Tag Archives: DETINUT POLITIC

CAB A AMANAT PENTRU VINERI,24 IUNIE,PRONUNTAREA UNEI DECIZII PE CEREREA DNA DE ACORDARE A UNI SPOR DE PEDEAPSA LA CEI 4 ANI DE INCHISOARE PRIMITI DE DETINUTUL POLITIC,FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE!

20 iun.

Curtea de Apel Bucureşti a amânat vineri, pentru 24 iunie, pronunţarea unei decizii pe cererea DNA de acordare a unui spor de pedeapsă la cei patru ani închisoare primiţi de Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat vineri o contestaţie a DNA, după ce Tribunalul Bucureşti a contopit pedepsele primite de Adrian Năstase, fără ca această din urmă instanţă să adauge un spor de pedeapsă la cei patru ani închisoare, aşa cum solicitaseră procurorii.

Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de contopire a pedepselor primite de fostul premier Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de patru ani închisoare, fără ca instanţa să-i adauge un spor de pedeapsă.

‘Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregătire culturală şi politico- ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creşterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că, deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni – anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp, condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială) sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul Năstase Adrian nu se impune sporirea pedepsei de bază şi că aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată, ale comportamentului acestuia (evident în raport de sfera ilicitului penal)’, se arată în motivarea dată de tribunal.

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul ‘Zambaccian’. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

În dosarul ‘Zambaccian’, Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

În dosarul ‘Trofeul calităţii’, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.

Reclame

AURORA ILEA DUMITRESCU,CONDAMNATA IN ANII ’50 IN LOTUL „BEIUSENILOR”CARE A INFRUNTAT BESTIA CU CHIP DE OM,PE CRIMINALUL VISINESCU!

10 aug.

Aurora Ilea Dumitrescu a fost condamnată la şase ani de închisoare în Lotul „Beiuşenilor”. Se întâmpla la începutul anilor 50. Femeia a povestit, în cadrul emisiunii „Realitatea la raport”, întâlnirile cu torţionarul Alexandru Vişinescu.

marturii_visinescu_2_07361900

„Am fost arestată la 19 ani pentru fapte comise la 16 ani. Am fost ridicaţi 29. Am fost într-o noapte ridicaţi, duşi la securitate şi încerca să se facă un lot, să se dea un nume. Foarte mutle loturi au fost create de securitate. Aresta 1-2 şi îi întreba cu cine au mai vorbit şi făcea un grup de 20 de persoane. Pâne ne punea de acord, ne băteau pe toţi. Erau confruntări. La securităţi a fost ceva de nu se poate spune. Nu aveai aer, lumină indirectă, fără bec, fără sobă. Acolo, a început ancheta care a durat un an şi o lună. Asta însemna presiune fizică, presiune morală. După un an au reuşit să înjghebe lotul şi ne-au trimis în judecată. Am primit de la 20 de ani în jos. Eu am primit 6 ani condamnare. Ne rugam la Dumnezeu să scăpăm de securitate să ne facem pedeapsa, crezând că ne facem pedeapsa, neştiind că e doar o prelungire a securităţii. Fiecare închisoare din România avea câte o închisoare mai mică care se numea „neagra” care mereu avea un locatar. Era o celulă fără geam, cu apă pe jos. Intrai dezbrăcat şi desculţ stăteai acolo”, îşi aminteşte Dumitrescu.

Femeia a ajuns apoi la Jilava unde se făcea trierea. Aici l-a întâlnit prima dată pe Vişinescu.

„La Jilava, l-am întâlnit pe Vişinescu. Şi vine şi mă întreabă: „Câţi ani ai?”. Eu, crezând că mă întreabă de vârstă, îi spun că 20. Şi a început să mă înjure că ce condamnare mare. Mi-am dat seama şi i-am zis că am 6, dar nu îi fac. Mi-a zis că mă gândesc că vin americanii. Iar eu îi spun că mai mult se gândeşte el la ei decât mine. Nu a zis nimic. A plecat. Peste 10 minute, m-a luat şi m-a băgat la „neagra”. A doua zi m-au scos. Apoi am plecat la Mislea”, îşi aminteşte Dumitrescu.

Între timp, la Mislea a fost numit director Vişinescu: „Apare Vişinescu director. El nu mă mai ţinea minte, la câte a înjurat el. Mă vede la un moment dat discutam cu o doamnă pe care a început să o înjure că era soţia unui fost ministru. Apoi m-a văzut că eram cu fusta mea. Eram cu zeghea, dar aveam fusta. Zice: „Tu de ce nu eşti în uniformă naţională”. M-am luat cu mâinile de zeghe şi i-am zis: „Dacă asta e uniformă naţională, halal naţie”. Atât mi-a fost. În 10 minute am fost la neagra”.

„Făceau percheziţii să nu furăm aţă şi ace. Eu am lucrat la maşina de cusut. Este jenant, nici nu îţi vine să crezi că ai trecut prin asemenea umilinţe. Nu e vorba de durerea fizică, e vorba de umilinţa ca atare”, mai povesteşte Dumitrescu.

%d blogeri au apreciat asta: