Tag Archives: CSM

PREMIERUL VICTOR PONTA :PROCURORUL CU „NASHU IN SUFLET”,LUCIAN PAPICI RECLAMAT LA CSM,DARORITA IMPLICARII ACESTUIA IN TRANZACTIA CU TERENURI A FAMILIEI BASESCU!

13 nov.

Premierul Victor Ponta nu s-a arătat surprins că instituțiile statului nu au reacționat ca urmare a dezvăluirilor lui Mihai Gâdea despre implicarea lui Lucian Papici în tranzacția cu terenuri a familiei Băsescu din județul Călărași, dar spune că procurorul a fost reclamat la Consiliul Superior al Magistraturii.

procuror_Lucian_Papici_2

Prim-ministrul a declarat, marți seara, la emisiunea “Sinteza Zilei”, difuzată de Antena 3, că, procurorul Papici a acționat “ilegal” când a făcut verificări ale terenului din localitatea Nana, Călărași, înainte ca Ioana Băsescu să-l achiziționeze.

“Este evident că Lucian Papici, pentru care președintele dădea telefoane (…), s-a folosit în mod abuziv și ilegal de funcția pe care o ocupă ca să facă un serviciu privat”, a pus șeful Executivului.

Comisia Juridică a Parlamentului va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în acest caz, a anunțat Victor Ponta. ”Dacă se confirmă toate aceste lucruri, este vorba despre un abuz în serviciu, categoric”, a adăugat premierul.

Tot la capitolul Justiție, Victor Ponta s-a arătat din nou dezamăgit că actualul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, lucrează după tiparul folosit de fostul conducător al instituției, Daniel Morar.

LAURA CODRUTA LASCU(KOVESI),CEA CU „NASHU IN SUFLET”INFRANTA IN PLENUL CSM DE MAGISTRATII HORATIUS DUMBRAVA SI ADRIAN TONI NEACSU!

4 nov.

Lovitură grea pentru procurorul șef al DNA. Laura Codruța Kovesi a fost înfrântă la Consiliului Superior al Magistraturii, care a hotărât că declarațiile judecătorilor Horațius Dumbravă și Adrian Toni Neacșu cu privire la dosarele de pe masa procurorilor anticorupție nu încalcă “obligația de rezervă impusă magistratului”.

base-si-kovesi

Plenul CSM a decis cu majoritate de voturi că declarațiile făcute de cei doi magistrați nu au adus atingere independenței sau imparțialității procurorilor anchetatori din DNA, scrie Lumea Justiției. Laura Codruța Kovesi a încercat să convingă Inspecția Judiciară că afirmațiile magistraților pot fi interpretate ca presiuni asupra procurorilor.

Direcția pentru procurori dă dreptate DNA

În 27 februarie 2013, când Kovesi nu se afla în fruntea DNA, a fost sesizată Inspecția Judiciară pentru a efectua verificări cu privire la apărarea independenței sau imparțialității procurorilor anticorupție, în urma declarațiile făcute de judecătorii Toni Neacșu și Horațius Dumbravă cu privire la activitatea DNA. Este vorba despre afirmațiile făcute în cadrul emisiunii “Sinteza zilei” din 21 februarie 2013 de la Antena 3. Judecătorii Toni Neacșu și Horațius Dumbravă au făcut referire la un dosar aflat pe rolul Direcției în care era cercetat Neacșu. DNA a făcut referire și la declarațiile din 22 februarie 2013 când judecătorul Toni Neacșu a vorbit despre aceeași cauză penală aflată pe rolul DNA.

În urma solicitării DNA, Inspecția Judiciară a întocmit un raport în care argumentează că declarațiile celor doi judecători sunt de natură să aducă atingere independenței și imparțialității procurorilor din cadrul DNA, cu consecința subminării autorității acestei instituții.

CSM cere un raport al Direcției pentru procurori

CSM a hotărât amânarea discutării raportului IJ și a solicitat efectuarea unor noi verificări, care să fie realizate de inspectorii din cadrul IJ pentru judecători. Dacă raportul Direcției pentru procurori din IJ convenea DNA, Direcția pentru judecători a decis contrariul.

Plenul CSM a argumentat că “afirmațiile referitoare la încălcarea anumitor prevederi legale de către domnul judecător Neacșu Toni Adrian privind dreptul la o anchetă corecta aparțin unei persoane implicate în dosarul la care se face referire, fără intenția de a se aduce atingere independenței sau imparțialității procurorilor din cadrul acestei structuri de parchet, scopul demersului intreprins prin interviuri (…) fiind acela de a informa opinia publică cu un punct de vedere exprimat de o persoana publică (…) toate afirmațiile cu privire la dosarul instrumentat de către Direcția Naționala Anticorupție, au fost făcute în limita obligației de rezervă, precizare care a fost menționată expres chiar în cadrul interviului acordat”.

Codruței Kovesi nu-i convine

Kovesi, de această dată în calitate de procuror șef, a formulat obiecțiuni împotriva constatărilor Direcției pentu judecători. Procuroarea a acuzat că au fost interpretate greșit principiile care reglementează libertatea de exprimare și obligația de rezeră impusă magistraților. IJ a precizat că exprimarea percepției proprii asupra legalității nu poate fi percepută ca o atingere adusă independenței sau imparțialității procurorilor din cadrul DNA.

ASTAZI 31 OCTOMBRIE 2013,PRESEDINTELE CSM,OANA SCHIMIDT HAJNAL A SESIZAT CCR-UL LUI TRAIAN BASESCU IMPOTRIVA SENATORULUI MORA AKOS DANIEL SI A SENATULUI!

31 oct.

Astăzi, 31 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte refuzul Senatului României de a pune în executare Decizia nr. 6289/24.09.2013, definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate a domnului senator Mora Akos Daniel.

13449427741344587881CCRbasescu

Agenția Națională de Integritate s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în vederea analizării posibilității sesizării Curții Constituționale în scopul soluţionării conflictului juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 317/2004.

A.N.I. a solicitat în mod repetat Senatului României să dispună cu celeritate aplicarea prevederilor legale, ca urmare a Deciziei definitive și irevocabile nr.6289/24.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul senatorului Mora Akos Daniel. Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României nu a aplicat sancțiunea disciplinară de revocare din funcție a senatorului Mora Akos Daniel, în ciuda unei deciziii definitive și irevocabile a instanței, considerând că această speță nu este de competența Senatului.
Referitor la un caz similar, cel al fostului senator, Mircea Diaconu, Curtea Constituțională a opinat, prin decizia nr. 972/2012, faptul că „votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a actionat ultra vires, arogându-și competențe care aparțin puterii judecătorești” și a constatat „existența unui conflict juridic de natura constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost investita”.

CSM L-A RECLAMAT „DE FORMA”PE TRAIAN BASESCU PENTRU TELEFONUL DAT PROCURORULUI GENERAL TIBERIU NITU!

8 oct.

Traian Băsescu a fost reclamat, marți, de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din cauza telefonului pe care i l-a dat procurorului general Tiberiu Nițu, după schimbarea procurorului Lucian Papici din fruntea Secției I a Direcției Naționale Anticorupție. Plenul CSM a decis apărarea reputaţiei profesionale a procurorului Lucian Papici din DNA, a anunţat președinta Consiliului, Oana Schmidt -Hăineală.

csm-sediu-thomas-dan

Traian Băsescu a declarat, într-un interviu, că: “Discuţia pe care am avut-o cu procurorul general ieri, înainte de a trimite pe fax, sau poate aproape simultan, revocarea lui Papici. Eu l-am sunat să-i spun ‘Nu e bine, domnule procuror general!’”.

Analistul politic Bogdan Chirieac a declarat, la RTV, că “Nu se întâmplă nimic acum. Nu cred că doamna președintă Hăineală și-a schimbat atitudinea sau dorește brusc să se distanțeze de Cotroceni. E un joc de glezne, atât”. Întrebat dacă reacția CSM-ului are ca scop apărarea reputației profesionale, analistul a răspuns: “Nu, sub nicio formă”. Bogdan Chirieac a adăugat că “Absolut nimic nu se va întâmpla, la Inspecția Judiciară suntem reclamați și noi, cei de la DC News, nu știm exact de ce. Pur și simplu este o zicere: <>”.

“Nu cred că CSM a încetat să fie un instrument politic în mâna președintelui Traian Băsescu”, a conchis analistul.

TRAIAN BASESCU SI VICTOR PONTA CU PAKTUL DE KOABITARE LA CSM:”MAGISTRATII VOR SA STIE DACA SUNT REFERIRI LA NUMIREA PROCURORILOR!

8 oct.

Consiliul Superior al Magistraturii vrea să ştie dacă în pactul de coabitare există referiri la numirea procurorilor. Inspecţia judiciară va solicita documentul semnat de premier şi preşedintele ca să vadă dacă în acesta se vorbeşte despre şefia Parchetelor şi alt gen de înţelegeri legate de funcţionarea justiţiei.

p

Nicio funcţie din sistemul judecătoresc, fie că sunt instanţe sau parchete, nu trebuie să facă obiectul unui pact de coabitare, a declarat, marţi, judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al CSM.

Jurnalistul Adrian Ursu a declarat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că solicitarea CSM vine după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că va denunţa pactul de coabitare cu Victor Ponta, „tocmai pentru că acesta ar fi încălcat acel punct referitor la numirea procurorilor”.

„Adică Traian Băsescu însuşi vorbeşte despre existenţa unei astfel de înţelegeri politice în legătură cu numirea procurorilor, pe o lege care a propus şi care a acceptat să introducă un element politic în lanţul de numire a magistraţilor”, a mai spus Adrian Ursu

Administraţia Prezidenţală a făcut public acordul dintre Traian Băsescu şi Victor Ponta, pe care preşedintele României l-a înmânat liderilor europeni la summit-ul de iarnă de la Bruxelles.

JUDECATOAREA ALINA GHICA DE LA CSM EXECUTATA SILIT DE BRD!

30 sept.

Lumea Justiției semnalează cazul incredibil al judecătoarei Alina Ghica din CSM, care, executată silit de BRD pentru un credit de 80.000 de euro, a obținut să i se reducă cauțiunea în dosarul în care vrea suspendarea executării, de la 35.690 lei, la 3.569 lei, deși magistratul încasează lunar 15.000 de lei lunar și deține o avere însemnată.

Cea care i-a admis judecătoarei Alina Ghica cererea de ajutor public judiciar este președinta Judecătoriei Sector 1, Emilia Mădulărescu, în condițiile în care, potrivit legii, valoarea ajutorului judiciar nu poate depăși 10 salarii minime pe economie.

a

Potrivit sursei citate, suma pentru care BRD a solicitat executarea silită a Alinei Ghica, este o restanță provenită de la un credit în valoare de 200.000 de euro, pe care ex-președinta CSM l-a contractat în 2007, împreună cu fostul soț, Cătălin Ghica, pentru achiziționarea unui imobil în Capitală.

Întrucât, cei doi soți, în urma divorțului survenit în 2011, nu s-au înțeles cu privire la plata ratelor lunare, avocatul Cătălin Ghica a solicitat băncii să procedeze la vânzarea imobilului (deținut în prezent de el), iar din prețul pe care banca îl va obține în urma vânzării, să se stingă creditul, iar restul să fie returnat în părți egale lui și fostei soții.

Disputa între cei doi soți privind plata ratelor nu pare a se fi stins, iar, de curând, BRD s-a adresat instanței de judecată și a obținut încuviințarea executării silite a Judecătoarei Alina Ghica, trecând la popririle, interdicțiile și somațiile de rigoare.

Judecătoarea Ghica, scutită de plata a 32.000 lei

După cum semnalează în continuare luju.ro, în condițiile în care judecătoarea Alina Ghica, deține conform ultimei sale declarații de avere trei terenuri și două case și care are un venit lunar de peste 15.000 lei, la care se adaugă și o pensie pentru întreținerea copilului de 500 euro lunar, aceasta a solicitat Judecătoriei Sector 1 suspendarea executării silite.

“În cadrul acestui dosar (nr. 37103/299/2013), judecătoarea Alina Ghica, conform legii, era obligată la plata unei cauțiuni de 10% din valoarea creditului de 80.000 euro, cauțiune care reprezintă în fapt garanția pentru creditor ca în caz de producere de daune prin blocarea executării, banca să-și poată acoperi prejudiciul. Alina Ghica a depus odată cu cererea de suspendare a executării dovada plății a doar 500 lei pentru cauțiune, în loc de 35.697 lei cât s-ar fi cuvenit în raport de obligația legală”, precizează sursa citată.

După ce la termenul din 19.09.2013, președinta Emilia Mădulărescu i-a pus în vedere Alinei Ghica să plătească diferența de cauțiune de la 500 lei, la 35.697 lei, la un termen ulterior, 26.09.2013, judecătoarea CSM a solicitat să i se reducă cauțiunea de la 10%, la 1%, motivând că nu poate plăti o asemenea sumă, depunând în acest sens o cerere de acordare de ajutor public judiciar.

Ce spune legea

Conform OUG 51/2008, care stabilește condițiile acordării acestor facilități, stabilește că formele de ajutor public social sunt onorariile avocaților, experților etc, precum și taxele de timbru și prevede că limita maximă de acordare a unui ajutor public judiciar nu poate depăși într-un an contravaloarea a 10 salarii minime brute pe economie, cea ce înseamnă 8.000 lei. În plus, susține luju.ro, legea nu face nicio trimitere la cauțiunea care reprezintă în fapt o garanție ce se restituie celui care o plătește, dacă nu produce prejudicii părții adverse (creditorului).

Ex-președinta CSM, asistată social în procesul cu BRD

În aceeași zi în care Alina Ghica a formulat cererea de ajutor public judiciar, președinta JS1 a dispus: “Admite cererea de ajutor public judiciar formulata de contestatoarea Ghica Alina Nicoleta, in contradictoriu cu intimata BRD – Groupe Societe Generale SA – Grup Unirea, prin Directia Recuperare Creante, privind reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect ‘suspendare provizorie’. Dispune reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect ‘suspendare provizorie’ de la 10% din valoarea cererii la 1%, respectiv de la suma de 35.697,55 lei la suma de 3.569,75 lei. Pune in vedere contestatoarei sa achite cautiunea in suma de 3.069,75 lei, retinandu-se ca la dosar a fost depusa o cautiune in suma de 500 lei, consemnata cu recipisa de consemnare nr. 3562515/1/17.09.2013. Irevocabila”.

REFORMA DIN SISTEMUL JUDICIAR,INPLEMENTAREA NOILOR CODURI,REVIZUIREA CONSTITUTIEI DISCUTATE DE CONDUCEREA CSM SI EXPERTII C.E.!

24 sept.

Progresele înregistrate în reforma sistemului judiciar, implementarea noilor coduri, revizuirea Constituţiei, au fost teme discutate marţi de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi experţii Comisiei Europene (CE).

csm-sediu-thomas-dan

Potrivit unui comunicat al CSM transmis marţi AGERPRES, experţii CE, aflaţi în misiune de evaluare a progreselor înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au avut o întâlnire de lucru cu o delegaţie a Consiliului, formată din preşedintele Oana Schmidt-Hăineală, vicepreşedintele Adrian Bordea, membrii Mona-Lisa Neagoe şi Luminiţa Palade, şi reprezentanţi ai aparatului tehnic.

„În cadrul întâlnirii au fost discutate progresele înregistrate în reforma structurală a sistemului judiciar şi implementarea noilor coduri, aspecte privind practica judiciară şi eficienţa procedurilor judiciare, elemente de actualitate privind independenţa sistemului judiciar, răspunderea disciplinară şi reforma inspecţiei judiciare Totodată au fost abordate subiecte referitoare la transparenţa şi responsabilizarea sistemului judiciar, precum şi problematica, revizuirii Constituţiei”, se arată în comunicat.

PLENUL CSM A DAT AVIZ FAVORABIL PROIECTULUI DE LEGE PRIVIND TAIEREA PENSIILOR TORTIONARILOR!

19 sept.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dezbătut astăzi proiectul de lege privind tăierea pensiilor torționarilor, inițiat de Ministerului Justiției, la solicitarea premierului Victor Ponta. Consiliul a dat aviz favorabil proiectului.

csm-sediu-thomas-dan

Actualizare 14:57 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, în şedinţa de joi, proiectul de lege privind pensile torţionarilor comunişti.

Ministerul Justiției a transmis proiectul către CSM, care trebuie să decidă astăzi, după ce a suplimentat ordinea de zi a ședinței de plen cu acest punct, dacă îl avizează sau nu favorabil, potrivit surselor digi24.ro din CSM.

Membrii CSM discută azi documentul întocmit de Direcția de Legislație a CSM, care a propus avizarea favorabilă a proiectului de lege. Potrivit surselor digi24.ro, propunerea nu este însoțită de alte observații, din moment ce acest proiect nu îi vizează pe magistrați.

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, care a dispus elaborarea acestui proiect, nu este prezent la ședința CSM, al cărui membru de drept este.

Proiectul de lege a fost aprobat miercuri de Guvern, în primă lectură, urmând ca acesta să ajungă pe masa parlamentarilor.

Proiectul de lege a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Justiției, în 16 septembrie.

CSM A DECIS,IN 20 AUGUST CA PREMIERUL VICTOR PONTA NU A AFECTAT INDEPENDENTA JUSTITIEI IN DOSARUL”REFERENDUMUL!”

27 aug.

CSM a decis, în 20 august, că premierul Victor Ponta nu a afectat independența Justiției și nu a pus presiune pe magistrați, atunci când a făcut unele afirmații despre anchetele de la Referendum și despre dosarul transferurilor din fotbal. Hotărârea plenului CSM a fost publicată de site-ul lumeajustiției.ro.

ponta-haineala-310x207

Active Watch a sesizat Inspecția Judiciară, iar aceasta a cerut un punct de vedere CSM, privind unele afirmații făcute de premier. Astfel, organizația Active Watch a considerat drept o gravă imixtiune în Justiție afirmația lui Victor Ponta ”nu vreau să mai văd, așa cum am văzut anul trecut, scene din anii 50, cu procurori din vacanță care cercetează oameni de la țară”. Ponta a făcut declarația la ceremonia de instalare a șefilor Parchetelor, negociați cu Traian Băsescu.

Decizie în plen: a fost discurs politic

De asemenea, Active Watch a reclamat răspunsul lui Ponta la o întrebare legată de dosarul transferurilor, când premierul a spus:”Un sportiv ca Gică Popescu nu merita umilit. N-aș fi fericit să-l văd la închisoare”.

Plenul CSM a considerat că premierul nu a formulat critici în scopul subminării puterii judecătorești și a slăbirii încrederii opiniei publice în justiție, ci în cadrul discursului politic. Ca urmare, prin vot secret și direct, plenul CSM apreciază că nu a fost afectată independența sistemului judiciar, ca urmare a declarațiilor premierului.

În cazul presei, CSM schimbă traseul

Raportul Inspecției Judiciare a fost invalidat prin decizia plenului CSM. În cazul războilui dus de instituția condusă de Oana Schmidt Hăineală cu o parte a presei, traseul este exact invers. Oana Hăineală s-a antepronunțat, în cazul unor instituții de presă care îi criticau activitatea și a unui site care reproșa politizarea Justiției. Șefa CSM a anunțat cu două zile înaintea plenului că va trimite Inspecția Judiciară să cerceteze campaniile împotriva Justiției duse de Antena 3, lumeajustitiei.ro și DeCeNews.ro.

LISTA NEAGRA A JUSTITIEI BASISTE.ZECI DE JUDECATORI SI UN MEMBRU CSM, LA MANA INTERLOPILOR!

2 aug.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) stă de două luni pe masă cu un raport al Inspecţiei Judiciare care arată că distribuirea dosarelor la Tribunalul Bucureşti s-a desfăşurat după regulile unei grupări criminale organizate.

Costache-Antonela_judecator-500x333

Verificările solicitate Inspecţiei Judiciare de un membru CSM, au devenit între timp probă în dosarul trimis în instanță de DNA încă din 8 iulie, dar nu a fost pus încă pe rol de Secţia pentru judecători a CSM.

Conform raportului, câteva sute de „dosare-victimă” au fost înlocuite cu „dosare-ţintă” la completele cu judecători coruptibili. Peste 20 de disjungeri din dosarul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorca Dinu îi vizează pe avocaţii Petre Buneci, Doina Lupu, Luiza Dragne, pe judecătorii Geanina Teodorovici, Dumitriţa Piciarcă, Elena Ursulescu, Veronica Cîrstoiu, dar şi pe procurorul Florentina Gavadia, membru CSM.

Sursa Zilei a scris încă din luna decembrie despre modul în care Dumitru Creştin a fugit înainte de percheziţiile DIICOT în casa acestuia, unde procurorii l-au găsit în timpul acţiunii pe fiul judecătoarei, căsătorit cu fiica omului de afaceri, inculpat în dosarul bancherilor.
Procurorii anticorupţie invocă în rechizitoriul judecătoarelor Antonela Costache şi Viorica Dinu şi numele fostului şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, dintr-o înregistrare ambientală, fără ca DNA să-l fi citat vreodată pentru explicaţii. Fostul şef al Vămii Agigea, Liviu Durbac, este descris de procurorii anticorupţie ca fiind într-o „relaţie intimă” cu fostul preşedinte al Secţiei a II-a Penală de la Tribunalul Bucureşti, Antonela Costache. Conform rechizitoriului, Durbac a plasat la Tribunal o plângere în favoarea lui Dan Stroe, director de achiziţii în ANAF, cercetat de DIICOT în dosarul cu cea mai mare fraudă de pe piaţa comunitară, alături de clanul Butoane şi familia senatorului Cezar Măgureanu, plângerea fiind redactată de avocatul Petre Buneci.

Procurorii invocă numele unui membru CSM dintr-o interceptare ambientală, fără să-i fi cerut vreodată explicaţii oficiale.

De asemenea, în contextul convorbirii ambientale din 23.02.2013 (procesul verbal de redare – volumul 12, filele 307 – 328), inculpata CÎRLAN ANGELA a susţinut faţă de martora denunţătoare că ar fi putut să finalizeze obţinerea beneficiului promis inculpatului AMZA VALENTIN prin traficarea pretinsei sale influenţe asupra unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti: „chestia asta o făceam la şase cu GAVADIA…[…]… Cu procuroarea…[…]… Pot să vorbesc … Aşa. Pot, da. Pot să vorbesc cu GAVADIA, înţelegi tu? Din primă instanţă, să nu-i dăm mult. Îi dăm vreo două, trei mii! Să-i dea cu suspendare (…)

Rechizitoriu DNA, pagina 117

Raportul Inspecţiei Judiciare demonstrează sute de manipulări ale Sistemului ECRIS

Judecătoarele Viorica Dinu și Antonela Costache, coborând din duba Poliției

Procurorii anticorupţie vorbesc în rechizitoriul celor două judecătoare de la Tribunalul Bucureşti despre constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup infracţional organizat al cărui scop era manipularea sistemului informatic ECRIS şi „dirijarea” dosarelor plătite la magistraţii coruptibili. Conform DNA, „dirijarea” unui dosar presupunea fraudarea sistemului informatic cu complicitatea mai multor funcţionari ai instanţei, în condiţiile în care cele două secţii penale ale Tribunalului erau la serviciu alternativ.
O primă metodă de fraudare presupunea, conform specialiştilor citaţi de DNA, alegerea unui „dosar-victimă” care era deja repartizat în mod aleatoriu de sistemul informatic la completul dorit, acest din urmă dosar fiind „deposedat” de elementele esenţiale (părţi şi obiectul cauzei) care erau substituite cu datele din „dosarul-ţintă”. Ulterior, „dosarul-victimă” era fie supus din nou procesului de repartizare aleatorie (dacă „dosarul-ţintă” nu fusese deja repartizat în sistem), fie substituit „dosarului-ţintă” (cu care inversa identitatea dacă „dosarul-ţintă” fusese deja repartizat în sistem).
O a doua metodă de fraudare a fost posibilă prin alocarea unui termen suficient de scurt (0-1 zile, 1-3 zile, ori 2-4 zile) pentru distribuirea dosarului, încât să nu existe decât un singur complet la care dosarul să poată ajunge, fiind încălcate astfel toate regulile privind repartizarea aleatorie.

Avocatul Dan Petre, corupătorul cu scrupule, a dezvăluit DNA „filierele” concurente

Într-o convorbire interceptată ambiental de DNA pe 18 ianuarie 2013, avocatul Dan Petre le-a dat procurororilor indicii pentru descoperirea altor „filiere” prin care sentinţele erau vândute infractorilor. Discuţia a fost purtată de avocatul Petre, în prezenţa soţiei sale, cu judecătoarea Viorica Dinu.

Dincolo de faptul că această discuţie abundă în referiri ale inculpaţilor la alte „filiere” de corupţie judiciară cu care amândoi au interacţionat în trecut (fiind menţionate numele „MEDA”, „SILVIA”, judecătorul „URSULESCU”, avocatul „LUIZA”, judecătorul „GEANINA”, „LUPU”, judecătorul „IULIAN” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), transpare că între cei doi interlocutori există o conivenţă veche şi extrem de uzitată pentru mită

Rechizitoriul DNA

Procurorii au redat în actul de acuzare fragmentul în care Daniel Petre povestea cum grefierul Sorin Vasilescu, din subordinea judecătoarei Antonela Costache, încerca să-l scoată din „ecuaţie” în cazul eliberării lui Dinel Staicu.

Sorin Vasilescu s-ar fi folosit faţă de inculpata Alina Elena Răducan de invocarea relaţiei infracţionale pe care o avea cu judecătoarea Antonela Anemary Costache, astfel că ar fi afirmat „ eu cu Antonela Costache …. este şefa mea şi sunt aşa!”, după care ar fi spus „da, am vorbit cu şefa. Se rezolvă. O sută pentru ea şi cincizeci pentru mine”. În raport cu modul în care a procedat Sorin Vasilescu, inculpatul Daniel Petre şi-a exprimat îngrijorarea faţă de lipsa de discreţie manifestată de susnumit, menţionând „ doamnă, dacă ştii cum vorbeşte de ea!”. Rechizitoriul DNA

Studiu de caz: dosarul eliberării lui Dinel Staicu

Din raportul întocmit de specialistul IT al Inspecţiei Judiciare (filele 450-597, volumul 19) au rezultat următoarele:

• la ora 13: 14 au fost introduse datele referitoare la obiectul dosarului, respectiv menţinere măsură arestare preventivă (id=2771);

• la ora 13:34 au fost efectuate modificări la rubrica dosar component, cu menţiunea „1369/1/2010, 45 volume” şi creşte complexitatea;

• la ora 13:35 au fost efectuate modificări la rubrica dosar component, cu menţiunea „1369/1/2010, 1 volum” şi scade complexitatea;

• la ora 13:35 a fost efectuate ştergeri la rubrica dosar component, cu menţiunea „1369/1/2010, 1 volum” şi creşte complexitatea;

• la ora 14:15 au fost efectuate modificări la rubrica termen distribuire dosar, cu menţiunea „0 săptămână (între 5 şi 7 zile)” (id=3).

În consecinţă, s-a reţinut că dosarul putea fi repartizat unui complet de judecată în zilele de 19.01.2013 (sâmbătă, nu era disponibil niciun complet), 20.01. 2013 (duminică, nu era disponibil niciun complet) şi 21.01.2013 (luni, era disponibil doar completul C8R, compus din judecătorii Costache Antonela Anemary, Şipoteanu Cleopatra Ioana şi Dinu Viorica).

Cum se combină un complet până la reuşită. Viorica Dinu „pasa” banii la Curtea de Apel Bucureşti

Sorin Vasilescu i-a dat, la începutul acestui an, avocatei lui Dinel Staicu, două foi cu însemnări importante ale unui judecător ca garanţie pentru reuşita sentinţei de eliberare în cazul omului de afaceri judecat pentru mai multe infracţiuni economice, reîncarcerat după fuga din ţară „… o să intre doamna TERCEANU …[n.n. fostă TEODOROVICI]… în locul lui domnu’ UDROIU. Doamna CIUPERCĂ vrea să… o să facă… ă… facă abţinere”, „STEGARU n-o să… o să fie de acord şi o să rămână şi în locul doamnei CIUPERCĂ, o să intre doamna BOMBOŞ. O să fie BOMBOŞ cu doamna TERCEANU”.
“Pe una dintre acele coli, erau menţiuni tehnoredactate la calculator cu privire la dosarul inculpatului NUŢU (fost STAICU) DINEL, termenul de judecată stabilit pentru data de 11.02.2013, pentru judecarea recursului de către Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală, precum şi numele judecătorilor care intrau în completul de recurs de la acea dată, fiind vorba despre judecătorii CIUPERCĂ, UDROIU şi STEGARU. Acea coală de hârtie conţinea menţiuni specifice formatului ECRIS. Pe aceeaşi coală de hârtie era încercuit cu pixul numele judecătorului UDROIU şi era consemnat olograf numele unui alt judecător, respectiv, TERCEANU GEANINA, ceea ce însemna că aceasta urma să intre în completul de recurs în locul judecătorului UDROIU. Pe cea de-a doua coală de hârtie (nu mai ţin minte dacă era o coală întreagă sau era o bucată de hârtie) era scris olograf cu pix având mină de culoare albastră că judecătorul CIUPERCĂ va formula cerere de abţinere, înainte de judecarea recursului în dosar şi că în locul acelui judecător urma să intre judecătorul BOMBOŞ OTILIA. De asemenea, mai era consemnat olograf faptul că „cu STEGARU o să vedem ce o să facem”. În momentul în care a citit acele două înscrisuri, inculpatei nu i-a venit să creadă că ar putea fi real ceea ce era consemnat şi chiar a afirmat că nu credea că se pot schimba completele de judecată în acea manieră. RĂDUCAN ILEANA ALINA nu a aflat dacă scrisul de pe cele două bucăţi de hârtie aparţinea grefierului VASILESCU SORIN sau unei alte persoane, însă BOBOCEL BOGDAN MARIAN i-a relatat că VASILESCU SORIN a ieşit având în mână acele două înscrisuri din biroul de la etajul 4, după care l-a condus la ieşirea din spate, destinată judecătorilor”.

Sorin Vasilescu a fost şi cel care i-a dus judecătoarei Viorica Dinu 40.000 de euro şi i-a cerut ajutorul „în vederea înmânării unei sume de bani către judecătorul BOMBOŞ ANA OTILIA, cu ajutorul judecătorului TERCEANU (fostă TEODOROVICI) GEANINA: „Şi mi-a zis ca să vorbim pe scurt cu dumneavoastră, să-i spuneţi lu’ doamna TEODOROVICI, ca să-i dau eu banu’ …[neinteligibil]… BOMBOŞ şi ăsta… doamna BOMBOŞ”. Grefierul a relatat că a primit asigurări de la şefa sa că demersul este sigur: „Lu’ ANTONELA.”, „Şi am întrebat-o: «E sigură? Să nu facem tâmpenie» A zis că: «Da, e sută la sută sigur»”. Se înţelege, din cuprinsul discuţiei, că VASILESCU SORIN i-a remis o sumă de bani judecătorului DINU VIORICA: „Şi vroiam să vorbesc cu dumneavoastră, să-i luaţi dumneavoastră… legătura cu doamna… Se poate?”, aceasta din urmă acceptând propunerea primită.

NUP pentru noul preşedinte al Secţiei a 2-a Penală de la Tribunalul Bucureşti

Procurorii DNA au decis că nu există probe care să demonstreze că Ioana Şipoteanu, judecătorul care a preluat de la Antonela Costache mandatul de preşedinte al Secţiei a II-a Penală de la Tribunalul Bucureşti, a primit bani pentru eliberarea lui Dinel Staicu, în situaţia în care judecătoarele deja arestare în acest caz au fost interceptate în timp ce plănuiau împărţirea banilor cu colega de complet, dar şi cu judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti.

La DNA a cântărit şi declaraţia dată de fostul şef al grefierilor de la Secţia a II-a Penală, Peter Fodor, care a devenit între timp judecător la Deva.

„În cazul în care martorul şi Antonela Costache lipseau de la serviciu, repartizarea aleatorie era realizată de către doamna judecător Ioana Cleopatra Şipoteanu sau de domnii judecători Raul Alexandru Nestor, Monica Graţiela Constantin. Înainte de a avea loc această repartizare la nivel de secţie, se făcea o primă repartizare între cele două secţii penale ale Tribunalului Bucureşti. În acest sens, fiecare dintre cele două secţii penale făceau de serviciu alternativ, câte o zi. La Secţia a II-a penală, acea repartizare iniţială era făcută de către grefierii registratori Andreea Păunescu (fostă Bîrlea) şi Iulia Neamţu, iar la Secţia I-a penală, de către Petronela Stănilă şi Georgiana Ilie. Aproximativ pe la sfârşitul anului 2011, martorul a constatat, în calitate de grefier şef, că au existat mai multe situaţii în care anumite complete de judecată de la Secţia a II-a penală, care trebuiau să se pronunţe pe măsura arestării preventive, nu au avut la termen dosarul şi au trebuit să amâne cauza. A făcut nişte investigaţii personale şi a ajuns la bănuiala că grefierul Sorin Vasilescu dosea anumite dosare, pentru ca instanţa să nu se poată pronunţa şi să se obţină amânări”.

CSM fusese alertat de colegii Antonelei Costache

„Astfel de situaţii s-au regăsit în informarea pe care doamna judecător SARU ANCA a adresat-o Consiliului Superior al Magistraturii. Ca atare, în momentul în care a fost întocmită acea informare, la care a contribuit şi martorul, avea cunoştinţă de faptul că acele repartizări ale cauzelor erau cauzate de greşeli intenţionate ale judecătorului COSTACHE ANTONELA ANEMARY. Nu a cunoscut care erau motivele pentru care preşedintele Secţiei a II-a penale încălca în mod intenţionat în privinţa unora dintre dosare principiile repartizării aleatorii, în modalitatea la care m-am referit mai sus. Martorul nu a luat cunoştinţă ca, în afară de termenul din 21.01.2013 din dosarul nr. 19797/300/2010/a13, să se fi operat în sistemul ECRIS, în alte dăţi în care s-a judecat recursul la Secţia a II-a penală, modificări ale valorii complexităţii anumitor complete de judecată, aşa cum s-a procedat în împrejurările relatate anterior. Opinia martorul a fost în sensul că, atât în respectivul dosar, dar şi în alte cauze care au ca obiect recursul la măsurile preventive, parametri de timp care ar trebui selectaţi în sistemul informatic la repartizarea în cadrul secţiei ar trebui să fie de maxim 3 zile, cu excepţia situaţiilor în care, în acel interval de timp, nu ar existat potrivit planificării şedinţelor de judecată cel puţin două complete de judecată pe care sistemul informatic să aibă posibilitatea să le aleagă. Martorul a precizat că în situaţia în care, după ce s-a realizat o repartizare a unei cauze prin sistemul informatic ECRIS, se intervine în sistem şi se modifică datele implementate iniţial la obiectul principal al dosarului, în mod automat, sistemul informatic modifică datele care au fost consemnate iniţial la menţiunea parametri repartizare dosar, în sensul că şterge parametrul de timp alocat iniţial astfel că, dacă s-a făcut o asemenea modificare, la acest parametru apare pur şi simplu o liniuţă”.

Marţi şi miercuri, completele cu dedicaţie la Curtea de Apel Bucureşti: „… eu ţi-am spus de la început! marţi, miercuri, a-ntâia, vineri a doua!”

(..). dacă ai norocu’ să cazi unde trebuie…. Să-i spui, să-i spui: <>. Şi cu asta basta! Dacă cade în altă zi, ce să fac? Nu avem ce să-i facem

Angela Cîrlan (intermediar), către o rudă a interlopului Cristofor

Cele două judecătoare judecate pentru corupţie au dezbătut pe 19 decembrie 2012 stadiul demersurilor făcute pe lângă magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti, care judecau recursurile în cele trei dosare în care fuseseră plătite sume importante de bani. Din dialog a reieşit că Viorica Dinu se prevala de influenţa pe care pretindea că o are asupra respectivilor magistraţi, în special, prin intermediul judecătorului Antoneta Nedelcu.

Astfel, privitor la dosarul nr. 7875/2/2012, având ca obiect contestaţia la executare formulată de S.C. MOBINS S.A., COSTACHE ANTONELA ANEMARY a întrebat „da’ tu la cine te-ai dus, la Antoaneta, pentru ăsta?”, iar DINU VIORICA a răspuns afirmativ şi a precizat că ar fi stabilit cu judecătorul NEDELCU ANTONETA să procedeze în următorul mod: „vorbim cu Veronica (n.n. judecătorul CÎRSTOIU VERONICA), ca să intre invers

Rechizitoriul DNA

Un judecător explodează în timpul procesului la Curtea de Apel Bucureşti: „Să audă şi cei care înregistrează neautorizat şedinţa”

În timpul unui proces, desfășurat în urmă cu o săptămână, în care sunt judecaţi pe fond mai mulţi interlopi din Sinteşti într-un dosar instrumentat de DIICOT Călăraşi, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran, de la Curtea de Apel Bucureşti, a surprins audienţa prin atitudinea extrem de dură împotriva procurorului care făcuse urmărirea penală şi şi-a înlocuit colega judiciaristă în sala de judecată. „Domnule grefier, vă rog să citiţi mai tare ca să se audă în sală şi pentru cei care înregistrează această şedinţă fără drept şi o folosesc apoi în alte scopuri! Dar o să mă ocup şi de acest aspect!”, remarcând lipsa de continuitate a reprezentării Ministerului Public şi făcând apel la o posibilă eliberare a arestaţilor care ar fi putut sta până atunci nevinovaţi în boxă.

Nu-i cunosc pe acei oameni care îmi pomenesc numele la DNA. De altfel, nu am fost chemată niciodată la DNA pentru a da lămuriri.

Florentina Gavadia
fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 și actual membru al CSM.

Sursa:sursazilei.ro/

TARA PROCURORILOR BASISTI.GOGONA TURBATA ,OANA HAJNAL ,”PUPILA”LUI BASESCU,FOLOSESTE CSM,CA ARMA PERSONALA IMPOTRIVA DE CE NEWS,ANTENA 3 SI LUMEA JUSTITIEI SESIZAND INSPECTIA JUDICIARA DAR SI CNA CU PRIVIRE LA PRESUPUSELE CAMPANII DE PRESA LA ADRESA”INDEPENDENTEI JUSTITIEI!”

30 iul.

Caz unic în Justiția din România. Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară, dar și CNA, cu privire la presupusele campanii de presă la adresa “Independenței Justiției” duse de De Ce News, Antena 3 și Lumea Justiției. De remarcat în această acțiune este faptul că sesizarea a fost făcută nu de Plenul CSM, ci de Secția de procurori condusă de președintele acesteia, doamna Oana Schmidt Hăineală.

1359704820haineala

În plină vacanță judecătorească, Secţia pentru procurori din cadrul CSM a decis cu unanimitate de voturi, prin Hotărârea nr. 341 din data de 29 iulie, 2013, sesizarea Inspecţiei Judiciare pentru “dispunerea şi efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a promovării în spaţiul public, începând cu data de 25 iulie a.c., prin intermediul postului de televiziune Antena 3, precum şi a unor publicaţii on-line (“DC News” şi “Lumea Justiţiei.ro”, n.r.), a unor afirmaţii de natură a aduce atingere independenţei justiţiei, la adresa procurorilor DNA, a instituţiei DNA şi a sistemului judiciar în ansamblul său, în contextul instrumentării cauzei privind pe inculpatul Sorin Alexandrescu şi alţii”.
Iata comunicatul CSM din data de 29 iulie 2013:

“In sedinta de astazi, 29 iulie 2013, Sectia pentru procurori a CSM a hotarat cu unanimitate:

1.Sesizarea Inspectiei Judiciare pentru dispunerea si efectuarea unor verificari cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, ca urmare a promovarii in spatiul public, incepand cu data de 25 iunie a.c., prin intermediul postului de televiziune Antena 3, precum si a unor publicatii on-line, a unor afirmatii de natura a aduce atingere independentei justitiei, la adresa procurorilor DNA, a institutiei DNA si a sistemului judiciar in ansamblul sau, in contextul instrumentarii cauzei privind pe inculpatul Sorin Alexandrescu si altii;

2.Sesizarea Consiliului National al Audiovizualului, cu privire la posibila incalcare de catre postul de televiziune Antena 3, a prevederilor art. 30, art. 40 alin. 1-3 si art. 43 alin. 1-2 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a audiovizualului”.

Hotararea nr. 341 a Sectiei pentru procurori a CSM seamana cu un rechizitoriu

La o citire in detaliu a deciziei Sectiei pentru procurori a CSM, in posesia careia am intrat, observam ca Hotararea referitoare la sesizarea Inspectiei Judiciare si a CNA seamana mai degraba cu un rechizitoriu.

Astfel, potrivit Hotararii nr. 341 din data de 29 iulie 2013, in cadrul Sedintei pentru procurori au fost “analizate” datele si informatiile transmise de Lumeajustitiei.ro, Antena 3 si DC News, despre care membrii CSM au stabilit ca au fost promovate mesaje cu caracter denigrator la adresa procurorilor anticoruptiei, a institutiei DNA si a sistemului judiciar.

In Hotarare nu doar ca este criticat modul in care este tratat subiectul in cadrul emisiunilor de la Antena 3 si in cuprinsul articolelelor de pe Lumeajustitiei.ro si DC News, dar membrii Sectiei pentru procurori ai CSM se exprima si cu privire la afirmatiile pe care le fac invitatii de la emisiunile Antenei 3, catalogandu-le drept manipulatoare si speculative:

“In sedinta din data de 29 iulie 2013, Sectia pentru procurori, analizand datele furnizate in cadrul rapoartelor de monitorizare a presei, a constatat urmatoarele:

Incepand cu data de 25 iunie 2013, prin intermediul postului de televiziune Antena 3, precum si a publicatiilor on-line DC News si Lumeajustitiei.ro, au fost promovate unele mesaje cu caracterv denigrator la adresa procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, a institutiei Directiei Nationale Anticoruptie si a sistemului judiciar in ansamblul sau, in contextul extinderii cercetarilor efectuate de aceasta structura de parchet si inceperii urmaririi penale fata de persoana juridica SC Antena 3 SA, in sarcina careia s-a retinut complicitate la infractiunea de santaj.

Sectia pentru procurori apreciaza ca elemente din mesajul public al reprezentantilor postului de televiziune Antena 3, audiati ca martori in cadrul acestei proceduri penale, a moderatorilor, precum si celorlalti invitati aflati in raporturi contractuale cu institutiile grupului INTACT sau colaboratori constanti ai emisiunilor postului de televiziune Antena 3, au fost concertate in sensul evident de a decredibiliza profesional si institutional procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, de a acredita ideea unei comenzi politice in legatura cu o ancheta penala aflata in derulare, in care institutia Antena 3 are calitatea de inculpat si de a submina si sfida – atat prin limbaj cat si prin atitudine – autoritatea judecatoreasca ca putere a statului consacrata constitutional.

Demersul public sustinut de moderatorii si invitatii din cadrul emisiunilor postului de televiziune Antena 3, precum si publicatiile on-line Lumeajustitiei, DC News si editorii acestora, promovati – de altfel, de-a lungul timpului – in cadrul emisiunilor de la Antena 3, este de natura a altera/diminua increderea societatii in actul de justitie si de a genera presiuni nepermise asupra procurorilor si institutiei care instrumenteaza acest caz, avand drept consecinta afectarea independentei sistemului judiciar si a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie.

Actiunea publica singulara, localizata la nivelul institutiilor trustului INTACT, a publicatiilor si vectorilor de opinie proprii sau colaboratori ai acestuia, grefata exclusiv pe o ancheta penala care vizeaza persoane fizice si juridice din cadrul trustului este argumentata de catre reprezentantii si invitatii emisiunilor postului de televiziune Antena 3 de o maniera manipulatoare si speculativa prin presupuse “abuzuri savarsite de procurorii DNA” precum si prin inducerea la nivelul societatii a unei false temeri ca “DNA intentioneaza sa dea o lovitura mortala presei libere”.

Demersul evident de dezinformare si deplasare a atentiei opiniei publice asupra unei false probleme, superioara ca potential de gravitate – din perspectiva unui stat democratic autentic si a interesului general al societatii – unei anchete penale privind infractiunile de santaj si complicitate la santaj, reprezinta o diversiune periculoasa ce atenteaza la insasi esenta valorilor a caror amenintare este promovata.

In acelasi registru se inscrie si demersul de deformare a perceptiei publice privind institutia apararii independentei justitiei si a sistemului judiciar ca prerogativa constitutionala a Consiliului Superior al Magistraturii. Devierea atentiei publice – prin interventiile televizate din cadrul emisiunilor transmise de postul de televiziune Antena 3 in perioada 26 – 29 iulie, precum si a articolelor publicate de publicatia on-line la data de 26 iulie, respectiv 28 iulie 2013 – asupra unor persoane ce detin functii de demnitate publica sau institutii investite prin Constitutie si legi organice cu responsabilitati in apararea independentei sistemului judiciar, prin acreditarea ideii exercitarii atributiilor intr-o maniera neconcordanta cu legea, reprezinta o forma de agresiune impotriva credibilitatii si imaginii institutiilor sistemului judiciar.

Raportat la elementele mai sus-mentionate, considerand ca acestea construiesc un scenariu cu potential major de afectare atat a independentei sistemului judiciar in ansamblul sau, cat si a magistratilor care instrumenteaza aceasta cauza, creand de asemenea, o presiune ce are drept scop intimidarea si decredibilizarea institutiilor din justitie si a corpului magistratilor romani, inacceptabila intr-un stat de drept, Sectia pentru procurori, apreciaza ca se impune sesizarea Inspectiei judiciare in vederea efectuarii de verificari, pentru a se stabili daca, prin acestea, s-a adus atingere independentei justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia si inclusiv a sistemului judiciar.

Totodata, vazand dispozitiile imperative ale art.43 din Decizia nr.220/2011 privind Codul de reglementare a audioviziualului, conform carora “Radiodifuzorii trebuie sa evite sa aduca atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile unor cauze aflate pe rol in justitie sau in curs de cercetare, prin comentariile si luarile de pozitie proprii sau ale invitatilor, inclusiv ale avocatilor partilor”, precum si cele ale alin. (2) din acelasi articol, potrivit carora “Radiodifuzaorii nu pot difuza emisiuni realizate sau moderate de catre persoane invinuite sau inculpate in care se discuta aspecte de cazul personal aflat in cercetare sau pe rolul instantelor de judecata”, Sectia pentru procurori va dispune sesizarea Consiliului National al Audiovizualului, cu privire la posibila incalcare de catre postul de televiziune Antena 3 a prevederilor art. 30, art. 40 alin. 1-3 si art. 43 alin. 1-2 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a audioviziualului.

Fata de cele expuse, in temeiul art. 53 alin. (1) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrarilor de inspectie de judiciara de catre Inspectia judiciara, aprobat prin Hotararea nr.1027/2012 a Plenului Consiliului Superior al magistraturii, prin vot direct si secret, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenti,

Hotaraste

Art.1 – Sesizarea Inspectiei Judiciare pentru dispunerea si efectuarea unor verificari cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, ca urmare a promovarii in spatiul public, incepand cu data de 25 iunie 2013, prin intermediul postului de televiziune Antena 3, precum si a unor publicatii on-line, a unor afirmatii de natura a aduce atingere independentei justitiei, la adresa procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, a institutiei Directiei Nationale Anticoruptie si a sistemului judiciar in ansamblul sau, in contextul instrumentarii cauzei privind pe inculpatul Sorin Alexandrescu si altii.

Art.2 – Sesizarea Consiliului National al Audiovizualului, cu privire la posibila incalcare de catre postul de televiziune Antena 3 a prevederilor art. 30, art. 40 alin. 1-3 si art. 43 alin. 1-2 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a audiovizualului.

Art.3 – Prezenta hotarare se inainteaza Inspectiei judiciare si se transmite Consiliului National al Audiovizualului, cu solicitarea adoptarii masurilor prevazute de lege”.

„GORGONA TURBATA” DIN FRUNTEA CSM,PROCURORUL OANA HAJNAL,PUPILA LUI BASESCU A CERUT INSPECTIEI JUDICIARE SA VERIFICE PRESA,INCLUSIV ANTENA 3!CE FAC „MOLUSTELE”USL CARE AU AJUNS LA PUTERE DATORITA CURENTULUI ANTIBASESCU!,STAU LA PLAJA SI ISI UMPLU MATU’?!

26 iul.

Consiliul Superior al Magistraturii cere Inspecției Judiciare să verifice dacă presa, inclusiv Antena 3, a exercitat presiuni asupra Justiției prin materialele despre ancheta procurorilor cu privire la persoana juridică a Antenei 3, transmit televiziunile de știri.

1359704820haineala

Potrivit Agerpres, CSM cere Inspecției să apere independența sistemului judiciar, având în vedere ”ultimele evoluții apărute în mass-media” referitoare la ancheta procurorilor ce vizează Antena 3.

PRESEDINTA CSM,OANA HAJNAL LA MANA „GORGONEI YURBATE”A LUI BASSESCU,MONICA GHERGHESCU MACOVEI):CSM NU -L POATE VERIFICA PE PONTA,DAR MACOVEI ,FOLOSESTE MANEVRA CA „MUNITIE”PENTRU SABOTAREA MCV!

12 iul.

Președintele CSM, Oana Hăineală, a dispus trimiterea sesizării formulate de grupul ”reformiștilor” din PDL către Inspecția Judiciară. Aceasta urmează să verifice dacă premierul Victor Ponta a intervenit în Justiție în cazul Bolintineanu. Atribuțiile IJ însă, prezentate la art 74. din legea 317/2004, arată că Inspecția nu poate dispune cercetări decât în ceea ce-i privește pe judecători, procurori și membri ai CSM.

În acest timp, președinții CSM și ICCJ, Oana Hăineală și Livia Stanciu, se află la Bruxelles pentru a purta discuții cu reprezentanții Comisiei Europene, pe marginea viitorului raport MCV. Consilierul președintelui Traian Băsescu, Sebastian Lăzăroiu, anticipează că ”imixtiunea” în Justiție a prim-ministrului va apărea în raportul Comisiei din iarnă.

haineala-si-macovei-la-bruxelles-310x188

Regulamentul de funcționare a Inspecției Judiciare arată că aceasta face cercetări dispuse de plenul CSM. În acest caz, este puțin probabil ca plenul CSM să se fi reunit pentru a transmite sesizarea în cauză, mai ales că șefa Consiliului se află în vizită la Bruxelles.

Manevră pentru sabotarea raportului MCV

Specialiști în domeniul judiciar consultați de site-ul DeCe News spun că Inspecția ar putea, cel mult, în ceea ce-l privește pe premier, să emită un raport prin care să apere reputația magistraților. Aceeași experți atrag atenția că un astfel de incident, provocat de simpatizanții lui Traian Băsescu, va afecta raportul MCV pe Justiției. Problema ar putea fi amortizată de Ministrul Justiției, dacă, de data aceasta, Comisia Europeană va cere un punct de vedere părții române, înaintea publicării raportului Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Într-un scenariu care aduce aminte de publicarea MCV-ului din ianuarie, figuri importante ale sistemului juridic românesc poposesc la Bruxelles, de data aceasta într-un moment ce se juxtapune cu acuzațiile ce i se aduc premierului României. Presiunile anumitor instituții asupra sistemului juridic au fost punctul nevralgic al raportului de la începutul anului. Oana Hăineală și Livia Stanciu s-au văzut, joi, cu secretarul general adjunct al CE, Michel Servoz, birou al Comisiei care se ocupă direct de redactarea raportului din iarnă. Chiar Sebastian Lăzăroiu, consilierul președintelui, asociază alegațiile cu privire la Victor Ponta cu raportul MCV. ”Nu știu de ce, dar imixtiunea premierului în ancheta de la Bolintineanu o să apară și în MCV”, scria sfătuitorul președintelui, miercuri, pe Facebook.

Art. 317/2004 privitor la regulamentul de funcționare a Inspecției Judiciare: ”Art. 74 (1) Inspectorii judiciari au următoarele atribuţii:

a) în materie disciplinară, dispun şi efectuează cercetarea disciplinară în vederea exercitării acţiunii disciplinare faţă de judecători, procurori, inclusiv faţă de cei care sunt membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi faţă de magistraţii asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile prezentei legi

f) efectuează, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, verificări privind condiţia bunei reputaţii, pentru judecătorii şi procurorii în funcţie;

g) efectuează verificările dispuse de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru soluţionarea cererilor privind apărarea reputaţiei profesionale şi a independenţei judecătorilor; prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul cuprinzând rezultatul verificărilor”

OANA HAJNAL SEFA CSM-UL BASIST O SARIT CA ARSA SI L-O RECLAMAT PE VICTOR PONTA LA INSPECTIA JUDICIARA LA CEREREA GORGONEI TURBATE A LUI BASESCU ,MONICA GHERGHESCU(MACOVEI)!

11 iul.

Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat astăzi Inspecţia Judiciară să verifice dacă independenţa justiţiei a fost afectată în urma declaraţiilor premierului Victor Ponta privind ancheta pentru posibile cazuri de corupţie şi fraudă la bacalaureatul susţinut la Liceul “Bolintineanu” din Capitală.

oana-haineala-2

Preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, a dispus transmiterea către Inspecţia Judiciară a scrisorii semnate de Monica Macovei, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Ionuţ Popescu, Cristian Preda şi Sever Voinescu, referitoare la declaraţiile premierului Victor Ponta privind ancheta în cazul de la Liceul “Dimitrie Bolintineanu”. Aceasta cere Inspecției Judiciare să facă verificări în ceea ce priveşte apărarea independenţei justiţiei.

Monica Macovei, Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Ionuţ Popescu, Cristian Preda şi Sever Voinescu au trimis, marţi, o scrisoare preşedintelui CSM în care cereau sesizarea Inspecţiei Judiciare în legătură cu declaraţiile premierului Victor Ponta privind ancheta în cazul de la Liceul “Bolintineanu”.

Semnatarii scrisorii i-au solicitat preşedintelui CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară şi să exprime o poziţie publică a CSM cu privire la declaraţiile premierului Victor Ponta făcute în cursul anchetei din dosarul privind posibile cazuri de corupţie şi fraudă la bacalaureat de la Liceul “Bolintineanu”, precum şi să analizeze “impactul asupra independenţei justiţiei al acestor declaraţii, care par a fi determinat oprirea audierii unor persoane şi modificări ale strategiei în ancheta penală“.

Europarlamenatrul PDL Monica Macovei a prezentat pe blogul său conţinutul acestei scrisori, în care arată că, potrivit raportului Comisiei Europene (CE) de monitorizare pe justiţie şi anticorupţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), publicat în ianuarie 2013, independenţa justiţiei în România a devenit o temă de îngrijorare profundă la nivelul Comisiei începând cu vara lui 2012. “Comisia atrage atenţia în mod explicit că «una dintre preocupările majore a fost dovada clară a exercitării de presiuni asupra instituţiilor judiciare şi a lipsei de respect pentru independenţa sistemului judiciar» şi că, în ciuda recomandărilor din raportul din vara lui 2012 al Comisiei, «atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat»”, se precizează în scrisoare.

Semnatarii consideră că sesizarea Inspecţiei Judiciare şi asumarea unei poziţii publice a Consiliului Superior al Magistraturii în legătură cu afirmaţiile şi acţiunile premierului “sunt necesare pentru a apăra separaţia puterilor în stat şi a consolida independenţa şi eficienţa justiţiei”.“Credem că declaraţiile Primului ministru au urmărit încălcarea independenţei magistraţilor şi discreditarea unei intervenţii legitime a statului în ceea ce pare a fi un caz grav de corupţie în învătământ”, au arătat Macovei, Baconschi, Papahagi, Popescu, Preda şi Voinescu în scrisoare.

Parchetul Tribunalului Bucureşti face cercetări pentru fapte de corupţie la Liceul “Dimitrie Bolintineanu” din Capitală, directoarea unităţii de învăţământ, Costica Vărzaru, demisă din funcţie după începerea anchetei, fiind arestată preventiv pentru trafic de influenţă.

MARE ZARVA,MARE LA CSM VOR FI AUDIATI MARTI,CANDIDATII PENTRU SEFIA PARCHETELOR !

2 iul.

Candidaţii pentru şefia parchetelor, audiaţi marţi la CSM.

csm-sediu-thomas-dan

Marius Iacob, propus de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror-şef adjunct al DNA, şi generalul maior Ion Vasilache, propus procuror şef al Secţiei Parchetelor Militare, vor fi intervievaţi, marţi, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), informează Mediafax.

Alături de cei doi magistraţi vor fi intervievate şi Camelia Sutiman, propusă de ministrul Justiţiei pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), şi Simona Brădiceanu, propusă pentru funcţia de procuror şef al Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul PICCJ.

Cei patru candidaţi la funcţiile de conducere din DNA şi Parchetul General îşi vor susţine, timp de 30 de minute, proiectele de management în faţa Secţiei pentru procurori a CSM, după care vor răspunde timp de 75 de minute întrebărilor.

%d blogeri au apreciat: