Tag Archives: economie

LIDERUL PNL, CRIN ANTONESCU A ANUNTAT OFICIAL NOMINALIZARILE LUI JOHANNIS, ATANASIU,NICOLAESCU SI BUSOI,LA MAI,ECONOMIE,FINANTE SI SANATATE!

7 feb.

 

 
Antonescu anunţă OFICIAL nominalizările lui Iohannis, Atanasiu, Nicolăescu şi Buşoi la MAI, Economie, Finanţe şi Sănătate 418
Foto: 
 
Update 13.45 – Preşedintele Liderul PNL, Crin Antonescu, a anunţat, oficial, vineri nominalizările în Guvern: Klaus Iohannis – vicepremier şi ministru de Interne, Teodor Atanasiu – ministru al Economiei, Eugen Nicolăescu – ministru de Finanţe, Cristian Buşoi – ministru al Sănătăţii.

Antonescu a făcut acest anunţ, după şedinţa BPN al PNL, într-o conferinţă de presă susţinută alături de cei nominalizaţi.

Validarea acestor propuneri s-a făcut prin vot, în şedinţa BPN al PNL
 

Update 12.26 – Şedinţă cu scântei la PNL, în spatele uşilor închise. Foştii miniştri liberali Radu Stroe şi Daniel Chiţoiu se disculpă, spunând că ei nu sunt oamenii PSD.

Chiţoiu le-a spus colegilor săi liberali în şedinţă, că el nu este omul PSD, el nu vine şi nu cumpără. 

 
„Nu sunt şobolanul PSD”, le-ar fi spus fostul ministru Daniel Chiţoiu colegilor de partid.
 
La rândul său, şi Radu Stroe a spus în şedinţă că el nu a avut nicio vină în tragicul accident aviatic din Apuseni, dar totuşi a demisionat. De asemenea, şi Stroe a precizat în şedinţă, potrivit unor surse, că el nu este omul PSD.

Update 10.39 – Ministrul Economiei a demisionat. Teodor Atanasiu în locul lui Andrei Gerea

________________________________________________

Ştirea iniţială 10.24

Astăzi este ziua remanierii miniştrilor PNL. După ce Radu Stroe şi Daniel Chiţoiu au demisionat, şi liberalii vor veni azi cu nume noi pentru acele portofolii, şi alţi miniştri ar putea fi schimbaţi. 

 
Azi, în cadrul Delegaţiei Permanente a PNL urmează să fie propuse o serie de schimbări la şefia unor ministere ce revin liberalilor. 
 
Biroul Politic al PNL începe în jurul orei 11, iar de acolo sunt aşteptate numele noilor miniştri. 
 
 
Posibile schimbări în Guvern
 
– Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, ar putea prelua Ministerul Finanţelor 
 
– Preşedintele CNAS, Cristian Buşoi, ar putea prelua Ministerul Sănătăţii
 
– Ministrul Economiei, Andrei Gerea, ar putea fi schimbat din funcţie cu Teodor Atanasiu (preşedinte PNL Alba)
 
– Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, ar putea fi schimbat din funcţie cu Cristina Pocora (purtător de cuvânt PNL)
 
– Vicepreşedintele PNL, Sorin Frunzăverde, ar putea prelua Ministerul Afacerilor Interne 
 
– Ministerul Afacerilor Interne (PNL) – rocada cu Ministerul Apărării (PSD)
 

 
Crin Antonescu a anunţat încă de acum două săptămâni, ca activitatea colegilor săi care fac parte din Guvern va fi atent analizată în cadrul delegaţiei permanente a PNL, iar unii şi-ar putea pierde mandatele. Declaraţia a fost făcută în plin scandal legat de activitatea lui Radu Stroe la Ministerul de Interne, după accidentul aviatic din Munţii Apuseni. 
 
La scurt timp, Stroe a demisionat, iar şefia MAI a fost preluată temporar de vicepremierul Gabriel Oprea. De altfel, el are şanse mari să rămână titular, mai ales după ce ieri Ponta i-a transmis lui Antonescu că nu-l va accepta niciodată în guvern pe Sorin Frunzăverde, nume vehiculat pentru şefia ministerului. 
 
Un alt minister rămas acum fără conducere este cel al Finanţelor, după demisia lui Daniel Chiţoiu. Varianta oficială e că fostul ministru se va dedica acum partidului. Colegii săi vorbesc însă despre un ultimatum pe care l-ar fi primit de la Crin Antonescu, cel care îl acuză că este prea apropiat de social-democraţi. Concret, pe liderul PNL l-ar fi deranjat faptul că ministrul său de Finanţe nu l-a informat că premierul Victor Ponta vrea să înjumătăţească ratele românilor cu venituri mici. Ca urmare, l-ar fi ameninţat pe Daniel Chiţoiu că, dacă nu pleacă din Guvern, pleacă din PNL. 
 
Se vehiculează că şefia acestuia va fi preluată de actualul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, iar în locul lui ar putea fi numit Cristian Buşoi, şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Nu este însă singura variantă care circulă pe surse.
 

Bogdan Olteanu declarase că a discutat cu liderii PNL pentru preluarea postului de ministru al Finanţelor, dar că a ales să rămână la banca centrală.

ECONOMISTUL PAUL KRUGMAN PE BLOGUL SAU: „CRIZA MONEDEI EURO NU S-A INCHEIAT!

3 ian.

 

”Incerc sa-mi organizez gandurile si informatiile despre Europa si cred ca pot sa sintetizez in mod util ceea ce s-a intamplat in zona euro. In grafic compar datoria guvernelor raportata la PIB (dupa datele FMI de la finalul anului) cu dobanzile la obligatiunile pe zece ani emise de mai multe guverne europene. Arat doua seturi de date: unele dela apogeul crizei euro, in 2011 si unele recente”, scrie economistul Paul Krugman intr-o postare facuta in prima zi a anului 2014 pe blogul sau.

Ceea ce se observa este ca pretul imprumuturilor pentru statele cu probleme din zona euro au scazut mult. Dar aceasta nu pentru ca politicile de austeritate au adus datoria sub control – procentul datoriilor continua sa creasca, in mare masura din cauza economiilor care nu pot fi relansate si a deflatiei. In schimb a avut loc un proces puternic de egalizare intre datorii si dobanzile imprumuturilor.

De ce s-a intamplat asta? Perioada in care a avut loc procesul arata ca este vorba in principal de efectul Draghi (presedintele Bancii Centrale Europene) – semnalul ca BCE actioneaza drept creditor de ultima instanta si astfel a inlaturat panica statelor ca vor trebui sa faca rost ele insele de lichiditati. Mai poate fi vorba si despre o reducere a riscurilor politice, pentru ca natiunile europene s-au aratat determinate da ramana in zona euro cu aproape orice pret.

Asadar, s-a terminat criza? Nu – nu se va incheia pana cand nu va incepe sa cante dinamica datoriilor sau poate pana cand dinamica datoriilor nu va incepe sa cante in duet cu devalorizarea monedei. Trebuie sa vedem ca unele tari aflate in criza ajung in punctul in care scaderea relativa a salariilor va genera o revenire economica bazata pe exporturi sau in punctul in care austeritatea va duce in cele din urma la scaderea datoriilor.

Ca eurosceptic, trebuie sa admit ca este posibil sa vedem ca acestea lucruri se vor intampla. Costul – economic, uman si politic – va fi urias. Si, mai mult, intregul proces poate inca sa se dovedeasca un esec. Dar, pentru moment, vointa demonstrata a BCE de a-si face treaba a dat Europei un balon de oxigen.

MIRACOLUL DIN INIMA EUROPEI:MONACO ESTE GURA DE AER PROASPAT DE PE CONTINENTUL EUROPEAN.SOMAJUL ESTE 0!

15 iul.

În timp ce Grecia este în moarte clinică, Portugalia, Spania şi alte state „mamut” din Europa se luptă să evite prăpastie, o ţară extrem de mică este cheia unui succes răsunător.

statul-din-inima-europei-care-este-un-miracol-pentru-economisti-aici-somajul-este-zero-217266

Monaco este gura de aer proaspăt de pe continentul european. Aici şomajul este 0, iar un metru pătrat în imobiliare costă 60.000 de euro. Luxul este la el acasă, iar bogaţii lumii vin aici să uite de sărăcie şi criză.

Alături de Monaco, o altă ţară unde şomajul este zero este Cambodgia, iar în Qatar procentele arată că doar 0.50% din populaţia ţării nu are un loc de muncă.

LOVITURA IN PLEX PENTRU TRAIAN BASESCU:CONSORTIUL SHAH DENIZ DIN AZERBAIDJAN A ANUNTAT OFICIAL ESUAREA PROIECTULUI NABUCCO!

29 iun.

Consorţiul Shah Deniz II din Azerbaidjan a anunţat oficial eşuarea proiectului Nabucco.

proiectul-nabucco-lucian-maftei

Nabucco Gas Pipeline International (GmbH) a luat cunoştinţă de decizia membrilor Consorţiului Shah Deniz II din Azerbaidjan de a selecta Conducta Trans Adriatica (TAP) ca rută de livrare a cantităţilor iniţiale de gaze către piaţa italiană.

Decizia a fost luată în urma unei competiţii între două pieţe, relatează EuroNews.com.

Reprezentanţii Nabucco au precizat că regretă faptul că noul traseu de gaze planificat către Europa nu va include cantităţile de 10 miliarde de metri cubi din zăcământul Shah Deniz II.

Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.

Iniţial, gazoductul urma să traverseze şi teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 kilometri şi un cost estimat la 7,9 miliarde euro.

Proiectul a fost revizuit anul trecut şi redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusă la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România şi Ungaria şi o capacitate mai redusă, de până la 24 miliarde metri cubi pe an. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

Azerbaijanul era principalul potenţial furnizor de gaze naturale pentru Nabucco.

LOVITURA GREA PENTRU BASESCU.PROIECTUL NABUCCO A ESUAT!

26 iun.

Proiectul Nabucco, în care este implicată şi România, nu va fi realizat, deoarece consorţiul care operează exploatarea gazeiferă Şah Deniz (Azerbaijan) a selectat o altă rută de export către Europa, potrivit presei austriece.

proiectul-nabucco-lucian-maftei

„Proiectul Nabucco a eşuat (…) Motivul deciziei pare să fie opoziţia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse în ediţia electronică, fără a preciza sursa informaţiei.

Publicaţia sugerează astfel că grupul de la Şah Deniz a selectat ca rută de export către Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.

Consorţiul care exploatează zăcământul gigant de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, a luat recent decizia finală privind ruta pe care va exporta gaz către Europa, având de ales între proiectul Nabucco, susţinut de UE, şi TAP. Decizia urmează să fie anunţată oficial vineri.
Nabucco este susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.

Compania azeră de petrol şi gaze SOCAR, controlată de stat, a câştigat recent controlul companiei greceşti DESFA, operatorul reţelei de transport al gazelor naturale din Grecia, după retragerea grupului Gazprom din cursă, potrivit presei internaţionale. Privatizarea DESFA a fost unul dintre obiectivele convenite în acordul de finanţare externă încheiat de Grecia cu UE şi FMI.

Proiectul Nabucco vizează alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conductă care ar urma să transporte gaze din Turcia până în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria.

Iniţial, gazoductul urma să traverseze şi teritoriul Turciei, având o lungime de 3.900 kilometri şi un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut şi redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusă la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, România şi Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat.

Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa).

GDF Suez a intrat în proiect în luna mai, preluând 9% din acţiunile consorţiului de la Nabucco. Anterior, în aprilie, grupul german RWE a renunţat la Nabucco, participaţia companiei fiind preluată de OMV.

Azerbaijanul este principalul potenţial furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales după ce Statele Unite şi aliaţii din Europa au impus sancţiuni economice dure asupra Iranului.

Exploatarea gazeiferă de la Şah Deniz, situată în Marea Caspică, este operată de gigantul birtanic BP, în parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franţa), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), şi TPAO (Turcia).

Proiectul TAP vizează transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania şi Italia, traversând Marea Adriatică, cu destinaţia finală în Italia. Acţionarii proiectului sunt Axpo (Elveţia), Statoil (Norvegia) şi E.ON (Germania).

GUVERNUL REGIMULUI BASESCU& BOC TREBUIE SA PLATEASCA DUMINICA,CIRCA 122,1 MILIOANE DE EUROI CATRE FMI,PENTRU IMPRUMUTUL STAND -BY CONTRACTAT DE BASESCU IN 2009!PE CAND TRADATORUL DE TARA ,TRAIAN BASESCU SI GASCA SA MAFIOTA VOR INTRA LA PUSCARIE ?!SE AUDE PONTA,SE AUDE USL?!

22 iun.

Guvernul României a dat publicităţii date potrivit cărora ţara noastră trebuie să plătescă, duminică, circa 122,1 milioane de euro către Fondul Monetar Internaţional. Suma reprezintă rambursări rate de capital din împrumutul stand-by contractat în anul 2009.

traian-basescu-fmi-gabriel-petrescu

Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali, în anul 2009. La momentul respectiv, ţara noastră a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro, parte a unui pachet de sprijin în sumă de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială, notează Agerpres.

În anul 2011, Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional a aprobat încetarea acordului precedent şi încheierea unui nou aranjament stand-by de tip preventiv cu România pentru o perioadă de 24 luni, în valoare de 3,5 miliarde euro.

Ţara noastră trebuie să efectueze, în acest an, plăţi în valoare totală de peste 1,164 miliarde euro către FMI, Uniunea Europeană şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În primele cinci luni din 2013, din suma totală datorată au fost achitate 428,5 milioane euro.

Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro.

PRIMUL” ECONOMIST „AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU SI REDUCEREA FISCALITATII PE FORTA DE MUNCA ABIA IN ANUL 2015!

19 iun.

Traian Băsescu a declarat că trebuie redusă fiscalitatea pe forţa de muncă, atât cea care revine angajatului, cât şi cea a angajatorului. El consideră însă că acest lucru nu se poate face mai devreme de 2015, având în vedere nivelul încă ridicat al deficitului la fondul de pensii.

b

Traian Băsescu a arătat că deficitul anual la fondul de pensii este de 3,2 miliarde de euro, pe care Guvernul trebuie să îi împrumute, iar singura contribuţie în fondul de pensie provine din impozitele pe salariu, scrie Mediafax.

Băsescu a argumentat că este o tendinţă de diminuare a acestui deficit, în urmă cu trei ani fiind vorba de 3,6 miliarde, însă trebuie aşteptat în continuare pentru a fi o certitudine această diminuare.

„Deşi ştim cu toţii că fiscalitatea pe muncă este foarte ridicată, nu cred că se poate întâmpla din 2014, poate din 2015 pentru că nu trebuie să aştepţi să vezi că s-a reechilibrat fondul de pensii, trebuie să vezi că e o tendinţă constant de diminuare şi când a ajuns la un 2,5 miliarde – 2 miliarde deja poţi să spui că poţi să mai reduce din povara fiscală pe angajat şi pe angajator (…) Deci speranţele nu sunt imediate, dar în mod categoric trebuie redusă fiscalitatea pe forţa de muncă”, a mai spus preşedintele.

%d blogeri au apreciat: