Tag Archives: FRANTA

PRESEDINTELE SENATULUI ,CALIN POPESCU TARICEANU,AFLAT MIERCURI SI JOI INTR-O VIZITA OFICIALA IN FRANTA A AVUT O INTREVEDERE CU OMOLOGUL SAU FRANCEZ,JEAN-PIERRE BEL,SUBIECTUL FIIND ADERAREA ROMANIEI LA SCHENGEN!

3 apr.

Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, aflat miercuri și joi într-o vizită oficială în Franța, a avut o întrevedere cu omologul său francez, Jean-Pierre Bel, fiind abordat subiectul aderării României la Spațiul Schengen și sprijinul pe care Franța îl poate oferi în acest sens.

 

Potrivit unui comunicat de presă remis, joi, AGERPRES, președintele Senatului României a reamintit faptul că au fost îndeplinite toate criteriile de aderare.

„Călin Popescu-Tăriceanu a abordat tema integrării României în Spațiul Schengen și sprijinul Franței pentru adoptarea cât mai rapidă a unei decizii favorabile în acest dosar. România a îndeplinit criteriile de aderare la Schengen, iar legarea aderării la Schengen de Mecanismul de Cooperare și Verificare determină transformarea, în mod regretabil, unui subiect tehnic într-unul politic, cu toate consecințele pe care aceasta le implică”, precizează sursa.

Totodată, Călin Popescu-Tăriceanu l-a informat pe omologul său cu privire la evoluția procesului de revizuire a Constituției României, fiind evidențiate în acest sens atât expertiza pe care partea franceză ar putea să o ofere în vederea definitivării acestui demers, precum și calitatea deosebită a relațiilor bilaterale dintre cele două state și potențialul de dezvoltare al acestora.

Un alt subiect înscris pe agenda discuțiilor a fost cel referitor la situația din Ucraina și posibilele evoluții ulterioare, ambele părți exprimându-și îngrijorarea și condamnând cu fermitate acțiunile Federației Ruse în Peninsula Crimeea, precum și politica „faptului împlinit”, care, în opinia participanților la întrevedere, „nu este compatibilă cu realitățile secolului XXI”.

„Uniunea Europeană trebuie să aibă o atitudine eficientă și coerentă și să transmită un mesaj unic, de fermitate, către Moscova, continuând, în același timp, dialogul pentru identificarea de soluții la criza actuală”, au fost de părere cele două părți, potrivit sursei amintite.

La această întrevedere, care a avut loc miercuri, au participat Simon Sutour, senator, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene; Bernard Fournier, senator, președintele Grupului de prietenie Franța-România din cadrul Senatului francez; Jean-Louis Hérin, secretarul general al Senatului și Denis Gaillard, consilierul diplomatic al președintelui Bel.

De asemenea, președintele Senatului român a susținut în cursul serii de miercuri, la Institutul Francez de Relații Internaționale, o conferință cu tema „Provocări pentru politica europeană de vecinătate în Est” (Quels enjeux pour la politique européenne de voisinage a l’Est?).

Abordând situația din Ucraina, Tăriceanu a estimat că „este pusă în discuție identitatea însăși a UE, ținând cont că anexarea Crimeei — de către Federația Rusă — a fost asumată, în mod explicit, drept un răspuns la intenția Ucrainei de a adera la UE”.

„Singurul răspuns posibil față de acțiunile Rusiei este cel deja adoptat de UE — semnarea Acordului de Asociere cu Ucraina — și accelerarea procedurilor pentru semnarea Acordurilor similare cu Republica Moldova și cu Georgia. Criza ucraineană trebuie tratată însă cu precauție, pentru a evita crearea unei noi Cortine de fier, fiind necesară adăugarea unui plus de substanță cooperării economice și politice cu regiunile de la frontierele Europei. Prioritatea momentului o reprezintă aprofundarea Parteneriatului Estic, — la care se adaugă dezvoltarea cooperării și a instrumentelor puse la dispoziția Strategiei Dunării, — precum și posibilitatea unei abordări noi în proiectul privind Marea Neagră”, a afirmat oficialul român în luarea sa de cuvânt, potrivit comunicatului de presă.

Totodată, Călin Popescu-Tăriceanu a precizat că „Europa nu poate și nu trebuie să continue să delege altora propria sa apărare: UE are mijloacele și interesul de a-și asigura propria securitate, iar criza actuală trebuie să fie un catalizator în acest proces”.

La această conferință au participat reprezentanți ai lumii politice și diplomatice, jurnaliști, cercetători, reprezentanți ai mediului economic și ai mediilor academice.

AGERPRES.

SLUGA PREA-PLECATA „MARELUI LICURICI”,TRAIAN BASESCU,SE GHIDEAZA DUPA O STRATEGIE GEOPOLITICA FOARTE SIMPLA: „RELATIILE ECONOMICE ROMANO-CHINEZE IRITA USA,IN TIMP CE ACEASTA MARE PUTERE MONDIALA,GERMANIA,FRANTA , CANADA, ANGLIA AU RELATII ECONOMICE,IAR UNGARIA A OBTINUT UN CREDIT DE LA RUSIA INCEARCA SA-SI APERE INTERESUL PERSONAL SACRIFICAND INTERESUL NATIONAL AL ROMANIEI!

2 apr.

Relațiile româno-chineze irită SUA

Relațiile româno-chineze irită SUA

Președintele Băsescu se ghidează după o strategie geopolitică foarte simplă.

Această strategie se rezumă la principiul „nicio zi fără o faptă utilă pentru Washington”. În contextul în care rusofobia deșănțată nu mai satisface nevoile curatorilor de la Departamentul de Stat, Băsescu s-a apucat din nou de sabotarea tentativelor PSD de a stabili o relație funcțională cu China.

Declarația de la Haga în care guvernatorul impus de Gitenstein a explicat că SUA este un „partener de neînlocuit”, precizând că „acum ajungem să ne încurcăm, vrem cu China, vrem cu Statele Unite și creăm confuzie prin atitudine”, arată că Băsescu va face orice pentru a nu permite dezvoltarea unei politici externe multivectoriale. Ce ar avea de pierdut România de pe urma unei cooperări mai strânse cu China? Pe lângă faptul că NSA nu va mai putea accesa liber toate circuitele informatice ale țării dacă instalațiile de telecomunicații vor fi instalate de Huawei? Băsescu se teme că STS nu va mai putea ”desena” rezultatele alegerilor așa cum s-a obișnuit de atâția ani?

Dacă luăm în calcul informațiile venite „pe surse”, situația relațiilor româno-chineze arată foarte interesant. Articolul lui Victor Ponta din Wall Street Journal în care premierul român s-a exprimat pentru crearea unei macro structuri care să înglobeze SUA și Uniunea Europeană ar fi un rezultat al instrucțiunilor pe care liderul formal al PSD le-a primit de la George Soros care i-a cerut ultimativ să demonstreze „loialitatea față de partenerii euroatlantici”, adică „să pupe papucul” lui Obama într-un gest public. Articolul a fost publicat și de fapt nu este altceva decât o expunere fidelă a propunerilor avansate de Soros în ultimii ani. Prin acest procedeu de sabotaj fin s-a urmărit torpilarea negocierilor pentru care Liviu Dragnea a fost trimis la Beijing. Judecând după rezultatele publice și non-publice ale negocierilor, efectul tentativei de sabotaj a fost nul.

Principala știre a săptămânii pentru România a fost deschiderea pe care decidenții chinezi au manifestat-o față de ideea deschiderii unei filiale a băncii de stat(!) Industrial and Commercial Bank of China în România. Efectul economic al acestei decizii va fi major, dar este dificil de supraestimat efectul politic al apariției în România a unei surse de finanțare și a unui circuit financiar opac și impenetrabil pentru structurile aservite americanilor. România se schimbă văzând cu ochii. În aceste condiții reacția isterică a analiștilor din presa băsesciană este ușor de înțeles.

PRESEDINTELE SENATULUI,CALIN POPESCU TARICEANU,VA EFECTUA MIERCURI SI JOI O VIZITA OFICIALA IN REPUBLICA FRANCEZA,LA INVITATIA OMOLOGULUI SAU,JEAN – PIERRE BEL!

2 apr.

Tariceanu in vizita oficiala in Franta

 
Tariceanu Calin Popescu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, va efectua miercuri şi joi o vizită oficială în Republica Franceză, la invitaţia omologului său, Jean-Pierre Bel.

În cadrul vizitei oficiale, Călin Popescu-Tăriceanu va avea întâlniri cu preşedintele Senatului francez, Jean-Pierre Bel, cu vicepreşedintele Senatului, Jean-Pierre Raffarin, cu preşedintele MEDEF International şi al Initiative France, Louis Schweitzer, cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Paris, precum şi cu reprezentanţi ai presei franceze.

Miercuri, preşedintele Senatului va avea o intervenţie la Institutul Francez pentru Relaţii Internaţionale, în conferinţa ‘Quels enjeux pour la politique de voisinage de l’Union européenne a l’Est?’. AGERPRES

MINISTRUL DE EXTENE AL FRANTEI,LAURENT FABIUS :” PRESEDINTELE FEDERATIEI RUSE ,VLADIMIR PUTIN RAMANE INVITAT LA CEREMONIILE DIN FRANTA DE LA 6 IUNIE PRILEJUITE DE IMPLINIREA A 70 DE ANI DE LA DEBARCAREA FORTELOR ALIATE IN NORMANDIA!

18 mart.

Președintele rus Vladimir Putin ‘rămâne invitat’, în pofida crizei ucrainene, la ceremoniile din Franța de la 6 iunie prilejuite de împlinirea a 70 de ani de la debarcarea forțelor aliate în Normandia, a anunțat ministrul francez de externe Laurent Fabius, citat de AFP.

 

Foto: (c) Etienne Laurent / XINHUA ARHIVA

‘Președintele Putin este invitat în numele istoriei. (…) Pentru moment, el rămâne invitat’, a afirmat Fabius într-o declarație pentru postul Europe 1.

Pe de altă parte, șeful diplomației francez a confirmat anularea deplasării pe care urma să o efectueze marți la Moscova împreună cu ministrul apărării Jean-Yves Le Drian, pentru a se întâlni cu omologii lor din Rusia, respectiv Serghei Lavrov și Serghei Șoigu.

AGERPRES.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN,INTR-UN INTERVIU LA POSTUL DE RADIO FRANCE INTER:”ISTERIA SI PANICA CREATA DE PROPAGANDA LUI TRAIAN BASESCU,POATE DUCE LA AMANAREA ADERARII ROMANIEI LA SCHENGEN,DAR VA FI O PIERDERE SI PENTRU OLANDA,GERMANIA,FRANTA,CARE DESFASOARA O ACTIVITATE ECONOMICA IN TARA NOASTRA!”

14 dec.

Votati

(0 voturi)

 

Amânarea aderării la spaţiul Schengen provoacă pierderi atât pentru România, cât şi pentru francezi, nemţi, olandezi, reprezentanţi ai statelor care desfăşoară o activitate economică în ţara noastră, a declarat vineri ministrul de Externe, Titus Corlăţean, într-un interviu la postul de radio France Inter.

 

 

„Libertatea de circulaţie, care este o valoare fundamentală a UE, există. A început să existe pentru noi după 1 ianuarie 2007. Amestecăm destul de frecvent două lucruri total diferite. Imigraţia ilegală provenind din exteriorul UE este complet diferită de libertatea de circulaţie în interiorul UE. Ne-am făcut toată treaba. Am alocat peste un miliard de euro pentru securizarea frontierei, care funcţionează. Vă propun să luaţi toate rapoartele agenţiei europene Frontex pentru a vedea că 95% din imigraţia ilegală provine de la frontiera de sud, nu de la cea de est. Noi toţi, noi, românii, voi, francezii, nemţii, olandezii, care au o activitate economică importantă în această ţară, noi pierdem din punct de vedere economic din cauza acestei decizii privind aderarea la Schengen”, a afirmat Corlăţean, întrebat cum percepe amânarea accesului în spaţiul de liberă circulaţie.
El a adăugat că România s-a schimbat mult în bine pe parcursul ultimelor două decenii, admiţând, în acelaşi timp, că „mai sunt multe de făcut”. „Nu suntem perfecţi, dar România de astăzi este cu totul diferită de România de acum 20 de ani, 15 ani. (…) Vrem ca lucrurile să se amelioreze mai repede, dar efectiv am făcut progrese. Mai sunt multe de făcut, dar apartenenţa la familia europeană e o chestiune specială: am reparat o pagină a istoriei care a fost foarte dureroasă pentru noi, pentru români, ca şi pentru bulgari, pentru unguri, pentru cehi, slovaci şi pentru polonezi. A fost o chestiune legitimă”, a spus Corlăţean.
În privinţa absorbţiei fondurilor europene, el arătat că România a înregistrat progrese în cursul acestui an, după o perioadă în care a avut o rată scăzută şi din cauza slabei pregătiri în domeniu. „Ne-am început traseul european după 1 ianuarie 2007 de o manieră mai dificilă în comparaţie cu alţii. Nu vreau să critic alte guverne, dar nu eram foarte bine pregătiţi, după semnarea Tratatului de aderare, de momentul aderării efective după ratificare. De aceea, acest domeniu al fondurilor structurale, absorbţia, n-a evoluat bine în primii ani”, a susţinut Corlăţean.
El a vorbit şi despre problema romilor, punctând că este nevoie de o autoritate europeană pentru gestionarea acestei chestiuni. „Trebuie să avem o structură instituţională care să coordoneze aceste eforturi. Nu există o agenţie europeană pentru problema romilor. Poate ne gândim pe viitor să realizăm acest lucru”, a spus Corlăţean. AGERPRES.

MIRCEA GEOANA ,PRESEDINTELE COMISIEI PARLAMENTARE SPECIALE PENTRU SCHENGEN A AVUT O INTILNIRE CU AMBASADORUL FRANCEZ LA BUCURESTI,PHILIPPE GUSTIN IN CARE A DECLARAT CA ROMANIA SE BAZEAZA PE SOLIDARITATEA TRADITIONALA A FRANTEI!

20 sept.

Preşedintele Comisiei parlamentare speciale pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, senatorul Mircea Geoană (PSD), a avut joi o convorbire cu ambasadorul francez la Bucureşti, Philippe Gustin, în care şi-a exprimat încrederea că România contează în continuare pe solidaritatea tradiţională a Franţei.

545px-Image-Mircea_Geoana_3

„Faptul că premierul francez, un partener important al României, a vorbit în premieră de o aderare etapizată trebuie considerat în continuare ca poziţie oficială a Franţei. Acest sprijin, afirmat în cadru oficial, nu poate fi comparat cu o declaraţie de presă. Declaraţia ministrului francez de interne, Manuel Valls, este incorectă faţă de România. Preocupările domniei sale, în calitate de ministru de interne al Franţei, faţă de nivelul de infracţionalitate din ţara sa sunt legitime, însă a pune pe seama românilor şi bulgarilor fenomene care, pe bună dreptate, trezesc nemulţumirea societăţii franceze reprezintă o capcană facilă în care a căzut în mod nefericit şi fostul preşedinte al Franţei Francois Sarkozy, la rândul său un fost ministru de interne”, susţine Geoană într-un comunicat de presă remis AGERPRES.

El adaugă că România îndeplineşte toate criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, iar acest lucru a fost recunoscut public în urmă cu câteva zile de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso.

„România are obligaţia de a-şi apăra cauza cu fermitate şi energie, pentru că este o cauză corectă în care avem aliaţi cea mai mare parte a statelor membre UE, Comisia Europeană şi Parlamentul European. De aceea, reiterez necesitatea adoptării rapide a unui Plan Naţional de Acţiune privind aderarea României la Spaţiul Schengen. Comisia parlamentară pe care o prezidez lucrează la un asemenea proiect şi sper ca toţi actorii cu responsabilităţi instituţionale şi nu numai să-l îmbrăţişeze, pentru a lucra împreună la acest proiect naţional”, subliniază Mircea Geoană

SITE-UL WWW.MIDILIBRE.FR.:INTRE 15.000 SI 20.000 DE TIGANI,TRAIESC IN FRANTA,MAJORITATEA VENIND DIN ROMANIA!

25 aug.

Între 15.000 şi 20.000 de romi trăiesc în Franţa în locuinţe improvizate sau pe străzi, majoritatea provenind din Bulgaria şi România. Ei sunt concentraţi în cinci departamente din regiunea pariziană şi în jurul oraşelor Lille, Marsilia, Lyon, Nantes, Toulouse, Nisa, Strasbourg, Montpellier şi Grenoble, potrivit unui raport al Inspectoratului general al administraţiei (IGA), citat sâmbătă de site-ul http://www.midilibre.fr.

selon-medecins-du-monde-il-n-y-a-pas-eu-d-alternance_660704_508x253

Cetăţeni români sau bulgari în marea lor majoritate, migranţi din motive economice sau pentru a fugi de discriminări, ei sunt supuşi până la 1 ianuarie 2014 unor restricţii de angajare pe piaţa muncii. O parte dintre ei provin din ţări din afara UE, precum Serbia, Bosnia sau Republica Moldova.

Romii reprezintă cea mai mare şi cea mai săracă minoritate etnică din Europa. Sedentari, sărăcia îi obligă să trăiască pe străzi sau în locuinţe improvizate la periferii. Ei nu trebuie confundaţi cu nomazii de naţionalitate franceză, pentru care municipalităţile trebuie să amenajeze spaţii speciale. scrie site-ul citat. Apelativul „rom” se referă la originea etnică, administraţia nu îl utilizează şi vorbeşte doar de cetăţeni români şi bulgari care trăiesc în tabere ilegale sau în structuri de inserţie specializate.

Cele mai mari bidonville-uri, unde municipalităţile nu acordă întotdeauna acces la apă sau pentru colectarea gunoiului, au cele mai multe probleme sanitare, de salubritate şi securitate, conform IGA. Poliţia consideră că cele mai multe sunt focare de delincvenţă (furt, prostituţie, furt de cupru etc.), sub controlul unor bande conduse din România sau Bulgaria. Bindonville-urile sunt evacuate în mod regulat, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti sau ca urmare a unei urgenţe de securitate, iar barăcile sunt distruse.

LA MULTI ANI MARELUI SCRIITOR PAUL GOMA:REDAU LECTURII CATEVA GANDURI DESPRE PAUL GOMA SCRISE CDE RODICA DRAGAN,UNIVERSITE AIX-MARSEILLE I,FRANTA!

2 oct.

Câteva gânduri pentru Paul Goma

Exact cu o săptămână în urmă am reuşit să susţin teza de master la Université de Provence. Subiectul care l-am avut se pretează unui studiu bogat și complex, vizând Jurnalele lui Paul Goma, cele cuprinse între anii 1997-2006. Cu ocazia aniversării a 74 de ani a autorului, îi urez la mulţi ani!

Paul Goma, scriitorul român, născut in satul Mana judetul Orhei (Basarabia, România) la 2 octombrie 1935, trăiește exilat la Paris împreună cu familia sa de la 20 noiembrie 1977.

Dar deschiderea spre Franţa, în particular, și spre Occident, în general, se realizează mult mai degrabă, prin publicarea traducerilor romanelor sale : Ostinato, publicat la Gallimard în 1971, în traducere franceză – La cellule des libérables, expus în traducere germană la Târgul de Carte din Frankfurt în același an ; în 1972 scriitorul face o călătorie prin Europa, la Paris cunoscând pe ceilalți exilați români : Eugen Ionesco, Mircea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca ; tot în acest an o alta carte va fi expusa la Frankfurt – Ușa…, care va fi publicată doi ani mai târziu la Gallimard, în 1974. Aceeași editură va publica în 1976 un al treilea roman tradus în franceză – Gherla.

Așadar, Paul Goma debutează prin romane şi scrierile sale povestesc de fiecare dată un episod de viaţă, având astfel de la început un caracter autobiografic. Cu timpul, scriitorul va abandona acest gen de expresie literară, dedicându-se jurnalului. Acesta apare ca o altă etapă de creație, constituind o operă unică şi complexă.

Rodica Dragan, Université Aix-Marseille I, Franta

[Fragment de teză]

Jeux avec les mots

Pour l’auteur des Journaux, Paul Goma, l’écriture n’est pas seulement un espace de mnémnose et de témoignage. Le plus souvent, ce sont des souvenirs et des constats durs et rudes à faire. Heureusement, l’écrivain ne manque pas d’optimisme, la preuve étant que son écriture a un côté ludique. Il aime jouer avec les mots et manipuler son langage. Pour lui, les mots sont de la matière première qui, après, peut se transformer et prendre des formes inattendues. L’auteur se dégage de toute contrainte lexicale ou grammaticale. Ainsi, un mot peut être modelé, comme la terre cuite, dans des dizaines de formes.

Un ouvrage inédit parmi ses autres livres, Alfabecedar[1], est construit par cette technique de création, devenant ainsi un pôle concentrant toutes ses habiletés de langue. Il est à remarquer que le titre même du livre est un jeu de mots, c’est l’agglutination des mots Alfabet [Alphabet] et Abecedar [Abécédaire]. Le livre est publié à Bucarest, en 2004. Il contient en péritexte la notice « variantă mult-mult-mult scurtată » [Variante très-très-très raccourcie], une première « édition » (de 1994) étant plus longue avec approximativement vingt mille mots. Ici, les guillemets du mot édition s’expliquent par sa singularité. C’est une édition dactylographiée par l’auteur lui-même et offerte au petit cercle de ses amis et collaborateurs. Dans la Mise en garde du livre, Paul Goma prévient son lecteur que : « Autorul Alfabecedarului va fi mulţumit să afle că a mia parte din totalul celor în jur de 33.000 de cuvinte noi (derivate din 896 cuvinte-vechi) va fi găsită acceptabilă ; de ce nu : înveselitoare. »[2] [L’auteur de l’Abécédaire sera content de savoir que la millième partie du total des quelques 33.000 mots nouveaux (dérivés de 896 vieux-mots) sera acceptable ; pourquoi pas : amusante.]

Une particularité importante des Journaux de Paul Goma et de son œuvre en général est la difficulté ou presque l’impossibilité de traduire certaines de ses formules de style, ce qui lui donne toute sa spécificité. L’auteur transforme les mots, leur ajoutant des suffixes inhabituels, modifiant les noms propres en noms communs du point de vue fonctionnel, amalgamant plusieurs mots en un seul. C’est là où l’auteur devient un créateur et qu’il joue avec les mots. C’est là où l’auteur reste, à la base, roumain, en métamorphosant sa langue et en profitant de sa malléabilité. Et l’écrivain en a conscience. À partir d’un dérivé populaire du mot télévision – « tembelizor », l’auteur fait la remarque : « termen la care voi fi pus şi eu umărul, dacă nu cumva îl inventasem. »[3] [Traduction : terme auquel j’aurais apporté ma contribution, si je ne l’avais pas inventé]. Le mot « tembelizor » est issu de l’union de deux mots : la racine du mot d’origine turque tembel [indifférent, niais, idiot] et la racine du mot televizor [télévision], sous la forme -izor (sans la lettre de début de syllabe v). Ces deux mots ont un noyau commun, les deux voyelles -te-, (pour le mot tembel – en racine, pour le mot televizor – en préfixe), ce qui a favorisé ce jeu. Cette re-création du mot lui a donné une double signification. Il dénomme à la fois l’objet, la télévision, et la particularité de l’objet – le fait de le regarder niaisement, sans implication et sans réfléchir. […]

%d blogeri au apreciat: