Tag Archives: ICCJ

A DOUA LOVITURA PENTRU „ZOMBIE” TRAIAN BASESCU: ICCJ,A DECIS VINERI SA TRIMITA LA CCR O SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE RIDICATA DE AVOCATII SENATORULUI PSD,GABRIELA FIREA ,PRIVIND „IMUNITATEA „LUI TRAIAN BASESCU PRIN CARE SE CONTESTA DECIZIA PARCHETULUI GENERAL DE SUSPENDARE A ANCHETARII BASESCULUI PENTRU INFRACTIUNEA DE SANTAJ!

20 iun.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis vineri să trimită la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate ridicată de avocații senatorului PSD Gabriela Firea, în cadrul procesului în care aceasta contestă decizia Parchetului General de suspendare a anchetării președintelui Traian Băsescu pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

 

„Admite cererea formulată de petenta Firea Gabriela, privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică președintelui României. Sesizează Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.312 alin.2 Cpp în măsura în care se aplică președintelui României, în raport cu prevederile art.1, art.16, art.84 și art.72 din Constituția României”, se arată în decizia instanței.

Pe fond, procesul a fost amânat pentru 24 iulie.

Pe 18 mai, Lucian Bolcaș, avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, a depus la Înalta Curte de Casație și Justiție o plângere prin care contestă decizia Parchetului General de suspendare a anchetării președintelui Traian Băsescu pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.

„Este o plângere procedurală împotriva soluției pronunțate de procurorul șef din cadrul Parchetului General privind menținerea soluției de suspendare a plângerii făcute de doamna senator Firea împotriva numitului Băsescu Traian, pentru săvârșirea infracțiunii de calomnie.

Având în vedere că prim procurorul șef și procurorul de caz au menținut soluția suspendării urmăririi penale invocând o imunitate pe care noi o contestăm, am făcut plângerea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție”, declara atunci Lucian Bolcaș.

Ca argumente, avocatul a invocat faptul că există o practică constantă a Curții Constituționale în a defini limitele imunității președintelui.

În opinia sa, protecția de care se bucură președintele nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetățenilor unui stat democratic.

„Este ultima cale de atac, care de data aceasta am făcut-o complexă, în sensul că am adresat plângerea, cum spune la procedură, Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar în cauză se pune în discuție interpretarea unor texte constituționale.

Eu consider că niciun procuror și niciun judecător, chiar dacă este de la Înalta Curte, nu este competent să se pronunțe asupra interpretării textelor constituționale. Cu privire la interpretarea acestor texte se poate pronunța numai Curtea Constituțională”, a mai spus Bolcaș, arătând că nu dorește citarea președintelui în instanță.

Avocatul a explicat că în cadrul plângerii a invocat o excepție de neconstituționalitate și solicită instanței supreme să sesizeze Curtea Constituțională.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe șeful statului de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunțat că a deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece președintele se bucură de imunitate.

Gabriela Firea a contestat decizia procurorului de caz, însă contestația sa a fost respinsă de procurorul ierarhic superior.

În motivarea procurorilor se arată că imunitatea președintelui îl scutește pe Traian Băsescu de orice fel de răspundere juridică pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârșite în această perioadă, cu excepția răspunderii politice, respectiv posibilitatea de a fi suspendat.

Parchetul General susține că imunitatea a fost definită ca o formă de protecție a președintelui României împotriva oricăror presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare și protejarea împotriva urmăririlor judiciare abuzive.

„Imunitatea președintelui îl scutește pe acesta de răspundere juridică de orice fel, pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârșite în această perioadă, cu excepția răspunderii politice prevăzute de art. 95 din Constituție — posibilitatea de a fi suspendat — și a celei penale prevăzute de art. 96 din Constituție — posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare.

Cele două măsuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare și punere sub acuzare) echivalează cu ridicarea imunității pentru președinte, care nu poate răspunde juridic, în perioada exercitării mandatului, decât pentru faptele de înaltă trădare. În acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaților și Senat, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor. Competența de judecată aparține Curții Supreme de Justiție. Dacă s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare, președintele este demis de drept”, se arată în decizia Parchetului General.

Parchetul mai susține că singura protecție absolută pe care imunitatea funcțională o asigură președintelui României este cea legată de exprimarea, în timpul mandatului, a opiniilor politice.

Pentru faptele săvârșite în timpul mandatului, dar care nu au legătură cu atribuțiile ce revin președintelui în exercitarea acestuia, se aplică numai imunitatea de drept procedural, astfel că, după încetarea mandatului, președintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.

AGERPRES.

COMPLETUL DE 5 JUDECATORI AL ICCJ A FINALIZAT MOTIVAREA DECIZIEI DE CONDAMNARE A FOSTULUI SENATOR PSD CATALIN VOICU,LA 7 ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE DAR DUPA…..417 ZILE DE LA PRONUNTARE!

14 iun.

 

Completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, condus de sefa instantei supreme Livia Stanciu (foto stanga) si din care au mai facut parte Ionut Matei (foto dreapta), Francisca Maria Vasile, Stefan Pistol si Rodica Cosma, au reusit sa finalizeze motivarea deciziei de condamnare a fostului senator PSD Catalin Voicu, la 7 ani de inchisoare cu executare. Si asta dupa “doar” 417 zile de la pronuntare.

Inalta Curte a facut publica joi, 12 iunie 2014, Decizia penala nr. 86 din dosarul 6312/1/2012, din 22 aprilie 2013, prin care Completul de 5 a respins recursurile formulate de inculpatii din aceasta cauza fata de Sentinta Completului de 3 judecatori al ICCJ, stabilind condamnarea lui Catalin Voicu la 7 ani de inchisoare pentru trafic de influenta, pedeapsa fiindu-i majorata de la 5 ani, a afaceristul Marius Locic la 4 ani de inchisoare cu executare, omul de afaceri Costel Casuneanu la 4 ani de inchisoare cu suspendare, iar fostul judecator ICCJ Florin Costiniu la 4 ani de inchisoare cu suspendare.

Completul Liviei Stanciu explica in motivarea Deciziei ca fostul senator nu poate fi educat decat prin trimiterea sa in puscarie, in conditiile in care activitatea sa infractionala a fost una de amploare, iar mai mult acesta a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor martori. De asemenea, cei cinci judecatori le reproseaza inculpatilor ca nu au recunoscut savarsirea faptelor si au refuzat sa isi asume raspunderea.

In ceea ce priveste majorarea pedepsei lui Catalin Voicu, de la 5 la 7 ani de inchisoare cu executare, ICCJ arata ca aceasta este necesara pentru resocializarea sa viitoare pozitiva. Totodata, Catalin Voicu trebuia dat exemplu pentru ceilalti politicieni, carora, in acest mod, li se atrage atentia ca nu sunt mai presus de lege si ca faptele penale pe care le comit, in special cele de coruptie, sau pe care intentioneaza sa le comita nu vor ramane nesanctionate.

Iata ce se arata in motivarea Deciziei prin care a fost condamnat Catalin Voicu:

Instanta de recurs apreciaza ca modalitatea in care inculpatii au desfasurat activitatea infractionala, prejudiciul semnificativ produs, numarul faptelor ce intra in concursul de infractiuni, gravitatea concreta a fiecareia dintre acestea, pozitia procesuala a inculpatilor care nu au recunoscut savarsirea faptelor, refuzand practic sa isi asume fiecare raspunderea pentru activitatea sa, perseverand in a considera ca modalitatea in care au actionat ar fi fost una legala, justifica modalitatea de executare a pedepselor stabilita de prima instanta, singura apta a asigura indeplinirea scopului de exemplaritate si educativ al pedepsei.

Inalta Curte, in Complet de 5 Judecatori constata ca prima instanta, dand eficienta criteriilor de individualizare a pedepselor anterior mentionate, in scopul asigurarii deopotriva, a preventiei speciale, dar si a celei generale, a procedat justificat atunci cand a apreciat ca, in cauza, se impune aplicarea pentru toti inculpatii a unor pedepse exemplare, retinand astfel, ca scopul pedepselor aplicate a fost acela de a preintampina savarsirea in viitor, de catre ei sau de alte persoane, a unor noi infractiuni sau a altora de acelasi gen cu cele care au format obiectul judecatii.

Referitor la inculpatul Voicu Catalin, avand in vedere si amploarea activitatii infractionale desfasurata de acesta, determinata de numarul mare de infractiuni comise, precum si incercarea inculpatului de a zadarnici aflarea adevarului prin influentarea unui martor, instanta de recurs apreciaza ca scopul preventiv si educativ al pedepselor, astfel cum este definit in art.52 din Codul penal, nu poate fi atins decat prin executarea acestora in regim de detentie.

In acord cu argumentele primei instante, se constata ca, prin atitudinea sa de folosire abuziva si discretionara, in dispretul normelor de drept si a moralei, a autoritatii cu care a fost investit, inculpatul Voicu Catalin a creat nu doar prejudicii de imagine autoritatii din care facea parte, dar si o stare de neincredere a societatii in autoritatile statului, cu privire la care inculpatul a lasat sa se creada ca sunt aservite intereselor sale personale.

In aceeasi ordine de idei, Inalta Curte, Completul de 5 Judecatori retine ca numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea, cat si finalitatea acesteia, preventia speciala si generala inscrise si in Codul penal roman, in art.52 alin.1, potrivit caruia „scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.”

Ori, faptele pentru care inculpatul a fost condamnat de instanta de fond sunt neindoielnic grave, astfel ca in operatiunea complexa a individualizarii tratamentului penal, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori, avand in vedere activitatile ilicite desfasurate, astfel cum au fost descrise anterior, precum si calitatea pe care o avea, importanta si specificul valorilor sociale ocrotite de legea penala, consecintele grave ale actiunilor sale si, nu in ultimul rand, circumstantele personale (atitudinea cu privire la faptele comise, antecedenta penala, situatia familiala si materiala, s.a) apreciaza ca resocializarea sa viitoare pozitiva nu este posibila decat prin aplicarea unei pedepse intr-un cuantum majorat in modalitatea de executare stabilita de instanta de fond.

In acest sens, instanta de recurs considera ca exemplul inculpatului, sanctionat prin aplicarea unor pedepse principale intr-un cuantum moderat, stabilite diferentiat, in raport cu fiecare infractiune retinuta in sarcina sa, danduse relevanta efectiva valorii sociale atinse, gradului ridicat de pericol social concret, ce a fost agravat prin modalitatile de savarsire si calitatea persoanei inculpatului, dar cu executare in regim de detentie – trebuie sa reprezinte un puternic semnal de alarma in primul rand pentru toti reprezentantii clasei politice din Romania, cu mesajul ca ei nu sunt mai presus de lege, ca faptele penale si, in particular, cele de coruptie, pe care intentioneaza sa le comita, nu vor ramane nesanctionate, chiar daca, deseori, trece un interval de timp mai indelungat de la momentul savarsirii lor si pana la aplicarea pedepselor, perioada de timp de care inculpatii nu sunt, intotdeauna, straini.

Considerentele mai sus-aratate sunt in opinia Inaltei Curti, Completul de 5 Judecatori de natura a crea convingerea ca pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare aplicata inculpatului Voicu Catalin (in sarcina acestuia retinandu-se vinovatie pentru savarsirea in concurs real a doua infractiuni de trafic de influenta – din care una comisa in forma continuata – si a unei infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata in legatura cu fapte de coruptie) este proportionala cu gravitatea faptelor pentru care a fost deferit justitiei si de natura a contribui la reeducarea acestuia”.

Livia Stanciu despre Catalin Voicu: “A adoptat o atitudine procesuala de tergiversare a judecarii prezentei cauze”

Pe de alta parte, sefa Completului de 5 si a instantei supreme, judecatoarea Livia Stanciu, l-a acuzat pe Catalin Voicu de faptul ca a incercat sa tergiverseze solutionarea acestui dosar. Acesta a fost si motivul pentru care Stanciu i-a respins o cerere de audiere la un alt termen:

La ora 16:40, dupa finalizarea concluziilor formulate cu privire la toate recursurile declarate in cauza, avand incuviintarea presedintelui completului de judecata, aparatorul inculpatului Voicu Catalin, avocat Vrabie Marcel a depus la dosarul cauzei un inscris-adeverinta din partea familiei inculpatului Voicu, din cuprinsul caruia reiese ca acesta este internat la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti solicitand, in baza art.344 din Codul de procedura penala repunerea cauzei pe rol si acordarea unui termen in vederea audierii inculpatului Voicu Catalin.

Presedintele Completului de 5 Judecatori al Inaltei Curti, verificand inscrisul depus la dosarul cauzei (fila 484 dosar recurs) de aparatorul inculpatului Voicu Catalin, avocat Vrabie Marcel, a constatat ca adeverinta emana de la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti fiind depusa la dosarul cauzei la ora 16:40, inainte de a fi acordat ultimul cuvant inculpatilor, in temeiul art. 385/13 alin.3 Cod procedura penala, motiv pentru care a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, avand in vedere – prin raportare la analiza efectuata anterior cu privire la actele medicale depuse de inculpatul Voicu Catalin la dosar – ca acesta a adoptat o atitudine procesuala de tergiversare a judecarii prezentei cauze si de exercitare a drepturilor procesuale intr-un scop contrar celui in vederea caruia i-au fost recunoscute de lege”.

VERDICTUL ICCJ: PRIMARUL CONSTANTEI,RADU MAZARE ISI VA PETRECE PASTELE IN LIBERTATE!

18 apr.

Radu Mazăre a ieşit în urmă cu puţin timp din sala de judecată, dar rămâne la Instanţa Supremă pentru a afla dacă va fi arestat sau nu. Primarul Constanţei a declarat, la ieşirea din sală, că este de părere că i-a convins pe judecători, iar procurorii îl urmăresc pentru că şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu.

”Am constatat că Parchetul susţine că am luat mită ca să îmi îndeplinesc atribuţiile legale. Mi se pare absurd! Acest proiect este cea mai mare realizare a mea”, a declarat Radu Mazăre la ieşirea din sala de judecată.

Un complet de la instanţa supremă judecă, vineri, contestaţia procurorilor anticorupţie la decizia de cercetare în libertate a lui Radu Mazăre, în dosarul în care acesta este acuzat că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru a-l ajuta să câştige contractul pentru construirea locuinţelor sociale din campusul „Henri Coandă”.

Primarul Constanţei a declarat, la intrarea în sediul instanţei supreme, că nu se poate să fie judecat pentru că a construit case pentru săraci la preţul cel mai mic şi că speră să se dacă dreptate, arătând că „Vinerea Mare este ziua victoriei împotriva păcatului şi a Satanei”.

ASTAZI,IN VINEREA NEAGRA,ICCJ JUDECA CONTESTATIA DNA IMPOTRIVA PRIMARULUI CONSTANTEI RADU MAZARE!

18 apr.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă vineri contestația Direcției Naționale Anticorupție (DNA) împotriva deciziei instanței de lăsare în libertate a primarului Constanței, Radu Mazăre, cercetat penal pentru luare de mită și fals în declarații.

 

Pe 9 aprilie, judecătoarea Rodica Cosma de la ÎCCJ a respins propunerea DNA de arestare preventivă a lui Radu Mazăre pe motiv că procurorii nu au adus probe care să demonstreze că primarul municipiului Constanța ar fi primit mită de la omul de afaceri Morgenstern Avraham în schimbul facilitării câștigării unui contract privind construirea de locuințe sociale.

DNA a făcut contestație, care se va judeca vineri la ÎCCJ.

Radu Mazăre și Avraham Morgenstern au fost reținuți săptămâna trecută de procurorii DNA pentru fapte de corupție.

Procurorii susțin că, în anul 2011, omul de afaceri Morgenstern Avraham, reprezentantul SC Shapir Structures SRL, i-a oferit lui Radu Mazăre, prin intermediul lui Elan Schwartzenberg, suma totală de 175.000 de euro pentru a facilita câștigarea de către acea societate, în condiții avantajoase, a licitației având ca obiect contractul de construire a Campusului social „Henri Coandă” în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Banii au fost trecuți prin conturile mai multor societăți offshore și au ajuns în final la Radu Mazăre și fratele acestuia, Alexandru Mazăre, potrivit DNA.

„Traseul mitei a fost următorul: Societatea offshore Larton Consultants Ltd (unic asociat al SC Shapir Structures SRL) transferă în contul societății Melici Management Inc. (beneficiar real Schwartzenberg Emilian) suma de 109.835 euro la data de 28.07.2011 și suma de 173.012 euro la data de 24.08.2011; Societatea Melici Management Inc. transferă în contul personal al primarului Mazăre Radu Ștefan deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, suma de 95.000 euro la data de 13.09.2011 și în contul personal al lui Mazăre Alexandru deschis la aceeași bancă — Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, suma de 40.000 euro în aceeași dată; tot în contul personal al lui Mazăre Alexandru deschis la Israel Discount Bank, Sucursala 156, Netanza, Israel, Melici Management Inc. a transferat suma de 40.000 euro în data de 06.12.2011. Operațiunile prin care frații Mazăre au primit sumele de bani sus-menționate au avut ca justificare ‘fees’ — onorariu”, se arată în referatul DNA.

Potrivit DNA, aceste sume de bani au fost oferite primarului Radu Mazăre pentru ca acesta să efectueze o serie de demersuri, unele intrând în atribuțiile sale de serviciu — inițierea unor hotărâri de consiliu local—, altele în afara atribuțiilor de serviciu, cum ar fi consilierea reprezentantului Shapir Structures, Morgenstern Avraham, în cadrul a numeroase întâlniri avute de cei doi pe parcursul desfășurării procedurii de achiziție.

Anchetatorii afirmă că unele dintre cele mai importante demersuri efectuate de primar în favoarea societății Shapir Structures au fost cele prin care, la solicitarea lui Morgenstern Avraham, a fost aprobată creșterea valorii contractului de achiziție cu suma de 3.722.910 lei fără TVA — circa 900.000 de euro, adică de la 37.241.120 lei, cât a fost valoarea estimată de autoritatea contractantă la publicarea anunțului de achiziție publică, la 40.964.030 lei, cât a fost oferta financiară a societății Shapir.

AGERPRES.

FOSTUL MINISTRU AL SPORTULUI,”PUPILA”LUI TRAIAN BASESCU SI A ELENEI BASESCU,MONICA IACOB RIDZI,A FOST CONDAMNATA LA CINCI ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE DECOMPLETUL DE TREI JUDECATORI AI ICCJ!,DECIZIA POATE FI ATACATA CU RECURS!

27 ian.

Fostul ministru al Sportului, Monica Iacob Ridzi, a fost condamnată la cinci ani de închisoare și trei ani de interzicere a unor drepturi  în dosarul “2 Mai” de completul de trei judecători ai Înaltei Curți. Decizia de luni nu este definitivă. Aceeași pedeapsă a primt-o și Ioana Vârsta, fosta consilieră a Monicăi Ridzi.

Monica Ridzi, condamnată la 5 ani de închisoare cu executareCompletul de trei judecători de la  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunţat, luni, sentinţa în dosarul în care fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea Zilei Tineretului. Fostul ministru a fost condamnat la cinci ani de închisoare și trei ani de interzicere a unor drepturi.

Ridzi a primit mai multe condamnări la închisoare pentru celelalte capete de acuzare, însă toate pedepsele au fost contopite şi fostul ministru PDL Monica Ridzi ar urma să execute pedeapsa cea mai grea, şi anume de cinci ani de închisoare.

Aceeaşi pedeapsă – respectiv cinci ani de închisoare cu executare şi trei ani de interzicere a unor drepturi – a fost dispusă, tot pentru abuz în serviciu, pentru Ioana Vârsta, fostul consilier al Monicăi Ridzi.

La ultimul termen al procesului, procurorul de şedinţă a cerut condamnarea Monicăi Ridzi în limitele speciale, care pentru infracţiunea de abuz în serviciu sunt între 5 şi 15 ani. Procurorul a cerut ca Ridzi să fie condamnată pentru abuz în serviciu, fals în înscrisuri şi infracţiuni privind sistemele informatice “din cauza contribuţiei esenţiale şi a calităţii acesteia în timpul săvârşirii faptelor”.

 De asemenea, procurorul a cerut condamnarea şi a celorlalţi inculpaţi, inclusiv a lui Paul Diaconu, director în cadrul MTS, chiar dacă acesta este cel care a făcut un denunţ la DNA.

COMPLETUL DE PE LANGA ICCJ L-A CONDAMNAT PE OMUL DE AFACERI SORIN OVIDIU VANTU LA DOI ANI INCHISOARE CU EXECUTARE!

25 ian.

 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv vineri pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu la doi ani închisoare cu executare pentru favorizarea lui Nicolae Popa.

 

 

În acelaşi dosar, şoferul lui Vîntu, Alexandru Stoian, a fost condamnat la 1 an şi 6 luni cu suspendare, iar omul de afaceri Octavian Ţurcan a primit un an de închisoare cu suspendare.

Instanţa supremă le-a respins vineri recursurile celor trei şi a menţinut decizia luată în 2012 de Tribunalul Bucureşti, confirmată apoi de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia este definitivă, iar Vîntu va fi încarcerat.

Pe 12 octombrie 2010, procurorii Parchetului General l-au trimis în judecată pe Vîntu sub acuzaţia că i-ar fi trimis în Indonezia mai multe sume de bani fostului director al Gelsor, Nicolae Popa, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul FNI.

Procurorii susţin că în perioada octombrie 2009 – ianuarie 2010 Sorin Ovidiu Vîntu i-ar fi transmis lui Nicolae Popa două tranşe, de 50.000 de euro şi 20.000 de euro.

Suma îi era necesară lui Nicolae Popa pentru a se ascunde în scopul de a nu fi descoperit de autorităţile îndrituite să pună în executare mandatul european de arestare emis pe numele său pentru executarea pedepsei de 15 ani închisoare la care fusese condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă şi executorie, arătau procurorii.

Ei mai susţin că Sorin Ovidiu Vîntu ar fi identificat şi modalităţile concrete de transfer menite să prevină identificarea tranzacţiilor şi a persoanelor implicate în aceste operaţiuni. Astfel, transferul sumei de 50.000 de euro ar fi fost pus în executare de Octavian Ţurcan.

De asemenea, pe 11 noiembrie 2009, Vîntu, prin intermediul lui Alexandru Stoian, ar fi transmis o altă tranşă, de 20.000 de euro, sumă ce urma a fi folosită pentru plata diferitelor servicii de Nicolae Popa, mai spun procurorii.

Potrivit acestora, după ce Nicolae Popa a fost arestat în Indonezia, pe 2 decembrie 2009, Vîntu şi Alexandru Stoian ar fi desfăşurat acţiuni de sprijinire a lui Nicolae Popa cu scopul îngreunării procedurii de extrădare a acestuia în România. Sprijinul s-ar fi concretizat în demersuri de îngreunare a procedurilor de extrădare, pentru a-l scăpa pe condamnat de închisoare şi a-l ajuta să rămână în Indonezia. AGERPRES.

PRESEDINTA ICCJ,FOST PROCUROR ,LIVIA STANCIU ,CEA CU „NASHU IN SUFLET”,IL ACUZA PE PREMIERUL VICTOR PONTA!

16 ian.

 

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, a declarat, joi, la intrarea în sediul CSM, că atacurile oamenilor politici la adresa sistemului judiciar au devenit din ce în ce mai dese, cu deosebire la adresa Înaltei Curţi şi a judecătorilor care instrumentează dosare penale ce îi vizează pe politicieni.

„Este extrem de grav că oameni politici care deţin importante funcţii în stat – şi cu atât mai grav este pentru aceştia – fac afirmaţii de-a dreptul incredibile pentru noi, care nu urmăresc decât, în primul rând, decredibilitarea sistemului judiciar”, a spus Stanciu.

Livia Stanciu a mai spus că este extrem de grav şi că premierul Victor Ponta a afirmat că celeritatea soluţionării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaţilor.

„Faptul că premierul României – şi îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, pentru că nu m-am aşteptat -, sigur, poate în calitatea domniei sale de preşedinte al PSD ar fi putut să facă diverse afirmaţii, dar ca premier al României, să induci ideea că, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, celeritatea soluţionării cauzelor diferă în raport de culoarea politică a inculpaţilor, este extrem de grav”, a adăugat Livia Stanciu.

Livia Stanciu a precizat că l-a auzit pe premier spunând şi inducând „o idee gravă”, aceea că la ICCJ aceiaşi judecători pronunţă într-o fază procesuală, în unanimitate, o soluţie de achitare, după care, aceiaşi judecători ai Secţiei penale, tot în unanimitate, pronunţă o soluţie de condamnare.

„Este extrem de gravă o astfel de afirmaţie. De ce spun aceasta? Pentru că de esenţa actului de justiţie, a activităţii de judecată este şi exercitarea căilor de atac prevăzute de lege şi pronunţarea, după ce acel complet examinează motivele de recurs invocate de către părţi, a unei soluţii într-un sens sau altul”, a mai spus preşedintele ICCJ.

Livia Stanciu a adăugat că judecătorii de la ICCJ sunt total nemulţumiţi de aceste reacţii ale premierului.

„Dumneavoastră cred că aţi sesizat că noi am manifestat întotdeauna decenţă, nu am ieşit după fiecare atac exercitat de către politcieni. Am crezut că, totuşi, se vor restrânge aceste atacuri la adresa justiţiei, dar constat că, în ultima perioadă că, în mod nejustificat, ele se amplifică”, a mai declarat Stanciu.

Premierul Victor Ponta a apreciat după condamnarea lui Adrian Năstase că este „o chestie ciudată” atunci când aceiaşi judecători de la Curtea Supremă achită în unanimitate şi, ulterior, condamnă tot în unanimitate.

Năstase a fost achitat în primă instanţă de Înalta Curte pentru acuzaţia de luare de mită în dosarul Zambaccian, iar la recurs a primit 4 ani de închisoare cu executare, tot la Înalta Curte.

DNA A CERUT LUNI COMPLETULUI DE JUDECATA DE LA ICCJ,CONDAMNAREA FOSTILOR MINISTRI ,TUDOR CHIUARIU SI ZSOLT NAGY ,PENTRU INFRACTIUNI DE ABUZ IN SERVICIU IN FORMA CALIFICATA IN DOSARUL „POSTA ROMANA!”

13 ian.

 

 

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut luni judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) condamnarea la închisoare a foştilor miniştri Tudor Chiuariu şi Zsolt Nagy pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată în dosarul „Poşta Română”.

 

 

Procurorul de şedinţă a solicitat ca cei doi miniştri să fie condamnaţi în limitele speciale prevăzute de legea penală, care sunt în cazul infracţiunii de abuz în serviciu între 5 şi 15 ani de închisoare.

Reprezentantul DNA a arătat că fostul ministru al comunicaţiilor, Zsolt Nagy, a iniţiat un proiect de hotărâre de guvern privind trecerea unui teren situat pe Calea Victoriei din Bucureşti din proprietatea publică în cea privată a statului şi apoi trecerea acestui teren la o companie unde acţionar era şi Poşta Română.

Procurorul susţine că Zsolt Nagy este cel care a întocmit HG 377/2007, fără ca cineva din Ministerul Comunicaţiilor să fie informat, actul normativ fiind trimis înapoi la Ministerul Justiţiei. Aici, Direcţia de Avizare Legislativă a dat un aviz negativ proiectului, însă ministrul de atunci al Justiţiei de atunci a dat dispoziţie ca HG să primează aviz pozitiv, cu încălcarea dispoziţiilor legale, a mai declarat procurorul.

Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor.

Pe 27 noiembrie 2012, un complet format din trei judecători l-a achitat pe fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, pentru neglijenţă în serviciu.

În acelaşi dosar, fostul director al Poştei Dan Mihai Toader a fost condamnat la şase ani de închisoare, fostul director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică a Companiei Naţionale Poşta Română Andrei Marinescu a primit cinci ani şi jumătate de închisoare, fostul director economic executiv al CNPR Emanoil Lepădatu – cinci ani de detenţie, iar administratorul societăţii Topcadex 99, Ioan Folfă, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

De asemenea, ÎCCJ a mai decis atunci restabilirea situaţiei anterioare prin aducerea imobilului din calea Victoriei nr.133-135, sector 1, Bucureşti, în proprietatea publică a statului, cu drept de administrare asupra acestuia în favoarea Companiei Naţionale Poşta Română.

Decizia a fost atacată cu recurs la completul de cinci judecători al ÎCCJ.

Fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy şi fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu au fost deferiţi justiţiei pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial.

În acelaşi dosar a mai fost trimis în judecată Dan Mihai Toader, preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al Companiei Naţionale Poşta Română SA (CNPR), Emanoil Lepădatu, director economic executiv al CNPR, şi Andrei Marinescu, director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al aceleiaşi companii, precum şi Ioan Folfă, administrator la SC Topcadex 99 SRL.

Potrivit DNA, în perioada 2005 – 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului român în proprietatea privată a companiei Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi cei doi miniştri, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a favoriza societatea, prin schimbarea situaţiei juridice a imobilului.

Tudor Chiuariu a fost acuzat de procurori că în calitate de ministru al Justiţiei, prin încălcarea obligaţiilor prevăzute de actele normative, a avizat proiectul HG nr.377/2007, consfinţind definitiv trecerea imobilului în domeniul privat al statului, prin aceasta obţinându-se un avantaj patrimonial în favoarea SC Imopost Developments SA, constând în dreptul de proprietate asupra unui imobilul din calea Victoriei nr. 133-135, ceea ce a cauzat statului român un prejudiciu în valoare de 4,9 milioane euro.

Tudor Chiuariu a dat aviz favorabil proiectului de HG 377/2007, prin care era modificat statutul juridic al imobilului, deşi angajaţii de la Direcţia de avizare acte normative din cadrul MJ nu fuseseră de acord cu acel aviz. AGERPRES.

ICCJ A AMANAT PENTRU 16 IANUARIE,JUDECAREA UNUI NOU TERMEN IN DOSARUL DE CORUPTIE AL FOSTULUI MINISTRU AL TRANSPORTURILOR,”PUPILA „LUI TRAIAN BASESCU SI AMICA ELENEI BASESCU!

7 ian.

Curtea Supremă a amânat pentru 16 ianuarie judecarea unui nou termen în dosarul de corupţie al fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi. În acest dosar trimis în judecată în 2011 Ridzi este acuzată de abuz în serviciu. Actualmente deputat PPDD, Monica Ridzi este acuzată că în calitate de ministru a dispus acordarea în mod abuziv a unor contracte publice care vizau organizarea Zilei Naţionale a Tineretului, manifestaţie ce a avut loc în perioada campaniei pentru alegerile europene din 2009. În acest caz Monica Iacob Ridzi riscă o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Procesul începe la ora 9 la Curtea Supremă şi este judecat în şedinţă publică.

 

Imagine

Potrivit DNA, în perioada 17 martie – 22 mai 2009, Iacob-Ridzi Monica, în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect. În 3 mai 2011, fostul ministru al Tineretului a fost acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie şi participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la Legea contabilităţii

Potrivit rechiziţoriului finalizat şi trimis în judeată în 2011, Ridzi a fost acuzată de trei infracţiuni după cum urmeaz. abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept

Prima infracţiune cea de abuz în serviciu contra intereselor publice este şi cea mai grea astfel că potrivit Codului Penal, Ridzi riscă un maxim de 15 ani de închisoare.

ICCJ: COMPLETUL DE JUDECATA SE VA PRONUNTA LUNI IN DOSARUL ZAMBACCIAN!

6 ian.

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) se va pronunţa luni în dosarul Zambaccian în care fostul premier Adrian Năstase este judecat pentru luare de mită şi şantaj, alături de soţia sa Dana Năstase, acuzată de complicitate la luare de mită, şi de fostul inspector ITC Irina Jianu.

 

La ultimul termen din 19 decembrie 2013 procurorul de şedinţă al DNA a cerut judecătorilor Instanţei supreme condamnarea la o pedeapsă cu executare pentru luare de mită a lui Adrian Năstase şi, de asemenea, o pedeapsă cu închisoare pentru şantaj, în dosarul „Zambaccian”. În acelaşi dosar, procurorul a mai cerut condamnarea Danei Năstase la pedeapsa cu închisoarea pentru complicitate la luare de mită şi majorarea pedepsei pentru Irina Paula Jianu, însă a menţionat că pentru aceasta a intervenit prescripţia faptelor.

La acest termen, procurorul a mai solicitat judecătorilor confiscarea contravalorii foloaselor necuvenite dobândite de Adrian şi Dana Năstase.

La rândul lor, avocaţii lui Adrian Năstase au cerut instanţei rejudecarea dosarului Zambaccian.

„O rejudecare ar folosi pentru că se pun în discuţie nişte lucruri extrem de importante, respectiv înregistrările în mediu ambiental care la acea dată nu erau prevăzute de lege, indiferent dacă s-au făcut în faza premergătoare urmăririi penale, fie în faza de urmărire penală. Nu era prevăzută înregistrarea ambientală în lege la acel moment, abia prin modificarea Codului penal, în septembrie 2006, ele au fost introduse. Ar fi foarte important pentru că ar reprezenta pentru noi o rejudecare, ne-ar putea conduce la nişte argumente foarte puternice legate de achitarea în legătură cu infracţiunile de corupţie şi de şantaj. Dacă s-ar accepta acest motiv de recurs pe care noi l-am formulat, instanţa nu are de ales, pentru că legea prevede că în acest caz este obligată să trimită cauza pentru rejudecare”, a declarat, pe 19 decembrie 2013, avocatul Ioan Cazacu.

În martie 2012, un complet de trei judecători de la Curtea supremă l-a condamnat pe Adrian Năstase la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi l-a achitat pentru infracţiunea de luare de mită.

Magistraţii au mai decis atunci achitarea soţiei lui Adrian Năstase, Dana Năstase, pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită şi pentru spălare de bani şi condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare pentru participaţie improprie la folosirea la autoritatea vamală de documente false.

ÎCCJ a mai hotărât condamnarea Irinei Jianu la trei ani de închisoare pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală. AGERPRES.

PNL – ARIPA CRIN ANTONESCU A RAMAS CU „BUZA UMFLATA”:ICCJ A DECIS VINERI SA RESPINGA SOLICITAREA DNA DE ARESTARE PREVENTIVA A DEPUTATULUI GHEORGHE COMAN,CARE VA FI CERCETAT IN LIBERTATE!

28 dec.

 

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis vineri să respingă solicitarea DNA de arestare preventivă a deputatului Gheorghe Coman, iar acesta va fi cercetat în libertate.

 

 

„Aşa cum vă spuneam şi astăzi, chiar dacă am accepta ideea că sunt indicii că s-a comis acea infracţiune, chiar şi în ipoteza asta, arestarea preventivă nu ar fi justificată. S-a luat de către judecători o măsură preventivă, dar nu arestarea, ci obligarea de a nu părăsi ţara. Urmărirea penală se va desfăşura în bune condiţii, ne vom prezenta, mai avem recursul, pentru că DNA prin reprezentantul aflat în sală a declarat recurs împotriva acestei încheieri”, a declarat avocatul lui Coman, Bogdan Vlad, după ce Înalta Curte s-a pronunţat.

Vlad a adăugat că Gheorghe Coman nu a dat declaraţii în faţa judecătorilor, aceştia luând decizia anunţată pe baza actelor de la dosarul cauzei.

„S-a luat o măsură preventivă, asta înseamnă că s-a apreciat că sunt indicii temeinice în sensul că se poate presupune că domnul deputat este implicat într-o activitate în legătură cu acea infracţiune. Asta nu înseamnă că e vinovat, dar arestarea apare ca excesivă într-o asemenea ipoteză. Dacă se punea problema sustragerii de la urmărire penală în mod clar se reţinea cazul de arestare preventivă şi discutam într-o cu totul altă logică”, a precizat Bogdan Vlad.

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Ploieşti au solicitat vineri arestarea preventivă a deputatului Gheorghe Coman acuzat de infracţiunea de folosire a influenţei de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, informează DNA. „Solicitarea arestării preventive a inculpatului Coman Gheorghe survine ca urmare a faptului că, la data de 27.12.2013, în plenul Camerei Deputaţilor s-a votat încuviinţarea cererii de arestare preventivă a acestuia, cerere formulată de unitatea respectivă de parchet.

Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a se pronunţa asupra propunerii de arestare preventivă a inculpatului, pentru o perioadă de 30 de zile”, precizează DNA într-un comunicat de presă transmis vineri AGERPRES.

Camera Deputaţilor a votat vineri cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul deputatului PC Gheorghe Coman. În favoarea cererii s-au pronunţat 190 deputaţi, iar 34 au fost împotrivă. AGERPRES.

CIRCULA PE NET.ULTIMUL CUVANT AL FOSTULUI PREMIER ADRIAN NASTASE IN FATA ICCJ,IN DOSARUL ZAMBACCIAN:”MA VOR CONDAMNA DIN PRINCIPIU!

20 dec.

 

Fostul premier Adrian Nastase a publicat pe blogul sau, www.nastase.wordpress.com, “ultimul cuvant” pe care l-a avut in fata Completului de 5 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, format din judecatorii Ionut Matei, Cristina Rotaru, Ioana Bogdan, Angela Dragne si Luminita Zglimbea, in data de 19 decembrie 2013, cand a avut loc ultimul termen din dosarul “Zambaccian”. Adrian Nastase a avut ocazia sa se apere in fata magistratilor supremi la finalul termenului de joi, 19 decembrie 2013, dupa aproape opt ore de audieri si dezbateri, la finalul carora instanta a decis amanare pronuntarii unei decizii pentru data de 6 ianuarie 2014.

In timpul pledoariei, ex-premierul Adrian Nastase a facut o retrospectiva a modului in care s-au derulat evenimentele incepand cu anul 2001, cand Traian Basescu, la acea vreme primarul general al Capitalei, a dispus o serie de controale la santierul din strada Zambaccian, si pana in prezent, evidentiind neregulile evidente si abuzurile savarsite de procurori in acest dosar. Fostul prim-ministru a afirmat ca dosarul “Zambaccian” a avut ca unica miza eliminarea sa din viata politica, hartuirea sa in diverse feluri timp de mai bine de zece ani, in baza unor “neadevaruri si impulsuri subiective”.

Adrian Nastase s-a adresat judecatorilor supremi, intrebandu-i daca “sub presiunea declaratiilor invatate pe de rost de catre unii deputati si senatori” ca fi posibl sa judece fara “bruiaje exterioare, bazandu-se numai pe fapte”. In acelasi timp, le-a recomandat magistratilor sa citeasca cuvintele din acest dosar, nu si hartia politica pe care sunt scrise!

Prezentam in continuare integral “Ultimul cuvant” al lui Adrian Nastase din fata judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

Se implinesc 24 de ani de cand sunt, in primul rand, om politic. Din pacate, de aproximativ 9 ani, dupa instaurarea noului regim, am fost nevoit sa apar, in calitate de invinuit sau inculpat, de peste 200 de ori, in fata tribunalelor.

*Si in acest caz, copertile dosarului sunt politice, hartia pe care sunt scrise actele procedurale e hartie politica, agrafele folosite pentru conexari si disjungeri au fost politice. La fel stampilele sau scaunele pe care au stat martorii si expertii transformati in invinuiti sau invinuitii transformati in martori. Nu ma refer acum doar la ceea ce am spus de atatea ori, ca ancheta a pornit politic. Va reamintesc, spre exemplu, doar faptul ca in 2001 primarul general al Capitalei a dispus o serie de controale la santierul din str. Zambaccian iar in 2004 Alianta DA a formulat o plangere penala pe acelasi subiect.

*Sigur, perceptia mea publica, a vinovatiei sau nevinovatiei mele, a existentei mele ca individ, a familiei mele, a pasiunilor mele, a realizarilor sau esecurilor pe care le-am avut, sunt, mai ales, politice. Iar in acesta tara, politic inseamna, in primul rand, patima, partizanat, subiectivism total si impartire in tabere care se urasc irational.

*Politicul paraziteaza si bruiaza grav aceasta cauza. Majoritatea celor care ma considera vinovat in opinia publica nu au citit o fila din acest dosar. Pur si simplu, invoca o vinovatie politica. Ma vor condamnat, din principiu. SUNT VINOVAT PENTRU CA EI VOTEAZA ALTFEL. Gandesc altfel. Le sunt antipatic. La randul lor, cei care ma cred nevinovat gandesc tot politic. Nici ei nu au citit dosarul. Justitia,insa, trebuie sa se bazeze pe fapte. Pe dovezi. Spre deosebire de echipa fostului procuror sef al DNA care, mai intai, a stabilit ca vinovatul sunt eu si doar apoi a inceput sa caute probe. Iar pentru ca nu le-au gasit, le-au inventat. Va ramane antologica formula corpului delict, pentru perioada 2002-2003, constand din bancnote fabricate de Trezoreria americana in 2004 si 2005.

* ? Va fi posibil ca in acest dosar, Dumneavoastra, sub presiunea dezbaterilor din parlament legate de modificarile Noului Cod Penal sau a unei legi exagerate a gratierii si amnistiei, sub presiunea unor exigente decurgand din statisticile Raportului MCV – ce urmeaza a fi publicat in ianuarie -, sub presiunea declaratiilor invatate pe de rost de catre unii deputati si senatori, ingrijorati ca nu voi ajunge din nou la penitenciarul Jilava, va fi deci posibil sa judecati fara bruiaje exterioare, bazandu-va numai pe fapte? Sa cititi cuvintele din dosare, nu si hartia politica pe care sunt scrise? Este o intrebare la care vom afla in curand raspunsul.

*Ca om politic, eu m-am bazat mereu pe fapte. Si am vrut sa fiu judecat politic de cei care isi pusesera soarta in mainile mele, de cei pe care ii numim, de regula, “cetateni”. Pentru acea judecata, am realizat programul “cornul si laptele”, am stabilit venitul minim garantat, am construit sute de sali de sport, am “imblanzit” pentru prima data raporturile tarii cu institutii financiare internationale, am ajutat la intrarea Romaniei in NATO si in Uniunea Europeana. Procurorii DNA ma acuza ca am primit de la Irina Jianu 10 sau 12 containere cu sute de chiuvete si bideuri din China. Eu le raspund ca nu este adevarat si ca ele erau pentru diverse lucrari ale constructorului dar – adaug faptul ca am donat statului roman, IN ACEA PERIOADA, impreuna cu sotia mea si cu acordul copiilor mei, o colectie de peste 1000 de harti vechi ce constituie astazi, la Bucuresti, cel mai mare muzeu de acest gen din Europa.

*Reflectam zilele acestea, in timp ce descrifram dosarul cu obiecte sanitare din China, ca relatiile economice romano-chineze au putut fi reluate doar acum, dupa 10 ani, de la momentul special al vizitei pe care am intreprins-o in China, in perioada epidemiei de SARS si ca investitii de miliarde de dolari ar fi putut fi realizate in acest interval, daca… Din pacate, rafuiala cu adversarii politici a fost mai importanta…

*Cred in fapte. Am avut dorinta normala, ca prim-ministru, sa las ceva pozitiv in urma mea. Iata de ce cred ca am dreptul, caderea morala sa va cer sa va bazati in aceasta judecata doar pe fapte si pe probele legal obtinute.

*Un om politic se gandeste la felul in care va fi perceput de cei care vor veni dupa el. Eu nu sunt doar suma unor realizari – pe care le recunosc – de altfel – si adversarii. Sunt gata sa-mi asum critici si esecuri in domeniile pe care le-am coordonat. Ma simt responsabil din punct de vedere politic pentru lucruri pe care le-am facut sau pe care nu le-am facut. Nu suntem statui. Dar mi se pare important pentru mine, in definitiv, pentru societatea in care traim, ca o existenta de acest fel sa nu fie judecata dupa gaselnite de genul termopane, bideuri, servetele sau obiecte de sters praful. Daca ajungem aici, aruncam in derizoriu lucruri cu adevarat importante. In fond mici parti de istorie.

*Imi este clar ca pentru DNA acest dosar are in continuare o miza deosebita. Sentinta din acest dosar ar trebui sa justifice eforturile extraordinare umane si financiare din acesti ani. Cum altfel ar putea fi explicata inceperea UP, in urma cu o luna, impotriva expertului desemnat de instanta, la fond, expertiza fiind depusa in urma cu doi ani fara sa existe atunci obiectiuni ale parchetului sau cereri pentru contra-expertiza, atunci sau acum? Evident ca este o incercare de manipulare a instantei si a opiniei publice.

*Cum e posibil ca procurorii DNA sa puna in dosar, pentru a incerca sa dovedeasca favorizarea de catre mine, ca premier, a Irinei Jianu, Decizia de numire a ei in functie, omitand sa le puna si pe cele de numire ale celorlalti sefi ai agentiilor guvernamentale, trecute in subordinea guvernului in 2004: Mircea Ursache, presedinte AVAS, Liviu Harbuz – presedinte ANSVSA, Alexandru Popa – presedinte ARIS, Matei Eduard Gabriel – presedinte ANPC, Diaconu Constantin – presedinte al Agentiei Nationale pentru Sport – toate semnate in baza OUG 11/23 martie 2004??

*Pe de alta parte, cum e posibil sa credeti ca cineva care se afla la Constanta si care primeste un telefon de la altcineva, de pe un telefon necunoscut, in zilele in care se respinsese de catre Parlament cererea DNA de perchezitie a apartamentului nostru, are revelatia ca eu il voi santaja pe cel care ii reprezenta interesele economice in China, intr-o convorbire ulterioara cu el? Faptul ca s-a blindat pe corp cu aparate de inregistrat in aceste conditii, nu arata, in mod clar, ca a fost vorba de o provocare murdara?

*Cum poate afirma Paun ca din cauza mea si-a incheiat cariera diplomatica din moment ce el, in martie 2005, dupa alegeri, fusese retras din functia de consul general de la Shanghai de catre guvernul Tariceanu iar din functia de consilier economic la Shanghai a fost suspendat automat, la inceputul anului 2006, in baza legii, in urma inceperii urmaririi penale de catre DNA impotriva sa. Daca a existat un santaj impotriva lui, atunci acesta a fost realizat de catre procurori, rezultatul fiind noile “declaratii” in contra partida cu schimbarea statutului, in cel de martor.

*Cum ati putea crede acuzatiile DNA in privinta casei lui Paul Opris? Cum as putea fi eu considerat responsabil pentru acele cheltuieli de reparatii cand locuinta respectiva, cumparata de Opris, a fost transmisa prin mosterire copiilor sai, copii care locuiesc si acum acolo?

*Reaua credinta a DNA a fost evidenta si in incercarea de a demonstra ca Irina Jianu mi-a dat mita termopane la Cornu – desi platisem suma ceruta de firma respectiva. Sau in incercarea de a demonstra, cu inregistrari ilegale, ca l-am santajat pe Paun, in conditiile in care eu ii transmisesem lui Octavian Cretu intentia Irinei Jianu de a comunica public ceea ce relatase Paun insusi in China – anume ca este ofiter acoperit in China, de fata cu mai multe persoane -, informatie pe care o aveam de la avocatul meu ce fusese martor, in 2006, pe coridoarele de la DNA, atunci cand Irina Jianu facuse aceasta afirmatie.

*Dar poate veti reciti declaratia de parte vatamata a lui Paun, de la fond, din 2012, unde veti gasi folosita acolo de 15 ori in 5 pagini expresia “am primit amenintarile” – dovada unei “pregatiri” temeinice a martorului in legatura cu elementele constitutive ale infractiunii.

*Si, in definitiv, de ce oare nu s-a intrebat nimeni de ce, atunci cand Paun a fost rechemat de la post, de noul guvern, “fara explicatii”, in martie 2005, nu a adus cu el, la Bucuresti restul de bani – 118000 de dolari – care, spune el, ii avea de la noi. De ce i-ar fi lasat la Shanghai daca el pleca definitiv? Pentru a-i aduce in 2006, cand l-a trimis DNA sa-i “aduca” drept corp delict? Sau de ce sotia lui Paun nu a fost audiata niciodata de DNA? Sau de ce nu a fost chemat niciun reprezentant al vamii pentru a confirma ceea ce confirmasera prin documente in legatura cu continutul containerelor?

*Oare felul abulic in care s-a prezentat Cristina Popa, dupa patru citari la instanta, cu pauzele indelungi si nenumaratele raspunsuri de “nu stiu”, plecarea ei pe usa de acces a judecatorilor, pentru a fi cred, protejata de intrebarile ziaristilor, nu sugereaza oare o atentie speciala din partea celor care au transformat-o din invinuit in martor?

*Fie ca vrem sau nu, dumneavoastra judecati o imagine. Nu vreau sa spun ca am devenit un personaj de basm, atrag atentia insa asupra faptului ca in jurul numelui meu pluteste o ceata groasa de povesti, neadevaruri si impulsuri subiective. Sunt 10 ani in care s-a incercat crearea unei povesti despre un Nastase avut, corupt si cinic. Unii au incercat sa transforme aceasta imagine in realitate. Nu au reusit, in ciuda eforturilor lor de a ma decredibiliza.

*Evident, daca miza acuzatiilor a fost politica, atunci scopul a fost tot politic. S-a dorit eliminarea mea din viata politica. Acest obiectiv a fost atins prin faptul ca timp de doua cicluri electorale am fost hartuit in diverse feluri si obligat sa ma ocup de citirea dosarelor, discutii cu avocatii si prezenta la tribunale. Nu mai pun in discutie experienta penitenciarului.
Functioneaza mai bine viata politica romaneasca fara mine? Nu eu voi raspunde la aceasta intrebare. Sa adaug, totusi, un gand al unui intelept: “Cand unul zideste si altul strica, ce folos au, fara numai ca se ostenesc?”

*Stiu ca, in continuare, ii incurc pe multi. Stiu, de asemenea, ca daca as fi facut parte din PPE si as fi semnat contracte cu Gazpromul, precum fostul premier al Ucrainei, as fi avut, probabil, mai mult sprijin international in bataliile mele interne. Nu pot decat sa constat, cu tristete, acest lucru.

*Sentinta finala intr-un alt dosar s-a dat in preajma zilei mele de nastere iar sentinta aici se va da, probabil, in preajma Craciunului.

*As spune, la final, ca acest dosar are un inceput politic. Asa s-a nascut. Dar nu exista niciun motiv ca el sa sfarseasca in acelasi fel.

*Sunt nevinovat. La fel, sotia mea – tarata, fara vina, in acest proces. Stiu insa, ca jurist, ca in acest dosar nu exista nimic sa ne incrimineze. Si acest lucru ar trebui sa fie suficient pentru achitare.

Sursa foto: http://www.mediafax.ro

FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE S-A PREZENTAT JOI LA ICCJ,UNDE A DECLARAT CA,ODATA CU ACEST ULTIM TERMEN,OPINIA PUBLICA ARE OCAZIA SA AFLE CE S-A INTAMPLAT DE FAPT IN DOSARUL ZAMBACCIAN!

19 dec.

 

 

Fostul premier Adrian Năstase s-a prezentat joi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), unde a declarat că, odată cu acest ultim termen, opinia publică are ocazia să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în acest caz.

 

 

„Noi am pus la dispoziţie terenul pentru constructor. El trebuia să ne dea la cheie, cu parchet, dar şi cu obiecte sanitare, deci un apartament, din cele patru. Chestiunea importurilor a fost rezolvată de către constructor, care însă, evident, a adus şi pentru apartamentele lui şi pentru apartamentul meu şi alte locuinţe ale sale”, a spus Năstase.

El şi-a exprimat speranţa ca, în perspectiva a ceea ce înseamnă 24 de ani trecuţi de la revoluţie, tradiţia Crăciunului să fie alta.

„Acest amestec de teme a încurcat foarte mult lucrurile, învinuiţi transformaţi în martori, martori transformaţi învinuiţi, o poveste întreagă pe care mulţi nu o mai înţeleg”, a explicat Adrian Năstase.

Soţia acestuia, Dana Năstase, a declarat la rândul ei că aceşti opt ani de procese au reprezentant zeci de mii de pagini citite şi speră ca totul să se încheie.

ÎCCJ judecă joi ultimul termen al dosarului „Zambaccian”.

La termenul din 2 decembrie, judecătorii au audiat-o ca martor pe Cristina Popa, fost administrator şi acţionar majoritar la firma „Vertcon”, companie care a participat ca asigurator de produse la lucrările de la imobilul din Zambaccian.

Ea le-a spus magistraţilor că produsele din China au fost cumpărate de Daniela Năstase din bazar şi trimise în România în containere. Din portul Constanţa, containerele au fost transportate la Bacău şi de aici la Bucureşti.

„Importul produselor din China s-a făcut ilegal. Eu am întocmit facturi false la cererea Irinei Jianu, deoarece îmi era frică. Avizele de însoţire a mărfii nu erau reale”, a afirmat Cristina Popa.

Tot pe 2 decembrie, DNA a anunţat că l-a pus sub acuzare, pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea infractorului, pe expertul Nicolae Bănică, cel care a realizat în 2011 o expertiză tehnică a termopanelor de la ferma Cornu, imobil ce aparţine lui Adrian Năstase.

Motivul invocat a fost acela că Bănică a depăşit obligaţiile impuse de instanţa de fond la efectuarea unei expertize din 2011, respectiv că acesta a efectuat expertiza pe baza unor convingeri personale şi a luat legătura cu părţile din dosarul „Zambaccian”.

La acel termen, magistraţii au decis ca pledoariile finale ale avocaţilor şi susţinerile procurorului, urmate de ultimul cuvânt al celor acuzaţi, să aibă loc pe data de 19 decembrie.

La ieşirea din sediul instanţei, Adrian Năstase a declarat că martora Cristina Popa a dat declaraţii împotriva sa, după ce „a fost bine preparată psihologic”, iar acesta a recitat în sala de judecată tot ce a spus la urmărirea penală „sub controlul DNA-ului”.

„A făcut tot felul de afirmaţii, aşa cum era probabil înţelegerea, şi, după aceea, la întrebările avocaţilor noştri, în 75% din declaraţia ei a spus: nu ştiu, nu îmi amintesc. Să fim serioşi, asta nu este mărturie. Dacă poveştile ei pot fi luate în considerare? Eu spun că nu”, a afirmat Adrian Năstase.

În martie 2012, un complet de trei judecători de la Curtea supremă l-a condamnat pe Adrian Năstase la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj şi l-a achitat pentru infracţiunea de luare de mită.

Magistraţii au mai decis atunci achitarea soţiei lui Adrian Năstase, Daniela Năstase, pentru infracţiunile de complicitate la luare de mită şi pentru spălare de bani şi condamnarea la trei ani de închisoare cu suspendare pentru participaţie improprie la folosirea la autoritatea vamală de documente false.

ÎCCJ a mai hotărât condamnarea Irinei Jianu la trei ani de închisoare pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală. AGERPRES.

MAGISTRATII ICCJ JUDECA LUNI RECURSUL IN DOSARUL”TRANSFORMATORUL IN CARE FOSTUL MINISTRU AL TRANSPORTURILOR RELU FENECHIU A FOST CONDAMNAT LA CINCI ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE!

9 dec.

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă astăzi recursul în dosarul „Transformatorul’”, în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

La primul termen al recursului, doi dintre inculpaţii din dosar, foştii directori ai SISEE Moldova, Petru Andronache şi Ioan Turbatu, au cerut amânarea procesului pentru a-şi angaja un avocat, scire evz.ro . “Faptul că nu a existat o expertiză, instanţa de fond a făcut nişte confuzii uriaşe, în special confuzii tehnice. Eu nu am avut niciodată pe mână bani publici, aşa că nu aveam cum să îi cheltui. Eu am fost un om de afaceri care a vândut către o companie comercială care nu folosea bani publici. Sunt nevinovat şi sper din toată inima să conving judecătorii că este aşa”, a declarat Relu Fenechiu, la sfârşitul lunii noiembrie, prezent la instanţa supremă.

Condamnat în vară la cinci ani de închisoare cu executare

Pe 12 iulie, un complet de la instanţa supremă l-a condamnat pe Relu Fenechiu la cinci ani de închisoare cu executare, aceeaşi pedeapsă fiind dată şi fratelui acestuia, Lucian Fenechiu. De asemenea, Ioan Turbatu şi Ioan Mărghidan, directori generali la SISEE Moldova, au fost condamnaţi la câte şase ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată, Petru Andronache, director comercial la Electrica Moldova, a primit pedeapsa cea mai mare, de şapte ani de închisoare, iar Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la firma Europlus SRL Iaşi, a fost condamnat la cinci ani de închisoare.

Instanţa i-a obligat pe Relu şi Lucian Fenechiu, Petru Andronache, Ioan Turbatu şi Mihai Bogdan Damian la plata în solidar a sumei de 6.327.390 lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

Decizia nu este definitivă, iar toţi inculpaţii au făcut recurs.

În iunie 2012, DNA i-a trimis în judecată pe Ioan Turbatu, director general al SISEE Moldova în perioada 2002-2004, pentru abuz în serviciu, Ion Mărghidan, director general al SISEE Moldova în perioada 2004-2005, pentru abuz în serviciu şi abuz în serviciu contra intereselor publice, Petru Andronache, director comercial al SISEE Moldova în perioada 2002-2005, pentru abuz în serviciu şi abuz în serviciu contra intereselor publice.

În acest dosar au fost trimişi în judecată pentru complicitate la abuz în serviciu şi la abuz în serviciu contra intereselor publice Relu Fenechiu, care la data comiterii faptelor avea calitatea de acţionar şi/sau administrator la firmele SC FENE Grup SA, SC La Rocca SRL Iaşi, SC Tehnorom SRL Iaşi, Lucian Fenechiu, în calitate de acţionar şi/sau administrator la aceleaşi firme, şi Mihai Bogdan Damian, asociat unic şi administrator la SC Europlus SRL Iaşi şi acţionar al SC FENE Grup SA.

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002-2005, SISEE Moldova a realizat achiziţii de la cele patru firme menţionate fără să respecte prevederile legislaţiei cu privire la achiziţiile publice, în condiţii de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la preţuri de produse noi, transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi, fabricate în anii 1970-1980. Cea mai mare parte din aceste produse au rămas permanent în stocul SISEE Moldova, devenind, în final, achiziţii de produse vechi, folosite, fără justificare economică, inutile şi cauzatoare de prejudicii bugetului societăţii, făcute cu scopul de a favoriza firmele ce le livrau.

SISEE Moldova a plătit pentru echipamentele cumpărate 6.406.976 lei fără TVA, din care au fost folosite efectiv doar câteva, în valoare de 79.586 lei (0,02%), restul de componente pentru sistemul energetic au rămas în stoc şi reprezintă achiziţii nejustificate în valoare de 6.327.390 lei fără TVA.

Prejudiciul total calculat de procurori este de 7.529.594,1 lei (6.327.390 lei, la care se adaugă TVA) şi reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziţionate, aflate, în proporţie de 99%, şi acum pe stoc.

VINERI LA ICCJ,INCEPE PROCESUL IN CARE ESTE JUDECAT VICEPREMIERUL LIVIU DRAGNEA ACUZAT IN DOSARUL”FRAUDAREA REFERENDUMULUI!”

15 nov.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începe vineri judecarea dosarului în care vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat, alături de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat anul trecut pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

LIVIU-DRAGNEA-GHIMPELE1

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar şi de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 şi 13 iulie 2012, destinate organizaţiilor judeţene de partid, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie, dar şi primarilor din ţară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale”, precizează DNA.

În paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid. AGERPRES

%d blogeri au apreciat: