putut face față retragerilor de bani din partea deponenților – majoritatea start-up-uri din industria tech.

National

Tsunami financiar în SUA! Două mari bănci au dat faliment în weekend, cutremur pe Wall Street

Tsunami financiar în SUA! Două mari bănci au dat faliment în weekend, cutremur pe Wall Street

Signature Bank, o banca americană care avea relații puternice cu firmele de criptomonede, a fost închisă în seara zilei de duminică de autoritățile din SUA, a anunțat Departamentul Trezoreriei Statelor Unite. Este al doilea faliment bancar din acest weekend.

Vineri, Silicon Valley Bank a fost de asemenea închisă de autorități după ce nu a mai putut face față retragerilor de bani din partea deponenților – majoritatea start-up-uri din industria tech.

Weekend de coșmar în Statele Unite

Signature Bank era evaluată pe bursă la 4,4 miliarde de dolari și avea active de 118 miliarde de dolari.

Autoritățile financiare din SUA au anunțat un plan pentru a-i sprijini pe deponenții de la Silicon Valley Bank și Signature Bank (SVB), un pas esențial pentru a opri o eventuală panică a deponenților cu privire la recentele falimente.

Astfel, Rezerva Federală creează un nou Program de finanțare a băncilor, menit să protejeze instituțiile afectate de instabilitatea pieței din cauza eșecului SVB și Signature.

Biden caută vinovații pentru faliment

Responsabilii pentru falimentul Silicon Valley Bank şi al Signature Bank vor fi trași la răspundere, a transmis președintele american Joe Biden, într-un discurs adresat națiunii.

„Sunt ferm hotărât ferm să îi trag la răspundere pe cei responsabili pentru această mizerie”, a spus Biden într-un comunicat. El a dat asigurări că „poporul american şi companiile americane pot avea încredere că depozitele lor bancare vor fi disponibile „atunci când vor avea nevoie”.

National

Mobilizare anti-sistem în Cehia! Proteste masive la Praga împotriva ajutorului acordat Ucrainei – VIDEO

Mobilizare anti-sistem în Cehia! Proteste masive față de „sărăcie” la Praga – VIDEO

Mii de persoane au manifestat la Praga împotriva guvernului ceh și a scăderii nivelului de trai, în cadrul unui eveniment intitulat „Cehia împotriva sărăciei”, la care protestatarii au criticat NATO și au cerut „pace imediată” în Ucraina.

La final, unii demonstranți au vrut să smulgă steagul ucrainean de pe clădirea Muzeului Național și au avut loc ciocniri cu poliția.

Oamenii au vrut să smulgă drapelul Ucrainei de pe Muzeul Național

Protestatarii au cerut demisia guvernului condus de premierul de centru-dreapta Petr Fiala, în timp ce Jindrich Rajchl a declarat că dorește un guvern care „să se uite mai întâi la interesele cetățenilor cehi”.

Imediat a venit poliția antirevoltă, situația a escaladat și s-au produs ciocniri cu protestatarii, în urma cărora poliția a reținut 18 persoane, iar doi agenți de poliție au fost răniți. De asemenea, a fost arestat un bărbat care avea un rucsac cu însemnele grupului rusesc de mercenari Wagner și cu litera Z, simbol al agresiunii ruse în Ucraina.

Cehii sunt furioşi și că guvernul ajută financiar Ucraina. Eispun că autorităţile întreţin astfel un război al unor străini, care adânceşte criza economică de la ei din ţară. Rata inflaţiei din Cehia a atins un nou record istoric, aproape 17%.

Spiritele s-au încins şi mai mult când protestatarii au văzut steagul Ucrainei arborat, în semn de susţinere, pe muzeele din piaţa centrală a Pragăi. „Cât de mult a costat războiului din Ucraina? În conflictul ruso-ucrainean, dumneavoastră (Guvernul – nr) doar puneţi gaz pe foc, în loc să încercați să obțineți discuții pentru pace”, s-a plâns un protestatar.

Cehii care cer guvernului să nu mai ajute financiar Ucraina pun, însă, la cale un nou protest.

National

A murit Rudel Obreja, la vârsta de 57 de ani. Suferea de cancer,Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace!

A murit Rudel Obreja, la vârsta de 57 de ani. Suferea de cancer

Rudel Obreja, fostul președinte al Federației Române de Box, a murit azi, la vârsta de 57 de ani. El suferea de cancer și fusese eliberat din închisoare în urmă cu câteva luni pentru a se putea trata.

„Drum lin, Rudel Obreja! Fostul campion dinamovist Rudel Obreja s-a stins astăzi din viață, la vârsta de 57 de ani. Anunțul a fost făcut de familia sa”, a comunicat CS Dinamo.

A fost condamnat în dosarul Gala Bute

Obreja fusese condamnat în 2018 la 5 ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”. Acesta era președintele FR Box în perioada „Galei Bute”, fiind acuzat de luare de mită și evaziune fiscală.

Condamnat pentru evaziune fiscală în dosarul „Gala Bute”, Rudel Obreja a fost eliberat condiţionat în iulie 2022 pentru a se trata de cancer.

”Știm cu toţii, cu tot respectul pentru medicii din România şi sistemul de la noi… e mai eficient cel de afară şi asta dovedesc actele de la dosar actele medicale.

Având în vedere că toată această perioadă situaţia se înrăutăţeşte e foarte clar că trebuie să găsesc şi un alt loc în care efectiv să pot să mă operez să mă tratez eficient”, a explicat Rudel Obreja, în octombire 2022.

Cine a fost Rudel Obreja

Născut pe 6 august 1965, la Galați, Obreja a fost medaliat cu bronz la Campionatul Mondialul din 1989 și cu argint la Europeanul din 1989. De asemenea, a fost multiplu câștigător al Centurii de Aur și al titlului național.

„Cu adâncă durere în suflet, anunțăm trecerea în neființă a fostului om de box Rudel Obreja. Drum lin printre stele, drag prieten! Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris pe Facebook și vicereședintele Ligii Profesioniste de Box din România, Plosca Viorel.

National