Tag Archives: 10 ANI

REMEMBER . 29 MARTIE 2004 -29 MARTIE 2014 : 10 ANI DE CAND ROMANIA A DEVENIT MEMBRU NATO!

29 mart.

29 martie – 10 ani de când România a devenit membru al NATO

nato romania

În 2004, România a devenit membru al NATO, alături de alte 6 state est-europene invitate la summitul de la Praga din noiembrie 2002.

În 2002, anul în care s-a lansat la Praga invitaţia de aderare a ţării noastre, preşedintele american George Bush a venit la Bucureşti ca să ne aducă aminte cât de importantă este colaborarea României cu Statele Unite ale Americii. A fost o vizită memorabilă, în cursul căreia, a apărut un curcubeu chiar la începutul discursului său.

Doi ani mai târziu, acelaşi preşedinte american a marcat printr-o ceremonie, la Casa Albă, intrarea în Alianţa Nord-Atlantică a României, alături de alte şase noi state est-europene.

George Bush: “Astăzi, cu mândrie le urăm bun venit Bulgariei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, României, Slovaciei şi Sloveniei. Le urăm bun venit în rândurile Organizaţiei Nord-Atlantice

Au urmat apoi deschiderea pentru trupele americane a Portului Constanta şi a Aeroportului Kogalniceanu şi amplasarea scutului antirachetă la Deveselu. Dar unul dintre evenimentele cele mai importante la care am luat parte ca membri NATO a fost organizarea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice la Bucureşti în 2008. Evenimentul a reunit aproape 3.000 de oficiali din 49 de ţări membre NATO şi semnatare ale Parteneriatului pentru Pace.

Ca să fie alături de trupele americane, în războaiele deschise de Statele Unite, în Irak şi Afganistan, România a cheltuit de-a lungul anilor peste 800 de milioane de dolari. Totodată, 21 de militari români au murit în Afganistan, Irak şi Bosnia, iar alţi 74 au fost răniţi.  România are, acum, 1.800 de soldati in Afganistan dar, începând de anul viitor, numărul lor se va reduce treptat.

La împlinirea celor 10 ani de la aderarea la alianţă, SUA a transmis ţării noastre un mesaj: “Acesta este un an important pentru România şi pentru relaţia transatlantică. La împlinirea a 10 ani de când România este membru NATO, SUA îşi exprimă recunoştinţa pentru angajamentul ţării dumneavoastră faţă de Alianţă şi pentru toate eforturile comune dedicate susţinerii păcii, libertăţii şi democraţiei, atât în ţările noastre, cât şi peste hotare”, a declarat Victoria Nuland, asistentul secretarului de stat al SUA pentru Europa şi Eurasia. Nici un cuvânt însă despre includerea ţării noastre în Programul Visa Waiver, care ar permite românilor să călătorească fără vize în SUA, la fel ca cetăţenii celorlalte ţări aliate.

 Ziua în care România a aderat la NATO a devenit un moment de referinţă în istoria naţională, însemnând atingerea unui nou nivel de stabilitate şi securitate, se arată în mesajul prim-ministrului Victor Ponta, cu ocazia aniversării a 10 ani de la aderarea ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică.

‘Aderarea la Alianţa Nord-Atlantică a reprezentat în 2004 un proiect naţional, de conlucrare politică. În aceşti zece ani de apartenenţă la Alianţă s-a dovedit că decizia noastră a fost una fundamentală şi corectă. Putem realiza acum, în actualul context internaţional complex, câtă dreptate au avut acei lideri politici care, în anii 1997-2004, au susţinut integrarea ţării noastre în NATO. Capacitatea României de a fi un partener viabil şi puternic pentru zona euro-atlantică ne-a pavat drumul către integrarea în Uniunea Europeană şi obţinerea unui climat pozitiv pentru dezvoltarea societăţii româneşti în ansamblu’, subliniază premierul, în mesajul transmis.

 

Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord este o alianţă politico-militară, înfiinţată în 1949, care include 28 de state din Europa şi America de Nord.

Alianţa s-a format din state independente, interesate în mentinerea pacii si apărarea propriei independenţe prin solidaritate politică şi printr-o forţă militară defensivă corespunzătoare, capabilă să descurajeze şi, dacă ar fi necesar, să raspundă tuturor formelor probabile de agresiune îndreptată împotriva ei sau a statelor membre. Iniţial, aceste state au fost: Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Islanda, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Portugalia, Olanda, Canada şi SUA.

Pe 18 februarie 1952 au aderat la tratat Grecia şi Turcia, iar pe 6 mai 1955, fosta RFG.

În 1955, fosta URSS şi statele aliate ei, inclusiv România, au format Pactul de la Varşovia pentru a contrabalansa NATO. Ambele organizaţii au fost forţe oponente în războiul rece. În 1989, după căderea Cortinei de Fier, Pactul de la Varşovia s-a dezintegrat.

DICTATORUL TRAIAN BASESCU SI CEI ZECE ANI DE REGIM TOTALITAR DIN ROMANIA,AU COALIZAT CLASA POLITICA DAR SI ELECTORATUL ROMAN IMPOTRIVA BESTIEI DE LA COTROCENI!

6 feb.

 

 
România, după ZECE ANI DE SCLAVIE. 2007, anul în care Băsescu a realizat o nouă "premieră": clasa politică a coalizat ÎMPOTRIVA sa 442
 

Fanteziile prezidenţiale de a avea un premier-marionetă, implicarea directă în actul de justiţie şi menţinerea unei permanente stări de criză au dus în 2007 la coalizarea clasei politice împotriva preşedintelui autoritar. 

Însă, propaganda şi manipulările portocalii au funcţionat din nou în campania electorală, iar referendumul de demitere a eşuat. Revenit la Cotroceni, Traian Băsescu şi-a transformat mandatul într-un serial de vendete politice care continuă şi astăzi.

O clasă politică în fierbere şi mai unită ca niciodată împotriva unui singur om a decis în aprilie 2007 suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. O premieră în istoria politică post-decembristă a României, justificată însă de atitudinea fără precedent a unui preşedinte de stat.  Deturnarea sensului alegerilor din 2004, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei şi neîndeplinirea rolului de mediator.

În următoarele ore, privirile au stat ţintite pe Palatul Cotroceni de unde se aştepta decizia anunţată cu două zile înainte de şedinţa de plen.

O altă promisiune mincinoasă.

A urmat apoi o campanie electorală în care partidul de suflet, PD a pus în mişcare întreg aparatul de propagandă şi manipulare.

În cele 30 de zile cât a fost suspendat, Băsescu a revenit în Piaţa Universităţii, s-a victimizat demonizând coaliţia 322 şi pozând la braţ cu Monica Macovei în justiţiarul care nu e lăsat să lupte cu marii corupţi.

În ziua votului, s-a petrecut un episod care arată din nou adevărata dimensiune a caracterului preşedintelui. Aflat la cumpărături cu soţia, obicei practicat de fiecare dată când are nevoie de capital de simpatie, Băsescu i-a smuls telefonul reporterului Antena 3 care încerca să obţină o declaraţie.

Pentru această declaraţie, Băsescu a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar public nu şi-a cerut scuze nici până în ziua de astăzi. De altfel, preşedintele nu are rezerve în a face afirmaţii complet nepotrivite nici când ştie că e filmat.

Se referea la Călin Popescu Tăriceanu, fostul său aliat care a susţinut demersul de suspendare din funcţie. 

Odată revenit la Cotroceni, Traian Băsescu s-a întors la vechile obiceiuri. Printre primele decizii, suspendarea din funcţie a ministrului UDMR, Nagy Zsolt care era cercetat de Parchetul General pentru trădare. Zsolt afirma la acea dată că urmărirea penală e doar un pretext.

A fost una din cele două încercări eşuate ale PD de a dărâma Cabinetul Tăriceanu II, după ce în primăvara lui 2007 ieşiseră de la guvernare la ordinul preşedintelui.

La instalarea Guvernului minoritar, PNL-UDMR Băsescu l-a avertizat pe premierul Tăriceanu că va continua să se bage peste treburile sale.

De legitimarea Guvernului a fost unul dintre obiectivele pe care preşedintele jucător le-a urmărit cu atenţie în 2007. Pentru a scădea credibilitatea Executivului, preşedintele nu a ezitat să creeze scandaluri de presă prin intermediul portavocii sale, Elena Udrea.

În paralel cu atacurile directe la adresa premierului, preşedintele a dus războaie subterane cu miniştri. Ţinta anului 2007, Tudor Chiuariu, succesorul Monicăi Macovei la Justiţie. Îndrăzneala acestuia de a-i solicita lui Daniel Morar schimbarea lui Doru Ţuluş, şeful secţiei a II-a din DNA, i-a adus un dosar şi l-a costat funcţia.

Influenţa palatului prezidenţial în justiţie a fost deconspirată chiar de Traian Băsescu la început de an când a participat la alegerile pentru şefia CSM. A anunţat cine va fi candidatul înainte ca acesta să se fi înscris oficial în competiţie.

În primii ani de mandat, Băsescu a preluat şi controlul serviciilor secrete. Presa a dezvăluit în 2007 că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi fost filaţi şi şantajaţi cu dosare compromiţătoare de Florian Coldea, adjunctul directorului SRI.

Curtea avea să joace în anii următori un rol de extrem de important, ba chiar în 2012 a decis soarta României. Cu hăţurile puterii în mâini şi însetat de răzbunare pentru momentul suspendării, Traian Băsescu a continuat să fie preşedinte jucător. A declanşat referendum pentru introducerea votului uninominal simultan cu primele alegeri europarlamentare. Astăzi, critică USL pentru propunerea similară de a organiza anul acesta consultare populară pentru modificarea Constituţiei la pachet cu alegerile pentru Parlamentul European. 

În vâltoarea disputelor politice, crearea locurilor de muncă şi absorţia fondurilor europene au rămas doar teme de discurs politic. Mai mult, preşedintele promisese în campanie că va mări pensiile, pentru ca apoi să blocheze acest demers al Guvernului. 

Tăvălugul evenimentelor politice provocate de cele mai multe ori de la Cotroceni a continuat şi în 2008, anul când au apărut şi primele semne ale crizei economice.

ROMANIA CELEBREAZA ZECE ANI DE APARTENENTA LA NATO!

28 ian.

 

Deceniul de apartenenţă la NATO a sporit securitatea României, a dovedit că aceasta este un partener de încredere pentru Alianţă şi a determinat creşterea investiţiilor străine, potrivit unor analişti şi oficiali citaţi de South Eastern European Times (SETimes).

 

 

„Prin NATO şi apoi prin parteneriatul strategic cu Statele Unite, România nu a fost niciodată mai în siguranţă”, a declarat publicaţiei citate Dan Dungaciu, director al Institutului de Relaţii Internaţionale al Academiei Române.

„Aderarea României la NATO a întărit indiscutabil flancurile estice ale NATO şi a consolidat prezenţa Alianţei în Balcani şi Marea Neagră”, a afirmat şi George Scutaru, membru în Comisia pentru Apărare a Camerei Deputaţilor.

România a fost invitată să adere la Alianţă la Summitul NATO din 2002 de la Praga, împreună cu alte şase ţări est-europene din fostul bloc comunist, şi a devenit stat membru în 2004.

„Aderarea României a fost confirmarea consecvenţei în politica sa externă: realinierea intereselor strategice ale României la familia euroatlantică, acolo unde aparţin în mod natural. După 10 ani, România este pe deplin integrată şi un membru curajos al Alianţei Nord-Atlantice”, a precizat Ministerul român de Externe într-un comunicat transmis SETimes.

Aderarea la NATO a arătat că România este pe drumul cel bun în încercarea de a deveni membru al UE şi le-a oferit românilor confirmarea că aparţin Europei, a spus Dungaciu.

„În acelaşi timp, investiţiile străine au crescut după aderare, datorită sporirii securităţii şi nivelului de predictibilitate”, a precizat Dungaciu.

România şi-a asumat apartenenţa la NATO cu deplină responsabilitate şi a realizat că aderarea nu aduce doar drepturi, ci şi obligaţii, au precizat oficiali. 23 de militari români au fost ucişi şi 121 au fost răniţi în misiunile internaţionale la care România a participat în calitate de stat membru al blocului militar.

„România a participat cu succes la misiunile NATO din Balcani, Irak şi Afganistan, cu o prezenţă militară consistentă în privinţa numărului de militari şi a calităţii”, a spus Scutaru. „Am dovedit nu doar dorinţa şi entuziasmul sincere în privinţa aderării la această alianţă politică şi militară, dar am oferit de asemenea şi expertiza noastră militară”, a adăugat oficialul.

În afară de misiunile militare din Irak, Afganistan, Marea Mediterană şi Balcani, România a contribuit la lupta NATO împotriva atacurilor cibernetice şi terorismului, mai notează publicaţia menţionată.

„În ultimul deceniu, România a contribuit substanţial, conceptual şi operaţional la implementarea mandatului NATO, transformându-se dintr-un destinatar într-un furnizor de securitate nu doar pentru cetăţenii săi, ci şi pentru regiune şi pentru întreaga Alianţă”, a subliniat Ministerul de Externe.

Oficialii au precizat că România a făcut un pas semnificativ în februarie 2010, când a acceptat să găzduiască la baza militară de la Deveselu sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore. Decizia a făcut parte din proiectul SUA de integrare a Abordării Europene Adaptive în Etape în sistemul de apărare antiaeriană al NATO. Un acord a fost încheiat în 2011, iar lucrările de construcţie au început în octombrie 2013.

„Aceasta reflectă angajamentul nostru puternic de a contribui la apărarea colectivă a tuturor aliaţilor”, se arată în comunicatul ministerului.

România continuă să fie un susţinător puternic al politicii porţilor deschise, salutând angajamentul şi dedicarea ţărilor aspirante. Oficiali de la Bucureşti au precizat că fiecare proces de extindere a NATO după Războiul Rece a adus valoarea adăugată Alianţei şi a contribuit la menţinerea importanţei organizaţiei.AGERPRES.

%d blogeri au apreciat: