Tag Archives: BASISMUL

REGIMUL POLITIENESC A LUI TRAIAN BASESCU ,PROPAGANDA BASISTA,INSTITUTIILE BASISTE,DUSMANII LIBERTATII DE OPINIE!

11 apr.

 
Băsismul, duşmanul libertăţii de opinie. Antenele şi jurnaliştii de la Intact, “ţintele” represiunii

 

Atacurile la adresa jurnaliştilor incomozi şi a posturilor de televiziune care îşi permit să nu se dezică de rolul pe care îl au, de “câine de pază al societăţii”, au fost, în ultimii doi ani, din ce în ce mai dese, iar acum au ajuns într-un punct critic în care e pusă în joc chiar democraţia. Tendinţa de a restrânge libertatea de opinie şi exprimare se manifestă prin mijloace perverse, destinate unui singur scop: acela de a reduce vocea critică a jurnaliştilor prin butoane folosite excesiv sau abuziv de instituţii precum CNA, CSM şi componente ale sistemului judiciar. Astfel, abuzurile şi nedreptăţile, bolile sistemului judiciar şi suferinţele nemeritate ale întregii societăţi ar putea rămâne într-un con de umbră prolific supravieţuirii unor fenomene precum corupţia, excesul de putere şi erorile de judecată.

În ultimii doi ani, Antena 3 şi Trustul Intact au devenit ţintele favorite ale preşedintelui Traian Băsescu. În acest “război rece” declarat, practic, împotriva libertăţii de opinie şi exprimare, preşedintele are aliaţi puternici, instituţii-cheie în stat, precum DNA, CNA, CSM şi un cor al magistraţilor care se autodeclară victime ale jurnaliştilor pentru orice ştire sau informaţie care le dezvăluie greşelile sau abuzurile.

În tot acest timp, majoritatea parlamentară a asistat tăcută la toate demersurile de încorsetare a unui drept constituţional, a unui drept fundamental pentru existenţa unei democraţii veritabile: libertatea presei. Libertatea de opinie şi exprimare.

Mircea Badea a fost dat în judecată de Giumpix, personaj de desene animale

Pasul decisiv în restrângerea libertăţii presei, în ultimii ani, îl regăsim în Strategia Naţională de Apărare din 2010 în care mass-media a devenit o “vulnerabilitate” a securităţii naţionale, după cum se arată chiar în documentul aflat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale:

“Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”.

Să punctăm câteva dintre instrumentele instituţionale stimulate aproape zilnic de Traian Băsescu care au pornit “ofensiva” împotriva libertăţii de opinie.
­ CNA a devenit “bâta” preferantă, care loveşte cu ritmicitate feroce Antenele. Din 2009 până azi. Amenzile au curs împotriva televiziunilor trustului, a directorului Mihai Gâdea şi a altor cunoscuţi realizatori de emisiuni.

­ Preşedintele Traian Băsescu a avut o cascadă de ieşiri publice împotriva Antenei şi a jurnaliştilor de la Trustul Intact. A făcut chiar şi sesizări la CNA, printre ultimele fiind cele referitoare la emisiunea “Sinteza zilei” şi spoturile difuzate de Antena 3 sub titlul “Mandatele lui Băsescu, 10 ani de sclavie”.

­ În iunie 2013, postul de televiziune Antena 3 a devenit ţinta pe faţă a procurorilor DNA. Au avut loc audieri peste audieri, care au culminat cu săltarea din stradă a directorului Antena Group, Sorin Alexandrescu, şi iminenta trimitere în judecată a lui Alexandrescu.

­ Tot în 2013, tripleta de la CSM formată din Oana Schmidt-Hăineală – Alina Ghica – Cristi Vasilică Dănileţ a formulat plângeri împotriva Antenei 3 la CNA, angrenând instituţia CSM într-un război stupid cu jurnaliştii care au informat pas cu pas opinia publică despre neregulile din CSM şi au făcut dezvăluiri din interiorul acestui înalt for al demnitarilor Justiţiei.

­ Vara trecută, fosta şefă a CSM a dat în judecată Antena 3, jurnaliştii de la Lumeajustitiei.ro şi Sursa zilei.ro. A cerut daune imense pentru materiale de presă care se bazează doar pe informaţii reale, de netăgăduit.

­ În noiembrie 2013, folosindu-se de trimiterea în judecată a directorului Antena Grup, Sorin Alexandrescu, Inspecţia Judiciară a CSM a stabilit, asumându-şi din nou rolul de judecător de delicte de presă, că în urma unor verificări declanşate la solicitarea Secţiei pentru procurori condusă la acea vreme de Oana Schmidt-Hăineală, Antena 3, DC News şi Lumeajustitiei.ro au “subminat Justiţia” prin emisiunile şi articolele referitoare la acest dosar. “Subminările” admise de Plenul CSM au rămas şi azi în sfera enigmelor neelucidate.

­ În plin scandal legat de arestarea comisarului şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, CSM nu s-a sfiit să apere reputaţia procurorului şef DIICOT Alba, Ioan Mureşan, sărind cu picioarele pe Antena 3 şi Realitatea TV. Reproşurile au fost maxime, mergându-se până la aberanta acuzaţie că jurnaliştii au subminat autoritatea procurorilor chiar şi atunci când au prezentat declaraţia de avere a procurorului Mureşan, declaraţie publică, aflată pe site-ul ANI. Recent, DNA a început urmărirea penală împotriva procurorului DIICOT Ioan Mureşan, DNA confirmând faptele pe care le evidenţiaseră, la finele lunii noiembrie 2013, în emisiunile Antenei 3, chiar jurnaliştii incriminaţi de CSM.

­ La finele lunii septembrie 2013, procurorii care au muncit pe brânci, cu “dedicaţie” şi aplecare pe dosarul RCS-RDS versus Antena ­ e vorba de Gheorghe Popovici şi Dănuţ Volintiru ­ au fost numiţi şef şi, respectiv, adjunct, la Secţia I-a a DNA.

­ Inspecţia Judiciară a făcut scut în jurul magistraţilor care s-au plâns că le este afectată imaginea sau că a fost afectată independenţa sistemului judiciar, imparţialitatea şi reputaţia profesională a procurorilor. În Raportul de bilanţ al Inspecţiei pe anul 2013 sunt menţionate 16 cereri de acest gen, din care 7 au fost admise de plenul CSM, 3 respinse, 3 retrase şi 3 aflate încă în lucru. Raportul face trimitere la Antena 3. Inspecţia a apărat DNA şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar Plenul CSM a concluzionat că, în cadrul emisiunilor postului de televiziune Antena 3, afirmaţiile despre anumite cauze, criticile aduse modului de anchetă a acestora “au adus atingere independenţei, prestigiului şi credibilităţii justiţiei cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, a sistemului judiciar în ansamblul său”. Inspecţia CSM nu evidenţiază, în concret, care au fost “atingerile” şi nici efectele propriu-zise ale acestora şi ale aşa-zisei subminări a autorităţii Justiţiei.

­ La finele anului 2013, şefa CNA, Laura Georgescu, a făcut o plângere neobişnuită la CSM-Inspecţia Judiciară. Judecătorul Radu Ionel era acuzat de lipsă de imparţialitate pentru că a decis anularea unei amenzi dată de CNA postului Antena 3, pentru emisiunile despre prestaţia procurorilor DNA care au început urmărirea penală a acestei instituţii de presă în cazul directorului Sorin Alexandrescu.

­ Anul trecut, procurorul Oana Schmidt-Hăineală a făcut mai multe sesizări la CNA, iar Antena 3 a primit două amenzi, una de 15.000 de lei şi alta de 20.000 de lei. Prima a fost acordată pentru un aşa-zis “linşaj mediatic” la care au fost supuşi mai mulţi magistraţi, printre care Cristi Dănileţ şi Alina Ghica. A doua amendă a venit la finalul lunii iulie 2013.

­ Judecătorii i-au dat satisfacţie şi fostului şef al CNAS, Lucian Duţă, în procesul intentat de acesta Antenei 3 şi lui Mihai Gâdea, daunele acordate lui Duţă de către instanţă fiind de 5.000 lei. Lucian Duţă este, actualmente, urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu şi un prejudiciu de 150.000 euro.

­

Oana Stancu, în proces cu tata lu’ ANI

Ca un făcut, şi jurnalista Oana Stancu a fost obligată de instanţă să-i plătească tatălui preşedintelui ANI, Horia Georgescu, un prejudiciu moral de 20.000 euro, în condiţiile în care tatăl şefului ANI nu a arătat instanţei ce anume îi reproşează jurnalistei.

­ În 24.03.2014, Tribunalul Bucureşti i-a dat satisfacţie fostei şefe a CSM, Oana Schmidt-Hăineală, în procesul intentat Antenei 3, acordându-i daune de 10.000 euro pentru “prejudiciul moral cauzat”. Decizia nu este definitivă.

­ Mircea Badea a fost sancţionat pe bandă rulantă de CNA, pentru opiniile personale pe care le exprimă în emisiunea “În Gura presei”. Printre ultimele amenzi primite de la CNA regăsim, la începutul lunii martie 2014, amenda de 20.000 lei şi amenda de 10.000 lei.

Acestea sunt doar câteva din mostrele de îngrădire sistematică a liertăţii de opinie şi exprimare. Instituţiile statului par să nu mai aibă consideraţie faţă de judecăţile Curţii Europene a Drepturilor Omului privitoare la articolul 10 din Convenţie. Curtea a subliniat că presa are îndatorirea de a informa opinia publică asupra tuturor problemelor de interes general, iar printre acestea se află, fără nicio îndoială, şi cele care privesc funcţionarea justiţiei (…) “Publicul are un interes legitim în a fi informat şi a se informa cu privire la procedurile judiciare penale.” Cu toate acestea, în România, aceste drepturi sunt restrânse vizibil, iar reacţia societăţii şi a factorului politic este aproape inexistent.

Ce este de făcut?
Întrebarea poate fi pusă deopotrivă parlamentarilor, europarlamentarilor şi societăţii civile, a căror lipsă de reacţie a dus, în timp, la fragilizarea acestui drept fundamental numit libertatea de opinie şi exprimare.

%d blogeri au apreciat: