Tag Archives: ICCJ

A DOUA LOVITURA PENTRU „ZOMBIE” TRAIAN BASESCU: ICCJ,A DECIS VINERI SA TRIMITA LA CCR O SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE RIDICATA DE AVOCATII SENATORULUI PSD,GABRIELA FIREA ,PRIVIND „IMUNITATEA „LUI TRAIAN BASESCU PRIN CARE SE CONTESTA DECIZIA PARCHETULUI GENERAL DE SUSPENDARE A ANCHETARII BASESCULUI PENTRU INFRACTIUNEA DE SANTAJ!

20 iun.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri să trimită la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate ridicată de avocații senatorului PSD Gabriela Firea, în cadrul procesului în care aceasta contestă decizia Parchetului General de suspendare a anchetării președintelui Traian Băsescu pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

 

„Admite cererea formulată de petenta Firea Gabriela, privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică președintelui României. Sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică președintelui României, în raport cu prevederile art.1, art.16, art.84 și art.72 din Constituția României”, se arată în decizia instanței.

Pe fond, procesul a fost amânat pentru 24 iulie.

Pe 18 mai, Lucian Bolcaș, avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere prin care contestă decizia Parchetului General de suspendare a anchetării președintelui Traian Băsescu pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

„Este o plângere procedurală împotriva soluției pronunțate de procurorul șef din cadrul Parchetului General privind menținerea soluției de suspendare a plângerii făcute de doamna senator Firea împotriva numitului Băsescu Traian, pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie.

Având în vedere că prim procurorul șef și procurorul de caz au menținut soluția suspendării urmăririi penale invocând o imunitate pe care noi o contestăm, am făcut plângerea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție”, declara atunci Lucian Bolcaș.

Ca argumente, avocatul a invocat faptul că există o practică constantă a Curții Constituționale în a defini limitele imunității președintelui.

În opinia sa, protecția de care se bucură președintele nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetățenilor unui stat democratic.

„Este ultima cale de atac, care de data aceasta am făcut-o complexă, în sensul că am adresat plângerea, cum spune la procedură, Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar în cauză se pune în discuție interpretarea unor texte constituționale.

Eu consider că niciun procuror și niciun judecător, chiar dacă este de la Înalta Curte, nu este competent să se pronunțe asupra interpretării textelor constituționale. Cu privire la interpretarea acestor texte se poate pronunța numai Curtea Constituțională”, a mai spus Bolcaș, arătând că nu dorește citarea președintelui în instanță.

Avocatul a explicat că în cadrul plângerii a invocat o excepție de neconstituționalitate și solicită instanței supreme să sesizeze Curtea Constituțională.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe șeful statului de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunțat că a deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece președintele se bucură de imunitate.

Gabriela Firea a contestat decizia procurorului de caz, însă contestația sa a fost respinsă de procurorul ierarhic superior.

În motivarea procurorilor se arată că imunitatea președintelui îl scutește pe Traian Băsescu de orice fel de răspundere juridică pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârșite în această perioadă, cu excepția răspunderii politice, respectiv posibilitatea de a fi suspendat.

Parchetul General susține că imunitatea a fost definită ca o formă de protecție a președintelui României împotriva oricăror presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare și protejarea împotriva urmăririlor judiciare abuzive.

„Imunitatea președintelui îl scutește pe acesta de răspundere juridică de orice fel, pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârșite în această perioadă, cu excepția răspunderii politice prevăzute de art. 95 din Constituție — posibilitatea de a fi suspendat — și a celei penale prevăzute de art. 96 din Constituție — posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare.

Cele două măsuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare și punere sub acuzare) echivalează cu ridicarea imunității pentru președinte, care nu poate răspunde juridic, în perioada exercitării mandatului, decât pentru faptele de înaltă trădare. În acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție. Dacă s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare, președintele este demis de drept”, se arată în decizia Parchetului General.

Parchetul mai susține că singura protecție absolută pe care imunitatea funcțională o asigură președintelui României este cea legată de exprimarea, în timpul mandatului, a opiniilor politice.

Pentru faptele săvârșite în timpul mandatului, dar care nu au legătură cu atribuțiile ce revin președintelui în exercitarea acestuia, se aplică numai imunitatea de drept procedural, astfel că, după încetarea mandatului, președintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.

AGERPRES.

COMPLETUL DE 5 JUDECATORI AL ICCJ A FINALIZAT MOTIVAREA DECIZIEI DE CONDAMNARE A FOSTULUI SENATOR PSD CATALIN VOICU,LA 7 ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE DAR DUPA…..417 ZILE DE LA PRONUNTARE!

14 iun.

 

Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, condus de sefa instantei supreme Livia Stanciu (foto stanga) si din care au mai facut parte Ionut Matei (foto dreapta), Francisca Maria Vasile, Stefan Pistol si Rodica Cosma, au reusit sa finalizeze motivarea deciziei de condamnare a fostului senator PSD Catalin Voicu, la 7 ani de inchisoare cu executare. Si asta dupa “doar” 417 zile de la pronuntare.

Inalta Curte a facut publica joi, 12 iunie 2014, Decizia penala nr. 86 din dosarul 6312/1/2012, din 22 aprilie 2013, prin care Completul de 5 a respins recursurile formulate de inculpatii din aceasta cauza fata de Sentinta Completului de 3 judecatori al ICCJ, stabilind condamnarea lui Catalin Voicu la 7 ani de inchisoare pentru trafic de influenta, pedeapsa fiindu-i majorata de la 5 ani, a afaceristul Marius Locic la 4 ani de inchisoare cu executare, omul de afaceri Costel Casuneanu la 4 ani de inchisoare cu suspendare, iar fostul judecator ICCJ Florin Costiniu la 4 ani de inchisoare cu suspendare.

Completul Liviei Stanciu explica in motivarea Deciziei ca fostul senator nu poate fi educat decat prin trimiterea sa in puscarie, in conditiile in care activitatea sa infractionala a fost una de amploare, iar mai mult acesta a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori. De asemenea, cei cinci judecatori le reproseaza inculpatilor ca nu au recunoscut savarsirea faptelor si au refuzat sa isi asume raspunderea.

In ceea ce priveste majorarea pedepsei lui Catalin Voicu, de la 5 la 7 ani de inchisoare cu executare, ICCJ arata ca aceasta este necesara pentru resocializarea sa viitoare pozitiva. Totodata, Catalin Voicu trebuia dat exemplu pentru ceilalti politicieni, carora, in acest mod, li se atrage atentia ca nu sunt mai presus de lege si ca faptele penale pe care le comit, in special cele de coruptie, sau pe care intentioneaza sa le comita nu vor ramane nesanctionate.

Iata ce se arata in motivarea Deciziei prin care a fost condamnat Catalin Voicu:

Instanta de recurs apreciaza ca modalitatea in care inculpatii au desfasurat activitatea infractionala, prejudiciul semnificativ produs, numarul faptelor ce intra in concursul de infractiuni, gravitatea concreta a fiecareia dintre acestea, pozitia procesuala a inculpatilor care nu au recunoscut savarsirea faptelor, refuzand practic sa isi asume fiecare raspunderea pentru activitatea sa, perseverand in a considera ca modalitatea in care au actionat ar fi fost una legala, justifica modalitatea de executare a pedepselor stabilita de prima instanta, singura apta a asigura indeplinirea scopului de exemplaritate si educativ al pedepsei.

Inalta Curte, in Complet de 5 Judecatori constata ca prima instanta, dand eficienta criteriilor de individualizare a pedepselor anterior mentionate, in scopul asigurarii deopotriva, a preventiei speciale, dar si a celei generale, a procedat justificat atunci cand a apreciat ca, in cauza, se impune aplicarea pentru toti inculpatii a unor pedepse exemplare, retinand astfel, ca scopul pedepselor aplicate a fost acela de a preintampina savarsirea in viitor, de catre ei sau de alte persoane, a unor noi infractiuni sau a altora de acelasi gen cu cele care au format obiectul judecatii.

Referitor la inculpatul Voicu Catalin, avand in vedere si amploarea activitatii infractionale desfasurata de acesta, determinata de numarul mare de infractiuni comise, precum si incercarea inculpatului de a zadarnici aflarea adevarului prin influentarea unui martor, instanta de recurs apreciaza ca scopul preventiv si educativ al pedepselor, astfel cum este definit in art.52 din Codul penal, nu poate fi atins decat prin executarea acestora in regim de detentie.

In acord cu argumentele primei instante, se constata ca, prin atitudinea sa de folosire abuziva si discretionara, in dispretul normelor de drept si a moralei, a autoritatii cu care a fost investit, inculpatul Voicu Catalin a creat nu doar prejudicii de imagine autoritatii din care facea parte, dar si o stare de neincredere a societatii in autoritatile statului, cu privire la care inculpatul a lasat sa se creada ca sunt aservite intereselor sale personale.

In aceeasi ordine de idei, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine ca numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea, cat si finalitatea acesteia, preventia speciala si generala inscrise si in Codul penal roman, in art.52 alin.1, potrivit caruia „scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Ori, faptele pentru care inculpatul a fost condamnat de instanta de fond sunt neindoielnic grave, astfel ca in operatiunea complexa a individualizarii tratamentului penal, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori, avand in vedere activitatile ilicite desfasurate, astfel cum au fost descrise anterior, precum si calitatea pe care o avea, importanta si specificul valorilor sociale ocrotite de legea penala, consecintele grave ale actiunilor sale si, nu in ultimul rand, circumstantele personale (atitudinea cu privire la faptele comise, antecedenta penala, situatia familiala si materiala, s.a) apreciaza ca resocializarea sa viitoare pozitiva nu este posibila decat prin aplicarea unei pedepse intr-un cuantum majorat in modalitatea de executare stabilita de instanta de fond.

In acest sens, instanta de recurs considera ca exemplul inculpatului, sanctionat prin aplicarea unor pedepse principale intr-un cuantum moderat, stabilite diferentiat, in raport cu fiecare infractiune retinuta in sarcina sa, danduse relevanta efectiva valorii sociale atinse, gradului ridicat de pericol social concret, ce a fost agravat prin modalitatile de savarsire si calitatea persoanei inculpatului, dar cu executare in regim de detentie – trebuie sa reprezinte un puternic semnal de alarma in primul rand pentru toti reprezentantii clasei politice din Romania, cu mesajul ca ei nu sunt mai presus de lege, ca faptele penale si, in particular, cele de coruptie, pe care intentioneaza sa le comita, nu vor ramane nesanctionate, chiar daca, deseori, trece un interval de timp mai indelungat de la momentul savarsirii lor si pana la aplicarea pedepselor, perioada de timp de care inculpatii nu sunt, intotdeauna, straini.

Considerentele mai sus-aratate sunt in opinia Inaltei Curti, Completul de 5 Judecatori de natura a crea convingerea ca pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare aplicata inculpatului Voicu Catalin (in sarcina acestuia retinandu-se vinovatie pentru savarsirea in concurs real a doua infractiuni de trafic de influenta – din care una comisa in forma continuata – si a unei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie) este proportionala cu gravitatea faptelor pentru care a fost deferit justitiei si de natura a contribui la reeducarea acestuia”.

Livia Stanciu despre Catalin Voicu: “A adoptat o atitudine procesuala de tergiversare a judecarii prezentei cauze”

Pe de alta parte, sefa Completului de 5 si a instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu, l-a acuzat pe Catalin Voicu de faptul ca a incercat sa tergiverseze solutionarea acestui dosar. Acesta a fost si motivul pentru care Stanciu i-a respins o cerere de audiere la un alt termen:

La ora 16:40, dupa finalizarea concluziilor formulate cu privire la toate recursurile declarate in cauza, avand incuviintarea presedintelui completului de judecata, aparatorul inculpatului Voicu Catalin, avocat Vrabie Marcel a depus la dosarul cauzei un inscris-adeverinta din partea familiei inculpatului Voicu, din cuprinsul caruia reiese ca acesta este internat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti solicitand, in baza art.344 din Codul de procedura penala repunerea cauzei pe rol si acordarea unui termen in vederea audierii inculpatului Voicu Catalin.

Presedintele Completului de 5 Judecatori al Inaltei Curti, verificand inscrisul depus la dosarul cauzei (fila 484 dosar recurs) de aparatorul inculpatului Voicu Catalin, avocat Vrabie Marcel, a constatat ca adeverinta emana de la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti fiind depusa la dosarul cauzei la ora 16:40, inainte de a fi acordat ultimul cuvant inculpatilor, in temeiul art. 385/13 alin.3 Cod procedura penala, motiv pentru care a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, avand in vedere – prin raportare la analiza efectuata anterior cu privire la actele medicale depuse de inculpatul Voicu Catalin la dosar – ca acesta a adoptat o atitudine procesuala de tergiversare a judecarii prezentei cauze si de exercitare a drepturilor procesuale intr-un scop contrar celui in vederea caruia i-au fost recunoscute de lege”.

VERDICTUL ICCJ: PRIMARUL CONSTANTEI,RADU MAZARE ISI VA PETRECE PASTELE IN LIBERTATE!

18 apr.

Radu Mazăre a ieşit în urmă cu puţin timp din sala de judecată, dar rămâne la Instanţa Supremă pentru a afla dacă va fi arestat sau nu. Primarul Constanţei a declarat, la ieşirea din sală, că este de părere că i-a convins pe judecători, iar procurorii îl urmăresc pentru că şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

”Am constatat că Parchetul susţine că am luat mită ca să îmi îndeplinesc atribuţiile legale. Mi se pare absurd! Acest proiect este cea mai mare realizare a mea”, a declarat Radu Mazăre la ieşirea din sala de judecată.

Un complet de la instanţa supremă judecă, vineri, contestaţia procurorilor anticorupţie la decizia de cercetare în libertate a lui Radu Mazăre, în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru a-l ajuta să câştige contractul pentru construirea locuinţelor sociale din campusul „Henri Coandă”.

Primarul Constanţei a declarat, la intrarea în sediul instanţei supreme, că nu se poate să fie judecat pentru că a construit case pentru săraci la preţul cel mai mic şi că speră să se dacă dreptate, arătând că „Vinerea Mare este ziua victoriei împotriva păcatului şi a Satanei”.

ASTAZI,IN VINEREA NEAGRA,ICCJ JUDECA CONTESTATIA DNA IMPOTRIVA PRIMARULUI CONSTANTEI RADU MAZARE!

18 apr.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă vineri contestația Direcției Naționale Anticorupție (DNA) împotriva deciziei instanței de lăsare în libertate a primarului Constanței, Radu Mazăre, cercetat penal pentru luare de mită și fals în declarații.

 

Pe 9 aprilie, judecătoarea Rodica Cosma de la ÎCCJ a respins propunerea DNA de arestare preventivă a lui Radu Mazăre pe motiv că procurorii nu au adus probe care să demonstreze că primarul municipiului Constanța ar fi primit mită de la omul de afaceri Morgenstern Avraham în schimbul facilitării câștigării unui contract privind construirea de locuințe sociale.

DNA a făcut contestație, care se va judeca vineri la ÎCCJ.

Radu Mazăre și Avraham Morgenstern au fost reținuți săptămâna trecută de procurorii DNA pentru fapte de corupție.

Procurorii susțin că, în anul 2011, omul de afaceri Morgenstern Avraham, reprezentantul SC Shapir Structures SRL, i-a oferit lui Radu Mazăre, prin intermediul lui Elan Schwartzenberg, suma totală de 175.000 de euro pentru a facilita câștigarea de către acea societate, în condiții avantajoase, a licitației având ca obiect contractul de construire a Campusului social „Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Banii au fost trecuți prin conturile mai multor societăți offshore și au ajuns în final la Radu Mazăre și fratele acestuia, Alexandru Mazăre, potrivit DNA.

„Traseul mitei a fost următorul: Societatea offshore Larton Consultants Ltd (unic asociat al SC Shapir Structures SRL) transferă în contul societății Melici Management Inc. (beneficiar real Schwartzenberg Emilian) suma de 109.835 euro la data de 28.07.2011 și suma de 173.012 euro la data de 24.08.2011; Societatea Melici Management Inc. transferă în contul personal al primarului Mazăre Radu Ștefan deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, suma de 95.000 euro la data de 13.09.2011 și în contul personal al lui Mazăre Alexandru deschis la aceeași bancă — Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, suma de 40.000 euro în aceeași dată; tot în contul personal al lui Mazăre Alexandru deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, Melici Management Inc. a transferat suma de 40.000 euro în data de 06.12.2011. Operațiunile prin care frații Mazăre au primit sumele de bani sus-menționate au avut ca justificare ‘fees’ — onorariu”, se arată în referatul DNA.

Potrivit DNA, aceste sume de bani au fost oferite primarului Radu Mazăre pentru ca acesta să efectueze o serie de demersuri, unele intrând în atribuțiile sale de serviciu — inițierea unor hotărâri de consiliu local—, altele în afara atribuțiilor de serviciu, cum ar fi consilierea reprezentantului Shapir Structures, Morgenstern Avraham, în cadrul a numeroase întâlniri avute de cei doi pe parcursul desfășurării procedurii de achiziție.

Anchetatorii afirmă că unele dintre cele mai importante demersuri efectuate de primar în favoarea societății Shapir Structures au fost cele prin care, la solicitarea lui Morgenstern Avraham, a fost aprobată creșterea valorii contractului de achiziție cu suma de 3.722.910 lei fără TVA — circa 900.000 de euro, adică de la 37.241.120 lei, cât a fost valoarea estimată de autoritatea contractantă la publicarea anunțului de achiziție publică, la 40.964.030 lei, cât a fost oferta financiară a societății Shapir.

AGERPRES.

FOSTUL MINISTRU AL SPORTULUI,”PUPILA”LUI TRAIAN BASESCU SI A ELENEI BASESCU,MONICA IACOB RIDZI,A FOST CONDAMNATA LA CINCI ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE DECOMPLETUL DE TREI JUDECATORI AI ICCJ!,DECIZIA POATE FI ATACATA CU RECURS!

27 ian.

Fostul ministru al Sportului, Monica Iacob Ridzi, a fost condamnată la cinci ani de închisoare și trei ani de interzicere a unor drepturi  în dosarul “2 Mai” de completul de trei judecători ai Înaltei Curți. Decizia de luni nu este definitivă. Aceeași pedeapsă a primt-o și Ioana Vârsta, fosta consilieră a Monicăi Ridzi.

Monica Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare cu executareCompletul de trei judecători de la  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunţat, luni, sentinţa în dosarul în care fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea Zilei Tineretului. Fostul ministru a fost condamnat la cinci ani de închisoare și trei ani de interzicere a unor drepturi.

Ridzi a primit mai multe condamnări la închisoare pentru celelalte capete de acuzare, însă toate pedepsele au fost contopite şi fostul ministru PDL Monica Ridzi ar urma să execute pedeapsa cea mai grea, şi anume de cinci ani de închisoare.

Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

La ultimul termen al procesului, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea Monicăi Ridzi în limitele speciale, care pentru infracţiunea de abuz în serviciu sunt între 5 şi 15 ani. Procurorul a cerut ca Ridzi să fie condamnată pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri şi infracţiuni privind sistemele informatice “din cauza contribuţiei esenţiale şi a calităţii acesteia în timpul săvârşirii faptelor”.

 De asemenea, procurorul a cerut condamnarea şi a celorlalţi inculpaţi, inclusiv a lui Paul Diaconu, director în cadrul MTS, chiar dacă acesta este cel care a făcut un denunţ la DNA.

COMPLETUL DE PE LANGA ICCJ L-A CONDAMNAT PE OMUL DE AFACERI SORIN OVIDIU VANTU LA DOI ANI INCHISOARE CU EXECUTARE!

25 ian.

 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv vineri pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa.

 

 

În acelaşi dosar, şoferul lui Vîntu, Alexandru Stoian, a fost condamnat la 1 an şi 6 luni cu suspendare, iar omul de afaceri Octavian Ţurcan a primit un an de închisoare cu suspendare.

Instanţa supremă le-a respins vineri recursurile celor trei şi a menţinut decizia luată în 2012 de Tribunalul Bucureşti, confirmată apoi de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia este definitivă, iar Vîntu va fi încarcerat.

Pe 12 octombrie 2010, procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe Vîntu sub acuzaţia că i-ar fi trimis în Indonezia mai multe sume de bani fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI.

Procurorii susţin că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010 Sorin Ovidiu Vîntu i-ar fi transmis lui Nicolae Popa două tranşe, de 50.000 de euro şi 20.000 de euro.

Suma îi era necesară lui Nicolae Popa pentru a se ascunde în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care fusese condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie, arătau procurorii.

Ei mai susţin că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi a persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 de euro ar fi fost pus în executare de Octavian Ţurcan.

De asemenea, pe 11 noiembrie 2009, Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 de euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de Nicolae Popa, mai spun procurorii.

Potrivit acestora, după ce Nicolae Popa a fost arestat în Indonezia, pe 2 decembrie 2009, Vîntu şi Alexandru Stoian ar fi desfăşurat acţiuni de sprijinire a lui Nicolae Popa cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România. Sprijinul s-ar fi concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia. AGERPRES.

PRESEDINTA ICCJ,FOST PROCUROR ,LIVIA STANCIU ,CEA CU „NASHU IN SUFLET”,IL ACUZA PE PREMIERUL VICTOR PONTA!

16 ian.

 

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a declarat, joi, la intrarea în sediul CSM, că atacurile oamenilor politici la adresa sistemului judiciar au devenit din ce în ce mai dese, cu deosebire la adresa Înaltei Curţi şi a judecătorilor care instrumentează dosare penale ce îi vizează pe politicieni.

„Este extrem de grav că oameni politici care deţin importante funcţii în stat – şi cu atât mai grav este pentru aceştia – fac afirmaţii de-a dreptul incredibile pentru noi, care nu urmăresc decât, în primul rând, decredibilitarea sistemului judiciar”, a spus Stanciu.

Livia Stanciu a mai spus că este extrem de grav şi că premierul Victor Ponta a afirmat că celeritatea soluţionării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaţilor.

„Faptul că premierul României – şi îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, pentru că nu m-am aşteptat -, sigur, poate în calitatea domniei sale de preşedinte al PSD ar fi putut să facă diverse afirmaţii, dar ca premier al României, să induci ideea că, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, celeritatea soluţionării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaţilor, este extrem de grav”, a adăugat Livia Stanciu.

Livia Stanciu a precizat că l-a auzit pe premier spunând şi inducând „o idee gravă”, aceea că la ICCJ aceiaşi judecători pronunţă într-o fază procesuală, în unanimitate, o soluţie de achitare, după care, aceiaşi judecători ai Secţiei penale, tot în unanimitate, pronunţă o soluţie de condamnare.

„Este extrem de gravă o astfel de afirmaţie. De ce spun aceasta? Pentru că de esenţa actului de justiţie, a activităţii de judecată este şi exercitarea căilor de atac prevăzute de lege şi pronunţarea, după ce acel complet examinează motivele de recurs invocate de către părţi, a unei soluţii într-un sens sau altul”, a mai spus preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat că judecătorii de la ICCJ sunt total nemulţumiţi de aceste reacţii ale premierului.

„Dumneavoastră cred că aţi sesizat că noi am manifestat întotdeauna decenţă, nu am ieşit după fiecare atac exercitat de către politcieni. Am crezut că, totuşi, se vor restrânge aceste atacuri la adresa justiţiei, dar constat că, în ultima perioadă că, în mod nejustificat, ele se amplifică”, a mai declarat Stanciu.

Premierul Victor Ponta a apreciat după condamnarea lui Adrian Năstase că este „o chestie ciudată” atunci când aceiaşi judecători de la Curtea Supremă achită în unanimitate şi, ulterior, condamnă tot în unanimitate.

Năstase a fost achitat în primă instanţă de Înalta Curte pentru acuzaţia de luare de mită în dosarul Zambaccian, iar la recurs a primit 4 ani de închisoare cu executare, tot la Înalta Curte.

%d blogeri au apreciat asta: