Tag Archives: LUNI

PARLAMENTUL L-A VALIDAT LUNI,PE STELICA TANASE IN FUNCTIA DE PRESEDINTE AL C.A. AL SRTV!

17 iun.

Stelian-Tanase

Parlamentul l-a validat luni în şedinţă comună pe Stelian Tănase ca preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune.

Votul senatorilor şi deputaţilor a fost secret cu bile, parlamentarii pronunţându-se prin 339 voturi pentru şi 45 împotrivă.

Potrivit preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului, Georgică Severin, comisiile de specialitate ale Parlamentului l-au audiat pe Stelian Tănase pe 1 aprilie, candidatul fiind propus de membrii Consiliului de Administraţie al SRTV şi l-au avizat favorabil pentru ocuparea postului de preşedinte al CA al SRTV, scrie Agerpres.

GUVERNATORUL COLONIEI AMERICANE ,ROMANIA SI PREMIERUL VICTOR PONTA AU AVUT LUNI O INTALNIRE SEPARATA CU NUMARUL 2 ,AVRIL DANNICA HAINES, DIN CADRUL CIA!

15 mai

Băsescu şi Ponta au discutat cu nr. 2 din CIA, despre situaţia din regiune 418
Foto: Agerpres

 

Update 13.56 – Şi Guvernul a transmis un comunicat în care a precizat că premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la rândul său, luni, cu Avril Haines, adjunct al directorului Agenţiei Centrale de Informaţii, prilej cu care „s-au discutat aspecte ale evoluţiilor din regiune şi a fost evidenţiată excelenta colaborare între serviciile de informaţii din România şi SUA”. 
 
Întâlnirea lui Ponta cu oficialul CIA a avut loc la Palatul Victoria.
_______________________________
 

Ştirea iniţială 12.48

Preşedintele Traian Băsescu a primit-o, luni, la Palatul Cotroceni, pe Avril D. Haines, adjuncta directorului Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), informează un comunicat de presă emis de Administraţia prezidenţială.

În cadrul întrevederii, au fost discutate situaţia din regiune şi buna colaborare dintre serviciile de securitate ale celor două ţări, mai precizează sursa amintită.
 

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc luni la ora 11.00.

Avril Dannica Haines a fost numită adjunct al directorului CIA la 9 august 2013. Între 2010 şi 2013, Haines a lucrat la Casa Albă, unde a fost consilier pe probleme de securitate. Înainte de a se alătura echipei de la Casa Albă, Haines, de profesie avocat, a fost consilier juridic la Departamentul de Stat.
 
În perioada 2007-2008, a fost consilier adjunct în cadrul Comitetului pentru relaţii externe al Senatului SUA. A studiat fizica la Universitatea din Chicago şi dreptul Georgetown University Law Center.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN VA PARTICIPA LUNI LA REUNIUNEA MINISTRILOR AFACERILOR EXTERNE DIN UE!

17 mart.

Șeful diplomației române, Titus Corlățean, va participa, luni, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE care se va desfășura la Bruxelles, informează un comunicat de presă al MAE remis AGERPRES.

 

 

 

Potrivit sursei citate, pe agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe se află subiecte de actualitate pentru politica externă a Uniunii Europene.

„Miniștrii de externe europeni vor discuta despre criza din Ucraina, în continuarea discuțiilor care au avut loc în cadrul reuniunilor extraordinare ale Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie și 3 martie 2014, precum și a Consiliului European extraordinar din 6 martie 2014 și în contextul așa-zisului „referendum” din 16 martie 2014 din Crimeea”, se arată în comunicat.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul discuțiilor este relația UE cu Bosnia și Herțegovina, din perspectiva protestelor care au avut loc, recent, în această țară. Ultimele evoluții din Siria, precum și stadiul procesului de pace din Orientul Mijlociu vor fi, de asemenea, teme de dezbatere.

 

„Agenda reuniunii Consiliului Afaceri Externe mai include, ca puncte de discuție, pregătirea summit-ului UE-Africa, precum și diplomația energetică, cu participarea comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Catherine Ashton, va informa despre ultimele evoluții din dosarul iranian”, se mai arată în comunicatul citat.

AGERPRES.

PREMIERUL VICTOR PONTA A CONVOCAT LUNI, LA ORELE 12,00,COMANDAMENTUL DE IARNA!

27 ian.

Prim-ministrul Victor Ponta a convocat luni, la ora 12,00, la Palatul Victoria, Comandamentul de iarnă, anunţă Biroul de presă al Guvernului.

LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU,A DECLARAT CA PNL VA LUA LUNI O DECIZIE CU PRIVIRE LA INFIINTAREA COMISIEI PARLAMENTARE CALARASI!

23 nov.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că PNL va lua luni în cadrul reuniunii vicepreşedinţilor executivi ai partidului o decizie cu privire la înfiinţarea comisiei parlamentare privind cazul Călăraşi.

crin_antonescu

„Decizia asupra comisiei se va lua luni, în reuniunea vicepreşedinţilor executivi ai partidului”, a spus vineri Antonescu, la Parlament.

El a arătat că a primit de la PSD draftul cu privire la înfiinţarea acestei comisii, dar a menţionat că nu l-a citit încă. AGERPRES.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN VA PARTICIPA LUNI LA REUNIUNEA CONSILIULUI DE AFACERI EXTERNE DE LA BRUXELLES!

18 nov.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, va participa luni la reuniunea Consiliul Afaceri Externe, care se va desfăşura la Bruxelles, informează un comunicat al MAE remis AGERPRES.

corlatean_timpul_md_44874500

Agenda CAE cuprinde subiecte de interes major pentru politica externă a Uniunii Europene, printre acestea regăsindu-se evaluarea stadiului pregătirilor reuniunii la nivel înalt dedicată Parteneriatului Estic, ce se va desfăşura la Vilnius în perioada 28-29 noiembrie 2013, în vederea transmiterii unui mesaj european consistent şi ambiţios faţă de statele partenere, se arată în comunicat.

Totodată, şefii diplomaţiilor europene vor analiza evoluţiile recente din Vecinătatea Sudică, cu accent pe situaţia din Siria, Egipt, Libia şi Irak, precum şi aspecte privind migraţia în Mediterana, pe fondul fluxului masiv de refugiaţi sirieni în statele vecine.

Un alt subiect ce urmează a fi discutat în cadrul Consiliului Afaceri Externe îl reprezintă evoluţiile din Balcanii de Vest, în special Bosnia şi Herzegovina şi Dialogul Belgrad-Priştina.

De asemenea, în vederea pregătirii summit-ului UE-China ce se va desfăşura la Beijing în perioada 21-22 noiembrie 2013, demnitarii europeni vor analiza relaţiile Uniunii cu China.

În continuarea CAE, şeful diplomaţiei române va participa la reuniunea comună a miniştrilor de externe cu miniştrii apărării, agenda întrunirii fiind dedicată Politicii de Securitate şi Apărare Comune (PSAC), în pregătirea Consiliului European din 19-20 decembrie 2013, potrivit sursei citate.

„Titus Corlăţean va aborda cu precădere subiectul sporirii eficienţei, vizibilităţii şi impactului PSAC, unul dintre cele trei paliere ale dezbaterii, în perspectiva Consiliului European, celelalte două fiind concentrate pe dezvoltarea capacităţilor militare, respectiv pe consolidarea industriei europene de apărare”, precizează MAE. AGERPRES.

MEMBRII BPN AL PNL AU VOTAT LUNI EXCLUDEREA DIN PARTID A SENATORULUI SORIN ROSCA STANESCU CARE”SALUTA ACEASTA DECIZIE”!

11 nov.

Membrii Biroului Politic Național al PNL au votat, luni, pentru excluderea din partid a senatorului Sorin Roșca Stănescu. Decizia a fost luată cu 47 de voturi ”pentru” și 5 ”împotrivă”. Hotărârea urmează să treacă și pe la Delegația Permanentă a PNL. Propunerea a fost înaintată de președintele Crin Antonescu, după ce Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a anunțat că Roșca Stănescu s-a folosit de acte false atunci când l-a acuzat pe Traian Băsescu că a primit, în 2004, din calitatea de prezidențiabil al alianței D.A, 7 milioane de dolari, nedeclarați în Monitorul Oficial.

136873285113595655781287672979rosca stanescu

Traian Băsescu a respins acuzațiile, adăugând că actele folosite de Sorin Roșca Stănescu provin de la o firmă off-shore prin care afaceristul Sorin Ovidiu Vântu spăla bani. Lipsa autenticității hârtiilor cu transferuri bancare a fost confirmată de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Reacția lui Crin Antonescu a fost tranșantă în cazul lui Roșca Stănescu, declarând, vineri, că este ”inacceptabil” pentru un senator liberal să aducă acuzații de o gravitate maximă, în baza unor falsuri. Senatorul s-a apărat susținând că actele pe care le-a prezentat sunt parte integrantă a unui dosar penal, întocmit de procurori după ce fundația FACIAS a depus o plângere penală, în martie, prin care acuza alianța D.A că a primit bani ”murdari” în cuantum de 7 milioane de dolari.

RAPORTUL PRIVIND PROIECTUL MINIER ROSIA MONTANA VA PRIMI LUNI VOTUL FINAL IN COMISIA SPECIALA PARLAMENTARA!

11 nov.

Raportul privind proiectul minier Roşia Montană va primi luni votul final în cadrul Comisiei speciale parlamentare.

09262041776231237

Potrivit unor surse oficiale, cel mai probabil, raportul Comisiei speciale care analizează proiectul minier Roşia Montană va fi unul de respingere.

„Raportul Comisiei va fi unul de respingere, deja fiind aproape finalizat. Au mai rămas două amendamente. Urmează luni să dăm votul final care, cel mai probabil, va fi de respingere a proiectului în forma venită de la Guvern”, au arătat sursele citate.

Potrivit lui Darius Vâlcov, senator PSD şi preşedinte al Comisiei pentru Roşia Montană, în raport se va recomanda statului român şi companiei să accepte desecretizarea tuturor datelor din licenţă şi documentele aferente acesteia.

Comisia specială care analizează proiectul minier Roşia Montană a încheiat joia trecută dezbaterile după aproximativ zece ore.

„A mai rămas votul final pe două amendamente şi pe proiectul de lege, care se va da luni ca să fie toată lumea prezentă. Va fi o acţiune de cinci minute, să spunem aşa”, a spus atunci Vâlcov.

PREMIERUL VICTOR PONTA:LUNI VA AVEA LOC O REUNIUNE A USL IN CARE SE VOR DISCUTA CATEVA PRIORITATI PARLAMENTARE!

7 oct.

Reuniunea conducerii USL de luni va lua în discuţie câteva priorităţi parlamentare, a declarat duminică premierul Victor Ponta, copreşedinte al Uniunii, subliniind că nu aşteaptă niciun fel de explicaţii de la colegul său Crin Antonescu, preşedinte al PNL.

1379432753_DSC3383

„Mâine avem şedinţa obişnuită a USL, sunt câteva priorităţi parlamentare pe care trebuie să le discutam. Ca să fiu foarte sincer, eu, cel puţin, nu aştept niciun fel de explicaţie de la domnul Antonescu. Dacă, sigur, vom discuta la USL ce planuri mai are domnia sa, sigur că discutam. Dar eu nu mă duc la USL ca să cer explicaţii. Nici vorbă. Mă duc la USL ca să discutăm ce avem de făcut săptămâna viitoare în Parlament şi, mă rog, proiectele noastre comune. (…) Noi am avut nişte congrese în care am desemnat un candidat la prezidenţiale şi unul la funcţia de prim-ministru. Dacă este nevoie să schimbăm ceva, la cererea colegilor de la PNL, o sa discutăm, dar, sincer, nu ştiu şi nu văd în acest moment despre ce este vorba”, a spus premierul într-o intervenţie telefonică la postul de televiziune Romania tv.

Întrebat despre afirmaţia lui Crin Antonescu conform căreia dacă sondajele arată că un lider al PSD stă mult mai bine în sondaje decât un eventual candidat liberal, atunci este o consecinţă logică, şi pe baza protocolului, ca PSD va fi cel care va trebui să dea prezidenţiabilul, Ponta a arătat că trebuie să fie şi dorească acest lucru.

„Pai mai trebuie să vreau şi eu. Or, eu am spus foarte clar – şi asta am spus în faţa congreselor reunite ale PSD, PNL, PC – că vreau să candidez la funcţia de prim-ministru, după cum ştiţi am şi obţinut-o cu sprijinul USL iniţial, după aceea, în decembrie, prin votul popular. Am nişte lucruri de făcut până în 2016 şi deci eu nu intru în discuţia asta. Dacă este un alt lider PSD care să aibă şanse mai mari decât domnul Antonescu la prezidenţiale, nu ştiu, pentru că nu am măsurat niciodată, sociologic vorbind, aşa ceva”, a arătat preşedintele PSD.

În opinia sa, Crin Antonescu este mai bun decât el, care nu candidează la prezidenţiale.

„Este ca la fotbal: cel care joacă este mai bun totdeauna decât cel care nu intră pe teren. Deci sigur este mai bun, că eu nu candidez. Important este să fie mai bun – şi eu cred ca este mai bun – decât, nu ştiu, Emil Boc, Elena Udrea, cei care vor candida din partea…, mă rog, Dan Diaconescu”, a arătat Ponta.

Premierul a mai susţinut că între el şi copreşedintele USL, Crin Antonescu, nu există niciun fel de tensiune.

„Nu e nicio tensiune. Este o tensiune, şi o văd şi eu ca şi dumneavoastră la televizor, în apariţii publice, a domnului Antonescu legat de candidatura domniei sale, dar îşi îndreaptă tirul în mod greşit asupra mea. Eu trebuie să-l ajut, nu-l încurc in niciun fel. Eu sunt ţintă şi pentru Traian Băsescu şi pentru Crin Antonescu şi bănuiesc că fiecare candidat de anul viitor va da, am vazut, nu ştiu, Predoiu, Udrea, toţi vor da în guvern. Până la urmă, e oarecum natural. Eu sunt cel care fac, ei sunt cei care vorbesc şi atunci ce să facă, despre ce să vorbească? Mă critica pe mine. E un lucru care, repet, pana la un punct, mi se pare firesc”, a spus Ponta.

În opinia sa, conferinţa de presă de vineri a liderului PNL, a fost totuşi „năucitoare”.

„Ieşirea de vineri a fost cel puţin năucitoare, ca să folosesc un termen aşa… Nu a înţeles nimeni nimic vineri, nici de la noi, nici de la PNL”, a spus copreşedintele USL

CONDUCEREA USL SE VA REUNI LUNI,LA ORELE10,00!

7 oct.

Conducerea Uniunii Social Liberale se va reuni luni, la ora 10,00, pentru a stabili dacă se mai poate respecta protocolul de colaborare, a anunţat vicepremierul Liviu Dragnea, preşedinte executiv al PSD.

1333787749liderii USL 2

„Nu e o întâlnire de rutină, pentru că n-are rost să ne ascundem, e o lungă perioadă de timp în care s-au făcut tot felul de afirmaţii în spaţiul public, în care s-au pus sub semnul întrebării câteva dintre marile proiecte ale USL – regionalizare, descentralizare, Constituţia, obiective pe care trebuie să le discutăm, să le ducem la capăt. În afară de faptul că poate am fost votaţi că am fost foarte frumoşi, că am avut mustaţă (…). Oamenii au votat şi programul nostru politic pe care l-au aflat din 2011, nu din campanie. Aceste obiective mari au fost asumate de noi, prezentate”, a declarat Dragnea, duminică, la B1 TV.

El a arătat că aşteaptă adoptarea unor hotărâri importante, alături de discutarea unor situaţii din ultima perioadă legate atât de direcţia în care merg obiectivele majore ale USL, cât şi de unele declaraţii ale preşedintelui PNL, Crin Antonescu, „care pare că a luat sau că intenţionează să ia o opţiune serioasă de a candida singur la Preşedinţie”.

„Tot mâine trebuie să discutăm despre tot felul de critici aduse de dl. Crin Antonescu d-lui Victor Ponta, dar şi PSD, poate n-au fost făcute cu rea credinţă, dar trebuie să le discutăm pentru că majoritatea pesediştilor au televizoare acasă şi nu le place tot timpul când un coleg din USL (…) are acest comportament. Şi să stabilim dacă mai putem respecta protocolul şi, dincolo de protocol, care este o foaie de hârtie, dacă găsim mai multe lucruri care ne unesc decât care ne despart. Din punctul nostru de vedere, nu ne desparte nimic. (…) Şi mâine trebuie să dăm răspunsul la aceste întrebări care sunt importante”, a precizat Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea a spus că PSD nu şi-a schimbat decizia de a-l susţine pe Crin Antonescu la Preşedinţie.

„Dar nu poţi să loveşti întruna PSD-ul şi Victor Ponta, pe bună dreptate, este prim-ministru, nu poţi să spui că nu-l interesează. (…) Poate că l-a sfătuit cineva să fie candidatul dreptei, poate că l-a sfătuit cineva să strângă toate bucăţile de dreapta. (…) Un candidat al USL trebuie să facă tot ce poate ca USL să simtă că are un candidat, noi neschimbându-ne decizia iniţială de a-l susţine pe dl Antonescu la Preşedinţie”, a arătat Dragnea.

El a mai spus că, dacă lucrurile rămân aşa, „USL-ul nu va funcţiona bine în continuare, pentru că se acumulează foarte multă tensiune”.

PREMIERUL VICTOR PONTA,VIZITA OFICIALA LUNI SI MARTI IN REPUBLICA MOLDOVA!

26 aug.

Premierul Victor Ponta se va afla luni şi marţi, în Republica Moldova, vizita fiind prilejuită de inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni.

Victor-Ponta-Iurie-Leanca-300x197

Din delegaţia care îl va însoţi pe premier la Chişinău mai fac parte vice-premierul Daniel Chiţoiu, ministrul Finanţelor Publice; Mircea Duşa, ministrul Apărării Naţionale; Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei; Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale; Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie; Raed Arafat, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii; Bogdan Aurescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe; Mihai Albulescu, secretar de stat la Ministerul Economiei şi Mihnea Constantinescu, ambasador cu însărcinări speciale.

Potrivit Biroului de presă al Guvernului, Victor Ponta va avea, în cadrul acestei vizite, discuţii bilaterale cu omologul său, Iurie Leancă, alături de care va participa şi la inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi – Ungheni.

Lansarea lucrărilor de execuţie a gazoductului Iaşi – Ungheni are loc într-o zi cu semnificaţie simbolică pentru Republica Moldova – Ziua Independenţei. Momentul reprezintă punerea efectivă în practică a Declaraţiei comune privind cooperarea bilaterală în domeniul securităţii energetice, semnate la nivel de prim-miniştri, la 17 iulie 2012, susţine Guvernul.

”Gazoductul Iaşi – Ungheni probează concret că Parteneriatul Strategic stabilit în 2010 între România şi R. Moldova are efecte imediate şi durabile pentru dezvoltarea economică şi pentru cetăţenii celor două state. Proiectul gazoductului reconfirmă şi rolul României de partener crucial al Republicii Moldova în efortul integrării europene, inclusiv sub raportul racordării efective, fizice, la spaţiul european”, informează Executivul.

Victor Ponta va participa şi la Forumul Euroregiunii Siret – Prut – Nistru, care cuprinde 2 judeţe din România (Iaşi şi Vaslui) şi 23 de raioane din Republica Moldova. La eveniment va lua parte şi comisarul UE pentru energie, Gunther Oettinger.

Reprezentanţii Cabinetului, care se vor afla alături de primul-ministru în Republica Moldova, vor avea discuţii bilaterale cu omologii lor pe domenii de interes, precum Energia, Educaţia sau Sănătate, pe teme cum ar fi interconectările reţelelor de energie, bursele acordate studenţilor moldoveni sau perspectiva înfiinţării unui serviciu de tip SMURD.

”Relaţia dintre România şi Republica Moldova cunoaşte astăzi un nivel fără precedent. Avem un dialog politic extrem de dens şi activ şi o abordare deschisă, orientată spre rezultate, a cooperării concrete. Guvernul României sprijină Republica Moldova pentru îndeplinirea angajamentelor Chişinăului faţă de UE şi, pe un plan mai larg, pentru racordarea deplină a Republicii Moldova la agenda europeană”, precizează Biroul de presă al Executivului.

LUNI,18 MARTIE ,INCEPE POSTUL MARE LA CRESTINII ORTODOCSI,CARE PRECEDE SARBATOAREA INVIERII DOMNULUI SI MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

18 mart.

În Biserica Ortodoxă, luni, 18 martie, începe Postul Mare care precede sărbătoarea Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care, anul acesta, o vom sărbători duminică, 5 mai. Astfel, perioada de postire pentru sărbătoarea Sfintelor Paști, anul acesta, este de luni, 18 martie, până sâmbătă, 4 mai, inclusiv.

4774_p17lmk7j8nde511js1tnu48tk73a

Mai multe informații despre istoricul și semnificațiile Postului Mare în Biserica Ortodoxă aflăm de la Părintele Prof. Dr. Ene Braniște din lucrarea Liturgica Generală apărută la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1993:

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe; de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelenţă. El a fost orânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării anuale a Patimilor şi a Învierii Domnului; totodată ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) 42, de unde i s-a dat şi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime (Τεσσαραϗοτή).

În general, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca o instituţie de origine apostolică. Dar în primele trei secole durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus în aceeaşi vreme se postea numai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârşitul secolului al III-lea înainte, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, şi anume după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, deşi deosebirile dintre Bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat şi după această dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză, în grec. = Κυριαϗή της τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe voskresenie, adică Duminica iertării) şi postim până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv.

Precum am văzut, ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, adică săptămână dintre Florii şi Paşti, pe care noi o numim a Sfintelor Patimi, nu era socotită în postul Păresimilor, ci se socotea aparte, sub denumirea de Săptămână Paştilor, a «Paştilor» în sensul originar al cuvântului, adică Paştile Crucii sau al suferinţei Domnului.

Denumirea de Păresimi sau Patruzecime (Τεσσαραϗοτή, Quadragesima), care se întâlneşte prima oară în canonul 5 al Sinodului I ecumenic, era deci perfect justificată pentru cele şase săptămâni care rămâneau şi care constituiau în vechime Postul cel Mare sau al Păresimilor; el se considera încheiat în Vinerea lui Lazăr (Vinerea dinaintea Floriilor), iar Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor erau socotite praznice aparte.

Durata aceasta de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2) ş.a.m.d.

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală. În creştinismul primar postul quadragesimal prepascal era deci de fapt postul catehumenilor; din sec. IV înainte, caracterul catehumenal al quadragesimei cedează din ce în ce mai mult celui penitenţial; sub influenţa puternică a monahismului, întreaga Biserică creştină devine penitentă. Dar sensul iniţial al postului rămâne acelaşi: urcuşul spre eshatologie. Căci toate patruzecimile – atât cele din tradiţia universală, cât şi cele din tradiţia biblică a Vechiului şi a Noului Legământ – nu sunt decât perioade pregătitoare către «un cer nou şi un pământ nou», etape active către regenerarea omului şi înnoirea universală, anticipată şi chezăşuită de învierea lui Hristos, serbată la Paşti.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În sec. IV, de ex., canonul 50 al Sinodului din Laodiceea, osândind obiceiul unora de a întrerupe ajunarea în Joia dinaintea Paştilor, dispune să se ţină post aspru (mâncare uscată) în toată Patruzecimea. Cam în aceeaşi vreme, Constituţiile Apostolice (cartea V, cap. 18) recomandă să se postească, în săptămâna ultimă, astfel: «În zilele Paştilor postiţi începând din ziua a doua (luni) până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine şi sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, căci sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; iar vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta, căci zice undeva Domnul, vorbind despre Sine: Când se va lua de la ei Mirele vor posti în zilele acelea». În sec. VII, canonul 56 al Sinodului trulan (692) interzice, sub pedeapsa caterisirii şi excomunicării, consumarea hranei provenite de la animale (carne, ouă, brânză), în timpul Păresimilor, osândind astfel direct obiceiul armenilor şi al apusenilor de a mânca lapte, ouă şi brânză în sâmbetele şi duminicile acestui post. La începutul secolului IX, Can. 48 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului şi Regulile Sfântului Teodor Studitul ne lasă să înţelegem că monahii, în tot postul Paştilor, nu mâncau decât o singură dată pe zi (seara), îngăduindu-se numai celor ce lucrau (fizic) să guste puţină pâine şi la Ceasul IX din zi.

În general, deci, în vechime postul Păresimilor era mult mai aspru decât cum se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la. Ceasul IX din zi (spre seară), afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Din cele mai vechi timpuri, postul Păresimilor a fost ţinut cu multă rigurozitate (de altfel, până astăzi, postul acesta este încă cel mai mult respectat în creştinătatea ortodoxă). Precum am văzut, Canonul 69 apostolic osândea cu caterisirea pe slujitorii Bisericii şi cu excomunicarea (afurisirea) pe credincioşii laici care n-ar fi respectat postul de miercuri şi de vineri şi pe cel al Păresimilor, neadmiţând excepţii decât în cazuri de boală.

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se săvârşească Liturghie decât sâmbăta, duminica şi sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii (de luni până vineri inclusiv) să se săvârşească numai Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp. Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp. Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se serbează în general cu petreceri şi veselie, care nu cadrează cu atmosfera de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară chiar şi legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele din acest timp.

Postul propriu-zis al Păresimilor este precedat de cele trei săptămâni introductive de la începutul perioadei Triodului (începând cu Duminica Vameşului şi a Fariseului), oare pregătesc treptat şi prevestesc postul mai aspru, care începe de la lăsata secului. Ultima dintre acestea face deja trecerea spre postul propriu-zis, pentru că în cursul ei este îngăduit numai consumul laptelui şi al derivatelor lui, lăsându-se mai dinainte sec de carne (în seara duminicii a treia din Triod, adică Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi); de aceea săptămâna aceasta poartă denumirea de Săptămâna brânzei sau săptămâna albă (προνήστιμος sau τυροφάγος εύδομάς, Sedmiţa sîrnaia). Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. De aceea, postul Păresimilor şi întreaga perioadă a Triodului are o importanţă de prim rang nu numai în evlavia monahală, ci şi în spiritualitatea sau viaţa religioasă ortodoxă a credincioşilor mireni în general; este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

LUNI 3 SEPTEMBRIE ,SENATORII ISI REIAU ACTIVITATEA CAND AR TREBUI SA SE DESCHIDA SESIUNEA PARLAMENTARA ORDINARA 2008-2012!

2 sept.

Senatorii îşi reiau activitatea luni, 3 septembrie, când urmează să se deschidă ultima sesiune parlamentară ordinară a legislaturii 2008-2012.

Conform procedurilor parlamentare, sesiunea va începe cu alegerea noilor structuri de conducere în grupurile parlamentare, în comisiile permanente, fiind, de asemenea, stabilită, prin votul plenului, şi componenţa Biroului Permanent al Senatului.

Funcţia de preşedinte al Senatului este deţinută în continuare de USL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, urmează să îşi reia activitatea în această calitate după ce perioada cât a fost preşedinte interimar al României s-a încheiat, Traian Băsescu, care a fost suspendat în data de 6 iulie, revenind la Palatul Cotroceni.

În ceea ce priveşte funcţiile din Biroul permanent şi cele de la conducerea comisiilor, acestea se negociază, pe baza algoritmului politic, la începutul legislaturii, partidele urmând să-şi nominalizeze reprezentanţii pentru acestea la începutul fiecărei sesiuni.

Departamentul legislativ a transmis, în cursul acestei săptămâni, conducerii Senatului un documentar cu privire la apartenenţa politică a senatorilor în grupurile parlamentare şi în Biroul permanent.

Potrivit acestuia, pentru sesiunea septembrie-decembrie 2012, dintre cele 12 funcţii în Biroul permanent patru ar putea reveni grupului PSD, care este format din 41 de senatori şi are o pondere în structura Camerei superioare a Parlamentului de 33,21%.

Grupurilor parlamentare ale PDL şi PNL din Senat le-ar putea reveni câte trei funcţii în Biroul permanent, democrat-liberalii având 34 de senatori şi o pondere de 27,54% iar liberalii – 27 de senatori, cu o pondere în structura Senatului de 21,87%.

Grupul progresist, format din 12 senatori, cu o pondere de 9,72%, ar putea avea un reprezentat în conducerea Senatului. Tot un reprezentat în Biroul permanent al Senatului ar putea avea şi grupul parlamentar al UDMR, format din şapte senatori (pondere de 5,67%).

Grupul independenţilor nu va avea niciun reprezentat în Biroul permanent, senator independent, la acest moment, fiind numai Mircea Geoană, fost preşedinte al acestei Camere.

Potrivit vicepreşedintelui Petru Filip, funcţiile de vicepreşedinte al Senatului ar putea fi împărţite astfel: grupului PSD i-ar putea reveni două funcţii, grupului PNL – una, iar grupul PDL ar putea să încerce să îşi recapete funcţia de vicepreşedinte cedată grupului progresist.

La acest moment, funcţiile de vicepreşedinţi ai Senatului sunt ocupate de Petru Filip (PSD), Ioan Chelaru (PSD), Laurenţiu Chirvăsuţă (grupul parlamentar progresiv) iar grupul parlamentar al PNL urmează să desemneze un senator pentru ocuparea acestei funcţii rămase vacantă după demisia lui Dan Voiculescu (PC).

Funcţiile de secretari sunt ocupate de Gheorghe David (PDL), Alexandru Pereş (PDL), Vasile Cosmin Nicula (PSD) iar grupul parlamentar al PSD urmează să îşi desemneze secretarul în Biroul permanent al Senatului, funcţie rămasă vacantă după demisia lui Adrian Ţuţuianu.

Radu Berceanu (PDL), Gheorghe Marcu (PSD), Dan Radu Ruşanu (PNL) şi Attila Verestoy (UDMR) ocupă funcţia de chestor al Senatului.

În şedinţa extraordinară a plenului Senatului din 5 iulie s-a încercat completarea componenţei Biroului permanent, însă, din pricina lipsei cvorumului necesar, dezbaterile nu au ajuns la nicio concluzie.

La acel moment, viceliderul grupului PDL Toader Mocanu l-a reconfirmat pe Gheorghe David pentru funcţia de secretar al Senatului şi i-a propus pe Alexandru Pereş pentru funcţia de vicepreşedinte în locul lui Petru Filip, care a demisionat din PDL, şi pe Mihai Stănişoară pentru funcţia de secretar în locul lui Alexandru Pereş.

În aceeaşi şedinţă, liderul grupului PSD, Ilie Sârbu, a spus că social-democraţii îl propun ca secretar în Biroul permanent al Senatului pe Valentin Calcan, în locul lui Adrian Ţuţuianu, iar liderul senatorilor liberali, Mario Oprea, i-a propus pe chestorul Dan Radu Ruşanu ca vicepreşedinte, în locul lui Dan Voiculescu şi pe Ioan Ghişe pentru funcţia de chestor, în locul lui Ruşanu.

Distribuirea funcţiilor din Biroul permanent al Senatului va fi stabilită luni, după discuţiile din grupurile parlamentare şi după negocierile dintre liderii acestora.

Pe de altă parte, în această sesiune parlamentară s-a modificat şi cvorumul necesar şedinţelor. În prezent fiind 122 de senatori, cvorumul este de 62.

Senatul a finalizat sesiunea precedentă fără prea multe restanţe, urmând să reia discuţiile, în şedinţele viitoare de plen, asupra unor proiecte de lege care reglementează domeniul social şi care propun modificări ale Codului muncii, precum şi modificări ale legislaţiei privind sistemul unitar de pensii, asistenţa socială, prevenirea violenţei în familie, promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, indemnizaţia pentru creşterea copilului sau acordarea tichetelor de masă.

Restante au rămas din sesiunea trecută propunerea de lege a senatorilor Gabriel Mutu şi Iulian Urban care modifică legea de funcţionare a Curţii Constituţionale în sensul că o persoană care a făcut parte dintr-un partid politic nu poate ocupa funcţia de judecător al CCR, proiectul de lege privind modificarea Legii audiovizualului, propunerea legislativă privind împărţirea administrativ-teritorială a României, toate acestea fiind adoptate tacit de Camera Deputaţilor, precum şi propunerea legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc, care a fost respinsă de Camera Deputaţilor.

%d blogeri au apreciat: