Tag Archives: BOR

BISERICA ORTODOXA ROMANA SARBATORESTE LA 29 IUNIE PE SFINTII APOSTOLI PETRU SI PAVEL,MARTIRIZATI LA ROMA DE IMPARATUL NERO IN ANUL 67!,LA MULTI ANI CELOR CARE ISI SARBATORESC ONOMASTICA!

29 iun.

petru_si_pavel

Peste 500.000 de români își aniversează duminică onomastica de Sfinții Apostoli Petru și Pavel.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, dintre aceștia 375.222 sunt bărbați, iar 135.042 — femei.

Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbați sunt Petru, Petre și Paul. Dintre femeile care își sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela și Petruța.

Biserica Ortodoxă sărbătorește la 29 iunie pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, martirizați la Roma în timpul împăratului Nero, în anul 67.

Biserica a hotărât ca acești doi mari Apostoli să fie cinstiți în aceeași zi deoarece în aceeași zi și în același an au pătimit moarte de martiri la Roma, în data de 29 iunie 67. Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel a fost martirizat prin tăierea capului, întrucât era cetățean roman și avea dreptul la o moarte mai demnă care să nu fie asemănătoare cu moartea sclavilor.

Agerpres.

BISERICA ORTODOXA CINSTESTE PERSOANA DUHULUI SFANT IN DUMINICA CINCIZECIMII :POGORAREA DUHULUI SFANT – CINCIZECIMEA – RUSALIILE!

8 iun.

Pogorârea Duhului Sfânt – Cincizecimea – Rusaliile

Pogorârea Duhului Sfânt – Cincizecimea – Rusaliile

 

Biserica Ortodoxă cinsteşte persoana Sfântului Duh în Duminica Cincizecimii şi a doua zi după ea, la sărbătoarea Sfintei Treimi (numită şi Lunea Sfântului Duh). Credincioşii ortodocşi se vor afla la 8 iunie 2014 în Duminica Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh sau a Rusaliilor – numită în popor şi Duminica mare. Aceasta este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli. Faptele Apostolilor (2, 1-4) mărturisesc despre acest eveniment foarte important din viaţa Bisericii.

 

Istoricul sărbătorii

 

Sărbătoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sărbătoare creştini împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) şi Sf. Luca (Fapte 20, 16). Ε numărată şi în Constituţiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberaţi de muncile obişnuite. Despre ea mai amintesc: Sf. Irineu , Tertulian, Origen, canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300), canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie ş.a. Marii predicatori din secolele IV şi V au lăsat o mulţime de panegirice in cinstea acestei sărbători, iar în a doua jumătate a secolului IV, pelerina apuseană Egeria descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V, Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfanţului Duh, aşa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu al Cezareii. Însă sărbătoarea aceasta a fost fixată, de pe la 400 înainte, în ziua a 40-a după Paşti, cum este sărbătorită pânâ astăzi, Cincizecimea rămânând numai ca Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh.

 

Ce sărbătorim la pogorârea Duhului Sfânt

 

Pogorârea Sfântului Duh este istorisită de Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca în Faptele Apos­tolilor (Fapte 2). Sinaxarul din Lunea Rusaliilor este grăitor în acest sens și îl redăm în continuare:

 

„În această zi, în Lunea Rusaliilor, prăznuim pe însuşi Preasfântul de viaţă Făcătorul şi întru tot puternicul Duh, Unul din Treime, Dumnezeu, Cel de o cinstire, de o fiinţă şi de o slavă cu Tatăl şi cu Fiul.

 

În ziua Cincizecimii S-a pogorât Duhul Sfânt, în chip de limbi de foc, peste Sfinţii Apostoli, în foişorul unde stăteau ei, şi s-a aşezat peste flecare dintr-înşii. Pentru cinstirea Sfântului Duh, dumnezeieştii Părinţi, care pe toate bine le-a tocmit, cu prilejul Cincizecimii, au rânduit o sărbătoare deosebită, în această zi a Rusaliilor.

Mântuitorul făgăduise înainte de patima Sa venirea Sfântului Duh, zicând: «De folos este ca Eu să Mă duc; că de nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni». Şi iarăşi: «Voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor va trimite vouă: Duhul adevărului, Care din Tatăl purcede». Iar după patimă, înainte de înălţarea la cer, iarăşi a zis: «Iar voi să rămâneţi în Ierusalim, până când vă veţi îmbrăca cu putere de sus». Deci, făgăduindu-le pe Mângâietorul, acum L-a trimis lor pe Acesta.

Pe când Ucenicii se găseau în foişor, în ziua Cincizecimii, cam pe la ceasul al treilea din zi, s-a făcut pe neaşteptate tunet din cer, în aşa fel, încât a străbătut mulţimea adunată la Ierusalim, din toată lumea; şi Duhul Sfânt S-a văzut în chip de limbi de foc, pogorând nu numai peste cei doisprezece Apostoli, ci şi peste cei şaptezeci de ucenici; şi aceştia au început să grăiască în limbi străine, fiecare din Apostoli grăind limbile tuturor neamurilor. Astfel, nu numai cel de alt neam auzea pe Apostol grăind în limba sa proprie, ci şi Apostolul înţelegea şi grăia limba fiecărui neam. Din pricina aceasta mulţimea socotea că sunt beţi, că neînţelegând cum fiecare Apostol poate grăi tuturor în limba fiecăruia, îl socotea pe acela beat. Alţii, însă, se mirau zicând: Ce înseamnă aceasta? Mulţimea, adunată la Ierusalim pentru praznic, era din toate părţile pământului: părţi, mezi şi elimiţi, care fuseseră robiţi puţin mai înainte, de Antioh.

 

Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Tradiţia zice că în fiecare zi venea să se închine acelui Trup îndumnezeit al lui Hristos câte una din cetele îngerilor. Deci, după împlinirea celor nouă zile, împăcarea fiind săvârşită prin Fiul, în a zecea zi a venit în lume şi Mângâietorul. În ce priveşte Pogorârea Duhului după cincizeci de zile de la Paşti, aceasta ar fi în amintirea Legii Vechi; că Israel a primit cele zece porunci după un timp de cincizeci de zile de la trecerea prin Marea Roşie. Să se mai ţină seamă şi de asemănări: Acolo era un munte, aici un foişor; acolo s-a văzut foc, aici limbi de foc; iar în locul tunetului şi negurei din Sinai, aici s-a auzit un vuiet de vifor năpraznic.

 

Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de limbi de foc, ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu; sau pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. S-a pogorât apoi, în chip de foc, ca să arate pe de o parte, că Dumnezeu este foc mistuitor, iar pe de alta, pentru nevoia de curăţire; şi S-a împărţit în limbi, pentru haruri. Şi precum odinioară a amestecat pe cei ce ştiau numai o limbă şi i-a împărţit în mai multe limbi tot aşa şi acum, celor ce cunoşteau numai o limbă, le-a dat să cunoască multe limbi, ca să adune pe cei ce erau de diferite limbi, risipiţi în toate laturile lumii. Faptul s-a petrecut într-o zi de sărbătoare, pentru a fi cât mai mulţi cei adunaţi şi ca prin ei vestea să se răspândească pretutindeni; apoi şi pentru ca cei ce se aflau acolo de Paşti şi văzuseră cele săvârşite atunci asupra lui Hristos, să aibă de ce să se minuneze. Faptul s-a petrecut apoi în ziua Cincizecimii, fiindcă se cuvenea ca tot în timpul în care se dăduse Legea cea Veche, să se reverse şi harul Duhului; după cum şi Hristos săvârşind un nou Paşte propriu, făcuse în loc de Paştile cel obişnuit, Paştile cel adevărat.

 

Duhul nu S-a aşezat pe buzele Apostolilor, ci pe capetele lor, căci capul este ocârmuitorul şi partea cea mai aleasă a trupului şi cuprinde în el mintea, de la care şi limba îşi trage graiul. Pe de altă parte, este ca şi cum Duhul Şi-ar lăsa glasul prin limbă, aşezându-Se asupra capetelor Apostolilor şi rânduindu-i astfel învăţători ai tuturor celor de sub soare. Vuietul care a avut loc şi focul s-a întâmplat din pricină că ele au fost şi în Sinai, arătând prin aceasta, că şi atunci şi acum Duhul este Acelaşi, dând Legea şi orânduind toate. Mulţimea s-a tulburat de vuietul suflării, fiindcă socotea că vine împlinirea tuturor celor prevestite de Iisus, iudeilor, cu privire la nimicirea lor. Se spune «ca de foc», ca să nu cugete cineva despre Duhul Sfânt că ar fi avut vreo însuşire trupească.

 

Apostolii au fost învinuiţi de beţie. Dar Petru, sculându-se şi vorbind în mijlocul mulţimii, a dovedit că lucrul acesta nu este adevărat, aducând mărturie cuvântului proorocului Ioil. Astfel a înduplecat dintre ei, cu cuvântul, ca la trei mii, să vină la Hristos”.

 

Cincizecimea

 

Cincizecimea se numeşte aşa pentru că se prăznuieşte la 50 de  zile după Paşti. În Vechiul Testament, Cincizecimea amintea de primirea Legii pe Muntele Sinai, de suferinţele evreilor în pustiu, precum şi de necazurile cele multe prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinței, unde s-au îndulcit de roade, de grâu şi de vin. De aceea, la această sărbătoare se mulţumea lui Dumnezeu şi pentru secerişul nou. Unii tâlcuitori spun că Cincizecimea ar fi fost orânduită la evrei şi pentru cinstirea numărului şapte, întru­cât acest număr adunat de şapte ori cu el însuşi, dă numărul de cincizeci de zile fără una. La evrei nu numai zilele se numărau aşa, ci şi anii, în care ei sărbătoreau  Jubileul, adică după trecerea a de șapte ori şapte ani. In acel an jubiliar, ei lăsau pământul nesemănat şi vitele la odihnă, iar robilor dobândiţi cu bani, li se dădea libertatea să plece.

 

În Noul Testament, aceasta zi aminteşte de venirea Duhului Sfânt peste Apostoli, Duh Care ne dă Legea duhovnicească, ne călăuzeşte spre tot adevărul şi ne învaţă cele plăcute lui Dum­nezeu. Astfel, Cincizecimea ne arată ieşirea din răutatea necre­dinţei şi ziua întemeierii Bise­ricii în chip văzut.

 

 

Sinaxarul din Duminica Rusaliilor ne prezintă mai multe informații în acest sens: „În această zi, Duminica a opta după Paşti, prăznuim Sfânta Cincizecime. Şi această sărbătoare am luat-o din cărţile iudeilor. Căci după cum aceia prăznuiesc Cincizecimea lor, cinstind numărul de şapte, dar şi pentru că au primit Legea după trecerea a cincizeci de zile de la Paşti, tot astfel şi noi prăznuim cincizeci de zile de la Paşti, primind Duhul cel Preasfânt, care ne dă Legea, ne călăuzeşte spre tot adevărul şi ne învaţă cele plăcute lui Dumnezeu. Să se mai ştie că la evrei erau trei sărbători mari: Paştile, Cincizecimea şi Sărbătoarea Corturilor. Paştile în amintirea tre­cerii Mării Roşii; căci cuvântul paşte înseamnă «trecere». Şi sărbătoarea aceea o preînchipuia pe a noastră, care este trecerea şi întoarcerea din nou de la întunericul păcatului, la rai.

 

 

Apoi, evreii prăznuiau Cincizecimea spre aducere aminte de suferinţele lor din pustiu, cum şi de multele necazuri prin care au trecut, până să ajungă în pământul făgăduinţei. Că numai după aceea s-au îndulcit de roade, de grâu şi de vin. Nouă, însă, Cincizecimea ne arată ieşirea din răutatea necredinţei şi intrarea în Biserică; că atunci ne împărtăşim şi noi cu Trupul şi Sângele Stăpânului. Unii spun că evreii sărbătoreau Cincizecimea din pricinile arătate mai sus; dar alţii cred că Cincizecimea ar fi fost orânduită de evrei pentru cinstirea numărului şapte, după cum s-a spus. Că acest număr adunat de şapte ori cu el însuşi, dă numărul de cincizeci de zile, fără una. Cinstirea Cincizecimii de către evrei atârna nu numai de numărarea zilelor, ci de a anilor, în care ei sărbătoreau Jubileul; aceasta cădea după trecerea a de şapte ori şapte ani. în acel an ei lăsau pământul nesemănat şi vitele la odihnă, iar robilor dobân­diţi cu bani, li se dădea libertatea să plece.

 

 

A treia sărbătoare era Sărbătoarea Cor­turilor, care se prăznuia după strângerea bucatelor de pe câmp, adică la trecerea a cinci luni de la Prăznuirea Paştilor. Această sărbă­toare se prăznuia spre aducere aminte de ziua în care Moise a ridicat întâia oară cortul cel văzut prin nori în Muntele Sinai şi făcut de marele meşter Veseleil. Săvârşeau acest praznic făcând corturi, iar cei ce locuiau la ţară, mulţumeau lui Dumnezeu, după adunarea roadelor ostenelilor lor. Se pare că şi David a scris psalmii cei pentru linuri (recunoştinţă), pentru aceste zile.

 

 

Sărbătoarea aceasta închipuia învierea noas­tră cea din morţi; când, după ce corturile trupurilor noastre se vor strica, iarăşi se vor alcătui, şi ne vom îndulci de roadele ostenelilor noastre, prăznuind în corturile cele veşnice.

 

 

Se cuvine să mai ştim, că în ziua aceasta, săvârşindu-se Praznicul Cincizecimii, Duhul Sfânt S-a coborât peste ucenicii Domnului. Şi fiindcă Sfinţii Părinţi au socotit să despartă praznicele pentru măreţia Preasfântului şi de viaţă făcătorului Duh, căci El este unul din Sfânta şi de viaţă începătoare Treime, iată că şi noi vom vorbi mâine, despre felul cum a venit Duhul Sfânt”.

 

 

Rusaliile

 

 

Sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt a fost numită în româneşte „Rusalii” de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morţilor. Creştinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morţilor. În unele zone ale ţării, în sâmbăta Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori şi cu un colac deasupra pentru pomenirea morţilor. În duminica Rusaliilor se împart farfurii frumos împodobite pentru vii. În tradiţia Bisericii Ortodoxe, în ziua imediat următoare marilor sărbători se comemorează persoanele care stau în legătură nemijlocită cu persoana sau evenimentul aflat în centrul respectivei sărbători. Întrucât persoanele Sfintei treimi, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, sunt într-o legătură nemijlocită, lunea de după duminica Rusaliilor este consacrată proslăvirii Sfintei Treimi. De fapt, sărbătoarea Rusaliilor are consacrate două zile.

 

Istoria Bisericii începe la Rusalii

 

Sărbătoarea cade totdeauna la 10 zile după înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei Praznicul Cincizecimii. Ε totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii Creştine, căci în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai târziu.

 

 

Prin Pogorârea Duhului Sfânt a început o epocă nouă în istoria mântuirii neamului omenesc. Astfel a luat fiinţă în chip văzut Biserica, adică Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, flacăra Duhului Sfânt în lume. S-a împlinit în acest mod ţelul final al întrupării, al jertfei de pe cruce şi al Învierii Domnului.

 

 

Deşi fiecare Apostol a primit pe Duhul Sfânt şi cu toţii au pornit în lume vestind tainele Împărăţiei cerurilor în graiul tuturor popoarelor, deşi cei ce s-au botezat erau „bărbaţi cucernici din toate neamurile care sunt sub cer“, s-a creat atunci o unitate nouă, spirituală, un aşezământ în care toate se adună ca mădularele într-un trup, formând Biserica, Trupul cel tainic al lui Hristos. Iată dar că Rusaliile sunt ziua întemeierii Bisericii creştine ca instituţie divino-umană.

 

 

Cincizecimea, adică a 50-a zi de la Învierea Domnului, este ziua voită de Tatăl, făgăduită de Fiul şi împlinită de Sfântul Duh. Este ziua deplinei revelaţii a Sfintei Treimi în lume: crearea, mântuirea şi sfinţirea. În această zi se inaugurează un nou mod de legătură între cei ce cred şi Dumnezeu, mod sau chip nevăzut de ochii noştri, dar simţit de inimă.

 

 

Înainte de patima Sa cea de bunăvoie, ştiind Iisus toate cele ce aveau să se întâmple cu El şi nevoind să-i lase pe Apostoli în deznădejde, le-a făgăduit că va trimite pe Duhul Sfânt, Duhul Adevărului, care-i va călăuzi. Şi va vesti cele viitoare, îi va mângâia şi Îl va preamări, căci „din al meu va lua şi vă va vesti“. El se va numi Mângâietorul, fiindcă va mângâia pe tot cel ce se lasă călăuzit de El. Iar când s-a arătat Apostolilor după slăvita Sa Înviere, Le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt, cărora veţi ierta păcatele, le vor fi iertate şi cărora le veţi ţine, vor fi ţinute“ (In. 20, 21-22), acesta este textul care fundamentează peste veacuri Taina Spovedaniei.

 

 

Biserica este aşadar Hristos în toţi, uniţi prin lucrarea Sfântului Duh într-un chip viu şi indisolubil. Iisus Hristos şi toţi credincioşii sunt mădulare ale aceluiaşi Trup tainic al lui Hristos, alcătuit din mai multe mădulare. Există un singur corp şi un singur Duh. Şi această unitate a fost consfinţită de Duhul Sfânt în ziua Cincizecimii. (mai multe informaţii în Ziarul Lumina)

 

 

Duhul Sfânt

 

Sfântul Duh Se numeşte Mân­gâietor, ca Unul Care are putere să ne mângâie şi să ne aline; că pe El L-am primit în locul lui Hristos. Şi El mijloceşte, cu gra­iuri nespuse, pentru noi către Dumnezeu, ocrotindu-ne ca un iubitor de oameni, ca şi Hristos, că şi Hristos este Mângâietor, pentru că zice Apostolul: Avem Mângâietor către Tatăl pe Iisus Hristos Cel drept (1 Ioan 2,1). De aceea, Duhul Sfânt se mai numeşte şi alt Mângâietor (Ioan 14,16). Se numeşte altul, pentru că este de aceeaşi fiinţă. Căci unul şi altul se spune numai despre cei ce sunt de aceeaşi fiinţă. Despre cei ce sunt de fiinţe deosebite nu se poate grăi aşa, fără să li se arate, îndată, şi fiinţa pe care o au. Sfântul Duh este întru toate una cu Tatăl şi cu Fiul; de aceea, El este şi împreună-Ziditor (Fă­cător) a toate şi chiar Lucrător al învierii de obşte, şi face toate câte voieşte: sfinţeşte, împarte, înnoieşte, trimite, înţelepţeşte, unge pe proroci şi, pe scurt zicând toate le face, El fiind liber, atotputernic, bun, drept, ocârmuitor. Prin El este toată în­ţelepciunea, viaţa, mişcarea, îm­părtăşirea din sfinţenie şi din orice fel de viaţă. Într-un cuvânt, tot ce are Tatăl şi Fiul are şi El, afară de nenaştere şi naştere, întrucât El purcede din Tatăl. Duhul revărsându-Se, aşadar, lumea s-a umplut de tot felul de daruri şi, prin El, toate neamu­rile au fost călăuzite la cunoaş­terea adevăratului Dumnezeu, iar Apostolii au primit puterea de a alunga toată boala şi toată neputinţa. Hristos a pregătit venirea Sfântului Duh peste Ucenicii Săi, când, înainte de pătimire, le-a vor­bit despre aceasta (Ioan 7, 38-39), apoi, mai vădit după înviere, când a suflat asupra lor (Ioan 20,22). Iar acum L-a trimis pe El, în chip de limbi de foc.

MELEFICUL TRAIAN BASESCU DESPRE AGENTUL SAU ELECTORAL BOR SI DECORAREA UNOR INALTI PRELATI PENTRU SERVICIILE ADUSE PENTRU ROMANII DE PRETUTINDENI!

30 apr.

Președintele Traian Băsescu a afirmat marți, în cadrul unei ceremonii de decorare a unor înalți ierarhi, că Biserica Ortodoxă Română este singura instituție care îi poate ține pe români împreună în afara granițelor țării.

„Evenimentul este poate specific unui președinte care se apropie de sfârșitul mandatelor lui și el este un simbol al recunoștinței pe care v-o port dumneavoastră și celorlalți cinci înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române care au fost decorați astăzi și care departe de țara mamă îi țin pe români uniți, îi țin pe români alături de biserică și de țară și mai ales le creează românilor din afara frontierelor posibilitatea să se întâlnească”, a spus președintele Băsescu, în cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni în cadrul căreia au fost decorați Iosif Pop, mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale, Siluan Șpan, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei, Timotei Lauran, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, Macarie Drăgoi, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord și Siluan Manuilă, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

El a arătat că desele deplasări pe care le-a avut în lume și întâlnirile din afara granițelor i-au arătat ‘importanța serviciului pe care înalții ierarhi îl fac lui Dumnezeu’, dar și românilor și faptul că „Biserica Ortodoxă Română rămâne singura instituție care în afară de frontierele României îi poate ține pe români laolaltă”.

„Am văzut dragostea cu care înconjurați copiii dvs și preoții din subordinea dvs care organizează școli de duminică pentru a le menține învățătura pentru limba română. În toate bisericile dvs, că au fost în America, în America de Sud, în Europa, aici la noi în Balcani sau în Republica Moldova steagul României este acolo unde este și Biserica Ortodoxă Română”, a afirmat șeful statului.

El a arătat că l-a impresionat „serviciul extraordinar și dârzenia” preoților români de la Ierusalim.

Șeful statului a precizat că decorarea reprezintă un semn de respect și de mulțumire din partea statului român pentru înalții ierarhi.

„Tuturor am vrut să le dau un semn de recunoștință, nu numai celor mai înalți ierarhi din afara frontierelor, dar și preoților de rând care slujesc în biserică, care organizează vizite ale românilor în spații de românism oriunde s-ar afla el în lume. Vă mulțumesc mult și luați decorarea de astăzi ca un semn de respect și de mulțumire a statului român pentru serviciul pe care îl faceți nu numai bunului Dumnezeu, dar și românilor”, a spus șeful statului.

El a precizat că decorațiile vor fi transmise prin ambasade și ierarhilor care au absentat de la ceremonie

„Distanța i-a împiedicat să fie aici, dar recunoștința noastră trebuie să ajungă prin ambasade la cei pentru care am semnat decretul”, a spus șeful statului.

La ceremonie a fost prezent și Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, care a afirmat că decorarea reprezintă o onoare pentru înalții ierarhi.

„Este o onoare deosebită pentru cei zece ierarhi pe care i-ați decorat astăzi, este o onoare pentru ei dar și pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, deoarece este recunoașterea unei activități pastoral-misionare foarte intensă și foarte bogată, este vorba despre o experiență nouă, niciodată Biserica Ortodoxă Română nu a avut o diasporă atât de mare, aproape patru milioane de credincioși ortodocși români și aceasta a însemnat înființarea de sute de parohii. Avem o șansă și o provocare în același timp, ca experiență nouă și o șansă de a arăta că biserica urmează pe credincioșii ei și răspunde nevoilor spirituale, pastorale, oriunde s-ar afla ei, această obligație, datorie spirituală a noastră a fost ajutată de către statul român”, a spus Patriarhul Daniel.

Patriarhul Daniel a ținut să precizeze că înalții ierarhi își exprimă recunoștința pentru susținerea președintelui Băsescu a diasporei.

„Dorim să exprimăm recunoștința noastră pentru pasiune și înțelepciunea cu care excelența voastră susțineți diaspora română, în general și în special diaspora română care se adună în biserică, în jurul sfântului altar și încearcă să păstreze credința ortodoxă dar și spiritualitatea românească. Această legătură între cult și cultură este un dat, fundamental în istoria poporului român și de aceea noi împlinim de fapt o vocație primită de la începutul creștinismului pe teritoriul românesc. Ne încurajați foarte mult când accentuați importanța menținerii identității românești și în același timp, cooperarea dintre stat și biserică. Vă mulțumim foarte mult pentru grija pe care o arătați pentru românii din Valea Timocului, din Basarabia, unde recent ați realizat o biserică nouă, mare, frumoasă, de lemn. Aceste aspecte ale unei cooperări binecuvântate și fructuoase ne îndeamnă să continuăm activitatea începută, vă dorim sănătate multă, acceași pasiune, aceeași dragoste față de țară dar și față de poporul român de pretutindeni”, a spus Patriarhul Daniel.

La finalul ceremoniei, șeful statului a ciocnit o cupă de șampanie cu înalții ierarhi.

AGERPRES.

BOR A FACUT UN APEL,MARTI PENTRU SPRIJINIREA FAMIILOR AFECTATE DE VISCOL SI CADERILE DE ZAPADA DIN ULTIMELE ZILE

28 ian.

 

 

Patriarhia Română a făcut un apel, marţi, pentru sprijinirea familiilor afectate de viscolul şi căderile masive de zăpadă din ultimele zile.

 

 

„În aceste zile în care din cauza viscolului şi a căderilor masive de zăpadă multe comunităţi rurale au rămas izolate mai ales în sudul-estul ţării, Patriarhia Română face un apel către Centrele eparhiale, clerul şi credincioşii de la parohiile din zonele afectate să ofere sprijin familiilor şi persoanelor singure care au nevoie urgentă de ajutor la deszăpezirea gospodăriilor”, se precizează într-un comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis, marţi, AGERPRES.

În acelaşi timp, preoţii de la parohii sunt îndemnaţi „ca prin implicarea Consiliilor şi Comitetelor parohiale să îi ajute pe cei vârstnici, singuri şi fără ajutor cu apă, ceai şi alimente pentru a depăşi momentele dificile din aceste zile din cauza condiţiilor meteo severe”. AGERPRES.

MESAJUL PREAFERICITULUI DANIEL, PATRIARHUL BOR CATRE ROMANI DE ANUL NOU!

1 ian.

 Cu ocazia Anului Nou, Preafericitul  Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a transmis românilor un mesaj în care se roagă ca Mântuitorul să apere toţi copiii, toate familiile şi “mai ales familiile care cresc copii în credinţă”. “Să ne dăruiască şi nouă ajutor în lucrarea cea bună şi să ne ferească de răutăţile din lume pentru a înţelege ajutorul lui Dumnezeu în viaţa noastră”, a mai spus Patriarhul.

Ce a transmis Patriarhului Daniel românilor de ANUL NOU Cu ocazia Anului Nou, PF Daniel a transmis românilor un mesaj în care se roagă ca Mântuitorul să apere toţi copiii, toate familiile şi “mai ales familiile care cresc copii în credinţă”. “Să ne dăruiască şi nouă ajutor în lucrarea cea bună şi să ne ferească de răutăţile din lume pentru a înţelege ajutorul lui Dumnezeu în viaţa noastră”, a mai spus Patriarhul.

De asemenea, PF Daniel a vorbit despre românii care trăiesc în afara graniţelor şi le-a urat mulţi şi binecuvântaţi ani. “În mod deosebit, ne adresăm tuturor românilor care se află în jurul graniţelor României, dar şi în diaspora română şi le dorim ani mulţi şi binecuvântaţi, păstrând legătura cu poporul român prin credinţă şi prin toate valorile spirituale şi culturale comune, mai ales prin frumoasele colinde româneşti. Tuturor le dorim ca îndepărtarea de casă să nu fie o îndepărtare duhovnicească, ci să fie un prilej de a întări şi mai mult comuniunea românească”, a mai spus PF Daniel în mesajul său.

În toate bisericile Patriarhiei Române vor fi oficiate, la cumpăna dintre ani, slujbe speciale. Potrivit rânduielii liturgice hotărâte de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în noaptea de Anul Nou în catedralele şi bisericile parohiale se oficiază Acatistul Mântuitorului Iisus Hristos şi se citesc rugăciunea Sfântului Isaac Sirul, o rugăciune de mulţumire şi două rugăciuni de intrare în noul an, din tradiţia română şi slavă şi respectiv din tradiţia greacă.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2014 să fie declarat Anul omagial euharistic, adică anul Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni.Eparhiile şi instituţiile de învăţământ teologic ale Bisericii Ortodoxe Române vor organiza în anul 2014 dezbateri, colocvii, seminarii şi expoziţii de icoane, fresce, mozaicuri pe cele două teme.

Cancelaria Sfântului Sinod a elaborat un program-cadru naţional bisericesc care va cuprinde printre altele, conferinţe pastoral-misionare, un congres euharistic internaţional, un simpozion naţional şi o expoziţie naţională dedicate “Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” cu scopul valorificării moştenirii istorice, spirituale şi culturale a epocii brâncoveneşti.

TRAIAN BASESCU SUB PRESIUNEA AMICULUI SAU MILIARDARUL EVREU GEORGE SOROS A AJUNS SA FOLOSEASCA BORUL LUI DANIEL IMPOTRIVA PROIECTULUI ROSIA MONTANA SI A GUVERNULUI PONTA!

18 sept.

Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stoica, a reamintit că Sinodul BOR s-a declarat încă de acum zece ani împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.

basescu-bor-sibiu

„Se împlinesc zece ani de când Sfântul Sinod şi-a exprimat public punctul de vedere împotriva proiectului Roşia Montană. Creaţia, mediul sunt dar de la Dumnezeu care trebuie prezervat. Sunt aceste probleme de patrimoniu, care în viziunea celor care au iniţiat proiectul, ar trebui să dispară. Nu mai vorbesc de frumuseţea divină a acestui loc. Punctul de vedere al Sfântului Sinod s-a bazat pe poziţia Academiei Române. Şi în acest moment, poziţia Bisericii este neschimbată din acest punct de vedere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica, la Realitatea TV.

„Constatăm că nicio autoritate a statului nu-şi asumă responsabilitatea pentru gravele probleme de mediu şi patrimoniu. Sunt discuţii care nu vin şi cu soluţii. Trebuie să existe o dezbatare serioasă despre ceea ce va fi la Roşia Montană. Nu suntem împotriva dezvoltării economice a României, dar nu trebuie să distrugem acea regiune pentru vecie. Degeaba ne caută politicienii români, aici nu e nimic de negociat, doar dacă se schimbă situaţia radical”, a adăugat Stoica.

PREAFERICITUL PARINTE DANIEL,PATRIARHUL BOR,IMPLINESTE PE 22 IULIE,62 DE ANI!,LA MULTI ANI!

22 iul.

Biserica Ortodoxă Română este în sărbătoare. Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul BOR, împlineşte, luni, 62 de ani, prilej cu care va oficia Sfânta Liturghie, iar în sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei va fi organizat un moment aniversar. PF Daniel este Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române din 30 septembrie 2007, când a fost întronizat după decesul PF Teoctist.

13344206084684-patriarhul-daniel-ortodox-md

“La acest popas aniversar, de la orele 7.30, Patriarhul României va oficia Sfânta Liturghie în Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă, din Reşedinţa patriarhală. De la ora 11.00, la Catedrala patriarhală va fi oficiată slujba de Te Deum, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra Bisericii Ortodoxe Române, poporului român şi Preafericirii Sale, precum şi pentru ajutorul dăruit Patriarhului României în promovarea credinţei şi misiunii creştin-ortodoxe”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei.

Slujba de Te Deum va fi urmată, de la ora 12.00, de un scurt moment aniversar, în sala Europa Christiana din Palatul Patriarhiei.

La sărbătoarea de luni a Patriarhului BOR vor participa membri ai Sfântului Sinod, personalităţi ale vieţii publice, cler şi credincioşi.

PF Daniel, cel de-al şaselea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, s-a născut la 22 iulie 1951 în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş.

De-a lungul celor peste 30 de ani de activitate academică şi a celor 22 de arhierie, Patriarhul românilor ortodocşi a deţinut numeroase funcţii şi a fost onorat cu multe distincţii şi titluri, printre care cel de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinătate. De asemenea, Preafericitul Părinte Daniel este cetăţean de onoare al mai multor oraşe din ţară.

%d blogeri au apreciat asta: