Tag Archives: CONSTITUTIA REVIZUITA

PRESEDINTELE PD-L VASILE BLAGA SE PLANGE COMISIEI DE LA VENETIA!

1 iul.

PDL se plânge Comisiei de la Veneţia despre gravele derapaje ale USL de la normele democratice.

137266429829093818290_untitled

Președintele PDL, Vasile Blaga, a adresat o scrisoare președintelui Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio, solicitând o întâlnire între conducerea partidului și delegația Comisiei pe tema proiectului de revizuire a Constituției. Întâlnirea ar urma să aibă loc săptămâna aceasta, odată cu vizita în România a delegației Comisiei.

Intenția conducerii PDL este de a semnala Comisiei de la Veneția, în cadrul acestei întâlniri, gravele derapaje de la normele democratice impuse în proiectul de revizuire a legii fundamentale, așa cum a fost el votat de majoritatea USL din comisia parlamentară condusă de Crin Antonescu.

“PDL are convingerea că, în fapt, Constituția USL este o reluare a atacului la statul de drept dat de aceeași alianță în vara anului trecut și pe care toate instituțiile europene l-au sancționat cu maximă severitate. De data aceasta, situația este și mai gravă pentru că amputarea unor prerogative instituțiilor garante ale democrației riscă să fie stipulate în legea fundamentală a României”, precizează președintele PDL, Vasile Blaga, în scrisoarea adresată președintelui Comisiei de la Veneția.

1
Domnului GIANNI BUQUICCHIO
,
Pre
ș
edintele Comisiei de la Vene
ț
ia
Stimate domnule pre
ș
edinte,
Vă adresez aceste rânduri ca pre
ș
edinte al principalului partid de opozi
ț
ie din
Parlamentul României

Partidul Democrat Liberal (PDL). După cum probabil
ș
ti
ț
i,
Uniunea Social Liberală
(USL), alian
ț
a aflată la guvernare în România, a demarat
procesul de revizuire a Constitu
ț
iei a cărui primă etapă a fost deja finalizată.
Comisia parlamentară de revizuire a Constitu
ț
iei, condusă de Crin Antonescu, co

pre
ș
edinte al
USL, pre
ș
edintele Senatului
ș
i preziden
ț
iabilul oficial al USL, a
adoptat recent proiectul de revizuire a Constitu
ț
iei.
În opinia PDL, proiectul USL de revizuire a Constitu
ț
iei este profund
nedemocratic chiar
ș
i dacă ne referim numai la faptul că voin
ț
a
exprimată de
poporul român în cadrul unui referendum validat în anul 2009 a fost complet
ignorată de către parlamentarii puterii: 300 de parlamentari
ș
i Parlament
unicameral
nu se regăse
ș
te în noua Constitu
ț
ie propusă românilor de către USL.
Dar proiectul
USL nu se rezumă numai la a trata cu indiferen
ț
ă voin
ț
a românilor.
El răstoarnă echilibrul puterilor din România făcând din majoritatea parlamentară
instan
ț
a supremă peste care nimeni nu trece

nici poporul, nici justi
ț
ia. Curtea
Constitu
ț
ională este lip
sită, prin chiar legea fundamentală a României, de dreptul
de a se pronun
ț
a asupra hotărârilor Parlamentului. Pre
ș
edintele
ț
ării, cel mai
reprezentativ ales al poporului român, este transformat de USL într

un om lipsit
de putere executivă. Nu în ultimul râ
nd, justi
ț
ia prime
ș
te acces restrâns, prin
Constitu
ț
ie, la demnitari ai statului.
Fac precizarea că PDL a luat decizia de a

ș
i retrage parlamentarii din comisia de
revizuire a Constitu
ț
iei
ș
i de a nu participa în cadrul lucrărilor plenului

2
Parlamentului l
a dezbaterile privind acest proiect, urmare a faptului că toate
amendamentele reprezentan
ț
ilor PDL au fost constant respinse de votul
covâr
ș
itor al parlamentarilor USL ce reprezintă 70% din legislativul României.
Asocierea unor practici profund nedemocrati
ce cu o super

majoritate în
Parlament pune statul de drept în real pericol în România.
Cele prezentate mai sus reprezintă însă doar o mică parte din prevederile
Constitu
ț
iei USL pe care noi le considerăm neconforme cu normele europene.
PDL are convingerea
că, în fapt, Constitu
ț
ia USL este o reluare a atacului la
statul de drept dat de aceea
ș
i alian
ț
ă în vara anului trecut
ș
i pe care toate
institu
ț
iile europene l

au sanc
ț
ionat cu maximă severitate. De data aceasta,
situa
ț
ia este
ș
i mai gravă pentru că amputa
rea unor prerogative
institu
ț
iilor
garante ale democra
ț
iei riscă să fie stipulate în legea fundamentală a României.
Excelen
ț
ă,
Institu
ț
ia pe care o conduce
ț
i are rolul esen
ț
ial de a acorda asisten
ț
ă statelor
membre ale Consiliului Europei în ceea ce prive
ș
te alinierea cadrului legal
ș
i
institu
ț
ional la standardele europene în materie de democra
ț
ie, drepturi ale
omului
ș
i stat de drept. Sunt con
ș
tient că este nevoie
ș
i de voin
ț
ă politică în
fiecare dintre statele membre pentru ca recomandările dumneavoastră
să fie
implementate.
De altfel, pre
ș
edintele comisiei de revizuire a Constitu
ț
iei, dl Crin Antonescu, a
declarat deja că nu are nicio emo
ț
ie în ceea ce prive
ș
te obiec
ț
iile Comisiei de la
Vene
ț
ia asupra unor prevederi din proiectul de Constitu
ț
ie elaborat
de USL
pentru că “nimeni de bună credinţă şi raţional nu poate găsi vreun articol
discutabil sub aspectul democraţiei, statului de drept, drepturilor fundamentale
ale omului’’ în proiectul adoptat.
În acest context, PDL consideră că vizita la Bucure
ș
ti a
unei delega
ț
ii a Comisiei
de la Vene
ț
ia pe data de 4
ș
i 5 iulie a acestui an este una extrem de importantă.
PDL vă solicită respectuos, în acest context, o întâlnire directă între o delega
ț
ie
formată din conducerea PDL
ș
i reprezentan
ț
ii Comisiei de la Ven
e
ț
ia pentru a

3
discuta aplicat despre gravele derapaje de la democra
ț
ie
ș
i stat de drept din
proiectul de Constitu
ț
ie sus
ț
inut de USL.
În speran
ț
a că ve
ț
i da curs solicitării noastre, vă asigur, domnule pre
ș
edinte, de
întreaga mea considera
ț
ie.
Pre
ș
edinte
l
e
PDL
,
Vasile Blaga

FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE:BASESCU-NOI DECLARATII IRESPONSABILE!

30 iun.

Traian Băsescu face noi declaraţii iresponsabile, consideră fostul premier Adrian Năstase într-o postare pe blogul personal.

A

„Ieşind de la o întâlnire politică, dintr-o clădire de protocol a şefului statului (ce comentarii s-ar fi făcut dacă Ion Iliescu şi-ar fi permis aşa ceva!), Băsescu – întrebat despre decizia Curţii Constituţionale referitoare la pragul referendumului pentru revizuirea Constituţiei, a afirmat: ‘E o gaşcă care s-a hotărât să-şi facă constituţie pentru ei, considerând că-s veşnici. Şi uite ce a păţit Năstase care şi el a făcut o constitutie pentru el’.”, a exemplificat duminică Adrian Năstase.

Fostul premier a arătat că, în primul rând, Constituţia din 2003 a nu fost o constituţie pentru el ci pentru realizarea unui obiectiv major al Romaniei – aderarea la UE şi NATO.

În al doilea rând, a subliniat Năstase, ceea ce a „păţit” el se datorează nu Constituţiei, ci acţiunii politice, de după 2004, „a uneltelor lui Băsescu – în principal, Monica Macovei şi Daniel Morar.

„În ceea ce priveşte Constituţia din 2003, spuneam după votul din Camera Deputaţilor, în 30 iunie 2003, că, dacă textul din 1991 reprezentase o constituţie a tranziţiei, textul din 2003 trebuia să fie o constituţie a pre-aderării, urmând ca, după 2007, textul constituţional să fie modificat din nou, conform noului statut al Romaniei. Ceea ce, evident, se propune în acest moment”, a argumentat fostul premier anexând la postarea sa Raportul Comisiei speciale parlamentare din care rezultă metoda consensuală folosită şi, de asemenea, faptul că amendamentele acceptate au venit echilibrat şi din partea guvernului (13) dar şi din partea parlamentarilor PD şi PNL (5+9).

„Fără a intra prea mult în amănunte, menţionez că atât PD, cât şi PNL au votat în unanimitate legea de revizuire, iar declaraţiile liderilor de grup (Emil Boc, Valeriu Stoica, Mircea Ionescu-Quintus, Maria Petre) au menţionat că a fost vorba de o premieră sub semnul maturizării clasei politice, fiind vorba de un ‘acord constituţional’ (V. Stoica), ce are foarte multe merite (E. Boc). Şi în cadrul procedurii de mediere au fost rezolvate favorabil opţiuni ale senatorilor PD şi PNL. De altfel, în declaraţia sa de după vot, explicând votul favorabil legii de revizuire, din Senat, la 1 septembrie 2003,, Maria Petre a precizat că în aceeaşi zi avusese loc şedinţa Biroului permanent naţional al PD, în care se stabilise să se voteze în favoarea legii. Din câte îmi aduc aminte, la acel moment, Băsescu era preşedintele PD! Singurii care nu au votat constituţia, în 2003 (de fapt, nu au participat la vot) au fost parlamentarii PRM” a adăugat Adrian Năstase.

În ceea ce priveşte mandatul prezidenţial de cinci ani, acesta a arătat că se poate observa şi din Raportul anexat, (punctul 18), că amendamentul respectiv a fost depus de senatorul Iorgovan, împreună cu grupurile parlamentare PD şi PNL. „Intenţia era de a separa ‘locomotivele’ PSD de alegerile parlamentare. Am mai explicat faptul că această iniţiativă nu a fost a mea”, a completat Năstase.

Adrian Năstase are şi un PS: „Mă impresionează pudoarea cu care reprezentanţii USL („gaşca”) comentează aceste declaraţii iresponsabile”.

PRINCIPALELE NOUTATI ALE CONSTITUTIEI REVIZUITE.ASTAZI SE DA VOTUL FINAL IN COMISIA „ANTONESCU!”

19 iun.

Viitoarea Lege fundamentală creşte numărul garanţiilor acordate cetăţeanului; Noua Constituţie nu mai face posibil controlul guvernului de către preşedinte şi nu mai există riscul unor „războaie” între palate.

constitutia-ghimpele1

Ce urmează după votul din Comisie

După votul din comisie, proiectul Legii de revizuire a Constituţiei va fi trimis Consiliului Legislativ, după care va ajunge pe masa Curţii Constituţionale. Aici, judecătorii vor trece toate articolele noi prin filtrul art. 152 aliniatele 1 şi 2 din actuala Constituţie, cel care reglementează limitele revizuirii. Dacă vor exista amendamente care încalcă art. 152, acestea vor fi declartate neconstituţionale şi urmează să fie refăcute. O sesizare a CCR de către un partid politic, preşedintele Românie sau alte autorităţi privind acest proiect nu este admisibilă. Cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate şi vor vota separat proiectul legii de revizuire în luna septembrie. Se estimează că referendumul pentru aprobarea Constituţiei revizuite va avea loc în a doua decadă a lunii octombrie.

Principalele noutăţi ale Constituţiei revizuite

Viitoarea Lege fundamentală a României transformă o serie de drepturi asigurate cetăţeanului în drepturi garantate. Va beneficia de aceste garanţii cetăţeanul care este sub cercetare penală, existând premizele eliminării unor abuzuri din partea procurorilor. La capitolul „restricţii” s-a introdus şi interzicerea defăimării drapelului naţional.
La nivel parlamentar, s-a redus numărul de deputaţi, parţial – nu permite mai mult art.152 – se blochează traseismul politic, grupări politice fantomă, de genul UNPR nu mai pot fi înfiinţate.
Sub Constituţia revizuită preşedintele României poate fi unul „jucător” dar numai în probleme de politică externă şi de siguranţă naţională. Preşedintele nu mai poate face „legea” în guvern şi nu mai poate refuza candidaţii pentru funcţia de premier propuşi de partidele care câştigă alegerile.
Guvernul suferă constrângeri în emiterea ordonanţelor de urgenţă, iar ministrul împotriva căruia se adoptă o moţiune simplă este demis de către premier.

Garanţii şi alte reglementări pentru cetăţean

– Art.23 (4): În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se face cu privare de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal (Dan Motreanu, Ion Pârgaru, Vasile Horga, Coriolan Simedru – toţi PNL)

– Art.23 (8): Celui condus administrativ, reţinut sau arestat, i se aduc deîndată la cunoştiinţă, în limba pe care o înţelege, motivele conducerii administrative, ale reţinerii sau arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt timp; învinuirea se aduce la cunoştiinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. (FC)

– Art.23 (14): Este interzisă folosirea probelor onbţinute ilegal (Theodor Nicolescu, Steluţa Cătăniciu, Ioan Cupşa – toţi PNL)

– Art.24 (2): În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau din oficiu, şi de a dispune de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării (FC)

– Art.24 (3): În faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare (PNL+PSD)

– Art.26 (1): Autorităţile publice garantează dreptul la viaţă intimă, familială şi privată (Ovidiu Donţu – PNL)

– Art.26 (3): Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal este garantat. Autorităţile publice au obligaţia de a lua măsuri de protejare a datelor cu caracter personal (Toni Greblă – PSD)

– Art.26 (4): Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi autonome (PNL)

– Art.27 (3): Percheziţia se dispune de instanţele de judecată competente şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege (FC)

– Art.28 (3): Interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un suport informatic, prelevarea datelor de trafic, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor postale, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici, se dispun de judecător, în condiţiile legii. (PNL)

– Art.28 (4): În cazul în care există urgenţă deosebită, în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin.(3), procurorul poate să dispună prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, luare măsurii pe o perioadă de cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanţei de judecată competente care decide asupra măsurii luate de procuror şi, dacă s-a s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanţa va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obţinute, care se realizează de procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă (PNL)

– Art.30 (3): Libertatea de exprimare implică şi libertatea de a înfiinţa mijloace de comunicare în masă (FC)

– Art.30 (4): Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat (FC)

– Art.30 (5): Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele finanţării şi structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege (FC)

– Art.30 (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (Dan Motreanu, Ion Pârgaru, Vasile Horga, Coriolan Simedru – toţi PNL)

– Art.52 (1): Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.

– Art.52 (3): Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte magistraţii care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau prin gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres în condiţiile legii (FC – Comisie)

Parlament

– Art.62 (3): Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale (PSD)

– Art.63 (3): Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit Regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi (PNL)

– Art. 64 (4 1): Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare (PNL)

– Art.64 (5): Birourile Permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere rezultate din alegeri.

– Art.70 (2): Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese; în caz de demisie; în caz de pierdere a drepturilor electorale; în caz de incompatibilitate; la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politică sau altă formaţiune politică; în caz de deces. (PNL)

Preşedintele României

– Art.80 (1): Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale (PNL)

– Art.83 (3): Mandatul preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului (PNL+PSD+Minorităţi)

– Art.85 (2): În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului ministru, după audierile candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului. (PNL)

– Art.85 (31): Preşedintele României nu poate refuza propunerea primului ministru de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului. (PSD)

– Art.89 (11): Preşedintele României dizolvă Parlamentul dacă o hotărîre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membri fiecărei Camere (PNL+PSD)

– Art.91 (11): Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene (PNL)

– Art.92 (1): Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate (fost CSAT – n.a.) (PNL)

– Art.921: Preşedintele propune Parlamentului candidaţii pentru funcţia de director al SRI şi de director al SIE. (PNL)

– Art.95 (4): Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate (FC)

Guvernul României

– Art.103 (1): Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegerim care a obţinut cel mai mare număr de voturi potrivit rezultatului oficial al alegerilor. (PNL+PSD)

– Art.103 (4): În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare potrivit rezultatului oficial al alegerilor. (PNL+PSD)

– Art.1071: Primul-ministru este vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Securitate (PNL)

– Art.112 (3): Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple adoptate, de către cele două Camere ale Parlamentului, va fi revocat din funcţie la propunerea primului ministru

– Art.113 (1): Camera Deputaţilor şi Senatul, în sedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Semnatarii moţiunii de cenzură, vor propune numele unei persoane drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însarcinată de catre Preşedinte cu formarea noului Guvern, în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată (PNL)

– Art.114 (1): Guvernul îşi poate angaja o singură dată într-o sesiune parlamentară, răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generalăsau a unui proiect de lege (UDMR)

– Art.115 (6): Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, ori privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi executării acestora, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică

%d blogeri au apreciat: