Tag Archives: AMR

INTAIUL DEMIS PENAL TRAIAN BASESCU DESFIINTAT DE AMR.ARTICOLUL 140 C.P.P,O PROBLEMA FALSA!

3 feb.

Asociația Magistraților din România (AMR) susține că articolul 140 din CPP atacat de Traian Băsescu, care a creat zarvă în presă mai multe zile, este o problemă falsă și invocată artificial.

Imagine

 

AMR clarifică problema într-un comunicat de presă semnat de judecătoarea Gabriela Baltag: “Niciun text din noul cod nu obligă organele de urmărire penală să aducă la cunoştinţă învinuitului probele pe care le administrează în scopul dovedirii învinuirii sale decât la terminarea urmăririi penale”.

Cauza interceptărilor eronate, emoția majoră

Potrivit AMR, articolul 140 din noul Cod de procedură penală este în strânsă concordanţă cu prevederile art. 6 alin. (3) pct. a) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi cu Decizia nr. 962/2009 a Curţii Constituţionale, decizie ce reţine, printre altele, faptul că, urmărirea penală poate a fi începută, atât “in rem”, cât şi “in personam”. În comunicat, mai este subliniat că AMR “speră că doar emoţia majoră a intrării în vigoare a noilor dispoziţii în materie penală este cauza interpretărilor eronate, regretabile şi distorsionate ale conţinutului legal”.

Potrivit alineatului 1 al articolului 140 din noul Cod de procedură penală, “supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea”.

De ce lipsește articolul 141 

AMR subliniază că “în mod cu totul surprinzător nu au fost menţionate, pentru o abordare deplină a problemei ‘interceptărilor’, şi existenţa dispoziţiilor art. 141 din Noul Cod de procedură penală care reglementează situaţia cazurilor urgente, ce nu suportă amânare, a împrejurărilor în care organele de urmărire penală au posibilitatea de a proceda direct la autorizarea interceptărilor pe o perioadă de cel mult 48 de ore, cu obligaţia ulterioară de a se adresa în termen de cel mult 24 de ore de la expirarea măsurii judecătorului de drepturi şi libertăţi pentru confirmarea acesteia”.

AMR SOMEAZA CSM: „ALEGERI PE SEST” LA CONDUCEREA ACESTEI INSTITUTII!

5 ian.

Luni, 6 ianuarie, vor avea loc alegeri pentru desemnarea președintelui și vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii. Cu doar câteva ore înainte ca CSM să își modifice conducerea, doar o persoană și-a anunțat candidatura oficială pentru funcția de președinte al forului. Asta în condițiile în care Asociația Magistraților din România atrăgea atenția la finalul lui 2013 asupra faptului că alegerile de la CSM nu sunt transparente și solicita Consiliului să anunțe din timp numele candidaților pentru funcțiile de conducere.

Începe războiul în CSM: Prima candidatură pentru alegerile din 6 ianuarieEvz.ro scrie că Judecătorul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Adrian Bordea, și-a anunțat sâmbătă colegii din CSM că va candida pentru funcția de președinte al forului. Anunțul a fost făcut printr-un email trimis doar colegilor din CSM, iar mesajul a fost însoțit de proiectul de management, mai scrie sursa citată.

Potrivit unor surse din cadrul Consiliului, pentru funcția de vicepreședinte al CSM și-a exprimat intenția de candida procurorul DIICOT, George Muscalu, însă el nu a făcut un anunț oficial în acest sens.

Pe ordinea de zi a ședinței plenului din 6 ianuarie se află atât alegerea noii conduceri, cât și prezentarea raportului de activitate al instituției pe anul 2013, în mandatul procurorului Oana Schmidt-Hăineală – președinte – și al judecătorului Adrian Bordea – vicepreședinte.

Vezi și: LuJu: Bordea a demisionat din CSM pentru a opri domnia procurorilor

CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori – aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile – aleși de Senat și trei membri de drept – ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

AMR somează CSM

Asociația Magistraților din România a emis o scrisoare deschisă în atenția CSM, în ultima zi a anului 2013, în care invită instituția să dea dovadă de transparență, dar și de considerație față de magistrații pe care îi reprezintă, și să facă publice din timp candidaturile celor care vor să acceadă în 2014 la funcțiile de președinte și vicepreședinte ale forului, scrie luju.ro.

AMR-UL FACUT DE PSD:”CAND PLEACA TRAIAN BASESCU!”

14 dec.

 

PSD îi numără săptămânile, zilele și chiar orele lui Băsescu până la terminarea mandatului.

Cei care deschid site-ul oficial al Partidului Social Democrat sunt invitați să afle, pe lângă „mărețele” realizări ale partidului, și când pleacă Traian Băsescu de la Cotroceni.

Sâmbătă dimineață cititorii erau informați că mai sunt „53 de săptămâni, o zi și cinci ore” până la terminarea mandatului actualului președinte. (Vezi aici „AMR-ul” făcut de PSD) 

Ca să nu existe dubii la calcule, partidul lui Ponta precizează că Băsescu a depus jurământul pentru cel de-al doilea mandat pe 21 decembrie 2009, la ora 15.40.

PSD îi face AMR-ul lui Băsescu în contextul în care acum două zile s-a împlinit un an de când Victor Ponta a semnat un pact de coabitare cu Traian Băsescu, pact care a slăbit, ireversibil spun unii, USL-ul și l-a revitalizat politic pe președinte.

În ce privește acest pact care a schimbat scena politică românească după 2012, Băsescu transmitea recent, ironic, că era bine ca Ponta să fi făcut un doctorat după acordul de coabitare.

ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA (AMR),L-A CHEMAT IN JUDECATA PE TRAIAN BASESCU PENTRU NUMIREA LUI DANIEL MORAR CA JUDECATOR LA CCR!

26 nov.

Asociatia Magistratilor din Romania a depus la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios-administrativ o cerere de chemare in judecata a Presedintelui Romaniei, Traian Basescu si Administratia Prezidentiala prin care a cerut anularea Decretului nr. 326/2013 prin care Daniel Marius Morar fost sef al DNA si fost consilier al presedintei CSM Oana Haineala, a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala pentru un mandat de 9 ani.

1366110900Morar Daniel Marius,Basescu_MR (2)

AMR demonstreaza ca decretul prezidential este nul de drept, intrucat numirea lui Daniel Morar la CCR a incalcat Art. 143 din Constitutie si art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc trei conditii de legalitate pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale: pregatirea juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior.

AMR acuza faptul ca fostul procuror Daniel Morar nu indeplineste conditia de „inalta competenta profesionala”, deoarece acesta este autorul a trei grave facaturi judiciare:
1 – arestarea si trimiterea nejustificata in judecata a lui Liviu Ciupe – „eroare judiciara” pentru care statul roman a fost obligat in final sa plateasca daune de 1,308 miliarde lei vechi fostului senator Liviu Ciupe (fiu de judecator de Curte Suprema), fost director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj si fost vicepresedinte al PNTCD;

2 – arestarea si interceptarea ambientala a fostului judecator Viorel Burzo, fapte pentru care Romania a fost condamnata de CEDO de la Strasbourg in august 2005;

3 – negarea imunitatii si transmiterea de informatii false catre CEDO de la Strasbourg in cazul Corneliu Birsan. In acest caz DNA a efectuat in octombrie 2012 o perchezitie abuziva la domiciliul judecatoarei ICCJ Gabriela Birsan si a sotului acesteia Corneliu Birsan, judecator roman la CEDO. Judecatorii europeni au sanctionat Romania in noiembrie 2012, retinand ca DNA condus de Daniel Morar a incalcat imunitatea judecatorului CEDO;

In legatura cu aceste facaturi judiciare, AMR a concluzionat: „Aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala. In concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violand conditia constitutionala si legala de numire in functia de judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane cu o inalta competenta profesionala”.

Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la 19.11.2013 sub nr. 7652/2/2013, neprimind inca termen de judecata.

Amintim ca Daniel Morar a fost numit judecator la CCR de Traian Basescu, dupa ce acesta nu l-a mai putut propune in nicio functie cheie la PICCJ – DNA, Morar fiind cel care a inventat imunitatea prezidentiala si a tras pe linie moarta Dosarul Flota in care era inculpat Traian Basescu. Cititi in continuare cererea de chemare in judecata:

DOAMNA PRESEDINTA CU DELEGATIE

„Subscrisa, ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA (AMR), persoana juridica de drept privat – asociatie, de utilitate publica, organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, cu sediul in bd. Regina Elisabeta, nr. 53, sector 5, Bucuresti, tel./fax. 021.4076286, email amr@asociatia-magistratilor.ro cod de inregistrare fiscala 11760036, cont bancar RON IBAN RO37RNCB0090000508620001, deschis la banca BCR Sucursala Lipscani, reprezentata legal de judecator conf.univ.dr. Dan Spanu, avand functia de presedinte, in calitate de reclamanta,

CHMEMAM IN JUDECATA

pe paratii

1. PRESEDINTELE ROMANIEI, autoritate publica unipersonala cu statut constitutional, cu sediul in Palatul Cotroceni, bd. Geniului, nr. 1-3, sector 6, Bucuresti, cod postal 060116, tel. 021.410.05.81., fax, email, cod de identificare fiscala si cont bancar necunoscute de reclamanta si

2. ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA, institutie publica cu personalitate juridica reprezentand serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor sale, cu sediul in Palatul Cotroceni, bd. Geniului, nr. 1-3, sector 6, Bucuresti, cod postal 060116, tel. 021.410.05.81. interior 363, fax 021.410.38.58., email procetatean@presidency.ro, cod de identificare fiscala si cont bancar necunoscute de reclamanta,

Pentru ca, prin hotararea pe care o veti pronunta:

1. Sa anulati in tot Decretul Presedintelui Romaniei nr. 326 din 25.03.2013 privind numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 159 din 25.03.2013;

2. Sa obligati solidar paratii CSM la plata cheltuielilor de judecata.

Motivele actiunii:

In fapt:

Prin Decretul nr. 326/2013, domnul Daniel Marius Morar a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala. Impotriva acestui act administrativ reclamanta AMR a formulat plangerea administrativa prealabila nr. 115/23.04.2013, in temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, inregistrata la parata Administratia Prezidentiala sub nr. 4394/23.04.2013, prin care s-a solicitat revocarea in tot a acestuia.

Prin adresa nr. DRA2/9213/21.05.2013, parata Administratia Prezidentiala a comunicat reclamantei AMR refuzul revocarii actului administrativ.

In drept:

Cu privire la admisibilitatea actiunii:

Prezenta actiune in contencios administrativ indeplineste toate conditiile legale, prevazute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si de Codul de procedura civila: se ataca un act administrativ; emitentul este o autoritate publica; actul atacat este ilegal si vatamator; reclamanta justifica un interes legitim, decurgand din statutul sau de asociatie profesionala de utilitate publica; a fost parcursa procedura administrativa prealabila; este respectat termenul de introducere a actiunii; nu exista o alta cale judiciara pentru anularea actului; nu exista nici un fine de neprimire in contencios administrativ.

Cu privire la natura de act administrativ a actului atacat, aratam ca acesta este un act administrativ individual, fiind emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, dand nastere unui raport juridic de numire intr-o functie publica. Actul de numire intr-o functie publica este un act administrativ individual tipic.

Ca act administrativ individual, un decret al Presedintelui Romaniei de numire intr-o functie publica este, indiscutabil, cenzurabil pe calea contenciosului administrativ. Validitatea (constitutionalitatea) legilor si hotararilor Parlamentului se verifica pe calea contenciosului constitutional, validitatea (constitutionalitatea) ordonantelor Guvernului pe aceeasi cale, iar validitatea (legalitatea) hotararilor Guvernului pe calea contenciosului administrativ. Prin urmare, toate actele juridice ale Parlamentului si Guvernului sunt susceptibile de control jurisdictional (constitutional ori judiciar), pentru verificarea validitatii lor, din perspectiva respectarii normelor juridice cu forta superioara. Actele (decretele) Presedintelui Romaniei nu pot fi exceptate unui control de validitate si, in caz de neconformitate, pot fi invalidate (anulate), deoarece Romania este stat de drept, bazat pe separatia si controlul reciproc al puterilor, in care respectarea Constitutiei si a legii este obligatorie, iar nimeni nu este mai presus de lege (art. 1 alin. 3, 4 si 5 si art. 16 alin. 2 din Constitutie).

Cu privire la fondul cauzei:

Actul administrativ atacat este contrar art. 143 din Constitutie si art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc trei conditii de legalitate pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale: pregatirea juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior.

Aceste trei conditii sunt conditii de legalitate, iar nu de oportunitate, care sa fie lasate la puterea de apreciere a organului care decide numirea. Astfel, spre exemplu, numirea ca judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane care nu are studii juridice superioare ori nu are o activitate juridica sau in invatamantul juridic superior de cel putin 18 ani este nula. Ca un alt exemplu, ar fi nula numirea ca judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane care nu are cetatenia romana, care este minor sau care nu are exercitiul drepturilor civile. Numai daca o persoana indeplineste conditiile de legalitate pentru numire, atunci este vorba de puterea de apreciere in vederea numirii in functie. Nerespectarea conditiilor de legalitate se sanctioneaza cu nulitatea, iar in cazul refuzului autoritatii emitente de revocare in tot a actului administrativ competenta de anulare apartine instantei de contencios administrativ.

In concret, domnul Daniel Marius Morar nu indeplineste conditia de legalitate a inaltei competente profesionale. Sunt astfel de notorietate publica trei cazuri in care domnia sa, ca procuror, a incalcat grav normele juridice internationale conventionale (care sunt direct aplicabile in ordinea juridica nationala) si, prin aceasta, dispozitiile constitutionale referitoare la raporturile dintre dreptul national si dreptul international. Avem in vedere cauza Liviu CIUPE (arestat si trimis in judecata nelegal, fiind ulterior achitat si obtinand despagubiri de la instantele nationale), cauza Viorel BURZO (arestat si interceptat ambiental ilegal, aspecte constatate printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului) si cauza Corneliu BIRSAN (caruia i-a fost negata imunitatea si fata de care s-au trimis informatii false in actele adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului si semnate de domnul Daniel Marius Morar, aspecte constatate in decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului si in scrisoarea transmisa sefului Misiunii permanente a Romaniei pe langa Consiliul Europei).

Aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala.

In concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violand conditia constitutionala si legala de numire in functia de judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane cu o inalta competenta profesionala.

Mijloace de proba:

Reclamanta AMR solicita administrarea probelor cu inscrisuri, expertiza si martori.

Sub aspectul probei cu inscrisuri, reclamanta AMR depune alaturat, in trei exemplare, fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul dupa urmatoarele inscrisuri:

– Decretul Presedintelui Romaniei nr. 326 din 25.03.2013 privind numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 159 din 25.03.2013;

– plangerea administrativa prealabila a reclamantei AMR nr. 115/23.04.2013, inregistrata la parata Administratia Prezidentiala sub nr. 4394/23.04.2013;

– adresa nr. DRA2/9213/21.05.2013 a paratei Administratia Prezidentiala de raspuns la plangerea prealabila;

– Decizia din 29.11.2011 a Adunarii Plenare a Curtii Europene a Drepturilor Omului (in traducere autorizata).

Constituie de asemenea inscris mijloc de proba, in conditiile art. 252 alin. (1) C.proc.civ. raportat la art. 20 din Constitutie si la jurisprudenta constanta si de principiu a Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 30.06.2009, cauza Viorel Burzo c. Romania, cererile nr. 75109/01 si 12639/02, accesibila pe site-ul internet oficial http://www.echr.coe.int, inclusiv in traducere in limba romana.

In temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si al art. 293 alin. (1) C.proc.civ., reclamanta AMR solicita instantei sa ceara paratilor sa depuna la dosarul cauzei intreaga documentatie care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat.

In temeiul art. 298 C.proc.civ., reclamanta AMR solicita instantei sa dispuna ca autoritatile care se afla in posesia unor inscrisuri sa le depuna la dosar in copie certificata, astfel:

– mandatele de arestare preventiva semnate de domnul procuror Daniel Marius Morar, rechizitoriul si hotararile judecatoresti penale pe fond in toate etapele procesuale in cauza penala privindu-l pe domnul Liviu Ciupe (Dosar nr. 7903/1999 al Tribunalului Cluj – Sectia penala si Dosar nr. 68/2001 al Tribunalului Bihor – Sectia penala), pe care va solicitam sa le cereti de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj Napoca, Tribunalul Cluj, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea si Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– hotararile judecatoresti civile pe fond in toate etapele procesuale in cauza civila privind despagubirile obtinute de domnul Liviu Ciupe pentru luarea pe nedrept a masurilor preventive(Dosarul nr. 5057/2002 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Sectia civila, in care a fost pronuntata s.c. nr. 25/02.02.2004; Dosarul nr.6883/2004 al Curtii de apel Cluj – Sectia civila in care a fost pronuntata dec. civ. nr.1713/A/ 28.06.2004; Dosarul nr.15815/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia civila si de proprietate intelectuala in care a fost pronuntata dec. civ. nr.10355/09.12.2005), pe care va solicitam sa le cereti la Tribunalul Bistrita-Nasaud, Curtea de Apel Cluj si Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– ordonantele si mandatele de arestare preventiva si de interceptari ambientale si telefonice semnate de domnul procuror Daniel Marius Morar, rechizitoriul si hotararile judecatoresti penale pe fond in toate etapele procesuale in cauza penala privindu-l pe domnul Viorel Burzo (Dosarul nr. 611/2001 al Curtii Supreme de Justitie – Sectia penala si Dosarul nr. 119/2001 al Curtii Supreme de Justitie – Completul de 9 judecatori), pe care va solicitam sa le cereti de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– scrisorile Curtii Europene a Drepturilor Omului catre Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Consiliul Europei din 14.10.2011, 21.10.2011 si 25.11.2011, scrisorile semnate de procurorul sef DNA Daniel Marius Morar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului nr. 1580/C/2011 din 19.10.2011, 16.11.2011 (versiunile in limba romana si in limba engleza) si 23.11.2011 si scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe nr. H2/4013/15.11.2011 catre DNA, toate privind chestiunea imunitatii judecatorului CEDO, domnul Corneliu Birsan, pe care va solicitam sa le cereti de la Directia Nationala Anticoruptie si de la Ministerul Afacerilor Externe.

Demersurile facute direct de reclamanta AMR pentru obtinerea acestor inscrisuri nu au fost incununate de succes, depunand in acest sens fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, in 3 exemplare, dupa urmatoarele inscrisuri: adresa nr. 14/BIRP/3900/17/A/2013/23.08.2013 a Tribunalului Bihor; adresa din 23.09.2013 a Tribunalului Cluj; adresa nr. 24303/23.09.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; adresa nr. 46/L/30.09.2013 a inaltei Curti de Casatie si Justitie

Sub aspectul probei cu expertiza, in temeiul art. 330 alin. (3) C.proc.civ., solicitam efectuarea unei expertize lingvistice romana-engleza, de Facultatea de Limbi Straine a Universitatii din Bucuresti, pe versiunile romana si engleza ale scrisorii semnate de procurorul sef al DNA Daniel Marius Morar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului din 16.11.2011, pentru compararea parag. 1 de sus pag. 4 a versiunii in limba romana cu parag. ultim de jos pag. 3 a versiunii in limba engleza, pentru a se stabili natura si gravitatea „erorii” de traducere.

Sub aspectul probei cu martori, solicitam audierea ca martor a numitului Daniel Marius Morar, pentru care indicam, in vederea citarii, locul sau de munca: Curtea Constitutionala, Palatul parlamentului, intrarea B1, Calea 13 Septembrie, nr. 2, sector 5, Bucuresti, cod postal 050725.

Aspecte de procedura:

Procedura prealabila a plangerii administrative a fost parcursa cu respectarea art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si a art. 193 C.proc.civ.

Achitat taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de lege.

In caz de neprezentare reclamanta AMR solicita judecarea cauzei in lipsa, in temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finala C.proc.civ.

Prezenta cerere de chemare in judecata este redactata de av. Corneliu-Liviu POPESCU, avocat in Barourile Bucuresti si Paris, si este depusa, in trei exemplare, din care unul pentru instanta si doua pentru comunicare paratilor, impreuna cu inscrisurile mijloace de proba in fotocopie certificata in doua exemplare si cu dovada in original al achitarii taxei judiciare de timbru, la Curtea de apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, astazi, 19.11.2013”. – Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania,judecator, conf. univ. dr. Dan Spanu

AMR IL SMOTOCESTE PE CANCELARUL TRAIAN BASESCU,PENTRU CA TERFELESTE,BLAMEAZA SI STIGMATIZEAZA MAGISTRATII!

4 nov.

Asociaţia Magistraţilor din România îl acuză pe șeful statului
AMR: Președintele Băsescu blamează, terfelește și stigmatizează magistrații!

După discursul preşedintelui Băsescu de la reuniunea comisiei MCV de la Ministerul Justiţiei, Asociaţia Magistraţilor din România îi răspunde șefului statului, în termeni duri, într-un comunicat de presă.

AMR îl acuză pe Traian Băsescu că îi cheamă la ordine, pe un ton dictatorial.

„Într-un stat poliţienesc, în care se clădesc tot mai multe pârghii prin care justiţia să fie controlată, îngenunchiată, în care legile se fac de pe azi pe mâine şi se modifică chiar înainte de a intra în vigoare, în care serviciile secrete îşi măresc bugetul, iar pentru justiţie nu se găseşte nici măcar mărunţiş, în care reformele există doar în vorbe şi prestaţii televizate, un preşedinte, într-un ton dictatorial, îşi poate permite să cheme la ordine magistraţii, să-i înfrunte ostil, ameninţător, să-i blameze şi să-i terfelească în piaţa publică din postura părintelui naţiunii căruia i se recunoaşte dreptul de a-şi stigmatiza, la stâlpul infamiei, oamenii legii”, se arată în comunicat.

AMR atrage atenția că hotărârile judecătoreşti sunt pronunţate în baza legilor pe care se află şi semnătura preşedintelui.

„Statul este unicul debitor care îşi permite, prin vădit abuz de putere, să stabilească el, deasupra legii fundamentale, condiţiile în care să-şi satisfacă creditorii, care nu sunt alţii decât cetăţenii ţării”, consideră Asociaţia Magistraţilor care precizează că „judecătorii şi procurorii României nu acceptă nici tonul, nici mesajul dictatorial al preşedintelui ţării, a cărui numire, printre altele, trece prin filtrul Curţii Constituţionale”.

AMR îl acuză pe Traian Băsescu și spune că pentru acesta drepturilor omului, recunoscute constituţional, consfinţite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, sunt adevărate piedici care întârzie judecarea cazurilor.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi că modul în care justiţia a acţionat a ţinut România în afara spaţiului Schengen, chiar dacă în mod nedrept. „În mod categoric, modul cum a acţionat justiţia, şi când spun justiţie mă refer la întregul sistem, nu neapărat procurori, judecători sau chiar poliţişti, ne-a ţinut în afara spaţiului Schengen, chiar dacă nedrept. Dar a fost o justificare, pentru un stat în mod deosebit, să aducă în mod real lipsa de încredere cu privire la justiţie”, a spus Băsescu, cu prilejul reuniunii Comisiei MCV, care a avut loc la Ministerul Justiţiei.

%d blogeri au apreciat: