Tag Archives: 50 DE ANI DE LA ASASINAREA LUI JOHN F.KENNEDY

REMEMBER.PE 22 NOIEMBRIE 2013 SE IMPLINESC 50 DE ANI DE LA ASASINAREA PRESEDINTELUI USA,JOHN F.KENNEDY!R.I.P.!

22 nov.

La 22 noiembrie 2013 se împlinesc 50 de ani de la asasinarea lui John F. Kennedy, cel de-al 35-lea președinte american (1961-1963).

În ziua de 22 noiembrie 1963, președintele John F. Kennedy și prima doamnă Jacqueline se aflau în Dallas, Texas. Vizita președintelui la Dallas a fost adăugată la turneul său la propunerea vicepreședintelui Lyndon Johnson. În alegerile prezidențiale din 1960, Kennedy fusese ales cu o diferență foarte mică față de contracandidatul său, Richard Nixon, iar realegerea din 1964 depindea în mare măsură de alegătorii conservatori din statele sudice.

Președintele și soția sa se aflau într-o mașină decapotabilă, în fruntea coloanei oficiale, fiind însoțiți de guvernatorul statului Texas, John Connally (care a fost la rândul său grav rănit) și soția acestuia. La ora 12.30 (ora locală), când mașina prezidențială a ajuns în Piața Dealey, s-au auzit trei focuri de armă. Primul și-a ratat ținta, al doilea l-a lovit pe Kennedy în spate și i-a ieșit prin gât, iar al treilea glonte l-a nimerit direct în cap. Președintele a fost dus de urgență la spital, o jumătate de oră mai târziu fiind declarat mort.

În mai puțin de 80 de minute, a fost arestat și asasinul. Lee Harvey Oswald (26 de ani), angajat temporar la depozitul de manuale școlare al statului Texas, a fost prins în apropierea locului crimei și a fost acuzat de asasinat. Presupusul atentator a negat continuu orice amestec. El n-a mai apucat să fie judecat, fiind, la rându-i ucis, două zile mai târziu, pe când era urcat în mașină pentru a fi transferat de la sediul poliției din Dallas la închisoare, autorul omorului fiind Jack Ruby, patronul unui club de noapte local.

Opinia publică locală, dar și cea internațională au suferit un șoc. În aceeași după-amiază, școlile americane au fost închise, iar mai mult de jumătate din americani și-au întrerupt activitatea obișnuită. Din momentul morții președintelui, toate televiziunile importante din SUA și-au întrerupt programul obișnuit și au transmis numai știri timp de 70 de ore, fiind cea mai lungă transmisiune de acest fel de până atunci.

Funeraliile președintelui american au avut loc pe 25 noiembrie 1963, când a fost înmormântat la cimitirul de la Arlington, în apropiere de Washington, alături de ceilalți membri ai familiei sale.

Un fapt extraordinar pentru acele vremuri, în plin Război Rece, a fost transmiterea ceremoniei înmormântării și la București. Totodată, pagini ample din cotidienele vremii, ‘România Liberă’ și ‘Scânteia’, au fost dedicate acelui moment, iar AGERPRES, la vremea respectivă, a transmis știri atât din SUA, cât și din lumea întreagă.

Deși de-a lungul timpului s-au făcut numeroase speculații cu privire la adevăratul asasin, Lee Harvey Oswald a rămas autorul oficial al crimei. Investigația condusă de Comisia Warren (1963-1964), cea a Comitetului SUA pentru Asasinate (1976-1979) și alte investigații guvernamentale au concluzionat că președintele a fost asasinat de Lee Harvey Oswald. Cu toate acestea, nici până în prezent misterul morții președintelui american nu a fost elucidat.

Pe de altă parte, numărul cărților publicate de la moartea lui John F. Kennedy sunt estimate undeva la 40 000, alte zeci de lucrări fiind publicate în această toamnă, examinând mitul sub toate fațetele sale: asasinarea, viața privată, moștenirea, fotografiile de familie.

Cel de-al 35-lea și cel mai tânăr președinte american John F. Kennedy s-a născut la 29 mai 1917, în Brookline, o suburbie din Boston, Massachusetts, într-o familie cu origini irlandeze. Tatăl său a fost Joseph Patrick Kennedy (1888-1969), un bogat om de afaceri și ambasador al SUA în Marea Britanie între 1937 — 1940. Și-a petrecut copilăria în orașul natal alături de cei opt frați (trei băieți și cinci fete). După ce a urmat o școală primară particulară și un an la o școală catolică din Canterbury (Connecticut), a fost înscris la un colegiu renumit, numit ‘Choate-Wallingford’.

În 1936, s-a înscris la Universitatea Harvard, unde a studiat istoria și relațiile internaționale. Totodată, conflictele și tensiunile de pe continentul european în anii premergători declanșării unui nou conflict mondial, i-au inspirat teza de licență, abordând problema Marii Britanii, care nu era pregătită pentru un război cu Germania.

S-a angajat voluntar în Marina Americană în 1941 și a fost repartizat, doi ani mai târziu, la un serviciu de informații în Pacific, unde a fost promovat la gradul de locotenent. În 1943, deși rănit după ce o navă japoneză a atacat vasul pe care îl comanda, reușește să salveze câțiva membri ai echipajului, o faptă apreciată, ulterior, ca fiind plină de curaj.

În alegerile din 1946, s-a înscris pentru prima oară pe listele electorale pentru ocuparea unui loc în Camera Reprezentanților. A fost ales și și-a menținut locul de reprezentant în urma alegerilor din 1948 și 1950. După șase ani, a încercat să candideze pentru Senat. Victoria a fost uluitoare: a devenit senator cu 70 000 de voturi. În timpul anilor petrecuți în Senat, John F. Kennedy a încercat să se afirme pe plan național. În 1956, el a încercat să obțină, la Convenția Națională a Partidului Democrat, desemnarea sa drept candidat la vicepreședinție, dar nu a reușit.

În 1958, a fost reales în Senat cu o majoritate de 875 000 de voturi. Când i s-a comunicat că are toate șansele să devină candidat la vicepreședinție, el a replicat hotărât: ‘Nu, voi candida pentru a deveni Președinte’. După o pregătire minuțioasă, senatorul John F. Kennedy a anunțat în ianuarie 1960 că va acționa pentru a obține învestitura Partidului Democrat pentru a candida la președinție. La 14 iulie 1960, la congresul Partidului Democrat de la Los Angeles, Kennedy a fost învestit candidat cu aproape dublul voturilor adversarului său.

Lupta electorală dintre el și republicanul Richard Nixon a fost prima luptă electorală televizată. Tânărul Kennedy, cu toate că era mai puțin experimentat, însă plin de carismă și cu un zâmbet dezarmant, l-a dominat categoric pe fostul vicepreședinte din timpul mandatului președintelui Ike.

La 8 noiembrie 1960, J. F. Kennedy a fost ales al 35-lea președinte al SUA, cu cea mai mică diferență de voturi din istorie: 34 220 984 pentru Kennedy contra 34 108 157 pentru Nixon.

Discursul său inaugural, din 20 ianuarie 1961, care începea cu: ‘Flacăra a trecut la o nouă generație de americani. Vom plăti orice preț pentru a asigura succesul libertății. Nu vă întrebați ce poate face țara pentru voi, ci ce puteți face voi pentru țară’, a fost începutul unui moment magic.

În timpul administrației sale prezidențiale, care a durat 1.037 de zile, s-a înconjurat de minți strălucite ce proveneau de la cele mai bune universități sau colaboratori ai foștilor președinți F. D. Roosevelt și Harry Truman. Criza rachetelor din Cuba, dar și operațiunea din ‘Golful Porcilor’ s-au desfășurat în contextul Războiului Rece. Pe plan intern, politica noilor frontiere promitea reforme în educație, sănătatea publică, programul spațial Apollo (care a înregistrat progrese rapide), abordările problemelor constante: șomajul, locuințele și rasismul.

John F. Kennedy a fost căsătorit cu Jacqueline Lee Bouvier, descendentă a unei familii bogate de origine franceză. În ceea ce privește copiii, cuplul a fost marcat de o serie de tragedii. Jackie a suferit un avort (1955), apoi o sarcină oprită în evoluție (1956). La 27 noiembrie 1957 s-a născut Caroline Kennedy, iar trei ani mai târziu, la 25 noiembrie a venit pe lume John F. Kennedy jr., care a avut un destin tragic, murind la 16 iulie 1999, într-un accident de avion împreună cu soția sa și sora acesteia. Un alt copil, un băiat, Patrick Bouvier Kennedy, a murit la scurt timp după naștere în august 1963.

În iulie 2013, președintele american, Barack Obama, a nominalizat-o pe fiica lui Kennedy în funcția de ambasador al SUA în Japonia. La 19 noiembrie 2013, Caroline Kennedy, avocat și președintele unui comitet de consultanță la Institutul de Politică al Universității Harvard și al Bibliotecii Kennedy, și-a prezentat scrisorile de acreditare împăratului Akihito.

Trebuie amintit aici faptul că, la începutul lui 2008, Caroline Kennedy a anunțat în ‘New York Times’, sub titlul ‘Un președinte ca tatăl meu’, că îl va susține pe Barack Obama pentru fotoliul de președinte al SUA. Caroline scria: ‘N-am avut niciodată un președinte care să mă inspire așa cum spun oamenii că a făcut-o tatăl meu. Acum, pentru prima oară, cred că l-am găsit pe cel care poate să fie un astfel de președinte, nu numai pentru mine, ci pentru o nouă generație de americani’. De asemenea, în 2012, a fost unul dintre susținătorii realegerii președintelui american. AGERPRES.

%d blogeri au apreciat asta: