Tag Archives: CAB

JUDECATORII CURTII DE APEL AU DISPUS AMANAREA PROCESULUI LUI DAN VOICULESCU!,TERMEN :7 IULIE 2014!

1 iul.

dan voiculescu

Judecătorii Curții de Apel București au dispus amânarea procesului lui Dan Voiculescu!

Surpriza vine din termenul scurt dat de magistrați: data de 7 iulie!

La termenul de săptămâna viitoare, fetele lui Voiculescu, Corina și Camelia, au fost și ele citate, în calitate de martori în dosarul ICA.

”Foarte bine! O să trimitem avocații, nu vin fetele!”, a spus Dan Voiculescu.

CAB A AMANAT PENTRU VINERI,24 IUNIE,PRONUNTAREA UNEI DECIZII PE CEREREA DNA DE ACORDARE A UNI SPOR DE PEDEAPSA LA CEI 4 ANI DE INCHISOARE PRIMITI DE DETINUTUL POLITIC,FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE!

20 iun.

Curtea de Apel Bucureşti a amânat vineri, pentru 24 iunie, pronunţarea unei decizii pe cererea DNA de acordare a unui spor de pedeapsă la cei patru ani închisoare primiţi de Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat vineri o contestaţie a DNA, după ce Tribunalul Bucureşti a contopit pedepsele primite de Adrian Năstase, fără ca această din urmă instanţă să adauge un spor de pedeapsă la cei patru ani închisoare, aşa cum solicitaseră procurorii.

Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de contopire a pedepselor primite de fostul premier Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de patru ani închisoare, fără ca instanţa să-i adauge un spor de pedeapsă.

‘Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregătire culturală şi politico- ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creşterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că, deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni – anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp, condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială) sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul Năstase Adrian nu se impune sporirea pedepsei de bază şi că aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată, ale comportamentului acestuia (evident în raport de sfera ilicitului penal)’, se arată în motivarea dată de tribunal.

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul ‘Zambaccian’. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

În dosarul ‘Zambaccian’, Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

În dosarul ‘Trofeul calităţii’, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.

DECIZIA CURTII DE APEL :IREDENTISTUL LASZLO TOKES A RAMAS FARA ORDINUL STEAUA ROMANIEI!

20 iun.

Laszlo Tokes rămâne fără ordinul Steaua României, au decis magistrații Curții de Apel astăzi, informează RealitateaTv.

 
Decizia poate fi atacată cu recurs la ICCJ.
 
În decembrie 2009, la 20 de ani de la Revoluţie, preşedintele Traian Băsescu l-a decorat pe Laszlo Tokes cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.
 
În 27 iulie anul acesta, Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universităţii de Vară „Balvanyos”, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.
 
În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că „nu îşi merită calitatea de cetăţean român cel care cerea ca Transilvania să fie trecută sub protectorat”.
Participanţii la seminariile Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au cerut atunci retragerea distincţiilor acordate de statul român „extremiştilor maghiari” din România, făcând referire la europarlamentarul Laszlo Tokes, decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României”.
La rândul său, premierul Victor Ponta a declarat atunci că îl va informa în scris pe preşedintele Traian Băsescu că va contrasemna un eventual decret de retragere a distincţiei acordate lui Tokes, Ordinul Naţional „Steaua României”.
În noiembrie, membrii Consiliului de Onoare al Ordinului „Steaua României” au decis să propună preşedintelui Traian Băsescu retragerea distincţiei oferite europarlamentarului, declara Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române.
 
Ulterior, preşedintele Traian Băsescu declara că aşteaptă raportul Consiliului de Onoare al Ordinului „Steaua României” înainte de a decide retragerea sau nu a distincţiei acordate lui Tokes, menţionând că nu doreşte repetarea istoriei din cazul Corneliu Vadim Tudor.
 
Întrebat dacă îi va retrage Ordinul „Steaua României” europarlamentarului Laszlo Tokes, aşa cum recomandă Consiliul, Băsescu răspundea că doreşte să vadă motivarea şi că procesul nu este unul simplu.

AMICUL LUI TRAIAN BASESCU,MILIARDARUL DAN ADAMESCU ,ARESTAT 30 DE ZILE.DECIZIA POATE FI CONTESTATA LA ICCJ!

6 iun.

adamescu

Curtea de Apel Bucuresti a decis azi ca miliardatul Dan Adamescu sa fie arestat pentru 30 de zile de zile. Decizia poate fi atacata cu contestatie la Inalta Curte de Casatie si Justie.

Miliardarul Dan Adamescu este urmarit penal pentru dare de mita. El i-ar fi mituit pe judecatorii Tribunalului Bucuresti pentru a evita intrarea societatii sale de asigurari in insolventa, potrivit DNA.

CURTEA DE APEL BUCURESTI A HOTARAT PENTRU 5 IUNIE PRIMUL TERMEN AL JUDECARII CONTESTATIEI DEPUSE DE TRAIAN BASESCU,PRIN CARE ACESTA SOLICITA ANULAREA AMENZII PRIMITE DE LA CNCD,DUPA CE A AFIRMAT CA MULTI TIGANI NOMAZI „IN MOD TRADITIONAL ,TRAIESC DIN CE FURA!”

24 mai

Curtea de Apel București a stabilit pentru 6 iunie primul termen al judecării contestației prin care președintele Traian Băsescu solicită anularea amenzii primite de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), după ce a afirmat că mulți romi nomazi „în mod tradițional, trăiesc din ce fură”.

 

Contestația președintelui a fost depusă în instanță pe 28 martie, iar primit termen a fost stabilit pe 6 iunie.

Pe 10 februarie, CNCD a decis amendarea lui Traian Băsescu cu 600 de lei, pe motiv că declarațiile făcute de șeful statului în 2010 privind romii care ‘trăiesc din ce fură’ reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă.

„Afirmația domnului președinte Traian Băsescu din data de 3 noiembrie 2010, conform căreia dintre romii nomazi ‘foarte puțini vor să muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură’ reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă, conform art. 2, alin. (1) coroborat cu art. 15, din O.G. 137/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Reclamatul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 600 lei”, susține CNCD.

CNCD afirma atunci că amenda a fost dată ținându-se cont de faptul că președintele Traian Băsescu ‘nu se află la prima faptă de discriminare’.

În noiembrie 2010, președintele Traian Băsescu declara că mulți dintre etnicii romi din România trăiesc din câștigurile obținute prin furt, însă autoritățile de la București nu le pot interzice libera circulație în Uniunea Europeană.

Aflat la acea dată într-o vizită oficială în Slovenia, președintele Băsescu a fost întrebat de o jurnalistă slovenă în legătură cu măsurile luate de autoritățile române în privința romilor.

„Mai avem o problemă care trebuie spusă și care face dificilă integrarea romilor nomazi — foarte puțini vor să muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaște cinstit și problemele pe care le are etnia însăși și problemele pe care le avem noi în a cunoaște etnia, nu vom găsi soluția problemei”, a răspuns șeful statului român.

De asemenea, el a susținut că atunci când era primar al Bucureștiului a oferit locuri de muncă unor romi nomazi, la salubrizare, însă aceștia le-au abandonat.

AGERPRES.

CURTEA DE APEL BUCURESTI A ADMIS VINERI PROPUNEREA DNA DE PRELUNGIRE CU 30 DE ZILE A ARESTARII PREVENTIVE IN CAZUL DAN RADU RUSANU,ILIE CARABULEA SI MARIAN MARZAC IN DOSARUL ASF-CARPATICA!

26 apr.

Curtea de Apel București a admis vineri propunerea DNA de prelungire cu 30 de zile a arestării preventive în cazul lui Dan Radu Rușanu, Ilie Carabulea și Marian Mîrzac, trimiși în judecată pentru fapte de corupție în dosarul ASF – Carpatica.

 

Decizia nu este definitivă și poate fi contestată la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fostul președinte al Autorității de Supraveghere Financiară Dan Radu Rușanu, Laura Chițoiu, soția fostului ministru al Finanțelor, fost director al Direcției Avizări ASF și omul de afaceri Ilie Carabulea au fost trimiși în judecată vineri, alături de alți 9 inculpați.

Dan Radu Rușanu este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, influențarea declarațiilor (11 infracțiuni), aflate în concurs real, favorizarea făptuitorului, în formă continuată (39 acte materiale), folosirea influenței de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere în cadrul unei persane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite, Laura Chițoiu — constituirea unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu contra intereselor publice, iar firma de asigurări — cumpărare de influență și dare de mită.

Printre cei trimiși în judecată se mai află Marian Mîrzac, fost membru neexecutiv al conducerii ASF, Radu Mustățea, membru în CA al SC Carpatica Asig și președinte al Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România, Ina Crudu, director general la Carpatica Asig, Corneliu Moldoveanu, vicepreședinte ASF și Dan Odobescu, avocat suspendat de drept în cadrul Baroului București și proprietar al unei societăți de asigurări.

De asemenea, s-a dispus trimiterea în judecată a Elenei Rusu, membru în conducerea Carpatica Asig, Ioan Opriș, expert tehnic auto, Ioan Dacian Vinereanu, persoană din anturajul lui Mustățea Radu, Georgel Călin, la data faptelor secretar general ASF.Potrivit DNA, în 2012, Carpatica Asig, companie specializată în emiterea de polițe de asigurări, în ponderea cărora, cel mai mare procent îl aveau asigurările tip RCA, avea o situație financiară precară și necesita o infuzie de capital de circa 11.000.000 euro.

Începând cu mai 2013, Ilie Carabulea, împreună cu Mustățea și Mîrzac, au constituit un grup infracțional organizat, în scopul săvârșirii unor infracțiuni prin care se urmărea protejarea intereselor financiare ale Carpatica Asig.

Ilie Carabulea (persoana care deține indirect și controlează societatea de asigurări) l-a promovat, susținut și cointeresat financiar, în mod constant, pe fostul director Marian Mîrzac pentru a fi ales în conducerea ASG.

Gruparea respectivă a fost sprijinită de Rușanu, președintele ASF, precum și de alte persoane din conducerea ASF, respectiv inculpații Călin, Chițoiu și Moldoveanu, și Dan Odobescu.

AGERPRES.

COMPLETUL CURTII DE APEL BUCURESTI A RESPINS CEREREA DE ELIBERARE DIN ARESTUL PREVENTIV AL LIBERALULUI DAN RADU RUSANU!

11 apr.

dan radu rusanu

Dan Radu Ruşanu, fostul preşedinte ASF, rămâne în continuare în arest. Magistraţii Curtii de Apel i-au respins cererea de eliberare din arestul preventiv.

Ruşanu a fost arestat preventiv în dosarul “Carpatica” pentru favorizarea infractorului şi influenţarea declaraţiilor.

Procurorii DNA au început urmarirea penală a lui Dan Radu Ruşanu, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu.

Fostul preşedinte ASF este suspectat că a întocmit şi avizat proiectul ordonanţei privind ASF şi ar fi acceptat “protejarea frauduloasă” a intereselor SC Carpatica.

%d blogeri au apreciat asta: