Tag Archives: CONSTITUTIA!

PREMIERUL VICTOR PONTA ATAC DUR LA TRAIAN BASESCU: „EU CUNOSC SI RESPECT CONSTITUTIA ,NU AVEAM DE CE SA-L INVIT PE BASESCU LA GUVERN!”

7 mai

Premierul Victor Ponta a declarat, marți, că respectă Constituția dar că nu a avut niciun motiv să îl invite pe președintele Traian Băsescu la Guvern, ținând cont că nici în ședința de marți și nici în alte ședințe din ultimele săptămâni nu au existat pe agendă legi care să vizeze siguranța națională.

 

„Eu cunosc perfect și respect perfect Constituția România spre deosebire de dl. Băsescu și dna. Udrea. Pe ordinea de zi a ședinței de astăzi nu a fost niciun proiect de lege, de hotărâre sau memorandum care să se refere la siguranță națională. (…) Ordinea de zi este publică. Dacă găsiți un subiect la care trebuia să îl invit pe președinte, vă rog să îmi spuneți, dar nu există. Dacă exista, îl chemam”, a explicat premierul, într-o intervenție telefonică la România TV.

În plus, șeful Guvernului a adăugat că Traian Băsescu e ”profund incontrolabil” și ar trebui ținut „departe de deciziile care se iau în România”.

„Eu nu pot să chem la o discuție serioasă un om care nu-și mai stăpânește nervii, care face campanie electorală pentru o doamnă Udrea care îi era alături acum patru ani când (..) el anunța de la același microfon tăierea pensiilor și salariilor oamenilor(…) Expres în Constituție se prevede că președintele țării nu este președintele PMP și al doamnei Udrea, că nu ne pune toată țara în ridicol pozând în trening alb băgat în ciorapi albi lângă o doamnă albă și un asemenea individ trebuie ținut cât mai departe de deciziile care se iau în România pentru că, așa cum ați văzut și în această seară este profund incontrolabil”, a mai spus prim ministrul.

Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că premierul Victor Ponta a încălcat ‘grav’ Constituția abordând în ședința de guvern subiecte legate de apărarea țării și de politică externă fără să-l informeze, argumentând că pe aceste domenii președintele, și nu premierul, are atribuții.

Șeful statului a arătat că, potrivit articolului 87 din Constituție, președintele poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politică externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice.

AGERPRES.

CCR :PREMIERUL VICTOR PONTA POATE STERGE DOAR PRIN OUG,DATORIILE ROMPETROL,PARLAMENTUL A INCALCAT CONSTITUTIA!

29 dec.

Curtea Constituţională a României spune că încercarea de a trece printr-o lege memorandumul cu Rompetrol este neconstituţională, singura posibilitate a premierului de a şterge datoriile KazMunaiGaz, conform înţelegerii din februarie dintre Guvern şi kazahi, este eliberarea unei ordonanţe de urgenţă cu semnătura lui Victor Ponta. Aprecierile CCR apar în motivarea deciziei de acceptare a sesizării de neconstituţionalitate făcută de preşedintele Traian Băsescu. Decizia favorabilă şefului statului a fost luată pe 21 noiembrie, dar publicată în Monitorul Oficial pe 21 decembrie.

CCR: Ponta poate şterge datoriile Rompetrol doar prin OUG. Parlamentul a încălcat ConstituţiaJudecătorii singurei autorităţi de jurisdicţie constituţională din România spun că Parlamentul a încălcat Constituţia când a ales să accepte aprobarea prin lege a memorandumului Rompetrol. Ei mai arată că Executivul a dat dovadă de “lacune în înţelegerea instituţiilor de drept” prin iniţierea proiectului de lege în această formă, scrie gandul.info.

CCR semnalează o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, după ce Parlamentul s-a substituit Guvernului şi a votat un act normativ pentru un caz individual. Curtea Constituţională nu exclude ca încadrarea greşită să se fi făcut intenţionat. „Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, în condiţiile în care autoritatea executivă însăşi califică convenţia încheiată între părţi drept un contract de stat”, arată judecătorii.

Ideea aplicării unei legi în cazuri individuale încalcă însă Constituţia, susţine Curtea, menţionând ca precedent decizia din 2005 când legea pentru restituirea unor bunuri către fostul suveran Mihai I a fost de asemenea declarată neconstituţională.

Judecătorii nu îi dau dreptate premierului, care spunea că atacarea memorandumului la CCR atrage riscul intrării în insolvenţă a rafinăriei de la Năvodari. „Decizia Curţii Constituţionale nu va produce niciun efect asupra existenţei, conţinutului şi efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părţile semnatare”, arată Curtea.

De altfel, după decizia din 21 noiembrie, dar înainte de publicarea motivării, conducerea Rompetrol ameninţa cu anularea investiţiilor de 350 de milioane de dolari planificate, dacă memorandumul va pica.

Deciziile CCR sunt obligatorii, definitive şi general valabile.

CCR lasă o singură opţiune Guvernului

Conform pasajelor din motivare, publicate de gandul.info, guvernul, în mod intenţionat sau prin necunoaşterea legislaţiei în materie de drept comercial, drept internaţional public şi privat, a denumit memorandum şi a aplicat procedurile specifice tratatelor – care implică Parlamentul – ceea ce, în realitaate, era un contract de stat.

„Memorandumul de înţelegere, ca instituţie juridică, desemnează un tratat care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica şi de a stinge drepturi şi obligaţii juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public”, reaminteşte Curtea ce este un memorandum, având ca părţi statele naţionale.

Distinct, legislaţia defineşte şi noţiunea de contract de stat. Afacerea Guvernului Ponta cu Rompetrol reprezintă „un contract de stat, o tranzacţie, guvernate de dreptul comercial care are ca finalitate stingerea unui proces aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti”, conchid judecătorii.

În consecinţă, „denumirea convenţiei încheiate între părţi drept memorandum de înţelegere creează o evidentă confuzie cu privire la regimul juridic aplicabil acesteia, demonstrând o lacună în înţelegerea instituţiilor de drept al tratatelor, respectiv a celor privind contractele încheiate între părţi care au ca obiect existenţa, modalităţile, întinderea sau exercitareaa oricăror drepturi, actuale sau eventuale, susceptibile de a fi valorificate în justiţie”, se mai arată în documentul citat.

Pentru a evita încălcarea Constituţiei, ştergerea datoriilor de aproximativ 400 de milioane de dolari poate fi făcută prin HG, adică cu semnătura lui Victor Ponta, arată judecătorii: „În situaţia de faţă, stingerea litigiului se putea realiza pe calea tranzacţiei între statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor şi The Rompetrol Group NV, eventual aprobată printr-o hotărâre a Guvernului, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului, respectiv a pachetului de acţiuni al Rompetrol Rafinare”.

Decizia de neconstituţionalitate a legii care aproba memorandumul a fost luată ca urmare a sesizării formulate în luna octombrie de preşedintele Traian Băsescu. PDL şi UDMR au sesizat şi ele Curtea, în vară, însă pe alte aspecte, nu pe cele privind modalitatea de aprobare a înţelegerii.

PREMIERUL VICTOR PONTA A DECLARAT CA TRAIAN BASESCU I-A SPUS,LA PALATUL COTROCENI,CA NU VA PROMULGA BUGETUL PE 2014 SI IL VA TRIMITE PARLAMENTULUI IN ULTIMA ZI PE CAREI-O PERMITE CONSTITUTIA!

18 dec.

Premierul Victor Ponta a declarat marţi că Ex-preşedintele Traian Băsescu i-a spus, la Palatul Cotroceni, că nu va promulga bugetul şi că îl va trimite Parlamentului în ultima zi pe care i-o permite Constituţia.

 

 

„Mi-a zis că nu promulgă bugetul şi că îl va trimite la Parlament în ultima zi din cele 20, prevăzute de Constituţie”, a spus primul ministru, într-o intervenţie telefonică la România TV.

Întrebat dacă a avut loc o discuţie şi cu liderul PNL, Crin Antonescu, în cursul zilei de marţi, aşa cum anunţa cu o seară în urmă la o emisiune televizată, premierul a replicat: „Am avut, dar a fost foarte scurtă. Vorbim în continuare.” AGERPRES.

RAZBUNAREA LUI TRAIAN BASESCU:INVITAT LA RRA ACESTA A DECLARAT CA”AM OBLIGATIA SA RETURNEZ BUGETUL IN PARLAMENT”!,CITESTE CONSTITUTIA BASESCULE CA NU ESTI PREMIER,CI CUC LA COTROCENI!

25 nov.

Traian Băsescu a fost invitatul emisiunii „Probleme la zi”, difuzată de postul public de radio. Președintele nu a ezitat să reia criticile de duminică seara la adresa Guvernului Ponta.

basescu-radio

Realizatoarea Alexandra Andon l-a avut ca invitat pe Traian Băsescu în cadrul emisiunii “Probleme la zi” de la RRA. Interviul a început cu o discuție despre summit-ul de la Vilnius:

– Așa cum se prefigurează acum, ratarea semnării acordului de asociere Ucraian-UE este un eșec european. Pentru România este un succes: Republica Moldova va parafa cele două acorduri. Se marchează tendința Moldovei de a se desprinde de fosta zona de influență a URSS. Vilniusul nu este o garanție pentru intrarea Moldovei în UE, este un pas.

– UE s-a așezat pe o poziție de intransigență față de situația doamnei Timoșenko și modificarea unui set de legi care făcea ca Timoșenko să fie în detenție în Germania nu a fost votată de Parlament, oricât a vrut Ianukovici.

– Hai să privim și la Republica Moldova cu realism. Duminica trecută a fost o manifestație a pro-rușilor, sub conducerea lui Voronin, care a adunat un număr mare de cetățeni. Marele risc pentru Moldova ar fi un tratament cu aroganță din partea UE și nu ar ține cont de realități. În Moldova vor fi alegeri în 2014. În eventualitatea revenirii la putere a comuniștilor se pot produce răsturnări de situație. Dacă vin tot felul de politicieni care vor introduce condiții suplimentare pentru liberalizarea vizelor…Vor fi alegeri în 2014, iar dacă în acest interval nu se produce liberalizarea vizelor și nu se semnează și ratifică de către Chișinău cele două acorduri de la Vilnius, mă tem că se pot produce răsturnări de situație dacă se întorc comuniștii la putere.

– Știu că China ar avea disponibilitatea să investească circa 10 miliarde. Lucrurile trebuie privite cu prudență și realism. Dacă vom înșira lista de proiecte – Tarnița, canalul Bărăgan-Siret…- vor rămâne literă moartă.

– Ne trebuie atenție, respectarea normelor europene (în relația cu China). Summit-ul trebuie privit cu profesionalism, este o șansă pentru România. S-a dat un semnal al Bruxelles-ului; atenție să nu ieșiți din linia de negociere. A fost un mesaj neinspirat, mai ales când vine într-o țară ca România, căreia egoismul i-a răpit șansa de a avea Nabucco. Nabucco a devenit TAP, în sudul Europei, unde există deja alternativă la Gazprom. S-a justificat economic, a fost mai ieftin proiectul către Italia. pe acest fond, am privit relativ ironic mesajul Bruxellesului. Dar cu condițiile suplimentare pentru Ucraina?

– Pentru mine, ce s-a întâmplat cu Ucraina a însemnat o umplere a paharului.

– Am privit cu atenție bugetul în forma trimisă la Parlament. Ce nu-mi era clar: dacă fără acciza pe benzină se pot indexa pensiile, se pot mări salariile profesorilor…După ce am văzut bugetul am constatat că toate acestea se pot face fără acciza suplimentară.-

– Eu nu am dreptul să nu utilizez mijloacele constituționale.Nu mi se pare corect să facem ceea ce am făcut și în 2008.

– Va trebui să găsim formule să discutăm. Este o minciună că nu se pot da indexările de pensii dacă se votează bugetul în ianuarie.Gâniți-vă: prețul combustibilului crește cu 8%, îl vom găsi și în laptele copiilor.

– S-a înlocuit regionalizarea cu o descentralizare către baroni.

– Eu cred că am obligaţia să returnez bugetul în parlament, a spus Traian Băsescu, în direct, la Radio România Actualităţi.

– Eu cred că şi fără creşterea accizelor la benzină se pot plăti salariile mărite în sistemul sanitar, la profesori, se poate mări salariul minim.

– Banii pot fi luaţi din bugetul ministerului dezvoltării regionale şi de la fondurile rezervate plăţilor datoriei publice.

– Sunt calcule pe care le-am făcut când am văzut bugetul, a spus Traian Băsescu, invitat la emisiunea “Probleme la zi de la Radio România Actualităţi.

DEMISUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU:”STIPULAREA UNUI QVORUM DE PARTICIPARE LA REFERENDUM DE 30 % INCALCA CONSTITUTIA!”

22 sept.

Traian Băsescu afirmă că pragul de participare la referendum de 30% din alegătorii înscrişi în liste contravine principiilor constituţionale, deoarece manifestarea democratică a suveranităţii poporului se asigură doar prin participarea majorităţii cetăţenilor la o consultare populară, adică 50% plus unu.

basescu_ccr_96246100

Traian Basescu a trimis sâmbătă preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Preşedintele consideră că noua lege a referendumului, adoptată recent în Parlament şi trimisă la promulgare, contravine dispoziţiilor Constituţiei României potrivit cărora drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă valori supreme, suveranitatea naţională aparţine poporului român care o exercită inclusiv prin referendum, iar niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Potrivit noilor prevederi ale legii, argumentează preşedintele Traian Băsescu în sesizare, „rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului”.

„Noua lege introduce, sub aspectul condiţiilor de validitate a referendumului, un cvorum de participare de cel puţin 30% şi un cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, ambele raportate la numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Această soluţie legislativă se regăseşte în cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, al referendumului pentru demiterea Preşedintelui României, al referendumului cu privire la probleme de interes naţional şi al referendumului local”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele subliniază că legea fundamentală „îmbină regimul juridic al suveranităţii naţionale cu caracteristici ale conceptului de suveranitate populară, în special, în ceea ce priveşte exercitarea directă a puterii de stat de către popor, prin modalitatea referendumului”.

Poporul român este detentorul puterii de stat, după cum rezultă din Constituţie, iar modul cel mai eficient şi clar de consultare directă a voinţei populare şi, totodată, instrument al democraţiei directe, este referendumul: referendumul naţional constituţional, care are ca obiect revizuirea Constituţiei, referendumul naţional care are ca obiect demiterea preşedintelui şi referendumul naţional iniţiat de preşedinte asupra unor probleme de interes general.

Traian Băsescu afirmă că noile condiţii necesare pentru validitatea referendumului sunt de natură să înfrângă principiile constituţionale prin stabilirea pragului de participare la referendum la 30% din alegătorii înscrişi în listele electorale permanente, deoarece manifestarea democratică a suveranităţii poporului se asigură doar prin participarea majorităţii cetăţenilor la o consultare populară, adică 50% plus unu.

„Stipularea unui cvorum de participare la referendum de cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente încalcă prevederile Art. 2 alin. (1) din Constituţie deoarece premisa unei manifestări democratice a suveranităţii prin intermediul poporului se poate asigura doar prin participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor, constând în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Preşedintele aminteşte că în 2012 Curtea Constituţională a decis că întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente ‘reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului în conformitate cu principiul statuat în Art. 2 alin. (1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor reprezintă un act de responsabilitate civică (…)’.

Atribuirea suveranităţii, prin lege, unui grup format din 30% din numărul alegătorilor înscrişi în liste constituie o încălcare a prevederilor Constituţiei potrivit cărora ‘niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu’.

Democraţia constituţională implică o guvernare realizată de către majoritate, în acord cu voinţa sa, astfel că luarea deciziilor prin calea directă a referendumului trebuie să implice o majoritate de participare a cetăţenilor, iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% poate aduce atingere principiilor generale pe care se întemeiază statul român, respectiv caracterului democratic.

Un argument în plus adus de către Traian Băsescu este acela că preşedintele României, conform Constituţiei, „poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional’, iar, într-un stat democratic, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă posibilitatea de a participa la luarea deciziei, iar decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor.

„Cum exprimarea unei voinţe unitare nu este practic posibilă, exprimarea voinţei unei majorităţi cât mai largi reprezintă voinţa cea mai apropiată de idealul unei voinţe unitare”, afirmă şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate pe legea referendumului.

CCR-UL LUI TRAIAN BASESCU A DECIS MIERCURI CA UNELE ARTICOLE DIN STATUTUL PARLAMENTARILOR SUNT NECONSTITUTIONALE!,PE CAND VA FI DECLARATA NECONSTITUTIONALA CONSTITUTIA?!

19 iun.

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că unele articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituţionale. Curtea Constituţională, având în componenţă cei trei noi membri ai săi – Mona Pivniceru, Daniel Morar şi Valer Dorneanu -, a dezbătut, miercuri, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Statutul parlamentarilor, după ce acesta a fost declarat neconstituţional în două rânduri, după obiecţii ale PDL.

basescu_ccr_96246100

In 29 mai, dată la care Pivniceru, Morar şi Dorneanu nu îşi preluaseră încă mandatele de judecători, Curtea Constituţională (CC) a amânat dezbaterea sesizării şefului statului pentru 19 iunie. Între timp, cei trei noi membri şi-au preluat mandatele, iar la 10 iunie au participat la prima lor şedinţă ca judecători ai Curţii.

Şeful statului a trimis la CC, în 23 aprilie, o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, în sesizare, preşedintele solicită să se constate că „dispoziţiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) şi Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată”.
In document se arată că „prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, transmisă Preşedintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale», dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora «Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi», precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege»”.

Potrivit sesizării, „articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: «(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul Articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)». Totodată, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»”.

Imunitatea parlamentară prevăzută de Articolul 72 din Constituţie reprezintă „o garanţie a exercitării mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală”, arată preşedintele în sesizare.

„Inviolabilitatea parlamentarului, ca formă a acestei imunităţi (alături de lipsa răspunderii juridice pentru voturile şi opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), a fost calificată în literatura juridică de drept constituţional ca fiind o imunitate de procedură. Ea vizează exclusiv răspunderea penală ca formă a răspunderii juridice şi implică nu numai urmărirea penală şi trimiterea în judecată (doar pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), ci şi aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (reţinerea şi arestarea), precum şi unul dintre procedeele de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă (percheziţia). Totodată, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar, ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare”, se mai arată în sesizare.

Potrivit documentului, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, este însă de natură să dea naştere la diferite interpretări, cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti, pentru următoarele motive: „Astfel, sintagma «indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei» din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia. În plus, atât măsurile preventive privative de libertate, cât şi percheziţia ca procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă, reprezintă îngrădiri ale unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Măsura reţinerii şi măsura arestării preventive vizează libertatea individuală consacrată de Articolul 23 din Constituţie, iar activitatea de percheziţie trebuie desfăşurată în condiţiile în care inviolabilitatea domiciliului şi a reşedinţei sunt expres consacrate de Constituţie, în Articolul 27. De aceea, stabilirea unor condiţii de fond şi de formă pentru luarea acestora permite, totodată, şi exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalităţii şi temeiniciei lor”.

De asemenea, în sesizare se mai arată că referirile exprese din conţinutul legii atacate la „motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească, la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Astfel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va excede unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii.

„Altfel spus, interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de Articolul 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti”, se precizează în sesizare.

„Prin obligativitatea stipulării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, stabileştE, fără echivoc, că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentală. Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei întrucât ar echivala cu impietarea asupra competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Potrivit documentului, aceleaşi argumente juridice rămân valabile şi în cazul dispoziţiilor Articolului. 24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, introdus prin legea aflată la promulgare.

În sesizarea trimisă preşedintelui Curţii Constituţionale se aminteşte că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost, iniţial, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţa comună din 22 ianuarie şi trimisă la promulgare la data de 24 ianuarie, iar în data de 4 februarie preşedintele a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea, în forma adoptată la data de 13 februarie 2013, după reexaminarea la cererea preşedintelui, a fost contestată la Curtea Constituţională.

„Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor Articolului I pct. 3 [referitoare la modificarea Articolului 7] şi ale Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹] din lege, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate. După operarea unor modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 81/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136/2013, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, supusă unui nou control de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹ Alin. (1)] şi ale Articolului IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, Curtea Constituţională a admis în parte obiecţia de neconstituţionalitate. După reluarea procedurii legislative, s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223/2013”, menţionează sursa citată.

De asemenea, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 17 aprilie a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi transmisă spre promulgare preşedintelui la 19 aprilie.

În 27 februarie, după o sesizare a PDL şi PPDD, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul de evaluare al ANI. De asemenea, a fost declarată neconstituţională prevederea potrivit căreia „deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

În 3 aprilie, a doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă de CC în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea suspendării de la lucrările Parlamentului a aleşilor aflaţi în conflict de interese.

%d blogeri au apreciat asta: