Tag Archives: CCR

CCR FUNCTIONEAZA DEJA IN LOGICA MAJORITATII CUCU’BASESCU- „PUPAZA” ANTONESCU!

16 feb.

CCR funcţionează deja în logica majorității Băsescu-Antonescu

 
Constitutia Romaniei

Curtea Constituțională face în continuare jocul „președintelui jucător”, de această dată cu ajutorul lui Crin Antonescu. Declararea ca neconstituțional a articolul privind numirea premierului de la partidul care câștigă alegerile se bazează exclusiv pe argumentul lui Traian Băsescu. Această decizie greu de explicat la nivel public nu ar fi fost posibilă fără judecătorii constituționali susţinuţi de PNL.

Faptul că CCR este o instițuție politizată nu mai este contestat de nimeni, mai ales după ce, în 2012, Curtea l-a salvat pe Traian Băsescu de votul democratic a 7,4 milioane de român. De atunci s-au făcut permutări în cadrul CCR, însă instituţia tot în folosul preşedintelui demis funcţionează. Acest lucru începe să se vadă tot mai mult acum, când Curtea se pronunță asupra proiectului de revizuire a Constituției. Pentru noua majoritate din CCR, Băsescu trebuie să-i mulţumească lui Antonesc şi cu siguranţă îi va mulţumi.

În USL sunt probleme și ele nu sunt cauzate nici de nominalizarea lui Iohannis, nici de propunerea ca Daniel Constantin să fie vicepremier. Realitatea tot mai evidentă este aceea că Antonescu şi Băsescu colaborează. Dacă la început liderul PNL a preluat din mesajul Preşedintelui României (ex. Guvernul să-şi asume răspunderea pe proiectul de la Roşia Montană), acum a trecut şi la fapte. De dragul alianței cu Băsescu, Antonescu sacrifică proiectul de revizuire a Constituției. Astfel, vom avea o nouă majoritate la CCR, care va bloca acţiunile Guvernului şi va facilita proiectele lui Băsescu.

Rămâne de văzut în ce alte domenii va mai acționa majoritatea Băsescu-Antonescu. Poate la CNA, unde vor fi sancţionate sursele media care-l critică pe președinte. Poate la TVR, acolo unde o nouă majoritate în Consiliul de administrație ar putea impune o linie anti-guvern și pro-opoziție. Sau poate vom vedea noi majorităţi în teritoriu, între PNL şi PMP. Cireaşa de pe tort ar putea fi tandemul Antonescu-preşedinte şi Băsescu-premier.

PRESEDINTELE CCR,AUGUSTIN ZEGREAN: „CEL PUTIN 10 ARTICOLE DIN PROIECTUL DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI TREBUIE REFACUTE!”

16 feb.

 

Proiectul de revizuire a Constituției a ajuns, după cum se ştie, la Curtea Constituţională, iar până în acest moment au fost analizate 102 articole.

Potrivit preşedintelui CCR, Augustin Zegrean, dintre acestea aproximativ 10 trebuie refăcute.

„Au fost articole care au fost găsite ca fiind în contradicție cu art. 52, care nu pot fi revizuite pentru că încalcă sau afectează drepturile fundamentale. La unele articole s-au făcut recomandări de rescriere și de modificare a textelor pentru ca noi am considerat că textele trebuie să fie conforme cu limitele Constituției”, a declarat sâmbătă Zegrean.

Întrebat câte articole au fost găsite cu nereguli, președintele CCR a precizat că nu le-a numărat, dar 10 sau mai multe trebuie rescrise.

Întrebat dacă avizul Curţii Constituţionale pe acest proiect de revizuire este unul consultativ, Zegrean a spus că judecătorii preşedintele Curţii dau o decizie și nu un aviz, deciziile fiind în general obligatorii.

„Conform articolului 47 din Constituţie, deciziile Curţii sunt general obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Este o decizie, se va publica în Monitorul Oficial”, a precizat el.

Legea nu poate reveni la Curte fără modificări, conform deciziei Curţii Constituţionale, a mai spus Zegrean

„O soluţie legislativă declarată neconstituţională nu mai poate fi readusă în discuţie”, a declarat preşedintele CCR.

În decizia Curții se vor regăsi toate articolele care încalcă limitele revizuirii, precum și recomandări, acolo unde este nevoie.

Augustin Zegrean nu a dorit să emită aprecieri în ceea ce privește proiectul.

„Nu este nici mai bun nici mai rău decât alte proiecte. Oamenii au încercat, s-au străduit. Nu e uşor să faci o propunere de modificare a Constituţiei când lucrezi cu mulţi oameni, este foarte greu, pentru că fiecare are ideile lui. E greu să le concentrezi, să le pui laolaltă”, a spus el.

Întrebat despre alineatul care interzice traseismul politic, Zegrean a declarat că actuala Constituţie prevede că mandatul imperativ este nul.

„Nu au modificat şi acest articol, deci consecinţa, concluzia o trageţi dumneavoastră”, a spus Zegrean.

Potrivit unor surse din Curtea Constituţională, la modificările de la articolele 3 (Teritoriul), 23 (Libertatea individuală) şi 28 (Secretul corespondenţei) ar exista probleme de neconstituţionalitate. În plus, articolul care prevede că preşedintele nu poate refuza numirile de miniştri din partea premierului va cuprinde recomandările judecătorilor Curţii Constituţionale.

În cursul zilei de duminică, proiectul ar urma să fie finalizat, urmând ca apoi să fie comunicate și concluziile, a mai susținut Zegrean,

Proiectul revizuirii Constituţiei a început anul trecut, iar ultimele amendamente au fost aprobate la începutul acestei luni.

Curtea Constituțională a început vineri discuțiile pe marginea revizuirii Constituției, proiectul de revizuire a Legii fundamentale fiind înregistrat pe 7 februarie la CCR.

Curtea trebuie să se pronunțe până pe 17 februarie asupra respectării dispozițiilor constituționale privind modificarea Constituției.

CCR A RESPINS SESIZAREA DEMISULUI PENAL TRAIAN BASESCU.LOVITURA GREA PENTRU ONG-URILE LOIALE LUI BASESCU!

5 feb.

În maximum 2 ani de zile, ONG-urile care au denumiri apropiate sau similare unor instituţii sau autorităţi de stat trebuie să îşi schimbe denumirea. Traian Băsescu s-a bătut ca un leu să modifice o lege care în toamna lui 2011 a fost operată chiar de către juriştii PDL.

 

Imagine

 

CCR a respins sesizarea lui Traian Băsescu

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins o sesizare a preşedintelui Traian Băsescu şi a decis că legea de aprobare a OG 26/2000 privind fundaţiile şi asociaţiile este constituţională. Suntem în faţa unei înfrângeri grele a unei categorii de suporteri fanatici ai lui Traian Băsescu şi a zonei politice pe care acesta o susţine. Este vorba în mare parte de cele 15-20 de ONG-uri, unele dintre ele de mică anvergură, dar extrem de gălăgioase, care în ultimii ani (s-a văzut cel mai bine în 2012 înainte şi după referendumul pentru demiterea preşedintelui) au şi confiscat termenul generos de „societate civilă”, au făcut politica Cotroceniului, au retransmis mesajele lui Traian Băsescu şi au atacat la baionetă orice acţiune a zonei politice neagreate de preşedinte. Sunt notorii scrisorile deschise şi apelurile transmise în 2012 liderilor organismelor europene prin care USL era acuzat de aberaţii de genul schimbării judecătorilor CCR şi altele.

ONG-urile respective, probabil şi altele, au fost deranjate de faptul că legea de aprobare a OG 26/2000 nu le mai permite să aibă denumiri care sunt relativ identice cu denumiri ale unor instituţii oficiale de stat. Astfel, o asociaţie sau fundaţie nu mai are dreptul să utilizeze în denumire – pentru a nu genera confuzii – termeni precum: „inspectorat”, „autoritate”, „comisariat”, „consiliu”, „agenţie”, „poliţie”, „gardă” şi altele similare. De asemenea, este interzis ca denumirea unui ONG să fie identificată sau asemănătoare cu denumirea oricărei structuri profesionale, de exemplu: „Barou”, „Cameră”, „Uniune Naţională”, „Consiliul Naţional” etc.

De asemenea, ONG-urile respective au mai fost deranjate şi de faptul că legea prevede ca, în 2 ani de la intrarea în vigoare, asociaţiile şi fundaţiile care conţin denumiri cu probleme sunt obligate să-şi schimbe numele, alternativa fiind dizolvarea lor.

O lege cu o „istorie” bogată şi „schisma” PDL

Legea de modificare a OG 26/2000 a fost înregistrată la Parlament la sfârşitul anului 2010 şi îi avea drept autori pe Sergiu Andon şi Florin Iordache (PSD), Alina Gorghiu şi Paul Ichim (PNL) şi Mate Andras Levente (UDMR). Numai că parlamentarii mai sus menţionaţi nu au nicio legătură cu textul care a fost atacat de Traian Băsescu şi de ONG-uri. Din contră. Cei 5 au încercat de fapt să modifice Legea 34/2010 – una dintre legile care au mai modificat pe parcursul timpului ordonanţa din anul 2000. Atenţie însă, Legea 34/2010 prevedea exact ceea ce prevede legea care a trecut acum pe la CCR. Legea din 2010 este adoptată cu o foarte largă majoritate în Parlament şi pe 5 martie 2010, Traian Băsescu o promulgă fără probleme. La puţine zile după ce Traian Băsescu a promulgat legea, ONG-urile au început să se agite şi au început o activitate de „lobby” la parlamentari pentru a se modifica legea. Şi au găsit înţelegere la cei 5 parlamentari mai sus enunţaţi. Care de fapt nu au făcut altceva în 2011 decât să „dilueze” Legea 34/2010 şi să reintroducă învechita formă iniţială a OG 26/2000, care prevedea doar că „este interzis ca denumirea asociaţiei să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumirea altei persoane juridice”. În luna mai 2011, Senatul respinge varianta celor 5 şi urmează o lovitură de teatru la Camera Deputaţilor: la Comisia juridică, controlată de PDL, se schimbă radical legea în formula actuală, culmea cu contribuţia directă a unui deputat PDL. Pe 19 iunie 2012, legea este adoptată în Camera Deputaţilor cu 174 de voturi „pentru”, 0 „contra” şi 5 abţineri. Imediat ONG-urile au luat foc şi pentru prima oară au atact şi PDL-ul. Este adevărat, în plenul Camerei au fost puţini deputaţi PDL, dar cei mai mulţi au votat „pentru”. Pe 6 iulie 2012, Traian Băsescu, înainte de a intra în vigoare suspendarea, retrimite legea la Parlament pentru reexaminare. Manevra lui Traian Băsescu nu are succes şi pe 10 decembrie 2013, în Cameră, legea este (re)votată cu 264 voturi „pentru”, 32 „contra” (PDL) şi 21 de abţinei (PPDD). Pe 23 decembrie 2013, Traian Băsescu trimite legea la Curtea Constituţională. După cum se poate vedea, în 2010, Traian Băsescu a considerat că legea de atunci este bună, dar în 2012, un text similar de lege l-a considerat ca fiind neconstituţional.

AVOCATUL LUCIAN BOLCAS INTR-UN INTERVIU DAT LA DCNEWS : „CCR A DEMONSTRAT CA BASESCU NU ARE SUPERIMUNITATE!,PRESEDINTELE POATE FI TRIMIS IN JUDECATA!

30 ian.

Avocatul Lucian Bolcaș a explicat pentru DC News ce impact ar trebui să aibă motivările CCR cu privire la neconstituționalitatea modificărilor aduse Codului Penal. Lucian Bolcaș opinează că motivările CCR demonstrează o dată în plus că președintele Traian Băsescu nu ar trebui să se bucure de superimunitate. Șeful statului, arată avocatul, ar trebui să beneficieze de aceeași imunitate de care se bucură senatorii și deputații, lucru prevăzut în Constituție și reconfirmat de Curtea Constituțională. Astfel că, mai spune Lucian Bolcaș, așa cum se întâmplă cu parlamentarii, și Traian Băsescu “poate și trebuie să fie trimis în judecată dacă a săvârșit infracțiuni”.

Bolcaș: CCR a demonstrat că Băsescu nu are superimunitate. Președintele poate fi trimis în judecată

Foto: dcnews.ro

DC News: CCR spune că toți oamenii sunt egali în fața legii. Cum rămâne cu superimunitatea președintelui Traian Băsescu?

Lucian Bolcaș: Problemele ridicate de deciziile 2 și 3 ale Curții Constituționale vin să clarifice o serie de aspecte deosebite. Referirea în aceste decizii la principiul constituțional – prevăzut la articolul 16 din Constituție, în sensul că nimeni nu este mai presus de lege – invocat în repetate rânduri în aceste decizii, invocarea sa ne dă prilejul să fim optimiști în sensul stabilirii, de data aceasta la rang constituțional, răspunderii președintelui. Aceste decizii demonstrează că fantasmagoria privind superimunitatea președintelui care nu poate să fie trimis în judecată în timpul mandatului său este total neconstituțională. Este interesant că aceste decizii sunt semnate și de dl Morar, autorul acestei bizarerii constituționale, făcută numai cu scopul de a-l apăra de răspundere penală pe dl Băsescu, cât mai este președinte al României.

DC News: Și atunci ce-i conferă lui Traian Băsescu această imunitate?

Lucian Bolcaș: Nimic. Această pretinsă superimunitate este o minciună neconstituțională, pentru că am un text care vorbește despre imunitatea președintelui în Constituție, text care spune clar că președintele nu se bucură de altă imunitate decât cea a deputaților și a senatorilor. Imunitatea sa nu o depășește pe cea a deputaților și a senatorilor, care ați văzut că pot fi trimiși în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni, pot să fie condamnați pentru săvârșirea de infracțiuni, așa cum poate și trebuie să fie trimis în judecată și președintele dacă a săvârșit infracțiuni.

DC News: Deci dacă ar fi să vorbim strict în sensul Constituției și al legii, CCR i-a făcut un deserviciu lui Traian Băsescu declarând neconstituționale modificările aduse Codului Penal …

Lucian Bolcaș: Categoric! Dacă apreciem această decizie în doi parametri, eu spun că este extraordinar de justificată. Primul parametru este că a stabilit în mod ritos că președintele nu poate să fie așezat mai presus de lege. În al doilea rând, a restabilit o serie întreagă de noțiuni și tehnici juridice care au fost încălcate într-un mod nepermis de către Camera Deputaților, care a adoptat o bizarerie, nu o lege.

DC News: Va avea vreun efect motivarea CCR asupra imunității lui Traian Băsescu? Se va schimba ceva?

Lucian Bolcaș: Sigur că da. Orice decizie, dar mai ales cele care sunt de admitere, au o anume putere în caracterul interpretativ obligatoriu pe care le dau considerentele acestor decizii. Acum, oricând, în orice împrejurare – pe baza deciziilor Curții Constituționale – să suținem: președintele nu are imunitate. Cine pretinde că are o asemenea imunitate, mai presus de textul articolului 84, alineatul 2 din Constituție, greșește, sau, dimpotrivă, cu intenție vrea să mistifice adevărul.

SURSA:DCNEWS.RO/

PRESEDINTELE CCR-ULUI BASESCIAN,JURISTUL DE AUTOBAZA, AGUSTIN ZEGREAN ,CEL CU „NASHU IN SUFLET”,IN IPOCRIZIA SA BASISTA:” NU POATE NIMENI SA INCALCE DECIZIA POPORULUI ROMAN(DOAR TRAIAN BASESCU SI CCR-VEZI REFRENDUMUL PRIN CARE BASESCU A FOST DEMIS DE PESTE 8,5 MILIOANE DE ELECTORI)!,

15 ian.

 

 

Preşedintele Curţii Constituţionale a României (CCR), Augustin Zegrean, a declarat miercuri că nimeni nu poate să încalce decizia poporului român, pentru că în Constituţie se stipulează că suveranitatea aparţine acestuia.

 

 

Şeful CCR a refuzat să comenteze afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu potrivit cărora nu va trece de Curte nici un proiect de revizuire a Constituţiei care nu face referire la parlament unicameral şi care nu pune în practică rezultatul referendumului din 2009.

Întrebat totuşi dacă poate Constituţia să încalce decizia poporului român exprimată prin referendum, Zegrean a răspuns: „Nu, nu poate. Nu poate să încalce nimeni decizia poporului, pentru că în Constituţie la articolul 2 se spune că suveranitatea aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale liber alese şi prin referendum. Mai mult de atât nu vă pot spune”.

Un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 nu va fi acceptat de CCR, a declarat preşedintele Traian Băsescu marţi, făcând referire la anunţul USL privind organizarea unui referendum pentru modificarea Constituţiei odată cu alegerile europarlamentare.

„Eu nu cred că un proiect de Constituţie care nu va ţine cont de referendumul din 2009 va fi acceptat de CCR, pentru că referendumul nu este consultativ la aplicare, este consultativ pentru că trebuie pus în aplicare de o altă instituţie, în cazul nostru Parlamentul. Şi asta spune aici Curtea Constituţională, că sunt referendumurile executorii: spre exemplu, cel de aprobare a Constituţiei sau de revocare a preşedintelui. Acelea sunt executorii, le face validarea Curtea Constituţională şi s-a terminat”, a afirmat Băsescu.

El a subliniat că voinţa populară nu poate fi ignorată în cazul unui referendum, pentru că este definită ca fiind expresie a suveranităţii naţionale.

„Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale de la art. 1, 2 şi 61. Deci, povestea pe care vrea s-o prezinte Crin Antonescu (…) spunând ‘facem 300 de deputaţi’, uitând să spună câte sute de senatori face, această poveste nu va putea trece de Curtea Constituţională”, a susţinut şeful statului. AGERPRES.

CCR-UL LUI BASESCU A DECIS MIERCURI CA MODIFICARILE ADUSE CODULUI PENAL SUNT „NECONSTITUTIONALE”!

15 ian.

 

 

Curtea Constituţională a României a decis miercuri că modificările aduse Codului Penal sunt neconstituţionale.

 

 

„Cu unanimitate de voturi decide: admite obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I punctul 5 şi art. II punctul 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 indice 1 din Codul Penal şi constată că aceste dispoziţii sunt neconstituţionale în raport de criticile formulate”, se arată în minuta CCR.

Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României.

Camera Deputaţilor a aprobat pe 10 decembrie anul trecut, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului penal, respins de Senat în octombrie 2012.

PDL a formulat două sesizări la CCR privind articolele din Codul penal referitoare la conflictul de interese, definiţia funcţionarului public şi prejudiciul cauzat prin comiterea de infracţiuni.

„Prima sesizare se referă la perfidul articol 253/1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese. A doua sesizare face referire la modificările operate articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii USL s-au scos din sfera de definiţie a funcţionarilor publici”, a anunţat în 12 decembrie 2013 preşedintele PDL, Vasile Blaga.

Tot la aceaşi dată, ÎCCJ a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Codului penal, apreciind că se încalcă mai multe dispoziţii ale Legii Fundamentale, respectiv „egalitatea în drepturi”, „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”.

Înalta Curte atrăgea atenţia că România a semnat Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, şi Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, prin care statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia activă şi corupţia pasivă a membrilor adunărilor publice naţionale.

Conducerea ÎCCJ a convocat Secţiile unite ale acestei instanţe, din totalul de 111 judecători în funcţie fiind prezenţi 92.

„În urma discuţiilor ce au avut loc, deliberând, Secţiile unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 5 si art. II. pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum şi a dispoziţiilor articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012), în raport cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României, precum şi cu prevederile art. 11 alin. (1) si (2) din legea fundamentală”, se arată într-un comunicat postat la acea dată pe site-ul ÎCCJ.

Astfel, dispoziţiile criticate exceptează de la dispoziţiile art. 147 din Codul penal, care definesc noţiunile de „funcţionar public” şi „funcţionar”, precum şi de la dispoziţiile art. 175 din noul Cod penal, care definesc noţiunea de „funcţionar public”, o serie de categorii de persoane – „Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat”.

Instanţa supremă arăta că celelalte dispoziţiile restrâng sfera de aplicare a normei de incriminare a conflictului de interese la persoanele care săvârşesc fapta în exercitarea atribuţiilor de serviciu, excluzând incidenţa normei de incriminare în cazul tuturor persoanelor care exercită funcţii alese sau numite, funcţii care nu implică încheierea unui contract de muncă cu una dintre instituţiile prevăzute în art. 145 din Codul penal şi nu presupun exercitarea atribuţiilor de serviciu pe baza unei fişe a postului.

Potrivit ÎCCJ, Curtea Constituţională a constatat în jurisprudenţa sa, prin considerente cu valoare general obligatorie, că „violarea principiului egalităţii şi nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă sau dacă există o disproporţie între scopul urmărit prin tratamentul inegal şi mijloacele folosite”.

„Judecătorii consideră că diferenţa de tratament juridic instituită prin modificările aduse Codului penal nu are o justificare obiectivă şi rezonabilă, în condiţiile în care conduce la excluderea incidenţei unor norme de incriminare în cazul unor categorii de persoane aflate în aceeaşi situaţie cu persoanele cărora normele de incriminare le sunt aplicabile”, punctează ÎCCJ.

Instanţa supremă atrăgea atenţia că, având în vedere sfera atribuţiilor ce intră în competenţa funcţiilor alese sau numite, care nu implică încheierea unui contract de muncă cu una dintre instituţiile prevăzute în art. 145 din Codul penal şi nu presupun exercitarea atribuţiilor de serviciu pe baza unei fişe a postului, dar care, prin excelenţă, au conotaţii de putere publică, este justificată vocaţia acestora la calitatea de subiect activ pentru infracţiunea de conflict de interese.

„Din conţinutul dispoziţiilor art. I pct. 5 si ale art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative (PL-x nr. 680/2011), precum şi ale articolului unic din Legea pentru modificarea art. 253 (1) din Codul penal (PL-x nr. 467/2012) s-ar putea desprinde concluzia că toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal şi art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese prevăzută în art. 253(1) din Codul penal sunt deasupra legii, neputând fi cercetate şi pedepsite pentru săvârşirea unor infracţiuni de serviciu sau de corupţie, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept”, se mai arată în comunicatul ÎCCJ. AGERPRES.

CCR LUI BASESCU A DAT O LOVITURA GREA USL: „LEGEA DESCENTRALIZARII NECONSTITUTIONALA!”

10 ian.

 

CCR a declarat neconstituţională legea descentralizării moşită de Liviu Dragnea. Curtea Constituţională a admis vineri sesizarea PDL.

Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie pe această lege, fiind atacată ulterior de PDL la Curte.

„Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională”, se arată în decizia CCR.

Pe de altă parte, judecătorii CCR au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.

„Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică”, se mai arată în minuta Curţii Constituţionale.

Traian Băsescu declara în decembrie că el nu crede că legea descentralizării va trece de Curtea Constituţională, precizând că o va retrimite Parlamentului în cazul în care ajunge la promulgare în forma iniţială.

„Eu nu cred că trece de CCR această descentralizare pentru că modul cum a conceput-o Guvernul contravine principiului fundamental de stat unitar. (…) Eu cred că această lege are probleme la CCR”, a spus Băsescu.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării în 19 noiembrie 2013.

Vicepremerul Liviu Dragnea, coordonatorul proiectului de lege, spunea că domeniile care vor fi descentralizate, ca şi competenţe, atribuţii şi instituţii, sunt sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare, precum şi competenţele teritoriale legate de pescuit.

Dragnea afirma că în urma procesului, aproximativ 14.000 de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi din subordinea ministerelor, cu toate drepturile actuale şi cu cheltuielile de personal aferente, la instituţiile descentralizate care vor intra în subordinea autorităţilor locale.

Descentralizarea ar fi implicat, totodată, transferul a circa 2.000 imobile din domeniul public al statului în domeniul public al unităţilor teritoriale.

CCR :PREMIERUL VICTOR PONTA POATE STERGE DOAR PRIN OUG,DATORIILE ROMPETROL,PARLAMENTUL A INCALCAT CONSTITUTIA!

29 dec.

Curtea Constituţională a României spune că încercarea de a trece printr-o lege memorandumul cu Rompetrol este neconstituţională, singura posibilitate a premierului de a şterge datoriile KazMunaiGaz, conform înţelegerii din februarie dintre Guvern şi kazahi, este eliberarea unei ordonanţe de urgenţă cu semnătura lui Victor Ponta. Aprecierile CCR apar în motivarea deciziei de acceptare a sesizării de neconstituţionalitate făcută de preşedintele Traian Băsescu. Decizia favorabilă şefului statului a fost luată pe 21 noiembrie, dar publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie.

CCR: Ponta poate şterge datoriile Rompetrol doar prin OUG. Parlamentul a încălcat ConstituţiaJudecătorii singurei autorităţi de jurisdicţie constituţională din România spun că Parlamentul a încălcat Constituţia când a ales să accepte aprobarea prin lege a memorandumului Rompetrol. Ei mai arată că Executivul a dat dovadă de “lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă, scrie gandul.info.

CCR semnalează o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, după ce Parlamentul s-a substituit Guvernului şi a votat un act normativ pentru un caz individual. Curtea Constituţională nu exclude ca încadrarea greşită să se fi făcut intenţionat. „Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, în condiţiile în care autoritatea executivă însăşi califică convenţia încheiată între părţi drept un contract de stat”, arată judecătorii.

Ideea aplicării unei legi în cazuri individuale încalcă însă Constituţia, susţine Curtea, menţionând ca precedent decizia din 2005 când legea pentru restituirea unor bunuri către fostul suveran Mihai I a fost de asemenea declarată neconstituţională.

Judecătorii nu îi dau dreptate premierului, care spunea că atacarea memorandumului la CCR atrage riscul intrării în insolvenţă a rafinăriei de la Năvodari. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea.

De altfel, după decizia din 21 noiembrie, dar înainte de publicarea motivării, conducerea Rompetrol ameninţa cu anularea investiţiilor de 350 de milioane de dolari planificate, dacă memorandumul va pica.

Deciziile CCR sunt obligatorii, definitive şi general valabile.

CCR lasă o singură opţiune Guvernului

Conform pasajelor din motivare, publicate de gandul.info, guvernul, în mod intenţionat sau prin necunoaşterea legislaţiei în materie de drept comercial, drept internaţional public şi privat, a denumit memorandum şi a aplicat procedurile specifice tratatelor – care implică Parlamentul – ceea ce, în realitaate, era un contract de stat.

„Memorandumul de înţelegere, ca instituţie juridică, desemnează un tratat care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica şi de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public”, reaminteşte Curtea ce este un memorandum, având ca părţi statele naţionale.

Distinct, legislaţia defineşte şi noţiunea de contract de stat. Afacerea Guvernului Ponta cu Rompetrol reprezintă „un contract de stat, o tranzacţie, guvernate de dreptul comercial care are ca finalitate stingerea unui proces aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti”, conchid judecătorii.

În consecinţă, „denumirea convenţiei încheiate între părţi drept memorandum de înţelegere creează o evidentă confuzie cu privire la regimul juridic aplicabil acesteia, demonstrând o lacună în înţelegerea instituţiilor de drept al tratatelor, respectiv a celor privind contractele încheiate între părţi care au ca obiect existenţa, modalităţile, întinderea sau exercitareaa oricăror drepturi, actuale sau eventuale, susceptibile de a fi valorificate în justiţie”, se mai arată în documentul citat.

Pentru a evita încălcarea Constituţiei, ştergerea datoriilor de aproximativ 400 de milioane de dolari poate fi făcută prin HG, adică cu semnătura lui Victor Ponta, arată judecătorii: „În situaţia de faţă, stingerea litigiului se putea realiza pe calea tranzacţiei între statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor şi The Rompetrol Group NV, eventual aprobată printr-o hotărâre a Guvernului, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului, respectiv a pachetului de acţiuni al Rompetrol Rafinare”.

Decizia de neconstituţionalitate a legii care aproba memorandumul a fost luată ca urmare a sesizării formulate în luna octombrie de preşedintele Traian Băsescu. PDL şi UDMR au sesizat şi ele Curtea, în vară, însă pe alte aspecte, nu pe cele privind modalitatea de aprobare a înţelegerii.

INTAIUL JURIST AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU ATACA LA CCR ,LEGEA CARE BLOCHEAZA MISCAREA POPULARA!

24 dec.

 

Legea prin care ONG-urile ale căror denumiri sunt asemănătoare cu cele ale unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional ori local sunt, practic, interzise a fost contestată la Curtea Constituţională de preşedintele Traian Băsescu. Iniţiată în 2010 de un grup de deputaţi PNL, PSD şi UDMR, legea pentru care Parlamentul şi-a dat votul final pe 10 decembrie ar avea efecte şi asupra proiectului politic al lui Băsescu, respectiv Fundaţia Mişcarea Populară şi partidul cu acelaşi nume aflat în curs de înfiinţare.

Astfel, potrivit legii contestate, asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile care au denumiri ce “pot crea confuzie” au obligaţia să şi le modifice în maximum 2 ani. În caz contrar, vor fi dizolvate sau radiate din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Președintele Traian Băsescu a sesizat CCR cu privire la Legea asociațiilor și fundațiilor – DOCUMENT

Preşedintele reclamă legea invocând, printre altele, că ar fi permisă aplicarea retroactivă a acesteia. “Noile cerinţe în privinţa denumirii asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor au efecte retroactive întrucât instanţele de judecată şi persoanele care au înfiinţat asemenea entităţi nu aveau cum să ia în considerare noile prevederi, iar acum, practic, se regăsesc într-o altă situaţie juridică decât cea avută în vedere la data constituirii”, se arată în sesizarea semnată de Băsescu.

Legea a fost adoptată în primă fază de Parlament pe 19 iunie 2012. Ulterior, Băsescu a cerut reexaminarea, proiectul primind a doua oară votul final în Camera Deputaţilor, fără a-i fi modificat în mod esential conţinutul, pe 10 decembrie 2013. 264 de deputaţi au susţinut-o în timp ce doar 32, cei ai PDL, s-au opus. În februarie, legea fusese adoptată şi în Senat cu o largă majoritate.

CCR A ANUNTAT CA VA JUDECA PE 15 IANUARIE 2014 CELE DOUA SESIZARI DEPUSE DE PD-L CU PRIVIRE LA CODUL PENAL!

13 dec.

 

Curtea Constituţională a anunţat că va judeca pe 15 ianuarie cele două sesizări depuse de PDL privind articolele din Codul penal referitoare la conflictul de interese, definiţia funcţionarului public şi prejudiciul cauzat prin comiterea de infracţiuni.

„Prima sesizare se referă la perfidul articol 253/1 din Codul penal prin care parlamentarii PSD şi PNL s-au sustras conflictului de interese. A doua sesizare face referire la modificările operate articolului 147 din Codul penal prin care parlamentarii USL s-au scos din sfera de definiţie a funcţionarilor publici”, a anunţat joi preşedintele PDL, Vasile Blaga.

Camera Deputaţilor a aprobat pe 10 decembrie, cu 266 de voturi „pentru”, 32 de voturi „împotrivă şi 6 abţineri, un proiect de modificare a Codului penal, respins de Senat în octombrie 2012.

 

AGERPRES

PREMIERUL VICTOR PONTAA DECLARAT JOI,CA II VA RUGA PE SENATORII PSD SAIL VOTEZE PE LUCIAN BOLCAS PENTRU FUNCTIA DE JUDECATOR LA CCR!

13 dec.

 

Premierul Victor Ponta a anunţat, joi, că îi va ruga pe senatorii PSD să îl voteze pe Lucian Bolcaş pentru funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

 

 

„Le voi cere senatorilor PSD, îi voi ruga să voteze numirea lui Lucian Bolcaş la CCR, bazată pe uriaşa experienţă juridică, inclusiv parlamentară a domnului Bolcaş, pe calitatea sa umană şi pe faptul că este nevoie la Curtea Constituţională de oameni cu coloană vertebrală, şi nu de simpli executanţi politici gen domnul Morar”, a afirmat primul ministru la BNR.

Întrebat despre anumite acuzaţii de antisemitism aduse lui Lucian Bolcaş, Victor Ponta a apreciat că „e vorba de bătălii politice” şi că Lucian Bolcaş îndeplineşte toate criteriile politice şi profesionale pentru a fi judecător la CCR. AGERPRES.

ANTISEMITUL TRAIAN BASESCU NU-L VREA PE LUCIAN BOLCAS LA CCR ,DIN PARTEA PSD ,INTRUCAT I SE PARE „INADMISIBILA”NUMIREA ACESTUIA!

12 dec.

Traian Băsescu declară că nu va participa la ceremonia de depunere a jurământului de către Lucian Bolcaş în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, menţionând că i se pare „inadmisibilă” numirea acestuia.

 

 

„Legea CCR spune că un nou judecător depune jurământul în faţa preşedintelui României şi a preşedinţilor celor două Camere. Nu ştiu care este impactul, dar eu nu voi participa la o astfel de ceremonie când e vorba de Bolcaş şi această ceremonie nu se va desfăşura la Cotroceni”, a afirmat Băsescu, miercuri, la B1 TV.

El a subliniat că nu sunt prevăzute sancţiuni în această situaţie pentru că prezenţa la depunerea jurământului a unui judecător CCR nu este o obligaţie constituţională.

„Nu sunt prevăzute sancţiuni. Nu ştiu cum vor interpreta juriştii, dacă în absenţa preşedintelui jurământul este valabil sau nu. Probabil că va fi. Mi se pare inadmisibil să numeşti în CCR un om cu mentalitatea şi gândirea lui Lucian Bolcaş. (…) Nu pot să uit dispreţul pe care îl are pentru statul de drept, pe care l-a manifestat anul trecut, în vară”, a adăugat şeful statului.

El a mai spus că Lucian Bolcaş are şi „probleme de antisemitism”. AGERPRES.

LIDERUL GRUPULUI PD-L DIN SENAT,CRISTIAN RADULESCU:”PD-L VA ATACA LA CCR MODIFICARILE ADUSE CODULUI PENAL!”

12 dec.

PDL va ataca la Curtea Constituţională modificările Codului penal adoptate marţi de Camera Deputaţilor, a declarat Cristian Rădulescu, liderul grupului PDL din Senat, la Palatul Parlamentului.

 

 

‘Sunt de părere că orice prevedere care poate să ducă la orice urmă de îndoială cu privire la crearea unui statut diferenţiat al parlamentarilor faţă de funcţionarii publici obişnuiţi este o prevedere proastă şi trebuie să fie evitată. Din cauza aceasta prevederile care au fost adoptate ieri vor fi atacate de către noi la Curtea Constituţională’, a afirmat Rădulescu.

El a spus că PDL a strâns semnăturile necesare pentru sesizarea Curţii Constituţionale.

‘Am strâns semnăturile. Suntem în curs de a face această sesizare şi în cursul zilei de mâine (joi – n.r.) vom depune la Curtea Constituţională această cerere de control constituţional asupra modificărilor adoptate ieri la Codul penal’, a adăugat Rădulescu. AGERPRES.

TRAIAN BASESCU ,PRESEDINTELE „CACARAULUI”,A DECLARAT MARTI CA DACA LEGEA DESCENTRALIZARII TRECE DE CCR,O VA RETRIMITE PARLAMENTULUI IN CAZ CA AJUNGE LA PROMULGARE IN FORMA INITIALA!

11 dec.

Traian Băsescu a declarat marţi că el nu crede că legea descentralizării va trece de Curtea Constituţională, adăugând că o va retrimite Parlamentului în cazul în care ajunge la promulgare în forma iniţială.

 

 

„Eu nu cred că trece de CCR această descentralizare pentru că modul cum a conceput-o Guvernul contravine principiului fundamental de sat unitar. (…) Eu cred că această lege are probleme la CCR”, a spus Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat cu privire la proiectul legii descentralizării.

El a precizat că va retrimite Parlamentului respectiva lege, dacă va ajunge spre promulgare în forma iniţială, neexcluzând şi posibilitatea de a o ataca la CCR. AGERPRES.

CCR DEZBATE MIERCURI SESIZAREA PRIVIND NECONSTITUTIONALITATEA UNOR DISPOZITII DIN LEGEA DESCENTRALIZARII!

11 dec.

 

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate miercuri sesizarea privind neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Legea descentralizării.

 

 

În 23 noiembrie, PDL a anunţat că a depus sesizare la CCR privind neconstituţionalitatea unor prevederi din Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, documentul fiind semnat de 70 de deputaţi.

Sesizarea a fost depusă la Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, în document menţionându-se că legea încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1, 3, 4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolele 114 şi 136.

Sesizarea atrage atenţia, printre altele, asupra procedurii de asumare a răspunderii de către Guvern pe acest act legislativ, în condiţiile în care CCR a reglementat în 2009 că Guvernul îşi poate angaja răspunderea numai ca excepţie şi dacă structura majorităţii parlamentare s-a schimbat de la momentul alegerilor.

Potrivit un comunicat al PDL transmis la acea dată AGERPRES, legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constituţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii, în timp ce consiliul judeţean este coordonator al activităţii acestora.

‘O descentralizare reală, autentică, eficientă şi eficace ar fi însemnat ca multe dintre serviciile prevăzute a fi transferate la consiliile judeţene să fie în responsabilitatea consiliilor locale, odată cu transferul resurselor aferente, dar numai după elaborarea şi aprobarea unor standarde de cost specifice, precum şi după modificarea prevederilor legale în materie’, se spune în sesizare.

PDL susţine şi că proiectul încalcă articolul din Constituţie care consacră unitatea statului român.

„Procesul de descentralizare propus prin această lege este de natură să pună în cauză caracterul unitar al statului român, precum şi asigurarea coerentă a conducerii generale a administraţiei publice, în respectul Constituţiei şi în limitele legii. (art. 1 alin. (1) şi (3), precum şi a art. 102 alin. (1) din Constituţia României)”, se menţionează în sesizarea democrat-liberalilor.

Totodată, aceştia consideră că legea permite transfer de proprietate între unităţile administrativ-teritoriale fără hotărâre de Guvern, iar acest lucru reprezintă o încălcare a legii privind proprietatea publică şi privată, care este materie de drept constituţional prin articolul 136 din Legea fundamentală.

În 19 noiembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru Legea descentralizării. AGERPRES.

%d blogeri au apreciat: